Ascultă Radio România Constanța Live

folclor aromân

Profil de interpret : Sirma Granzulea

Profil de interpret : Sirma Granzulea

Publicat de Liliana Fustanela, 22 septembrie 2016, 10:09 / actualizat: 23 septembrie 2016, 5:50

În galeria stelelor folclorului dobrogean, Sirma Granzulea are un loc aparte : interpretează, compune şi prelucrează folclor aromân . Cântă de peste 50 de ani şi în tot acest timp viaţa ei s-a împlinit prin binele pe care l-a făcut şi îl face necondiţionat celor care cred în puterea lui Dumnezeu. Altfel spus, tot ce atinge înfloreşte şi cântă, aduce lumină, risipeşte gândurile triste, face ca melancolia să se transforme în mătase, iar veselia să fie ca cerul după o ploaie binefăcătoare.

S-a născut la Sinoe, la 22 septembrie 1954, apoi a  absolvit Colegiul pedagogic “Constantin Brătescu”, promoția 1974 și secțiile de canto classic și canto popular la Școala Populară de Artă .

Este dublu laureată a Festivalului “Steaua litoralului”, a Festivalului “Cântarea României”, a concursului “Floarea din grădină”, colaboratoare a Radioului și Televiziunii Române, efectuând multe turnee în țară și străinătate.

“Am început să studiez muzica din clasa întâi, când cântam din repertoriul Irinei Loghin, în mare vogă atunci, apoi, an după an, la toate serbările școlare.   Dar șansa mi-a fost oferită mai ales la Colegiul pedagogic, unde am avut-o dirigintă pe profesoara de muzică, Elena Zavelea.  Acolo am urmat și 5 ani cursuri de vioară.  În perioada 1980-1983 am frecventat cursurile Școlii Populare de Artă cu prof. Ion Gergely, teorie și pian, iar canto cu regretata prof. Leia Bularcă” –își amintește Sirma Granzulea despre anii de început .

Un rol important în formarea sa ca artist l-a avut Dan Moisescu, marele interpret de muzică populară, care i-a fost profesor la Colegiul pedagogic din Constanţa, unde a  învăţat.

Cântecele ei aduc aminte de dragostea părintească, de frumuseţea naturii, de traiul de la ţară, cu bune și rele , redau iubirea de pământul strămoşesc. Sirma Granzulea cântă despre graiul, portul şi credinţa românilor ce trebuie transmise urmaşilor. Pentru Sirma  , spectacolul într-o localitate nu se încheie niciodată atunci când se trage cortina. Întâlnirea cu oameni în vârstă care mai au ceva de spus, înseamnă enorm pentru cariera ei.  Se spune că folclorul dobrogean nu este atât de bogat, pe cât este zona de generoasă. Nici vorbă, spune Sirma Granzulea ,într-un interviu la Radio Constanța. Folclorul autentic dobrogean trebuie căutat la izvoare, în satele cele mai îndepărtate, în casele oamenilor pe care de obicei nu-i caută nimeni. Aşa a ajuns să adune sute de cântece originale, o comoară nepreţuită pentru patrimoniul spiritual al aromânilor .  A fost colegă cu Nelu Ianca , Ion Botnăraș și Ghiță Caraolani din Orchestra “Vlahos”.

Are două fete și două nepoțele . Una dintre fete, Elena Granzulea, o urmează în carieră .

Într-o cronică de spectacol, Hristu Cândroveanu spune despre Sirma Granzulea : “Această minunată aromâncă dobrogeană din Constanța,chiar cântă – așa cum și respiră-, ca o privighetoare.”

În colecția sa de peste 500 de melodii se regăsesc piese precum: “Cât ti voi”, “Gioni ochiu ca di amura”, “Lilicea mea”sau “Paidușca”- piesa sa de suflet , un dans tradiţional care începe lent şi se încheie cu paşi rapizi, o explozie de bucurie şi de speranţă. Versurile îi aparțin și nu mai există petrecere fără Paiduşca.

Mai multe despre Sirma Granzulea,în emisiunea ”Seri de cântec românesc”de joi,22 septembrie,după știrile orei 19.00, pe unde medii,909 sau 1530 khz sau on line pe radioconstanta.ro, rubrica ascultă live, AM .

(lilianafustanela@radioconstanta.ro)

Tulcea: Premianții festivalului „Florile Dobrogei”
Folclor marți, 30 iunie 2020, 12:46

Tulcea: Premianții festivalului „Florile Dobrogei”

    Marele Premiu și Trofeul festivalului Florile Dobrogei, ediția din iunie 2020, au fost obținute de iau Bianca Ștefania Luzinschi, din...

Tulcea: Premianții festivalului „Florile Dobrogei”
Tulcea: Cum marchează astăzi, Baladele Deltei, Ziua Internaţională a Dansului
Folclor miercuri, 29 aprilie 2020, 11:06

Tulcea: Cum marchează astăzi, Baladele Deltei, Ziua Internaţională a Dansului

Încă din 1982, ziua de 29 aprilie a fost instituită drept ZIUA INTERNAŢIONALĂ A DANSULUI,  la inițiativa Consiliului Internațional al...

Tulcea: Cum marchează astăzi, Baladele Deltei, Ziua Internaţională a Dansului
Tulcea:„Uniți în cuget și-n simțiri.Dobrogea cântă România!”
Folclor marți, 21 ianuarie 2020, 10:24

Tulcea:„Uniți în cuget și-n simțiri.Dobrogea cântă România!”

Consiliul Județean Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea și Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” Tulcea vă așteaptă vineri, 24...

Tulcea:„Uniți în cuget și-n simțiri.Dobrogea cântă România!”
Măcin: Spiritul Crăciunului „Pe luceaua Dunării”
Folclor duminică, 8 decembrie 2019, 13:52

Măcin: Spiritul Crăciunului „Pe luceaua Dunării”

Festivalul de colinde și cântece de Crăciun, „Pe luceaua Dunării”, a deschis ieri, ușa spiritului Crăciunului și bucuria nașterii lui...

Măcin: Spiritul Crăciunului „Pe luceaua Dunării”
Folclor joi, 5 decembrie 2019, 09:53

Pietreni -„Aducem bucuria în suflete”

„Aducem bucuria în suflete” este genericul sub care se desfășoară, târgul de sărbători destinat celor două sute de familii care locuiesc...

Pietreni -„Aducem bucuria în suflete”
Folclor joi, 28 noiembrie 2019, 13:24

ATELIER URBAN: Rușii lipoveni din Dobrogea

     Rușii lipoveni din România sunt urmașii staroverilor, adică ai adepților credinței ortodoxe de rit vechi din Rusia. Și-au părăsit...

ATELIER URBAN: Rușii lipoveni din Dobrogea
Folclor sâmbătă, 16 noiembrie 2019, 14:37

ATELIER URBAN: „Pandelașul” din Medgidia, un simbol de păstrare a identității naționale

141 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă, România au fost marcați la Medgidia, la Casa de Cultură I.N.Roman, joi 14 noiembrie 2019,...

ATELIER URBAN: „Pandelașul” din Medgidia, un simbol de păstrare a identității naționale
Folclor luni, 11 noiembrie 2019, 22:23

Constanța – „Dobroge, vatră străbună”

      „Dobroge, vatră străbună” este spectacolul oferit cadou constănțenilor de Arhiepiscopia Tomisului, Mănăstirea Dervent, Casa de...

Constanța – „Dobroge, vatră străbună”