Perioada în care nu se vor aplica sancţiuni pentru cei care nu folosesc sistemul e-Factura va fi extinsă cu două luni, până la 1 iunie, a anunţat, vineri, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, pe pagina sa de Facebook.
Încă de la începutul implementării sistemului RO e-Factura am pus accent pe o colaborare strânsă şi transparentă cu antreprenorii. Nu am exclus că va fi nevoie de îmbunătăţiri, tocmai de aceea ne-am angajat să fim flexibili şi receptivi la feedback. Dovadă că reprezentanţii mediului de afaceri au participat la şedinţele noastre şi au venit cu propuneri valoroase, care s-au şi implementat de-a lungul timpului. O nouă decizie care reflectă acest angajament este că am propus extinderea cu două luni a perioadei în care nu se aplică sancţiuni pentru cei ce nu folosesc sistemul. Am pus astăzi în consultare actul normativ care reglementează acest aspect, pentru a fi adoptat în următoarea şedinţă de Guvern. Aşadar, cei care nu ţin cont de termenul-limită de 5 zile lucrătoare pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura vor fi sancţionaţi de la 1 iunie 2024, a scris Marcel Boloş.
32.000 de companii încă nu utilizează sistemul e-Factura, iar ANAF le-a trimis notificări privind această obligaţie introdusă de la începutul anului.
Ministrul finanţelor, Marcel Boloş, a amintit că perioada în care încă nu se aplică sancţiuni a fost prelungită, însă până la finalul acestei luni trebuie ca toate firmele să fie înrolate în platformă.
El a mai spus că în prezent se lucrează la finalizarea aplicaţiei e-Factura pentru dispozitivele mobile, iar săptămânal au loc consultări cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru a se rezolva diferite probleme tehnice pe care aceştia le întâmpină.
AUDIO | Guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete: „Niciun metru de apă nu a fost transformat în pajiște. Riscăm să rămânem cu stuful nerecoltat, din cauza scandalului subvențiilor europene”
Publicat de Adina Sîrbu,
27 februarie 2024, 05:51 / actualizat: 27 februarie 2024, 7:45
Delta Dunării, un adevărat „muzeu” în aer liber, este cea mai reprezentativă arie naturală protejată din rețeaua națională, recunoscută internațional pentru imensul habitat al păsărilor de apă și parte a Patrimoniului Universal Cultural și Natural UNESCO. Este ținutul cel mai tânăr al Europei și cel mai bun filtru de vărsare al Dunării în mare, prin întinderile de stufăriș. Cât de responsabili suntem în păstrarea acestui „paradis natural” și cum este respectat echilibrul dintre conservarea biodiversității și dezvoltarea economică?
Guvernatorul ARBDD, Bogdan Ioachim Bulete a fost invitatul Lilianei Fustanela în emisiunea „Tema Zilei” de ieri, în care au fost dezbătute subiecte fierbinți, unele intens mediatizate, precum recoltarea stufului din Deltă.
În urma recentului scandal privind acordarea subvențiilor pentru recoltarea stufului din Deltă, ministrul Agriculturii a anunțat verificări privind legalitatea acordării acestui tip de subvenții, iar șeful APIA a fost demis. Întrebat care este situația, la momentul actual, guvernatorul Rezervației, Bogdan Bulete a precizat: Stuful este mult subexploatat, deși recoltarea sa este o activitate necesară pentru echilibrul ecologic al Deltei. Niciun metru de apă nu a fost transformat în pajiște!
