”Șimîldîk – paravan pentru ceremonialul nunții la tătarii dobrogeni”, exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară din Constanța
Motivele decorative reprezintă stilizări ale arborelui vieții, corelat în simbolistica islamică, ideii de fertilitate
Publicat de Doina Sirbu,
28 octombrie 2024, 13:18 / actualizat: 31 octombrie 2024, 12:22
În cadrul comunităților tradiționale ale tătarilor din Dobrogea, ceremonialul nunții dura 4-5 zile și marca momente ritualice desfășurate după reguli stricte, cu scopul de a asigura bunăstarea tinerei familii. Slujba cununiei se oficia de către imam în prezența miresei, aflate în spatele unui paravan („șimîldîk”) cu capul acoperit pentru a nu-și arăta chipul.
Piesa prezentată astăzi este partea superioară a paravanului, cu o lungime de peste 2 metri. Este confecționat din stofă roșie și brodat cu mătase policromă și paiete. Motivele decorative reprezintă stilizări ale arborelui vieții, corelat în simbolistica islamică, ideii de fertilitate.
Paravanul pentru ceremonialul nunții poate fi văzut în expoziția temporară „Recuzita ceremonialului de nuntă la tătarii dobrogeni”, deschisă la parterul muzeului până pe 8 decembrie 2024.
Pianistul Gianluca Luisi, prezent la Constanța – “Mă consider, mai degrabă un muzician explorator, un ”wanderer”, nu neapărat călător, cum s-ar descrie în cel mai strict sens al cuvântului”
R: Gianluca Luisi, aveți un CV impresionant, suntem onorați să ne bucurăm de acest eveniment la Constanța! G.L: Mulțumesc, și eu sunt onorat...
Ștergarul prezentat face parte din categoria pieselor care intră în amenajarea camerei mirilor, în cadrul ceremonialului nunții, la tătarii dobrogeni.
Acest tip de ștergar intră în componența zestrei de nuntă a miresei. Este țesut în două ițe din fir subțire de bumbac și brodat pe gherghef cu mătase, lână și fir metalic lamelar auriu. Decorul dispus la capete este reprezentat de vița-de-vie cu ciorchini de struguri, asimilată motivului „pomul vieții”. Pentru vechile popoare ale Orientului, acest motiv simbolizează rodnicia, vița-de-vie fiind în islam una dintre plantele menționate în Coran ca dar binecuvântat al pământului.
Motivului dominant îi sunt asociate vase cu fructe, care invocă abundența, precum și păsări stilizate care simbolizează nemurirea sufletului.
Ștergarul tătăresc a fost achiziționat în anul 1974 din Murfatlar, județul Constanța. Prin Ordinul nr. 2250 din 4 mai 2012, poziția 42, emis de Ministerul Culturii, piesa a fost clasată în categoria juridică Fond.
Redactor online: Doina Sîrbu / Sursă, foto: Muzeul de Artă Populară din Constanța