Pe fondul creşterii numărului şi a valorii plăţilor electronice, se înregistrează tot mai multe tentative de fraudă bancară, a precizat astăzi, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor, Gabriela Folcuţ.
La o conferință de specialitate, Gabriela Folcuț ea a explicat ce trebuie să facem pentru a nu deveni victimele unor astfel de tentative:
Cele mai întâlnite tentative de fraudă la momentul de față sunt phishing-ul, care înseamnă culegerea de informații spre orice formă, fraudele legate de investiții și spoofing-ul, în sensul în care pe ecranul telefonului se poate întâmpla să fie impersonat numele băncii sau a unei autorități publice și noi chiar să credem că ne sună de la acea entitate şi pentru aceasta vă împărtăşesc şi câteva informaţii utile. Datele de pe fața și spatele cardului nu se dau niciodată, se folosesc doar de către noi, utilizatorii cardului, pentru plata pe site-uri securizate și nu atunci când suntem conectaţi la rețele wi-fi publice. Datele de acces la internet și mobile banking nu se dau niciodată, sunt confidențiale. Totodată, în momentul în care suntem sunați și pretinde că este de la bancă sau de la o instituție publică trebuie să fim foarte vigilenți. Banca niciodată nu va cere datele de pe faţa și spatele cardului sau datele de acces la mobile şi internet banking.”
Gabriela Folcuţ a prezentat cazul unei persoane, care a fost sunată de indivizi care pretindeau că sunt de la o bancă și ulterior de la poliție, pe ecranul telefonului apărând inițial numele băncii și apoi denumirea „Poliția Română”.
Drept urmare, ea a fost convinsă să-și retragă banii de la bancă și să-i introducă într-un bancomat de criptomonede, de unde nu i-a mai putut recupera.
Plata cu cardul asigură trasabilitatea banilor, fiind o modalitate foarte eficientă de a da mai multă transparență și de a diminua evaziunea fiscală.
În rândul firmelor, gradul de acceptare a plăților cu cardul prin POS a ajuns la 36%. Puțin, într-adevăr, dar intensificarea plăților cu cardul nu va duce la eliminarea banilor cash, mai ales că, deocamdată, 41% dintre companii nu plătesc salariile angajaților pe carduri bancare.
Despre duelul cash – card, Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, în dialog cu Laurențiu Despina:
INTERVIU | România, la coada clasamentului în U.E., privind nivelul educaţiei financiare. Cum să faci economii, când jumătate din salariu se duce pe mâncare
Publicat de ,
22 octombrie 2020, 10:25 / actualizat: 22 octombrie 2020, 14:27
Comportamentul românilor, în privinţa cheltuirii banilor, s-a schimbat, după instalarea crizei sanitare. Potrivit Asociaţiei Române a Băncilor, volumul creditelor acordate populaţiei a scăzut uşor, invers proporţional cu economiile. Ca să se pregătească pentru o eventuală criză economică, românii sunt îndemnaţi să-şi facă un plan de economisire, care ar fi bine să înceapă cu bugetul familiei.
Cum se vede schimbarea de comportament la clienţii băncilor din România ne răspunde Gabriela Folcuţ, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor.
Gabriela Folcuţ: „Este foarte adevărat că pandemia Covid 19 a creat provocări suplimentare, cu consecinţe economice şi sociale fără precedent. De la debutul pandemiei, statistica aferentă lunilor martie – august arată o creştere cu 12 – 14% a depozitelor în ritm lunar, acesta fiind un ritm de creştere mult mai susţinut, comparativ cu lunile de dinaintea crizei de sănătate. Cred că asistăm la o schimbare a obiceiurilor de consum şi la o creştere a conştientizării privind necesitatea economisirii. Şi spun asta referindu-mă la economisirea a cel puţin două – trei salarii, pentru a acoperi nevoi viitoare determinate de o potenţială criză. În ceea ce priveşte creditarea, s-a observat o revigorare la nivelul lunilor iulie şi august, când s-au atins niveluri ridicate de creştere a creditelor nou acordate, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Pentru perioada martie, aprilie, mai şi iunie, nivelurile raportate pe creditare, pe volum de credite noi, au fost un pic sub datele aferente anului 2019. Această situaţie a fost determinată în principal de starea de urgenţă, urmată de starea de alertă, dar revigorarea creditării s-a înregistrat deja începând cu lunile iulie – august.
