TEMA ZILEI | Avocata Eugenia Catargiu, pasionată de etnografie și folclor, ne ajută să pătrundem în universul fascinant al colecționarilor

Publicat de Adina Sîrbu, 21 februarie 2024, 10:32

Deși oamenii se definesc, în general, prin profesia pe care o practică, pasiunile pot spune si ele, despre fiecare din noi, ceva esențial. Cu toții cunoaștem sau am auzit de medici care pictează, de informaticieni pasionati de filme de artă, sau de artiști care s-au apucat în timpul liber de apicultură. În acest peisaj al „grădinilor  secrete”, Mihaela Andrei ne propune să intram astăzi cu o avocată pasionată de etnografie și folclor, al cărei interes pentru autentic s-a concretizat într-o colecție valoroasă de piese de port popular.

De la opere de artă, timbre sau monede vechi și până la șervețele sau bilete de troleibuz, colecțiile personale vorbesc despre o lume aparte și mai ales despre oameni speciali, deseori excentrici, capabili să sacrifice totul pentru un exponat, perseverenți și, mai ales, de neclintit în interesul lor. Colecționarii și colecțiile alcătuiesc un univers plin de fascinație. Se spune despre colecționari că sunt oamenii care pot fi cel mai ușor fericiți, pentru că fericirea, în acest caz, stă în obiectele lor cu poveste, în misterele vieților pe care le-au străbătut, în posesia unui anume inefabil.

În această lume frumoasă vom pătrunde astăzi cu Eugenia Catargiu, avocata care colecționează piese autentice de port popular, care coase ea însăși după modele vechi și care duce astfel tradiția mai departe:

Este a doua, am mai cusut una, o cămașă grecească, tot pe borangic, am o slăbiciune la borangic, și mai am două în lucru, o cămașa de Bucovina, sunt foarte aproape de final, și cu încă o cămașă care face parte dintr-un proiect inițiat de Muzeul de Etnografie Cluj, care și-a propus să revitalizeze cămășile care au dispărut și au rămas din ele doar petice, doar bucăți de cămașă, și pornind de la un petec, de la un eșantion, am recreat o cămașă de Lunca Mureș, o cămașă cu ciupac. Continuă activitatea de șezătoare pornită de noi, de fetele care s-au adunat în această șezătoare de prin 2015-2016. Suntem vreo 30 de membre, cu profesii diferite și cu vârste diferite, dar care suntem atrase de pasiunea asta a portului tradițional, nu numai din Dobrogea, din toată țara.

Mihaela Andrei vă invită la Tema Zilei, să o cunoașteți pe Eugenia Catargiu, pentru a înțelege cum tradițiile și valorile clasice ne pot oferi un refugiu în zbuciumata lume în care trăim, imediat după știrile orei 14.00.

Redactor: Mihaela Andrei/ Redactor online: Adina Sîrbu

Tradiții păstrate – Avocata din Constanța care colecționează costume populare vechi

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 11 noiembrie 2018, 12:31

Avocata Eugenia Catargiu colecționează costume populare vechi cele mai multe din perioada interbelică.

Cu o valoare inestimabilă, colecția privată numără aproape 100 de piese din diferite zone ale țării pe care Eugenia Catargiu le-a cumpărat de la meșteri populari și, mai ales, le-a cercetat originile și poveștile.

„Costumele pe care le am eu sunt de la începutul secolului XX, perioada interbelică și foarte puține sunt post-belice. De obicei, în perioada post-belică sărăcia a fost atât de puternică încât ele au suferit foarte mari modificări.“

– Care este povestea colecționării portului național?

„Am plecat în primul rând de la cusături pentru că nu știam cum să coasem și am simțit nevoia să studiem. E drept că o sămânță a fost aruncată cândva, demult, de bunica mea care ea mi-a pus acul în mână, de la ea am învățat să cos, primele tehnici. Și tot de la ea am moștenit vreo două cămăși pe care, ca toată lumea, n-am știut să le apreciez, și le-am deteriorat, adică le-am tăiat. Dar acum îmi pare și ca drept dovadă, sigla mea este modelul cusut de bunica mea pe cămașă.“

La prezentarea organizată ieri, la Muzeu de Artă Populară, Eugenia Catargiu a purtat un costum popular regal.

