Vila Regală din Mamaia, reper de identitate istorică și culturală

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2022, 11:25

Atunci când vorbim despre cultura română, vorbim despre dragostea de frumos și dorința de a ne bucura sufletul în fiecare clipă cu artă, cultură, spiritualitate. Vă propunem un dialog despre Vila sau Castelul Reginei Maria din stațiunea Mamaia, un obiectiv de tezaur artistic, cultural și istoric, o secvență inedită de identitate națională, dar vom afla și despre cât suntem de buni sau… mai puțin buni păstrători ai patrimoniului nostru cultural.

Laurențiu Despina a stat de vorbă pe această temă cu Dorin Popescu, eseist, cadru universitar, coordonator al strategiei culturale a orașului Constanța.

Domnule Dorin Popescu, sărbătorim Ziua Culturii române și vă propun un dialog inedit despre o construcție emblematică din stațiunea Mamaia, un amestec de cultură și istorie care merită o soartă mai bună. În centrul stațiunii Mamaia se află Vila sau Castelul Reginei Maria, o clădire care are aproape 100 de ani de istorie și face parte dintr-un tezaur arhitectonic al statului român. Vorbiți-ne puțin despre această construcție „istorică” și despre perioadele pe care le-a străbătut de-a lungul anilor.

Clădirea vilei regale din Mamaia poate fi interpretată din cel puțin trei perspective: mai întâi, vorbim despre un obiectiv relevant și emblematic pentru istoria locului, în al doilea rând este o probă a prețuirii și iubirii pentru Constanța, pentru mare, pentru Dobrogea, a întregii familii regale, în special a reginei Maria, și în al treilea rând, într-adevăr, vorbim de specificul arhitectural de excepție – este o mică bijuterie arhitecturală, de artă, care face cinste istoriei și culturii locului. Implicarea Reginei Maria și a celorlalți membri ai familiei regale în construcția acestui castel este relevantă. Castelul însuși a fost construit la comanda, din dispoziția Reginei Maria. A fost una din primele decizii luate îndată după încoronarea Domniei Sale din 1922, în calitate de Regină… Lucrările au început cel mai probabil în 1923 și avem date din istoria locului care confirmă o dare în folosință a palatului, în anul 1927. Regina Maria și-a dorit foarte mult un castel la mare, pe plaja Mamaia nu existau construcții, era deci un proiect inovator, o construcție absolut deosebită pe care o avea în vedere Regina Maria. În 1927, ea dăruiește acest castel Reginei-mamă, Elena. Regele Mihai vine aici și-și petrece câteva veri fabuloase cu principesa Elena, vine și cu tatăl său, Carol Al Doilea,… Se vinde, însă, acest castel, urmare a plecării intempestive a Reginei-mamă, în 1932, de Casa Regală, către Ministerul Aviației de la acea vreme. Și de atunci, din acel an, castelul a avut un destin foarte tulburat. În 1948, este naționalizat, iar comuniștii, de bună seamă că i-au schimbat totalmente destinația inițială și au folosit acest castel cu diferite destinații, printre care casă de odihnă pentru oamenii muncii, casă de odihnă pentru liderii politici, apoi a avut destinații publice ca restaurant, bar, cafenea sau club.

Această construcție centenară are și o fațetă ce ține de patrimoniul cultural. Vorbind de Ziua culturii române, acest edificiu cred că merită mai mult ca oricând atenția noastră…

Am evidențiat faptul de bijuterie arhitecturală, castelul este construit într-un stil arhitectural de excepție, care ține cont de specificul mediteranean, Regina Maria însăși și-a pus o amprentă artistică asupra planurilor arhitecturale, clădirea a fost construită de un arhitect italian și supravegheată de unul român, are deci o valoare arhitecturală absolut deosebită. Și este un bun cultural, arhitectural și artistic, aflat în patrimoniul național. De bună seamă că, autoritățile din România, atât cele centrale, cât și cele locale, au obligația prioritară de a valoriza, de a păstra, de a conserva și de a restaura acest bun cultural. Nu există nicio îndoială în această privință!

