Fraudă fiscală cu produse electronice

Publicat de , 10 martie 2016, 10:30

Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) monitorizează activitatea de comerț electronic a magazinelor online şi a platformelor specializate de vânzări și investighează activitatea utilizatorilor, care desfășoară activități comerciale fără a respecta prevederile legale privind înregistrarea la Registrul Comerțului și la autoritatea fiscală competentă, precum și cele referitoare la declararea veniturilor realizate, în vederea plății obligațiilor fiscale aferente.

Inspectorii antifraudă fiscală au identificat un prejudiciu de 373.900 lei cauzat de o persoană fizică prin neplata TVA și a impozitului pe venit aferente activității de comerț online pe platforme specializate. În februarie 2015, DGAF a sesizat procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, care au dispus efectuarea de percheziţii domiciliare în municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov în data de 09.03.2016.

Din noiembrie 2014, inspectorii antifraudă au investigat activitatea comercială a utilizatorului itmediagalaxy, care activa pe www.itmediagalaxy.ro, www.facebook.com/itmediagalaxy și cele mai importante portaluri de vânzări online din România.

Inspectorii DGAF au constatat că în perioada 03.01.2013–05.11.2014, acesta a vândut 1.492 produse electronice (smartphone-uri, tablete și televizoare) de ultimă generație în valoare totală de 1.193.091 lei, fără a plăti TVA și impozitul pe venit aferente.

Demersurile de cooperare interinstituţională între Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti și Direcția Generală Antifraudă Fiscală au fost derulate cu respectarea competenţelor materiale specifice fiecăreia dintre cele două structuri, în condiţiile stabilite prin documentele de cooperare încheiate în acest sens, se arată într-un comunicat ANAF.

ANAF acuză presa de manipulare și dezinformare

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 5 mai 2015, 11:45

Un comunicat al ANAF a fost publicat asăzi pe pagina oficială de Facebook a instituției.
Îl redăm integral:

,,Facem un apel la liderii de opinie, jurnaliștii și politicienii care nu pierd nicio ocazie de a plasa în mentalul colectiv, prin dezinformari ce îmbracă tot mai des haina populismului, ideea că ANAF „omoară” micul comerciant, în loc să se ducă peste marii evazioniști: „Respectați adevărul și pe români!”

Rapoartele privind combaterea marii evaziuni au fost facute publice în repetate rânduri, iar cei care astăzi n-au nicio reținere în a manipula opinia publica le cunosc.

De exemplu, în 2014, Direcția Antifraudă a înaintat 714 sesizări penale cu o valoare aferentă a prejudiciilor de 3,47 mililarde lei (cca 787,6 milioane euro), iar valoarea actelor de sesizare cu prejudiciu mai mare de 1 mil. EURO reprezintă 90% în total valoare prejudiciu aferent actelor de sesizare înaintate organelor de urmărire penală (https://static.anaf.ro/static/3/Anaf/CP_343_23.03.2015.pdf)

Când 90% din sesizările penale privesc dosare de peste 1 milion de euro, nu poate fi vorba decât de o tentativă de manipulare dezonorantă pentru orice persoană care încearcă să-și folosească capitalul de imagine pentru a dezinforma și denigra o instituție care nu face altceva decât să aplice legea.

De asemenea, în 2014, Inspecţia Fiscală din ANAF a înregistrat cele mai bune rezultate de la înfiinţarea Agenţiei, respectiv creşteri considerabile la principalii indicatori de performanţă, astfel:
– a identificat impozite nedeclarate de cca 14 miliarde lei, în creştere cu cca 50,7% faţă de anul 2013
– valoare prejudicii aferente sesizărilor penale transmise instituţiilor competente ale statului în vederea continuării cercetărilor – cca 9,2 miliarde lei, în creştere cu cca 55,5% faţă de anul 2013 (https://static.anaf.ro/static/3/Anaf/CP_346_23.03.2015.pdf)

Din nou, întrebarea firească este pe ce se bazează afirmația că Fiscul „se duce” peste micii buticari, când Inspecția Fiscală verifică, în cvasitotalitatea lor, contribuabili cu activitate economică semnificativă, iar cifrele de mai sus relevă, fără nicio urmă de îndoială, faptul că toate eforturile sunt depuse în lupta cu marea evaziune fiscală?
Iar, dacă aceste cifre nu sunt suficiente pentru cei care împart evazioniștii în buni și răi, sau în importanți și neimportanți, oferim spre lecturare o sinteză a principalilor indicatori ai celor două strcuturi implicate în lupta cu marea evaziune: Antifrauda și Inspecția Fiscală.

Indicatori Antifraudă (trim 1 2015)
– Nr. actelor de sesizarea organelor de urmărire penală: 219
– Valoare estimată a prejudiciilor: 209 milioane euro
– Măsuri asiguratorii:129,70 milioane euro
– Confiscări numerar, bunuri și venituri ilicite: 6,57milioane euro
(https://static.anaf.ro/static/3/Anaf/COMUNICAT%202.pdf_

Indicatori Inspecție Fiscală (trim 1 2015)
– Identificare impozite nedeclarate –cca 4,6 miliarde lei, (creștere de + 140% față de 2014)
– Valoare prejudicii aferente sesizărilor penale transmise instituţiilor competente ale statului în vederea continuării cercetărilor – cca 2,6 miliarde lei (creștere de +63,5%)
– Valoare măsuri asigurătorii instituite – cca 1,4 miliarde lei (creștere de + 119%)
(https://static.anaf.ro/static/3/Anaf/CP_524_29.04.2015.pdf)

Toate acestea sunt doar câteva exemple de informări publice făcute de ANAF, postate inclusiv pe site-ul instituției, la rubrica „Comunicate de presă”, care poate fi accesată cu ușurință de orice persoană interesată de un demers onest de informare a opiniei publice.

Prin urmare, la final, reiterăm apelul de a respecta adevărul și pe români.”

Zece state din UE, inclusiv România, solicită înfiinţarea unui Parchet european

Publicat de valentin.lungeanu, 18 septembrie 2014, 12:57

Parlamentari din zece state UE, inclusiv din România, s-au reunit miercuri la Paris și au cerut Comisiei Europene să reanalizeze propunerea de înfiinţare a unui Parchet european destinat combaterii fraudelor asupra bugetului Uniunii Europene, informează Mediafax.
Parchetul european ar trebui să aibă o structură de tip colegial şi să fie format din membri ai sistemelor judiciare naţionale, cu o competenţă care să nu fie exclusivă, ci împărţită cu autorităţile judiciare ale statelor membre.
În octombrie 2013, structuri parlamentare din 11 ţări au contestat propunerea Comisiei Europene, invocând principiul subsidiarităţii, conform căruia Uniunea Europeană nu trebuie să intervină într-un domeniu mai mult decât ar fi necesar.