87 de ani de la apariția Institutului de Bio-Oceanografie din Constanța
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 13 iunie 2019, 12:33
Cu 87 de ani în urmă (1932), Grigore Antipa punea bazele Institutului de Bio-Oceanografie din Constanţa. Cu cele două rezervaţii şi staţiuni de cercetări, cea de la Agigea şi cea de la Capul Caliacra, institutul a fost transformat în 1949 în Staţiunea de Cercetări Maritime şi Proiectări Piscicole, înglobată în 1970 în Institutul Român de Cercetări Marine.
Interviu cu directorul Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa”, Simion Nicolaev.
Realizator – Cu 87 de ani în urmă, în 1932, Grigore Antipa punea bazele Institutului de Bio-Oceanografie din Constanța, cu cele două rezervații și stațiuni de cercetări, una dintre ele în Agigea. Ce se întâmplă, la Agigea, în acest moment, domnule Simion Nicolaev?
Simion Nicolaev – Păi trebuie să spun, pe scurt, istoria. Activitatea profesorului Grigore Antipa a fost prolifică, profitând și de faptul că era în relații foarte apropiate cu familia regală și i-a permis să lase ceva în urmă. În primul rând, la momentul 1932 s-a creat Institutul Bio-Oceanografic, care ulterior, așa cum ați subliniat, s-a transformat într-o stațiune și ulterior a intrat în componența Institutului Român de Cercetări Marine, nume pe care la început l-a păstrat institutul nostru, care acum a devenit Institut Național. Vreau să subliniez faptul că în aceeași perioadă, au fost create alte două stațiuni de cercetare, e vorba de stațiunea de la Tulcea și stațiunea de la Nucet. Una era destinată pentru activitățile, studierea și valorificarea Deltei Dunării, iar cealaltă pentru activități de acvacultură de apă dulce. Iată că aceste stațiuni funcționează și în prezent și asigură continuitatea efortului pe care l-a făcut Grigore Antipa. Revenind la întrebarea dumneavoastră, cu rezervația terestră de la Antipa, pentru că despre asta este vorba, ea a avut o suprafață destul de mare și alături de stațiunea Borcea, pentru că înainte de a se constitui Institutul Oceanografic, a fost stațiunea Borcea a Universității Cuza de la Iași, la Agigea. Acolo a existat și a mai rămas ceva din ea, o rezervație de dune și cu vegetație și specii corespunzătoare acesteia și care în prezent există, stațiunea fiind reabilitată, după documentele pe care le-am avut noi. În cadrul Institutului am transferat în final tot ce este legat de activitatea terestră. Institutul Oceanografic nu a fost creat, doar așa, cu o clădire. În jurul clădirii, practic toată zona care este delimitată de țărmul nordic spre Mamaia, unde este și piața de pește în prezent și spre sud până la granița cu actuala zonă a Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Marină au fost donate, prin intervenția lui, de la Ministerul Agriculturii către Institut, 4.5 ha. Sigur, din ele n-a mai rămas decât foarte puțin loc, peste 1 hectar care este în componența institutului nostru.
Realizator – Vorbeați de Grigore Antipa și de faptul că a fost susținut de familia regală a României. Trebuie să spunem că în 1893 a participat la o expediție în jurul Mării Negre, iar regele Carol 1 i-a pus la dispoziție pentru această expediție Crucișătorul Elisabeta. Cu această ocazie a întreprins primele cercetări de biologie marină. Cât din ce și-a propus Grigore Antipa a fost respectat după ce acesta a plecat din această lume? Câte dintre obiectivele lui au fost îndeplinite?