Vila regală din Mamaia are parte în prezent de un statut nedrept, de o senectute bruiată de construcții relativ moderne, de clădiri cu un regim înalt, de existența în jurul său a unui bazar estival, …la un moment dat, aici a funcționat și un club, nu credeți că merită mai mult?

Cu siguranță, da, și eu mă gândesc că există o parte solidă atât a administrației centrale și locale, cât și a comunității locale culturale care se gândește în mod constant și sistemic, și de bună-credință, la restaurarea acestui obiectiv. Însă, de bună seamă, că aceste eforturi nu sunt suficiente.

Există preocupări pentru a-i reda aura din secolul trecut și de a o încadra mai bine într-o “vedere de la mare”?

În prezent, Castelul face obiectul unui litigiu în instanță, dar după finalizarea acestuia, în eventualitatea unei hotărâri favorabile, Ministerul Culturii și-ar putea exprima dreptul de preemțiune asupra construcției și terenului și prin intermediul unor parteneriate public și private, eventual, chiar poate să introducă acest obiectiv pe lista programului multi-anual al Companiei Naționale de Investiții, astfel încât acest obiectiv să fie restaurat și să i se dea o funcționalitate, în conformitate cu valoarea sa de patrimoniu istorico-cultural, mai ales având în vedere că Vila Regală din Mamaia reprezintă unul dintre foarte puținele elemente de patrimoniu regal în Constanța.

Domnule Popescu, cât de buni păstrători ai istoriei și culturii naționale suntem noi atâta timp cât nu reușim să ne păstrăm valorile de patrimoniu și să le punem în valoare?

O întrebare sensibilă și binevenită, o întrebare care conține ea însăși o sugestie de răspuns. Subscriu acestei sugestii: Nu suntem suficient de subtili, de creativi păstrători ai valorilor culturale și ai tradițiilor noastre. Avem capacități limitate, atât la nivelul administrației centrale cât și a celei locale, dar și la nivel comunitar, cât și la nivelul mentalului colectiv și al capacităților noastre naționale de management cultural al bunurilor de patrimoniu primite în moștenire. Avem, deci, capacități limitate de a le prelua, de a le conserva, de a le valorifica, de a le restaura, de a le pune în valoare, de a onora impresionanta carte de vizită culturală, istorică și arhitecturală de care dispunem nu doar la nivel local, ci și la nivel național. Subscriu total sugestiei dumneavoastră, potrivit căreia capacitățile noastre de preluare și valorificare a patrimoniului cultural-istoric, arhitectural și artistic sunt limitate. Dar aș mai adăuga că la aceste capacități limitate se alătură încă un context negativ, și anume faptul că la nivel global sunt foarte multe tendințe de natură anticulturală. Un trend care ne face să devenim superficiali și cel puțin indiferenți la rădăcinile identitare culturale și istorice și la zestrea noastră de patrimoniu. Deci, sunt și trenduri culturale care potențează statutul de “Cenușereasă” al Culturii în societatea contemporană. Trebuie să admitem și acest lucru. Dincolo de incpacitatea noastră de a manageria această fabuloasă moștenire culturală și istorică, există și un trend general de natură anticulturală care face ca societatea contemporană să saboteze cu hărnicie zestrea sa identitară transmisă nouă de mii de ani.