Aş vrea să rămânem în aceeaşi zonă a creditării, ce spun cel mai adesea românii, care vor să obţină un credit? S-au schimbat motivele pentru care oamenii se împrumută astăzi, faţă de cele dinaintea pandemiei?
Gabriela Folcuţ: „Populaţia continuă să se împrumute pentru aceleaşi scopuri ca şi înainte de pandemie, pentru achiziţia/construcţia unei locuinţe, pentru a cumpăra o maşină sau pentru nevoi punctuale de consum. Dacă ne referim la datele statistice privind creditarea populaţiei, vom vedea că, în perioada martie – august 2020, populaţia a accesat credite noi în valoare de 16,6 miliarde de lei, ponderea în totalul creditelor noi fiind de 43%. Repartiţia pe monede ne arată că populaţia a accesat preponderent credite în lei, în proporţie de 97%.”
În luna mai 2020, 35% dintre respondenţii unui sondaj au declarat că nu au deloc economii. De ce credeţi că se întâmplă asta?
Gabriela Folcuţ: „Cauzele pentru un astfel de comportament pot fi legate de nivelul redus de salarizare, de absenţa planificării, absenţa unui buget personal şi cheltuieli mai mari pentru achiziţia de casă, maşină s.a.m.d. Partea bună este că restul de 65% dintre români economisesc.”
Ce lipseşte din educaţia românilor pentru a fi mai cumpătaţi sau pentru a face economii?
Gabriela Folcuţ: „Nevoia de educaţie financiară la nivel naţional este considerabil mare. România se poziţionează pe locuri codaşe din punct de vedere al nivelului educaţiei financiare în Uniunea Europeană şi la nivel mondial, fiind clasată pe locul 123 din 143 de ţări. Autorităţile naţionale au demarat o iniţiativă lăudabilă şi necesară, pe elaborarea unei strategii naţionale de educaţie financiară. Asociaţia Română a Băncilor este singura entitate privată, care face parte din acest nucleu creat la nivelul României, pentru a implementa această strategie, alături de Ministerul Educaţiei, Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice şi Autoritatea de Supraveghere Financiară.“
Se regăseşte Educaţia financiară, ca materie de studiu, în şcoli?
Gabriela Folcuţ: „Da, în momentul de faţă se fac ore de Educaţie Financiară cu caracter opţional. Ar trebui ca şi elevii de clasa a VIII-a să aibă în curricula şcolară această materie şi cu caracter obligatoriu, începând cu acest an de studiu 2020 – 2021. La nivelul Asociaţiei Române a Băncilor, am derulat începând cu anul 2018, o serie de cursuri de pregătire a cadrelor didactice. Noi avem, la nivelul asociaţiei, ca obiectiv strategic, creşterea nivelului de educaţie financiară şi, implicit, milităm şi pentru introducerea orelor cu caracter obligatoriu de Educaţie financiară în şcoli.”
Când credeţi că ar trebui să înceapă educaţia unui copil, când să începem să le vorbim copiilor noştri despre bani?
Gabriela Folcuţ: „Când vorbim de economiile familiei ne axăm mai mult pe construirea unui comportament financiar sustenabil pentru cei mai mici, decât despre a le vorbi de bani. Ideal ar fi ca elevii să fie proactivi şi să solicite informaţii privind modul de administrare a banilor, atât părinţilor, cât şi cadrelor didactice. Desigur, dacă au posibilitatea să urmeze cursuri de Educaţie Financiară, este indicat să o facă.”
Din perspectiva întreruperii ritmului de creştere a veniturilor, în contextul pandemiei, ce recomandări aveţi pentru românii care vor să pună bani deoparte?
Gabriela Folcuţ: „În primul rând, trebuie să întocmim un plan corect de economisire, să stabilim obiectivele financiare ale familiei pe termen scurt, să calculăm suma care trebuie economisită lunar, pentru a atinge aceste obiective, să întocmim bugetul actual al familiei, care cuprinde o listă cu veniturile şi cheltuielile şi, foarte important, e de menţionat că toate sumele încredinţate băncilor se înscriu într-un mecanism de protecţie garantat de stat, în limita plafonului de 100.000 Euro, în echivalent lei, per titular, per bancă.”
Interviu realizat de Cristina Ghelasie / Foto – Arhivă