Simion Nicolaev – Sunt cele 3 stațiuni, lucruri fizice, care s-au perpetuat și care funcționează și în prezent și nu funcționează oricum, ci pentru a-și realiza scopurile. Din punct de vedere al obiectivelor pentru care a fost creat și munca dedicată de marele savant Antipa, pot să spun că ele sunt și în prezent valabile din toate punctele de vedere. Observațiile, concluziile la care a ajuns, măsurile pe care le-a întreprins sunt valabile în permanență. Unele dintre activitățile pe care el le-a derulat nu mai sunt viabile, pentru că s-au produs alte schimbări. Fiecare regim care s-a schimbat și-a introdus propriile sale viziuni. Ceea ce este foarte important și trebuie să subliniem acest lucru pentru lucrările științifice. Marea Neagră, care este o minunată și completă descriere a ecosistemului Mării Negre. Pescăriile Mării Negre și de-acolo noi ne tragem, măcar informațional, elemente. Să ne reamintim că a fost o pescărie a sturionilor în România, o pescărie a scrumbiei de Dunăre, o pescărie a chefalilor, o pescărie a calcanilor și în sfârșit o pescărie marină, care s-a dezvoltat ulterior, în perioada după 1950. Sunt doar niște mici repere care pe noi ne stimulează în ceea ce facem în prezent. Obiectivele, soluțiile pe care le-a aplicat și-au dovedit eficiența. Numai simplul fapt că de la o constatare că Lacul Razelm și cu cele aferente din zona sudică, Sinoe, i s-a schimbat regimul de alimentare cu apă, prin construcția unor canale. Aceste ape au îmbunătățit circulația și aportul de apă, mult mai curată de la Dunăre, a ridicat productivitatea zonei de pește de 10 ori. Sunt lucruri care sunt vizibile și cei care au studiat aceste chestiuni sunt convinși că lucrurile au fost bune.
Realizator – Spuneți-ne care sunt cele mai importante proiecte pe care le desfășoară Institutul în acest moment?
Simion Nicolaev – Avem mai multe. Trebuie să subliniem faptul că Institutul are foarte multe obligații pe care și le-a asumat pentru realizarea politicilor, inclusiv a programelor și directivelor europene importante. În colaborare cu Ministerul Cercetării sub coordonarea căruia ne aflăm, dezvoltă o serie de proiecte. Programul “Nucleu” de pildă, Programul Național 3, ș.a.m.d. Avem în colaborare cu Ministerul Mediului programe pe care le derulăm pentru implementarea siturilor Natura 2000. Acestea presupun monitorizarea zonelor protejate din mare, în prezent pregătim proiectul de management pentru zona marină din partea rezervației biosferei. Colaborăm cu Ministerul Apelor pentru implementarea Directivei Cadru de Strategie Marină. Sunt activități foarte multe și ample pentru că trebuie monitorizați 11 descriptori și în spatele cărora trebuiesc stabilite țintele, starea bună a mediului și programele de reparare pe care le propunem în viitor. Cu Ministerul Agriculturii dezvoltăm prin Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură, Programul Național de colectare a Datelor, este o obligație în cadrul politicilor comune europene și noi lucrăm pe acest program de peste 10 ani. Proiectele pe care le dezvoltăm în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale, în cadrul căruia implementăm politicile de planificare marină.
Realizator – Motivul pentru care nu avem această discuție în studioul Radio Constanța este pentru că dumneavoastră nu sunteți în țară. Ați participat la o conferință dedicată oceanelor. Care sunt concluziile?
Simion Nicolaev – Am participat, în ultimele două zile, la conferința Euro Ocean, organizată de European Marine Board, care este o organizație prolifică și bine reprezentată. Această conferință și-a propus să contribuie la calificarea modului în care cercetarea, știința marină europeană contribuie pentru viitoarea dezvoltare sustenabilă a oceanelor. În urmă cu ceva timp a fost lansată această agendă, se numește Agenda 2030 și care se referă la modul în care cercetarea marină în lume contribuie la dezvoltarea acestor capitole și obiective prevăzute în agendă. Acesta a fost obiectivul major al conferinței, să înregistreze modalitățile, soluțiile prin care această știință poate să contribuie la dezvoltarea durabilă în perioada 2021 – 2030.
Realizator interviu – Adelina Tocitu / Redactor online – Liviu Predescu
