TULCEA: Delta va avea 40 de trasee de slow turism, cu puncte de înnoptare aprobate de ARBDD

Publicat de Adina Sîrbu, 27 mai 2024, 14:59

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a scos la licitaţie studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic necesar identificării a 40 de trasee pentru turism lent în rezervaţie, proiect finanțat prin PNRR, a declarat guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete.

Anunţul vine după ce, sâmbătă, a fost inaugurat primul traseu din rezervaţie dedicat bărcilor fără motor, intitulat „Delta lui Ivan” și care face legătura între Tulcea și satul Mila 23.

„Chiar zilele trecute, colegele mele au finalizat documentaţia pentru un studiu de fezabilitate şi un proiect tehnic pentru identificarea acestor trasee, a punctelor de îmbarcare. Vor fi 10 puncte de intrare în Deltă pentru această activitate de slow turism care vor deservi 40 de trasee de slow turism în rezervaţie. Prin acest proiect ne dorim să creăm o alternativă de turism sustenabil”, a declarat guvernatorul Rezervaţiei, Bogdan Bulete.

El a mai spus că documentele au fost urcate în sistemul electronic de achiziţii publice, proiectul PNRR având drept obiectiv reducerea impactului bărcilor cu motoare asupra ecosistemelor din Deltă.

Traseul „Delta lui Ivan” are avizul Consiliului Știinţific al ARBDD inclusiv pentru un punct de înnoptare, iar membrii Consiliului au aprobat încă 7 asemenea puncte, dedicate exclusiv turiştilor care vizitează Delta în caiac sau cu bicicleta, puncte ce vor fi deschise în cadrul proiectului PNRR.

„Pe fiecare din cele patru comisariate, vom avea un maxim de 2 puncte de înnoptare identificate de colegi, zone unde să existe un minim impact asupra ecosistemelor, zone care au mai fost folosite de-a lungul timpului pentru înnoptare. (…) Vom vedea de la anul care este acest impact asupra ecosistemelor şi vom vedea dacă le vom menţine, cine le va putea folosi, cum le va putea folosi”, a menţionat guvernatorul Rezervaţiei.

Punctele de înnoptare vor avea un regulament de funcţionare şi o taxă modică, iar veniturile care se vor strânge urmând să fie virate la bugetul ARBDD.

De mai mulţi ani, operatorii turistici care le oferă vizitatorilor excursii în Deltă cu caiacul sau bicicleta s-au arătat nemulţumiţi din cauza numărului mare al bărcilor de viteză din Rezervaţie şi au solicitat conducerii ARBDD înfiinţarea unor trasee dedicate bărcilor nemotorizate.

În condiţiile în care legislaţia prevede amenzi de până la 6.000 de lei pentru camparea în afara zonelor aprobate, iar în Deltă numărul acestora este foarte mic, touroperatorii au reclamat și faptul că își desfășoară activitatea la limita legii.

Săptămâna trecută, 25 de turişti au parcurs, timp de trei zile, peste 40 de kilometri cu plăci de stand-up paddle şi în caiace, de la Tulcea la Mila 23, şi au inaugurat astfel primul traseu verde din Deltă, intitulat „Delta lui Ivan”.

Inaugurarea a făcut parte din programul acţiunilor organizate de Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 cu prilejul deschiderii Muzeului Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară din satul Mila 23, prima construcţie din rezervaţie care a primit distincţia Zero Waste de pre-certificare a unei clădiri restaurate, ca instituţie care îşi asumă standardele de sustenabilitate stabilite de sistemul de certificare Zero Waste – Restore Building, şi primul muzeu din România inclus în reţeaua internaţională New European Bauhaus, un nou curent propus de Comisia Europeană, care promovează trei valori fundamentale europene –  creativitate, sustenabilitate şi comunitate.

Sursă: AGERPRES/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: facebook Ivan Patzaichin, Rowmania

AUDIO | Guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete: „Niciun metru de apă nu a fost transformat în pajiște. Riscăm să rămânem cu stuful nerecoltat, din cauza scandalului subvențiilor europene”

Publicat de Adina Sîrbu, 27 februarie 2024, 05:51 / actualizat: 27 februarie 2024, 7:45

Delta Dunării, un adevărat „muzeu” în aer liber, este cea mai reprezentativă arie naturală protejată din rețeaua națională, recunoscută internațional pentru imensul habitat al păsărilor de apă și parte a Patrimoniului Universal Cultural și Natural UNESCO. Este ținutul cel mai tânăr al Europei și cel mai bun filtru de vărsare al Dunării în mare, prin întinderile de stufăriș. Cât de responsabili suntem în păstrarea acestui „paradis natural” și cum este respectat echilibrul dintre conservarea biodiversității și dezvoltarea economică?

