Peste un milion de români poartă numele Sfântului Mucenic Gheorghe, care este prăznuit, duminică, 23 aprilie.
Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, este vorba despre 684.178 de bărbaţi şi 373.200 femei.
Cel mai des întâlnite prenume masculine sunt Gheorghe – 424.268 de persoane, George – 158.802, Georgian – 29.020, Gheorghiţă – 21.750, Georgel – 12.490, Gigi – 8.798, Gigel – 5.958, Georgică – 5.259, Gică – 4.909 şi Ghiţă – 4.203.
Dintre femei, cele mai multe poartă numele Georgiana – 154.632, Georgeta – 118.103, Gheorghiţa – 25.485, Gina – 21.288, Gherghina – 15.496, Geta – 14.604, Giorgiana – 10.335, Gica – 5.998, Ghiorghiţa – 1.640, Georgica – 1.511 şi Gicuţa – 864 de persoane.
Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu
Creştinii l-au sărbătorit duminică pe Sfântul Gheorghe, martir din secolul al IV-lea, patronul spiritual al Fortelor terestre române.
În popor, ziua Sfântului Gheorghe marchează începutul anului pastoral.
Marele mucenic Gheorghe a fost general în armata romană în timpul împăratului Dioclețian. Avea însă o religie interzisă încă în secolul al IV-lea în imperiul roman. Împăratul Dioclețian credea că insuccesele armatei sale se datorau creștinilor care nu voiau să se jertfească zeilor războiului.
Generalul Gheorghe a fost și el victima persecuției – a fost închis și torturat pentru a renunța la creștinism. Nu a cedat și a fost executat prin tăierea capului.
Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai cinstiți sfinți în creștinism, fapt divedit de numărul mare de oameni care îi poartă numele și de alegerea lui ca ocrotitor al multor orașe și țări. Fiind un sfânt militar este și patronul spitirual al forțelor terestre române.
Potrivit statisticilor, peste 900.000 de români, dintre care cam 700.000 de bărbaţi şi aproape 200.000 de femei, și-au sărbătorit ziua de nume de Sfântul Gheorghe.
Gheorghe Roşoga s-a născut la data de 12 mai 1945 , în satul Gura Motrului, acolo unde Motrul se varsă în Jiu și unde se îmbină dorurile, cântecele, frunzele, între trei județe : Dolj, Gorj şi Mehedinți.
Gheorghe Roșoga nu are nevoie de prezentare . E suficient să strigi : Gheorgheeee! și imediat te gândești la acest îndrăgit interpret din Oltenia . Și numele și dragostea de cântec le moștenește de la tatăl său, Constantin Roșoga.
„Cântecul popular este un balsam al sufletului nostru, iar dacă a fost preţuit, rămâne ca un busuioc la icoana nemuririi neamului. În el se găsesc trăirile noastre de veacuri, atât lacrimile, cât şi bucuriile. Viaţa fără cântec nu se poate. El ne însoţeşte de la naştere, până la moarte și de aceea avem : cântecul de leagăn, de cătănie, de dragoste, apoi bocetul. De aceea, oamenii ţin aproape de cântec, pentru că prin el îşi descarcă şi îşi mângâie sufletul, prin el oftează şi lăcrimează”, spune artistul , cel care a creat peste 100 de melodii concentrate în 4 discuri, 3 casete şi 5 CD-uri, dintre care cele mai cunoscute poartă titlurile: ”La fântâna-ntre vâlcele ”, ”Sunt fecior din plai oltean ”, ”Când mă duc la horă-n sat” , ”Gheorghe, Gheorghe” , ” Spovedania lui Gheorghe ”, ”Mărine, muică Mărine ”, ”M-am certat cu porțile ”și înregistrate sub bagheta marilor dirijori : Victor Predescu , Radu Voinescu , Ion Albeșteanu , Florian Economu , Marius Olmazu , Paraschiv Oprea.
Cântecul cu care s-a lansat a fost ”Motrule, apă grăbită ”, care a apărut pe disc mic împreună cu alte 4 piese : ”Turturică, turturică ”, ”De-ar fi dorul călător ” şi ”Jiule, haiducule ”.
Cu acesta din urmă i-a fermecat pe englezi , în anul 1972, când a luat Marele Premiu la un prestigios festival internaţional.
Toate creațiile îi plac în egală măsură, dar cel în care arată cum evoluează omul de la primii pași până la bătrânețe este : „Gheorghe, Gheorghe”. În familia artistului sunt 7 ”mândre”: soția, fiicele, nepoatele. După ce în 2014 , a scris cartea autobiografică, intitulată sugestiv: ”Mi-am pus sufletul în glas”, acum lucrează la volumul de versuri : ”La troița satului ”. A recitat în direct, în ediția 12 mai 2016, a emisiunii : ”Seri de cântec românesc ”, realizată de Liliana Fustanela . Secvență audio din emisiune:
Premii și apariții pe scenă :
1966 – laureat al festivalului republican al artei stundenţeşti , alături de Dumitru Fărcaş şi Gheorghe Zamfir .
1966 – câştigă concursul de televiziune „Emoţii în premieră”, emisiune realizată de regretatul Mircea Buciu, emisiune care s-a transformat ulterior, în „Floarea din grădină”
1968 -Primele înregistrări la Radio au avut loc în 1968, cu orchestra condusă Victor Predescu după ce a câştigat medalia de aur la „Cântarea României” .
1969 – laureat al celui de-al IX-lea Concurs Republican al Artiştilor Amatori
1971- două titluri de laureat al Festivalului şi Concursului cântecului popular românesc „Maria Tănase” , la primele două ediţii, succese ce-l vor consacra pe Roşoga pe plan naţional, pentru că le vor urma imediat înregistrări de radio şi televiziune şi o prezenţă constantă în emisiuni
1971 – este prezent la emisiunea Televiziunii Române „Cel mai bun continuă”, realizată de Ioan Mustaţă, la Sebeş, judeţul Alba, pe teme de folclor. În acelaşi an, debutează discografic la Electrecord.
1972 – numeroase turnee peste hotare cu diferite ansambluri folclorice româneşti, între care se înscrie un răsunător succes la Festivalul de la Eisteddfod – Anglia unde a impresionat prin calităţile vocale şi modul deosebit de interpretare
1995 – întreaga carieră muzicală este încununată de câştigarea Premiului „Ethnos”, pentru valoarea creaţiei şi stilului original de interpretare
2003- admiterea la Academia de Arte Tradiţionale „Astra” – Sibiu
In anul 2005, Gheorghe Roșoga a primit din partea Consiliului Județean Gorj , Diploma de excelență.