68 de navigatori au rămas în străinătate, după ce armatorii şi-au părăsit navele prin porturile lumii.
Sunt de şapte ori mai mulţi decât anul trecut şi nu doar conaţionalii noştri au probleme.
Marile societăţi dau faliment pentru că au investit masiv fără să ţină cont că cererea pentru transportul pe apă a scăzut cu 20% în ultimii şapte ani, scrie Digi24.ro.
Opt nave cu marinari români la bord sunt abandonate acum în porturi din Malaesia, Thailanda şi Grecia.
Federaţia Internaţională a Transportatorilor din România a reuşit, cu ajutorul Ministerului Afacerilor Exerne şi al autorităţilor din zonele respective, să aducă în ţară 56 de navigatori.
12 vor fi însă departe de casă de sărbători, în condiţii greu de imaginat.
Patru marinari stau fără apă şi mâncare pe o navă din Malaesia cu salarii neplătite de cinci luni.
Autorităţile încearcă să îi aducă acasă, dar trebuie să aştepte ca instanţa să declare falimentul armatorului, apoi să fie vândute navele şi plătite datoriile.
Marinari în situaţii dificile sunt însă şi în România. Un cargo al unei companii olandeze în procedură de faliment a stat două luni în Portul Constanţa.
Cei 11 marinari de pe nava companiei olandeze au de recuperat salarii de 100.000 de dolari de la compania olandeză. Abia joi a trimis firma un echipaj complet să ducă acasă vaporul abandonat în România.
Cât a stat la noi, cargoul a adunat datorii de cel puţin 20.000 de euro, chiria danei şi consumul de electricitate, bani pe care adminstraţia portuară din Constanța nu îi va recupera însă prea repede.
Un nou vapor cu probleme în Portul Constanţa.
Este vorba de nava Lady Didem, aflată sub pavilionul unui paradis fiscal, respectiv Panama.
Reprezentantul ITF România, Adrian Mihălcioiu, spune că marinarii sunt neplătiţi de 3 până la 6 luni şi nu vor să plece cu nava din port, până când nu le vor fi plătite salariile:
”Navigatorii la bord nu sunt plătiți, condițiile de viață sunt la limita de jos, salariile sunt foarte, foarte mici (între 300 și 700 de dolari – n.n.) și navigatorii deja au deschis un protest care a fost, deja, înregistrat la autoritățile portuare. Urmează să aștepte în Portul Constanța până când vor primi restanțele salariale”.
Marinarii sunt Turcia, Georgia, India şi Syria.
Trei dintre ei cer repatrierea, fie din cauza condiţiilor de la bord, fie pentru că le-a expirat contractul.
Cazul este utilizat de Federația Internațională a Transportatorilor pentru a critica folosirea pavilioanelor de complezență de către proprietarii de nave, pentru a reduce costurile la maximum fără să țină cont și de efectele adverse pe care le au aceste subterfugii fiscale asupra marinarilor.
Astfel, Federaţia Internaţională a Lucrătorilor din Transporturi (ITF) salută dezvăluirile de evaziune fiscală şi activităţi conexe găsite în Documentele din Panama în această săptămâna, în speranţa că această expunere va duce la o schimbare în climatul actual de aprobare tacită pentru acest tip de comportament social dăunător.
Secretarul General Stephen Cotton a spus: „Spălarea banilor, finanţarea terorismului şi evaziunea fiscală sunt toate practici clar inacceptabile şi în contradicţie cu agenda mişcării sindicale globale de justiţie socială şi economică pe care noi la ITF o promovăm prin munca noastră cu sindicatele transportatorilor din intreagă lume. De acelaşi interes pentru noi este şi evaziunea fiscală pe scară largă a întreprinderilor care au un impact direct asupra investiţiilor publice şi a serviciilor esenţiale.
„Li s-a permis multora dintre aceste activităţi să continue la vedere fără a fi luate măsuri minime împotriva acestor practici ale companiilor sau a indivizilor. Este adevărat că volumul de răspândire a crizei şi impactul acestor abuzuri financiare pe scară largă au fost puse în arena publică. Este totuşi timpul să se treacă şi la acţiuni hotărâte, că acela în care ITF a fost implicat de ani de zile pentru a stopa această lăcomie corporatistă.”
Cotton a continuat: „Luaţi că exemplu Campania noastră împotriva Pavilioanelor de
Complezenţă începută în 1948.”
„Înregistrarea unei nave sub un Pavilion de Complezenţă, când nava este deţinută într-o ţară şi înregistrată cu pavilion în alta, este de asemenea, un sistem de evaziune fiscal. Ca şi Pavilion de Complezenţă – cel mai mare din lume – Panama este, în esenţă un paradis fiscal ca şi multe din teritoriile Regatului Unit care au fost menţionate în aceste documente. Şi cine plăteşte preţul? Navigatorii, care sunt supuşi unor condiţii precare şi salarii mai mici, deoarece aceştia sunt la mila unui sistem care permite plata minimă şi achiziţionarea de forţă de muncă ieftină.
„ITF consideră că ar trebui să fie o” legătură reală” între adevăratul proprietar al unei nave şi pavilionul navei, în conformitate cu Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Dreptul pe Mare (UNCLOS). Registrele FOC fac mai dificil pentru sindicate, pentru părţile interesate din industrie şi public, să descopere armatorii/propietarii reali ai navelor.
„În multe cazuri, chiar registrele sunt diferite faţă de ţara de pavilion. Unele registre de transport FOC sunt în regim de franciză la companiile străine şi sunt, de asemenea, registre corporatiste. Registrul Liberian, al doilea ca mărime din lume, este administrat de către Registrul Liberian Internaţional şi Corporatist (LISCR), o companie deţinută şi operată în întregime în SUA.
„Campania ITF, convingând armatorii navelor sub pavilioane FOC să semneze contracte care să garanteze anumiţi termeni şi condiţii de lucru pentru echipaj şi urmărind aceasta printr-o reţea de inspectori, este singurul lucru pe care putem merge pentru a restabili echilibrul sistemului de evaziune fiscală FOC, şi să se recunoască costul uman pe care al are.”
Preşedintele ITF Paddy Crumlin a comentat: „Să ne uităm la Multinaţionala de petrol şi gaze naturale Chevron. ITF a făcut un raport anul trecut subliniind valoarea veniturilor fiscale care ar putea fi pierdute în Australia, prin intermediul unor sisteme complexe de schimbare a taxelor pe profit şi de evaziune fiscală a companiei. Suma este şocantă. Dezvăluirile din documentele din Panama care s-au adus în atenţia publicului sunt pentru acest tip de activitate, care dezavantajează în mod direct oamenii, se întâmplă peste tot în lume, în timp ce guvernele stau retrase şi nu reuşesc să îşi asume responsabilitatea pentru lacunele pe care le permit să continue.”
El a continuat: „În cazul în care Chevron şi alte companii multinaţionale ar plăti taxele pe care are trebui să le plătească, austeritatea nu ar fi o problema. Nu ne-am vedea nevoiţi să reducem fondurile pentru educaţie, transport public, asistenţă medicală. Aceste tipuri de incidente deliberate şi extreme de evaziune fiscală întâlnite în Panama sunt exemple ale modului în care puterea corporatistă evita obligaţiile sale faţă de societate, comunităţi şi muncitori. Suntem încântaţi că aceste incidente sunt acum luate în considerare mai larg într-un spaţiu public astfel încât acestea să poată fi investigate în mod corespunzător şi sperăm să vedem măsuri luate împotriva celor care au ignorat responsabilităţile în numele profitului”.