Interviu realizat de Laurențiu DESPINA / Foto – De la Bundesarchiv, N 1603 Bild-035 / Horst Grund / CC-BY-SA 3.0, CC BY-SA 3.0 de

Regina Maria – 80 de ani de la moartea unicei suverane a României Mari

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 18 iulie 2018, 10:17

„O veste îngrositoare ne-a sguduit pe toţi luni seara. O veste sosită prin radio care, cu toate că era aşteptată din clipită în clipită, ni s-a părut totuşi prea crâncenă, prea dureroasă, prea de tot, fără de milă: vestea morţii Reginei Maria! Neamul românesc aşadar a rămas orfan. Buna şi milostiva lui Regină, frumoasa zână ca din poveşti a Ţării, Ileana Cosânzeana noastră, Maica Răniţilor din Marele Răsboi, Mama Românilor, Mama Ţării, artista de o gingăşie neîntrecută, poeta şi scriitoarea al cărei renume a trecut peste mări şi ţări, Regina Maria a României nu mai este” (Unirea Poporului, iulie 1938)

Aşa îşi începeau ediţiile ziarele româneşti, în urmă cu opt decenii, la anunţul Casei Regale privind trecerea în nefiinţă, la 18 iulie 1938, a Reginei Maria, suverana cea mai iubită de către popor și unica regină a României întregite.

Supranumită împărăteasa tuturor românilor, după încoronarea de la Alba Iulia din 1922 sau cea mai frumoasă imagine a României, de către presa internaţională sau diverşi diplomaţi şi politicieni străini, regina Maria a fost cea care, după cum afirma omul politic Constantin Argetoianu, prin acţiunile sale de-a lungul vieţii şi mai ales în anii Primului Război Mondial, a întrupat aspiraţiile cele mai înalte ale conştiinţei româneşti.

Descendentă din familiile imperiale ale Rusiei ţariste şi Marii Britanii, nepoata Țarului Alexandru al II-lea după mamă şi a reginei Marii Britanii, Victoria, după tată, regina Maria a României a fost şi rămâne cea mai marcantă şi importantă figură feminină din istoria noastră naţională.

Datorită ei, regele Ferdinand nu a ratificat pacea umilitoare cu Puterile Centrale după capitularea României în timpul Primului Război Mondial, iar după încheierea conflagraţiei şi-a asumat rolul de ambasador ad-hoc al României şi a efectuat un turneu diplomatic în capitalele Franţei şi Angliei pentru a-i convinge pe liderii Marilor Puteri să recunoască noile frontiere ale României Mari.

Frontierele extinse au fost recunoscute prin tratatele de la Versailles şi Saint-Germain din 1919 şi Tratatul de la Trianon din iunie 1920.

La moartea ei, în anul 1938, ziarul londonez Times a vorbit în termeni elogioşi despre marea frumuseţe a caracterului ei şi a făcut o listă de trăsături care aminteau de principesa englezoaică, dar şi de regina Balcanilor: măiestria în arta echitaţiei, graţia, talentul literar, comportamentul în timpul războiului şi atitudinea pozitivă în condiţii de stres.

Dincolo de Atlantic, The New York Times titra în paginile sale: „Nicio personalitate publică din România nu a avut un comportament mai patriotic decât această regină de sânge străin. Ca şi regele Albert al Belgiei, şi-a câştigat consideraţia poporului, care a ajuns la idolatrie“.

Până şi în Rusia sovietică, puterea şi respectul  pe care le emana regina Maria i-au fost recunoscute. Astfel, la o săptămână după moartea acesteia, revista Time scria că într-o biserică ortodoxă din Moscova a avut loc o slujbă de pomenire pentru regina României, singura recunoaştere de acest fel acordată după Revoluţia bolşevică vreunui membru al unei case regale din întreaga lume.