Guvernatorul ARBDD, Bogdan Ioachim Bulete a fost invitatul Lilianei Fustanela în emisiunea „Tema Zilei” de ieri, în care au fost dezbătute subiecte fierbinți, unele intens mediatizate, precum recoltarea stufului din Deltă.

În urma recentului scandal privind acordarea subvențiilor pentru recoltarea stufului din Deltă, ministrul Agriculturii a anunțat verificări privind legalitatea acordării acestui tip de subvenții, iar șeful APIA a fost demis. Întrebat care este situația, la momentul actual, guvernatorul Rezervației, Bogdan Bulete a precizat:  Stuful este mult subexploatat, deși recoltarea sa este o activitate necesară pentru echilibrul ecologic al Deltei. Niciun metru de apă nu a fost transformat în pajiște!

Ce pot eu să vă spun, din punct de vedere al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, este că niciun metru de apă nu a fost transformat în pajiște, toate suprafețele respective sunt suprafețe acoperite de stuf care vor fi recoltate. Pentru ca această activitate să se poate desfășura, legea a fost făcută, a trecut toate filtrele de constituționalitate, deci tot ce se putea face s-a făcut. Noi nu am avut decât posibilitatea să urmăm această nouă activitate de paludicultură și să dăm posibilitatea și celor care au aceste concesiuni, și populației locale – pentru că și populația locală poate beneficia de această subvenție, pentru că recoltează stuful. Noi, din punct de vedere al Ministerului Mediului, ne dorim ca această activitate să se desfășoare, pentru că, odată ce este blocată, este afectat echilibrul ecologic. Gândiți-vă ce înseamnă să nu poți recolta atâtea zeci de mii de hectare cu stuf, pentru că, începând cu anul 2022, s-a interzis și incendierea suprafețelor cu stufăriș, papură, a lizierelor. Acum, prin această știre intens dezbătută, s-a blocat, pentru că s-a creat o oarecare presiune și asupra tuturor instituțiilor. Stuful în continuare va rămâne nerecoltat…

Deci este în continuare subexploatat?

Absolut! Dar este important să se recolteze atât din punct de vedere al biodiversității, cât din punct de vedere al sechestrării carbonului, este o activitate necesară pentru echilibru ecologic al Deltei – am mai spus-o, o repet și îmi mențin punctul de vedere.

Unde ajunge stuful nostru, ce se întâmplă cu el?

Având această problematică, am discutat și cu agenții economici, și cu persoanele private care își doresc, cu localnicii, pentru că noi anumite suprafețe de teren le încredințăm direct localnicilor pentru a fi recoltate. Stuful nostru, din ce mi-au spus agenții economici și alții decât cei care sunt acum vedetele zilei, să spun așa, este exportat în marea lui majoritate către zona de Uniune Europeană, am înțeles, către Germania, în marea majoritate. Însă, există presiune din partea stufului venit din China, dacă vă vine să credeți, și pune presiune pe recoltatul stufului nostru bio din România, astfel că riscăm să rămânem cu suprafețele nerecoltate, din păcate.

Probleme cu renaturarea la Mahmudia

Sunt organizații neguvernamentale care cer protejarea zonelor renaturate și a celor inundate, precum și declararea lor „zone de reconstrucție ecologică de interes național”. Cea mai recentă este situația de la Mahmudia, unde o zonă umedă renaturată riscă să fie transformată din nou în teren agricol, împotriva dorinței comunității. O hotărâre judecătorească recentă, în favoarea câtorva companii agricole, contrazice dorința localnicilor din Mahmudia de a păstra zona umedă în starea ei actuală.

Guvernatorul ARBDD a precizat că astăzi, 27 februarie, este programată o întâlnire cu reprezentanții Consiliului Județean Tulcea și ai Primăriei Mahmudia pe acest subiect.

Agricultură, pescuit sau turism în deltă?  

Într-o intervenție telefonică, Paresa Carpov din Sulina a ținut să semnaleze cât de greu supraviețuiesc localnicii, după anii pandemiei și războiului de la graniță, la care se adaugă modificările legislative și apariția E-factura, o cheltuială în plus pentru pescari și greu de suportat în perioada când aceștia nu au activitate, cum este cazul perioadelor de prohibiție.

