15 aprilie, Ziua Mondială a Artei

Publicat de Adina Sîrbu, 15 aprilie 2024, 13:00

Astăzi sărbătorim arta în toate formele sale – de la pictură, sculptură și muzică, până la dans, teatru și literatură. Indiferent de mijlocul de exprimare, fiecare formă de artă are puterea de a ne influența emoțiile, de a ne inspira și de a ne conecta cu ceilalți într-un mod profund și autentic.

Ziua Mondială a Artei a fost proclamată pentru prima dată în 2011 de către Comitetul Internațional al Asociațiilor de Arte, o organizație non-guvernamentală fondată în 1954 sub auspiciile UNESCO. Inițiativa a venit ca răspuns la nevoia de a recunoaște și de a celebra contribuția artei la dezvoltarea culturii și societății în ansamblu.

Data aleasă pentru celebrarea Zilei Mondiale a Artei, 15 aprilie, a fost selectată pentru a coincide cu aniversarea nașterii celebrului artist italian Leonardo da Vinci în 1452. Leonardo da Vinci este un simbol al creativității și al genialității în domeniul artelor și științelor, fiind cunoscut pentru capodoperele sale precum Mona Lisa și Ultima Cină. Semnificația alegerii acestei date este de a celebra moștenirea culturală vastă și diversificată pe care arta o reprezintă pentru întreaga umanitate, iar figura lui Leonardo da Vinci servește ca un simbol emblematic al excelenței artistice și a geniului creativ.

În fiecare an, evenimentele organizate cu ocazia Zilei Mondiale a Artei includ expoziții de artă, concerte, spectacole de teatru, ateliere creative și alte activități destinate sărbătoririi și încurajării participării publicului la viața artistică. Astfel, Ziua Mondială a Artei nu doar sărbătorește frumusețea și creativitatea, ci și aduce în prim-plan rolul și importanța artei în dezvoltarea individuală și socială, în comunicarea interculturală și în promovarea păcii și a înțelegerii globale.

Pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, Direcția Patrimoniului Digital, în Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale găsiți articole din mai multe reviste dedicate artelor, literatură, muzică, teatru:

– Revista Teatrul: https://biblioteca-digitala.ro/?pub=284-teatrul

– Revista Teatrul si Muzica: https://biblioteca-digitala.ro/?pub=3721-teatru-si-muzica

– Revista Arta Plastică: https://biblioteca-digitala.ro/?pub=6118-arta-plastica

– Revista Actualitatea Muzicală: https://biblioteca-digitala.ro/…

– Revista Muzica: https://biblioteca-digitala.ro/?pub=283-muzica

– Revista Fotografia: https://biblioteca-digitala.ro/?pub=6116-fotografia

O mulțime de obiecte de artă plastică și artă decorativă sunt clasate în Patrimoniul Cultural Național:

https://clasate.cimec.ro/Lista.asp?dom=3-Arta-plastica

https://clasate.cimec.ro/Lista.asp?dom=1-Arta-decorativa

În domeniul teatrului, baza de date STAR pune la dispoziție detaliile a peste 18.000 de spectacole teatrale și muzicale din perioada 1940-2024, din 90 de instituții din România: http://star.cimec.ro/

În domeniul muzicii, găsiți colecții de înregistrări audio de muzică cultă contemporană accesând link-ul: https://cimec.ro/artele…/colectii-de-inregistrari-audio/, precum și biografia și creațiile unor personalități culturale marcante: https://cimec.ro/category/compozitori-si-muzicologi-romani/

Sursă: INP/ Foto: Pixabay/ Redactor: A. Sîrbu

”Descoperirea Trecutului în 3D”: Modele digitale ale Monumentului Triumfal de la Adamclisi și Cetății Histria vor fi disponibile online, pentru public

Publicat de Adina Sîrbu, 2 noiembrie 2023, 14:31

Institutul Național al Patrimoniului derulează o colaborare internațională cu organizația Global Digital Heritage, având ca obiectiv conservarea digitală a patrimoniului cultural și istoric din România. 

Denumit ”Descoperirea Trecutului în 3D”, proiectul are ca scop digitalizarea a 200 de monumente și obiecte de patrimoniu, pentru a prezerva aceste informații pentru generațiile viitoare și a le face disponibile publicului larg.