Omul politic Constantin Argetoianu, premier al României în perioada septembrie-noiembrie 1939, unul dintre criticii constanţi ai reginei în acele vremuri, a reuşit să sintetizeze cel mai bine rolul şi locul pe care regina le ocupă în istoria ţării: „Oricâte greşeli va fi comis regina Maria, înainte şi după război, războiul rămâne pagina ei, pagină cu care se poate făli, pagină care se va aşeza în istorie la loc de cinste. O găsim în tranşee printre combatanţi în rândurile înaintate, o găsim în spitale şi în toate posturile sanitare printre răniţi şi bolnavi. O găsim de faţă la toate adunările care încercau să facă puţin bine. Nu a cunoscut frica de gloanţe şi de bombe, cum nu a cunoscut teama şi scârba de molimă sau nerăbdarea faţă de eforturile aşa de des inutile, provocate de dorinţa ei de mai bine. Regina Maria şi-a îndeplinit datoria pe toate fronturile activităţilor sale, dar mai presus de toate pe acela al încurajării şi ridicării moralului acelora care o înconjurau şi care au trebuit să decidă, în cele mai tragice momente, soarta ţării şi a poporului său. Se poate afirma că, în răstimpul pribegiei noastre în Moldova, regina Maria a întrupat aspiraţiile cele mai înalte ale conştiinţei româneşti. Prin modul cum a influenţat în 1916 intrarea României în război şi din nou în 1918, când aproape numai datorită ei, regele Ferdinand nu a ratificat dezastruoasa pace de la Bucureşti, regina s-a aşezat ca ctitoriţă a României întregite şi ca una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naţionale.”

Dragostea reginei faţă de poporul român şi ţara de adopţie este exprimată cel mai bine într-una din însemnările sale zilnice din jurnalul personal, unde suverana scrie despre faptul că „Iubirea mea pentru această ţară, pe care am făcut-o a mea prin lacrimi şi suspine, a ajuns pentru mine ca o religie. Mă simt legată de ea prin lanţuri de oţel, legată prin inimă, prin creier şi prin sânge. Simt că fiecare din cei şase copii ce i-am dat, e unul din inelele acestui lanţ pe care numai moartea şi dezastrul îl pot sfărâma“ .

În aşteptarea Centenarului Marii Uniri, autorităţile locale pregătesc şi organizează  numeroase conferinţe, spectacole sau seminarii pe această temă, însă, chiar şi aşa, Constanţa rămâne, alături de alte localităţi din ţară, un oraş unde nici astăzi, la aproape trei decenii de la înlăturarea comunismului, nu există încă un bulevard sau o stradă care să amintească de singura regină pe care a avut-o România Mare.

Redactor: Valentin LUNGEANU

Principesa Margareta și principele Radu ajung duminică în județul Constanța

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 19 octombrie 2017, 12:13 / actualizat: 19 octombrie 2017, 14:25

Alteţele lor regale principesa Margareta şi principele Radu se vor afla duminică, 22 octombrie, la Albeşti.

Cele două feţe regale vor participa la sărbătoarea Târgul de toamnă de la Albeşti, dar întâi vor poposi în satul Coroana (sat care aparţine, administrativ, de Albeşti), invitaţi de fosta învăţătoare, Maria Costandache.

Aceasta ne-a povestit că locurile au fost vizitate de regele Carol I şi Ferdinand al României şi că, potrivit unei legende, aici a fost găsit tunul din ţeava căruia a fost făcută coroana de oţel a regilor României:

„Pe aici au trecut și regele Carol I, a trecut și regele Ferdinand către Cadrilater să facă acolo colonizări și aici a circulat o legendă cum că un tun turcesc s-ar fi găsit pe aici pe undeva, prin împrejurimile satului, l-ar fi găsit un om din sat și că s-a hotărât ca din țeava acelui tun să fie turnată coroana de oțel. Se spune că pe aici a trecut și regele Ferdinand când s-a dat denumirea satului și atunci s-a hotărât ca acest sat să poarte numele Coroana de Oțel“, povestește învățătoarea Maria Costandache.

Comunicatul de presă al Școlii Gimnaziale „Ion Creangă“ din Albești

„ Şcoala Gimnazială Ion Creangă, Albeşti va invită duminică, 22 octombrie 2017 la Târgul FARMECUL ŞI BOGĂŢIILE  TOAMNEI, care se va desfăşura la Centrul Cultural, începând cu ora 15:00.

