Astăzi au început înscrierile în cadrul programului Femeia Antreprenor, ediția 2024.
Înscrierile sunt deschise pentru o perioadă de 45 de zile, dar termenul poate fi prelungit în funcţie de disponibilitatea fondurilor. Finanțarea este destinată activității acelor societăți în care o femeie deține cel puțin 50% din părțile sociale, iar pentru fiecare dosar aprobat, antreprenoarea poate primi până la 200.000 de lei, bugetul total fiind calculat pentru 1.000 de beneficiare. Criteriile după care va fi aprobată cererea de finanţare vizează vechimea calităţii de acţionar într-o firmă, valoarea contribuţiei la investiţie, durata menţinerii locului de muncă sau profitabilitatea societăţii în 2021 şi 2022.
Detalii despre program aflăm de la Irina Diaconescu, șef serviciu în cadrul Agenției Regionale Constanța pentru IMM-uri, în dialog cu Laurențiu Despina:
INTERVIU | Cristian Pârvan, președintele PIAROM: “Dacă ne vom menţine la exportul de cablaje şi de alte lucruri de tehnicitate redusă, este evident că vom avea şi locuri de muncă şi venituri reduse şi, ca urmare, dezvoltarea economică va suferi”
IMM-urile din România, ca de altfel întreg mediul de business, resimt lipsa unei strategii coerente de dezvoltare din partea Guvernului.
Este nevoie de o politică pe termen lung care să valorizeze creat ivitatea investitorilor, dar și capacitatea de a crea plusvaloare și un export sănătos. La “Interviul dimineții” de azi, Laurențiu Despina îl are ca interlocutor pe Cristian Pârvan, președintele PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni din România.
Se spune că un ajutor, chiar nerambursabil, dacă nu este folosit pentru investiţii, ci doar pe post de capital de lucru, te menţine pe linia de plutire, dar nu îţi aduce dezvoltarea. Vorbim despre dezvoltarea. Vorbind despre dezvoltare, cine şi cum ar putea genera pasul înainte care să determine dezvoltarea IMM-urilor şi un mediu de business sănătos în România?
“O politică industrială la nivel de ţară pentru că acolo, IMM-urile s-ar putea regăsi şi ar putea să înţeleagă care sunt zonele de interes pentru societatea românească şi cei care au capabilitatea să ofere produse-servicii, să o facă. Din păcate, această politică lipseşte cu desăvârşire şi atunci, faţă de alte ţări, noi dăm ajutoare nediferenţiate şi parţiale şi în domeniul capitalului de lucru, ceea ce nu e neapărat rău, având în vedere lipsa de capacitate de finanţare a sistemului bancar pentru IMM-uri. Noi am spus că ar fi trebuit purtată o discuţie cu multinaţionalele interesate în a dezvolta şi în a avea colaborări mai ample cu firmele locale. Ar trebui astfel de firme, care se pot califica ca subfurnizoti de produse şi servicii pentru multinaţionale, să fie sprijinite cu prioritate, pentru că ele au în felul ăsta o piaţă asigurată prin contractele comerciale pe care le pot încheia. Există o gândire care, cu toate că o propunem de ani de zile, nu interesează pe nimeni”, a declarat Cristian Pârvan.
IMM-urile din ţara noastră nu sunt atât de maturizate ca firmele din statele vestice. În ce măsură acest lucru afectează la scară micro fiecare societate în parte, dar şi macro întreaga economie?
“Afectarea este foarte evidentă. Firmele se orientează către lucrurile care se pot rezolva sau care, mă rog, la prima vedere sunt cele mai atractive, începând cu comerţul, continuând cu construcţiile, şi terminând cu anumite servicii care permit o punere în funcţiune rapidă, dar şi o abandonare rapidă, că dacă am făcut o frizerie, un coafor sau solar îl pun în funcţiune într-o lună şi l-am închis într-o zi. Ca urmare, creşterea PIB-ului, toată lumea se uită, fie la reducerea cheltuielilor, fie la creşterea veniturilor, dar la creşterea veniturilor, toată lumea discută doar despre impozite. Nu spunem că noi ar trebui să dezvoltăm cu prioritate activităţi care să fie din ce în ce mai inteligente şi să permită salarii din ce în ce mai mari, însă, măsura de sprijin a Guvernului pentru firme care creează cel puţin 100 de locuri de muncă, arată foarte clar că, de fapt, politica noastră este una păguboasă, favorizăm marile complexe comerciale care sunt singurele capabile să dezvolte dintr-o dată 100 de locuri de muncă, dar dacă ne vom uita, vom vedea că sunt cu salariul minim pe economie”, a mai spus Cristian Pârvan.
Pe de altă parte, vorbim de finanţare. Băncile au teamă de insolvenţa clienţilor, insolvenţă care ar avea un impact negativ asupra afacerilor băncii. V-aş întreba, în aceste condiţii, cum deblocăm roata business-urilor?
“De fapt, băncile acordă credite din banii depuşi de români, firme şi cetăţeni. Ca urmare, nu avem de ce să fim supăraţi că ele au grijă de banii deponenţilor. Pe de altă parte, este evident că ele acordă credite în zonele în care simt că economia se mişcă. Astea sunt, evident, imobiliarele din păcate finanţate în exces şi va veni o zi când vom deconta acest lucru, şi puţin din alte activităţi productive sau logistice, în general, cele pe care le dezvoltă marile companii. IMM-urile sunt neparcabile, dar toată asta înseamnă să avem o strategie şi o politică raţională, ceea ce nu e cazul încă”, a precizat Cristian Pârvan.
Din ceea ce spuneţi, se înţelege clar că nu există o strategie la nivel naţional, o strategie eficientă din partea Guvernului, faţă de IMM-uri.
“Nu a existat de-a lungul anilor. Vă dau un exemplu foarte deranjant. Noi tot vorbim de gaze naturale şi toată lumea spune: tragem gaze şi asigurăm gaze naturale pentru polulaţie. Ceea ce e foarte bine acolo unde se poate şi se pretează la aşa ceva, dar noi vorbim de o ţară. Ard gazele în sobă ca într-un boiler, iese un bon de valorificare pentru asigurarea unui confort pentru cetăţeni, dar pentru PIB-ul României important at fi chimizarea gazelor, având în vedere că noi am distrus toată petrochimia”, a mai spus Cristian Pârvan.
În acest context, cum percepe patronatul investitorilor autohtoni din România momentul actual? Ce perspective întrezăriţi? Ce ar trebui de făcut?
“Noi avem mare încredere în creativitatea antreprenorilor români care, în ciuda tuturor acestor minusuri din cadrul general care ar trebui să îi ajute, ei îşi caută singuri căile. Deci, firmele luptă prin posibilităţile lor să îşi valorifice creativitatea. Dacă noi nu ştim să o facem şi nu ştim să o facem şi toţi ordonatorii de credite se uită numai la importuri şi nu sprijină în niciun fel creativitatea şi producţia internă, atunci vom vedea mai departe o debalanţă comercială care se agravează. Vom avea, ca urmare, un curs valutar discutabil. Cursul de schimb este dat de capacitatea noastră de a exporta şi de a exporta produse cât mai valoroase. Dacă ne vom menţine la exportul de cablaje şi de alte lucruri de tehnicitate redusă, este evident că vom avea şi locuri de muncă şi venituri reduse şi, ca urmare, dezvoltarea economică va suferi”, a declarat Cristian Pârvan.
Interviu realizat de Laurenţiu Despina / Foto – arhivă