„L-am văzut în poze vechi purtat de prințesele României. Chiar de curând, în octombrie, la un eveniment organizat de Casa Regală, iar Principesa Maria a purtat aceeași cămașă. Și tot așa combinat cu un vâlnic roșu de Mehedinți (n.r. material încrețit și foarte ornat care se poartă peste fustă), cum am văzut ca în pozele vechi. De aceea am ales să fac această combinație. Regina Maria chiar asta și-a dorit, să unească toate zonele țării și a avut tendința de a amesteca (n.r. proveniența pieselor vestimentare), în momentul în care se îmbrăca în portul popular să nu țină cont că o piesă vine dintr-o zonă și o alta din altă zonă, ci să le pună într-o combinație pur estetică.“

Pasiunea unui grup de doamne pentru costumele populare merge dincolo de a le cumpăra și restaura. Membrele Asociației „Cusături dobrogene” din Constanța se întâlnesc în fiecare sâmbătă și refac șezătoarea din peveștile bunicilor. Cos îmăpreună, se sfătuiesc în privința motivelor folosite și duc mai departe meșteșugul care ar fi murit cu dispariția ultimilor meșteri populari.

Redactor – Monica Cruceanu Comșa

VIDEO. În căutarea mândrIEI pierdute

Publicat de Florentina Stan, 12 iunie 2016, 17:02

Cel mai vechi mall din Constanţa. E atât de vechi, că atunci când era el în vogă, denumirea de „mall” nici nu exista la noi în ţară. Deci, nu-i de mirare că aici şi-a găsit loc şi tradiţia.

Urci trei etaje, treci pe lângă vitrine lustruite din care îţi fac cu ochiul diverse produse şi dacă acestea nu îţi distrag atenţia prea mulţ ajungi în locul în care se petrece magia. Locul în care, câteva constănţence iubitoare de frumos, coordonate de Simona Niculescu, cea care a iniţiat proiectul „Şezătoare Constanţa”, se întâlnesc de două ori pe săptămână, pentru a readuce la viaţă, tradiţia.

Înarmate cu ac cu aţă, reuşesc să recreeze ii româneşti şi diverse accesorii, toate purtând simboluri pline de înţeles. Exact aşa cum făceau, cu zeci de ani în urmă, străbunicile, bunicile sau chiar mamele noastre.

Dacă faci abstracţie de locul în care te afli şi de data din calendar, îţi poţi chiar închipui că ai făcut o călătorie înapoi în timp, în acele vremuri în care arta populară îşi trăia momentele de glorie.

Acum, ca şi atunci, se lucrează de zor. Nu de alta, dar mai e foarte puţin, până la Ziua Iei. Da, ia are o zi numai a ei. Pe 24 iunie, ia este cinstită în întreaga lume, acolo unde există comunităţi de români iubitori de tradiţii şi frumos. Ia e norocoasă, deci. De ceva timp, noi, românii am descoperit că ia e cool, după ce am văzut staruri internaţionale purtând-o cu mândrie. Mândrie, care nouă ne-a lipsit o vreme. Dar nu-i nimic, acum a revenit în forţă şi recuperează, graţie unor oameni care au apreciat-o şi în vremurile în care a fost într-un con de umbră.

Eugenia Catargiu, colecţionar – despre „secretele iei” şi nu numai:

Dacă şi tu vrei să-ţi regăseşti mândrIA, vino în Piaţa Ovidiu, pe 24 iunie, la ora 17.00 şi sărbătoreşte Ziua Internaţională a iei, ediţia cu numărul 3. Dress code este bineînţeles – ia. Dacă eşti pasionat de fotografie ori de modă, ai un motiv în plus să vii – expoziţia „Sânziene în urban” te aşteaptă.

Simona Niculescu, organizator Ziua Iei, la Constanţa – despre evenimentul din 24 iunie:

sursă foto: Radu Niculescu Photography, Şezătoare Constanţa

Vechile tradiţii şi modernul Facebook şi-au dat mâna şi au adus IIA românească, de la sat la oraş, din vremurile bunicilor în zilele noastre. Totul a pornit de la Chişinău. Acolo a fost iniţiată această mişcare. Apoi, i-a molipsit treptat pe românii din străinătate – acolo unde dorul de ţară arde mai tare – şi a ajuns şi în oraşele din România, până la malul mării, la Constanţa. Au apărut pagini de facebook unde poţi găsi modele tradiţionale, sfaturi, poveşti, toate având ca temă iia.

A fost lansată chiar şi o petiţie online, pentru includerea iei româneşti în patrimoniul UNESCO şi a-i asigura astfel, dăinuirea în timp. Până acum, petiţia a fost semnată de peste 26.000 de persoane.

Petiţia poate fi semnată AICI