Ce este insomnia și cum o putem trata?
Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 27 ianuarie 2018, 13:57
Insomnii și tulburările de somn sunt probleme care afectează deopotrivă adulții și copii. Săptămâna aceasta, în cadrul emisunii „Stil de viață“, de la Radio Constanța, psihologul Elena Harbur detaliază subiectul împreună cu realizatorul Daniel Sîrbu.
Psihoterapeutul face o sinteză a principalelor simptome asociate insomniei, precum și a cauzelor care generează astfel de tulburără psihosomatice. Împreună cu specialistul aflăm și ce trebuie făcut pentru a combate cauza insomniei și nu doar efectul.
Reporter: Ce este insomnia?
Elena Harbur: Insomnia este un simptom care traduce o disfuncționalitate, în principal a organismului – poate fi și fizic și psihic. Se consideră că este o tulburare de insomnie atunci când apare de mai multe ori pe săptămână și durează mai mult de trei luni de zile. Nu pot să consider că am o insomnie dacă am fost stresat de un examen. A apărut și a dispărut imediat. Într-adevăr, insomniile pot fi și de adormire și din timpul somnului și de trezire, adică pot să am o insomnie de adormire în sensul în care să nu pot să adorm chiar dacă sunt foarte obosit; pot să am insomnii din timpul somnului, să mă trezesc de foarte multe ori noaptea sau pot să am insomnie de trezire în sensul în care nu pot să mă trezesc sau mă trezesc prea devreme. Se consideră o tulburare în condițiile în care afectează durata și calitatea somnului. Adică spre deosebire de un somn normal, care durează între 7 și 9 ore, dacă am sub 6 ore, sub 5 ore de somn pe noapte, atunci da, este vorba despre insomnie. Un alt indicator este senzația de oboseală. Pot să dorm patru ore, dar să mă simt foarte bine. În condițiile insomniei, mă trezesc foarte obosit indiferent cât dorm.
Reporter: Iar organismul nu se mai recuperează.
Elena Harbur: Nu se recuperează și duce la oboseală cronică, ce are efecte pe toate planurile și fizic și psihic. Apar tulburări de memorie, tulburări de concentrare, apar accidente, erori, tot felul de reacții disfuncționale ale persoanei în ansamblul de viață. Este practic afectată toată calitatea vieții.
Reporter: Care ar fi cauzele?
Elena Harbur: Cauzele multiple. Pot fi cauze legate de programul obișnuit de viață, de rutina de culcare, dacă stau prea mult cu ochii în televizor, dacă nu mă relaxez, dacă vin direct de la muncă, mănânc și am pretenția să mă culc, dacă fac sport înainte de culcare. Contează și ce substanțe consum pe parcursul zilei. Dacă beau o cafea la ora 18:00 este normal ca la ora 22:00 să nu îmi fie somn. Pot fi și anumite cauze legate de anumite tulburări fiziologice, cardiace sau cum este de exemplu apneea – să nu pot să dorm pentru că simt că mă sufoc. Însă majoritatea cauzelor insomniei sunt legate de tulburările psihice, în sensul în care atunci când o tulburare psihică începe să se facă simțită, ea vine cu niște simptome legate de somn, de hrănire, de sexualitate și de relaționare. Insomnia este prima care apare când sunt preocupat de ceva, când nu-mi merge minte, nu pot să dorm. Atunci este legat de ceva, de o trăire internă disfuncțională care mă preocupă foarte mult și nu mă lasă să dorm și chiar dacă adorm, nu mă odihnesc.
Reporter: Există o vârstă minimă de la care apare insomnia?
Elena Harbur: Insomniile apar și în perioada copilăriei și sunt mereu legate de o acuză gravă, serioasă. Un copil când doarme își regenerează tot organismul și crește – așa se spune și așa se și întâmplă. Pe de altă parte sunt și situații în care copilul are insomnii, iar asta mereu traduce o cauză severă. (…) Copilul poate să aibă ADHD și să nu adoarmă, poate avea o tulburare de anxietate de separare. El trăiește la nivel inconștient o serie de preocupări extrem de intense care nu îl lasă să funcționeze în mod normal.
Reporter: Pentru că este o discuție la modă aceasta cu dependența copiilor de electronice, de calculator, de gadget-urile acestea… Utilizarea lor excesivă poate duce la insomnii și la tulburări de somn?