Modelele 3D sunt obținute prin tehnologii digitale, completate cu fotografierea terestră, fotografierea aerienă și scanarea de la sol, fiind create reproduceri detaliate și interactive ale siturilor istorice, care prin încărcarea lor online, le vor permite cercetătorilor, studenților, dar și publicului să exploreze patrimoniul cultural și trecutul nostru istoric.

Într-o primă etapă, Global Digital Heritage și specialiștii Institutului Național al Patrimoniului au digitizat monumente și obiecte culturale din Târgoviște, județul Dâmbovița, precum: Curtea Domnească, Ruinele Casei Domnești a lui Vlad Dracul, Turnul Chindiei, Biserica Mare Domnească „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica Sf. Vineri din Curtea Domnească și Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești. Din colecțiile complexului muzeal, au fost scanate peste 100 obiecte de diverse tipuri și din diverse perioade – figurine statuare din paleolitic, până la arme, vase și podoabe din epoca medievală și modernă.

Următoarea etapă se va desfășura în județul Constanța și va include următoarele obiective: Cetatea romană și Monumentul Triumfal „Tropaeum Traiani”, precum și metopele aflate în Muzeul Arheologic Adamclisi, toate aparținând epocii romane din sec. II d. Hr..

De asemenea, va începe și procesul de scanare a sitului arheologic „Cetatea Histria” de la Istria, așezare înființată de coloniștii greci în sec. VI î. Chr. și care ulterior s-a romanizat ca urmare includerii teritoriul antic al Dobrogei în Imperiul Roman. Însă, date fiind specificitățile sitului (dimensiune, relief, tipuri de roci) si amploarea procesului de scanare, specialiștii estimează că procesul se va încheia anul următor.

Motivele alegerii județului Constanța rezidă în valoarea arheologică și istorică excepțională, precum și în nevoia unei mai bune promovări a patrimoniului de aici– a spus Bogdan Șandric, director adjunct al Institutului Patrimoniului:

Constanța, pentru că este unul dintre poate cele mai cunoscute locuri în antichitate, pentru că, în același județ, avem două orașe grecești, devenite ulterior romane, avem Tomisul și Calatisul, avem o bogăție culturală remarcabilă și avem poate unul dintre cele mai puternice motive după Marea Neagră, pentru care orașul și zona sunt vizitate.

Victor Lopez, reprezentantul organizației Global Digital Heritage, care se concentrează pe documentarea, conservarea și promovarea patrimoniului cultural și istoric folosind tehnologie digitală, a precizat, la rândul său, că modelele 3D vor putea fi vizualizate gratuit:

 Toate modelele create în România vor fi disponibile gratuit, online, pentru toată lumea. În această campanie am inclus 200 de obiecte din Târgoviște, Adamclisi și  Constanța.

La conferința de presă organizată la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a fost prezent președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, care i-a felicitat pe inițiatori și i-a asigurat de întregul sprijin în acest valoros proiect. El a ținut să precizeze, de asemenea, că în baza protocolului de colaborare semnat cu Institutul Național al Patrimoniului, Consiliul Județean Constanța, și-a asumat o responsabilitate fermă în vederea conservării, protejării, cercetării și promovării patrimoniului cultural și istoric al județului Constanța:

Suntem moștenitorii unei bogății arheologice impresionante și avem datoria, față de generațiile viitoare și față de toți cei care scriu istoria și scot la suprafață dovezi ale existenței noastre, să le oferim siguranță și să ne implicăm continuu în activități și proiecte care să le susțină activitatea. Documentarea în format 3D poate oferi detalii incredibile și perspective noi asupra monumentelor istorice și a trecutului nostru, contribuind totodată la conservarea și protejarea acestor valoroase mărturii. Un demers excepțional pentru Dobrogea și pentru județul Constanța, susținut de Institutul Național al Patrimoniului, își propune, folosind tehnologie digitală, să creeze reproduceri detaliate și interactive ale Cetății romane “Tropaeum Traiani”, Monumentului Triumfal „Tropaeum Traiani” și metopelor aflate în Muzeul Arheologic Adamclisi, precum și sitului arheologic „Cetatea Histria”. Felicitări INP, pentru angajamentul dumneavoastră în acest proiect valoros! Cu siguranță, această inițiativă va oferi oportunități neprețuite pentru cercetători, studenți și publicul larg, de a explora și înțelege mai bine istoria acestei regiuni și moștenirea sa culturală!

Redactor: Adrian Băncilă/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: CJC, MINAC