Constituirea într-o asociație este o soluție, crede Paresa Carpov, fost inspector ANAF, acum angajat la Vama Sulina:

Unicul oraș din Delta Dunării se luptă să supravieţuiască după izolarea totală cauzată de COVID şi existența apăsătoare a războiului. Între frumusețea îmbietoare ce ți-o oferă natura mereu împrospătată din Deltă, plaja unică şi mereu mai generoasă, biodiversitatea de faună și floră și meşteşugurile care parcă se luptă să se păstreze autentice, diversitatea culinară și culturală ce încă se observă dacă mergi la pas prin micul oraș cosmopolit, populatia încearcă să supraviețuiască frumos și demn. Avem nevoie de sprijinul autorităților competente în vederea protejării atât a micilor întreprinzători, căci marea majoritate sunt modești, cât și a comunității de pescari, puşi la încercare de modificările legislative, şi care, sunt convinsă, îşi doresc să colaboreze în vederea sustenabilității mediului. Astfel, ar fi necesar să se reglementeze situația plajei Sulina în vederea respectării normelor de mediu şi reglementării activităţilor economice desfășurate. O asociație pentru pescari este o necessitate, în contextul modificărilor legislative actuale, întrucât aceştia cunosc foarte bine să-și facă meseria, dar nu reușesc întotdeauna să coreleze activitatea cu obligațiile fiscale, ceea ce îi face vulnerabili. Această zonă are specificitatea sa și stă în puterea noastră să o păstrăm.

Plaje turistice sau sălbatice, în Deltă? 

O soluție ar fi trecerea lor în administrarea primăriilor, a afirmat guvernatorul Rezervației, Bogdan Bulete.

Presiune imobiliară și în Rezervația Deltei Dunării!

Guvernatorul ARBDD a vorbit și despre controversatul proiect imobiliar de la Corbu, din Grindul Chituc, blocat de peste 10 procese.

Întreaga emisiune o puteți asculta aici:

Redactor: Liliana Fustanela/ Redactor online: Adina Sîrbu

TULCEA: Finalizarea celor trei proiecte de decolmatare a unor canale din Deltă, principala realizare a ARBDD în acest an

Publicat de Adina Sîrbu, 18 decembrie 2023, 16:01

Finalizarea celor trei proiecte de decolmatare a unor canale din Deltă este principala realizare a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în anul 2023, în opinia noului guvernatoru al Rezervaţiei, Bogdan Bulete.

Cele trei proiecte au fost finanţate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, au vizat curăţarea a circa 153 de kilometri de canale, au avut un buget total estimat de peste 62 de milioane de lei şi au început în urmă cu aproape doi ani.

De-a lungul timpului am insistat şi vom insista pentru decolmatare, activitate necesară pentru echilibrul ecologic al Deltei – a declarat, guvernatorul, subliniind importanţa unui sistem care să le ofere specialiştilor date despre evoluţia naturală a cursurilor din apă, astfel încât autorităţile să nu mai fie nevoite să revină periodic cu lucrări de decolmatare în aceleaşi zone:

„Avem nevoie de modelul hidrologic al Deltei. În cadrul proiectului privind revizuirea Planului de management al Rezervaţiei, a fost achiziţionat un soft pentru a vedea cum se desfăşoară evoluţia corpurilor de apă. Este imperios necesară, pentru că în regimul precedent îndiguirea Deltei, evacuarea apei din anumite zone pentru a crea suprafeţe agricole au dus la situaţia de acum şi au schimbat realitatea naturală a Deltei, modificând şi direcţia cursului de apă, dar mai ales zonele unde apa şi sedimentele se puteau desfăşura, astfel încât să creeze noi teritorii şi nu să colmateze zonele deja existente.”

În altă ordine de idei, profesionalizarea ARBDD şi colaborarea cu administraţiile locale şi cetăţenii sunt priorităţile guvernatorului Rezervaţiei, Bogdan Bulete, care consideră că, fără o administraţie profesionistă, Delta va fi neprotejată:

„Avem nevoie să pregătim instituţia pentru realitatea anului 2030 să spunem, pentru că avem în jurul nostru evenimente care în mod cert ne influenţează, avem tehnologia care evoluează cu o viteză mai mare decât ne-am dori noi şi acest concept de modernizare, transformare şi eficientizare a ARBDD este principalul meu deziderat în mandatul de guvernator. Comunităţile locale sunt esenţiale pentru ARBDD, inclusiv în lege avem obligaţia de a le consulta şi de a sprijini şi garanta tradiţiile locale. Această direcţie de colaborare cu administraţiile locale şi cu cetăţenii va fi una din priorităţile mandatului meu, pentru că e esenţial să ai o imagine cât mai fidelă pentru problemele cu care se confruntă populaţia locală, fiind o deltă locuită spre deosebire de alte delte”  – a mai spus guvernatorul Rezervaţiei, Bogdan Bulete.

În vârstă de 44 de ani, absolvent al Academiei Militare Bucureşti şi al Facultăţii de Ştiinţe şi Inginerie a Alimentelor din Galaţi, Bogdan Bulete a fost trei ani director al Poliţiei locale a municipiului Tulcea, iar din anul 2016 lucrează în ARBDD. La finele lunii trecute, el a fost numit guvernator al Rezervaţiei.

Sursă: AGERPRES/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: facebook