Elena Harbur: Cu siguranță! Întotdeauna o dependență duce la tulburări de somn. Apar apoi tulburările alimentare. În dependența de calculator, copilul, chiar dacă la început îi este somn, refuză să doarmă și la un moment dat ajunge să nu mai simtă nevoia de somn, pentru că este atât de prins în dinamica electronică, în viața acesta virtuală, încât dependența de calculator poate duce la moarte. Copilul nu mai mănâncă, nu mai doarme, stă doar pe calculator. Este o extrastimulare și o suprastimulare la nivelul creierului, dar funcțiile biologice și fiziologice sunt private de nevoia lor reală.
Reporter: La ce ar trebui să fie atent părintele?
Elena Harbur: La orice schimbare. Părintele trebuie să fie atent la stările emoționale ale copilului, nu doar dacă îl doare sau nu-l doare ceva. Este important să știm ce-l preocupă, dacă este trist, dacă este închis în el, dacă se izolează, dacă are secrete. Trebuie neapărat ca părintele să afle despre ce este vorba. Trebuie să ne preocupăm cum își petrece copilul timpul său liber. Nu este ok să lăsăm copilul 7-8 ore pe calculator, în fiecare zi doar pentru că noi avem treabă sau avem alt program. De asemenea nu este normal și sănătos să punem copilul să facă lecții 7-8 ore pe zi. Are nevoie de pauză, dar are nevoie și de contact cu părintele. Are nevoie să primească feed-back și susținere emoțională de la părinți. Asta înseamnă să ne preocupe ce îl interesează, ce trăiri are.
Reporter: Să trecem la persoanele adulte. Aici lucrurile sunt un pic mai complicate, pentru că, în principiu, insomnia sunt tratate superficial.
Elena Harbur: Pericolul apare din tendința adultului de a trece peste, de a se face că nu se întâmplă. Se numește negare. Lucrurile care mă deranjează, mă prefac că nu există și poate la un moment dat. Oboseala nu trece. Și faptul că nu pot să dorm este ceva important. Când nu pot să-mi asigur necesitățile fiziologice, biologice, trebuie neapărat să văd ce anume se întâmplă, de ce anume nu pot să dorm. Cauza insomniei este de fapt cu totul alta, este o preocuparea de-a mea. Există cutuma asta că dacă luăm o pastilă trece tot. Nu se rezolvă așa. Pot face un tratament, corpul o să doarmă forțat dacă iau somnifere, însă e posibil ca după acel tratament să constat că tot nu pot să dorm sau că se mută simptomele la altceva mult mai grav.
Reporter: Deci nu am tratat cauza, am tratat efectul.
Elena Harbur: Exact.
Reporter: Cauza rămâne și mai departe poate produce efecte mai grave pe termen lung.
Elena Harbur: Cu siguranță, efecte grave legate de toată partea somatică, fiziologică. Folosesc termenul de somatic pentru că orice conflict psihic pe care îl avem, orice lucru care ne deranjează și care nu ajută la armonie și echilibru ne provoacă în corp o reacție. Mereu când se întâmplă câte ceva cu corpul nostru, asta înseamnă că undeva există un conflict și că trebuie să ne preocupăm de asta. Este ușor insidios, pentru că psihicul nu totdeauna spune clar, nu putem ști tot timpul ce se întâmplă cu noi sau unde este cauza. Pe de altă parte, corpul reacționează și pot să-mi dau seama că e ceva în neregulă, iar în funcție de organul care reacționează, pot să-mi dau seama cam care este cauza.
Reporter: La fel ca în cazul oricărei tulburări și insomnia se tratează. Este greu tratamentul?
Elena Harbur: Tratamentul este complex în sensul în care trebuie să găsim cauza. Întotdeauna, dacă tratăm doar efectul, vom obține o ameliorare temporară, dar problema se va întoarce mai devreme sau mai târziu, pentru că dacă avem un efect, o simptomatologie pe un mecanism disfuncțional – adică mă gândesc că-mi face bine, dar în realitate îmi face rău; atunci dacă nu fac pace între minte și emoție, este imposibil ca la un moment dat să nu iasă din nou la iveală problema.