După-amiaza va fi una de sărbătoare, aceasta debutând cu donaţia de carte din cadrul programului naţional de lectură „Cărţile copilăriei”, iniţiat de Asociaţia Curtea Veche. Elevii din comuna Albeşti vor primi 200 de volume potrivite vârstei lor. Evenimentele vor avea loc in prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi a Principelui Radu ai României ,   ocazie cu care copiii vor primi volumul ” Margareta a României. O principesă în serviciul Ţării regăsite „, titlu nou lansat în colecţia „Regii şi reginele noastre” aparută la Curtea Veche Publishing, care prezintă povestea membrilor Familiei Regale a României pe înţelesul celor mici. Alteţele Lor Regale vor face o vizita şcolii din Coroana, ai cărei foşti elevi s-au bucurat de căldura şi sprijinul familiei regale ani de-a randul.

Programul va continua cu Târgul ” FARMECUL ŞI BOGĂŢIILE TOAMNEI „.
Vă asteptam cu drag, pentru a gusta din preparatele pregătite de gospodinele din comună, ce s-au intrecut în prepararea produselor specifice anotimpului autumnal. Evenimentul va fi şi unul caritabil, activitatea fiind cuprinsă în calendarul SNAC, iar o parte din produse vor fi donate familiilor nevoiase.

Vom împărtăși bucuria acestei zile cu partenerii educaționali din Bulgaria,Shabla,,cadre didactice de la Liceul,,Asen Zlatarov,, şi reprezentanți ai Consiliului Local, alături de reprezentați ai Inspectoralui Școlar Județean Constanța şi ai unităţilor şcolare din zonă.“

Un material realizat de Dana LEBED

Prinţul Charles are astăzi o întrevedere cu premierul Sorin Grindeanu şi se va întâlni cu Familia Regală a României

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 30 martie 2017, 09:42

Aflat în vizită oficială în țara noastră, Prințul Charles va avea astăzi o întrevedere cu premierul Sorin Grindeanu şi se va întâlni cu Familia Regală a României.

Alteța Sa a început ieri ce-a de-a doua vizită oficială în România din ultimii 19 de ani, informează Rador.

La Palatul Cotroceni a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional „Steaua României”, în semn de preţuire pentru promovarea imaginii României în lume.

Vizita oficială a fiului cel mare al reginei Elisabeta a II-a a început chiar în ziua în care guvernul de la Londra a declanşat oficial despărţirea de Uniunea Europeană.

Muzeul Național Bran se închide! Află cine este vinovat pentru această situație

Publicat de , 27 februarie 2016, 11:25

Muzeul Naţional Bran se va închide la vară, după aproape 60 de ani de funcţionare.

Ministerul Culturii nu vrea să mai achite chirie pentru spaţiile în care îşi desfăşoară acest muzeu activitatea.

Ce se va întâmpla cu piesele de patrimoniu?

Cele peste șase mii de piese de patrimoniu vor fi mutate Castelul Bran sau vor fi preluate de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov.

Muzeul Bran găzduiește importante obiecte de patrimoniu: mobilier, ceramică, argintărie şi opere de artă care au aparţinut Familiei Regale a României, unul dintre cele mai importante fiind  patul fostului Rege Ferdinand.

Clădirea în care funcționează, în prezent, muzeul va trece în administrarea persoanelor căre au câștigat în instanță  castelul, în urmă cu șapte ani.

Ministerul Culturii nu mai dorește să achite chiria pentru clădire, aşa că trebuie să găsescă o soluţie pentru mutarea obiectelor.

Consiliul Judeţean Braşov și-a manifestat intenția să preia secţia etnografică şi să salveze măcar o parte dintre exponate.

Muzeul Naţional din Bran a fost înfiinţat în 1957 şi până în 1991 a fost administrat de autorităţile locale judeţene, fiind  preluat apoi de Ministerul Culturii.

–