Ce pot eu să vă spun, din punct de vedere al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, este că niciun metru de apă nu a fost transformat în pajiște, toate suprafețele respective sunt suprafețe acoperite de stuf care vor fi recoltate. Pentru ca această activitate să se poate desfășura, legea a fost făcută, a trecut toate filtrele de constituționalitate, deci tot ce se putea face s-a făcut. Noi nu am avut decât posibilitatea să urmăm această nouă activitate de paludicultură și să dăm posibilitatea și celor care au aceste concesiuni, și populației locale – pentru că și populația locală poate beneficia de această subvenție, pentru că recoltează stuful. Noi, din punct de vedere al Ministerului Mediului, ne dorim ca această activitate să se desfășoare, pentru că, odată ce este blocată, este afectat echilibrul ecologic. Gândiți-vă ce înseamnă să nu poți recolta atâtea zeci de mii de hectare cu stuf, pentru că, începând cu anul 2022, s-a interzis și incendierea suprafețelor cu stufăriș, papură, a lizierelor. Acum, prin această știre intens dezbătută, s-a blocat, pentru că s-a creat o oarecare presiune și asupra tuturor instituțiilor. Stuful în continuare va rămâne nerecoltat…
Deci este în continuare subexploatat?
Absolut! Dar este important să se recolteze atât din punct de vedere al biodiversității, cât din punct de vedere al sechestrării carbonului, este o activitate necesară pentru echilibru ecologic al Deltei – am mai spus-o, o repet și îmi mențin punctul de vedere.
Unde ajunge stuful nostru, ce se întâmplă cu el?
Având această problematică, am discutat și cu agenții economici, și cu persoanele private care își doresc, cu localnicii, pentru că noi anumite suprafețe de teren le încredințăm direct localnicilor pentru a fi recoltate. Stuful nostru, din ce mi-au spus agenții economici și alții decât cei care sunt acum vedetele zilei, să spun așa, este exportat în marea lui majoritate către zona de Uniune Europeană, am înțeles, către Germania, în marea majoritate. Însă, există presiune din partea stufului venit din China, dacă vă vine să credeți, și pune presiune pe recoltatul stufului nostru bio din România, astfel că riscăm să rămânem cu suprafețele nerecoltate, din păcate.
Probleme cu renaturarea la Mahmudia
Sunt organizații neguvernamentale care cer protejarea zonelor renaturate și a celor inundate, precum și declararea lor „zone de reconstrucție ecologică de interes național”. Cea mai recentă este situația de la Mahmudia, unde o zonă umedă renaturată riscă să fie transformată din nou în teren agricol, împotriva dorinței comunității. O hotărâre judecătorească recentă, în favoarea câtorva companii agricole, contrazice dorința localnicilor din Mahmudia de a păstra zona umedă în starea ei actuală.
Guvernatorul ARBDD a precizat că astăzi, 27 februarie, este programată o întâlnire cu reprezentanții Consiliului Județean Tulcea și ai Primăriei Mahmudia pe acest subiect.
Agricultură, pescuit sau turism în deltă?
Într-o intervenție telefonică, Paresa Carpov din Sulina a ținut să semnaleze cât de greu supraviețuiesc localnicii, după anii pandemiei și războiului de la graniță, la care se adaugă modificările legislative și apariția E-factura, o cheltuială în plus pentru pescari și greu de suportat în perioada când aceștia nu au activitate, cum este cazul perioadelor de prohibiție.
Constituirea într-o asociație este o soluție, crede Paresa Carpov, fost inspector ANAF, acum angajat la Vama Sulina:
Unicul oraș din Delta Dunării se luptă să supravieţuiască după izolarea totală cauzată de COVID şi existența apăsătoare a războiului. Între frumusețea îmbietoare ce ți-o oferă natura mereu împrospătată din Deltă, plaja unică şi mereu mai generoasă, biodiversitatea de faună și floră și meşteşugurile care parcă se luptă să se păstreze autentice, diversitatea culinară și culturală ce încă se observă dacă mergi la pas prin micul oraș cosmopolit, populatia încearcă să supraviețuiască frumos și demn. Avem nevoie de sprijinul autorităților competente în vederea protejării atât a micilor întreprinzători, căci marea majoritate sunt modești, cât și a comunității de pescari, puşi la încercare de modificările legislative, şi care, sunt convinsă, îşi doresc să colaboreze în vederea sustenabilității mediului. Astfel, ar fi necesar să se reglementeze situația plajei Sulina în vederea respectării normelor de mediu şi reglementării activităţilor economice desfășurate. O asociație pentru pescari este o necessitate, în contextul modificărilor legislative actuale, întrucât aceştia cunosc foarte bine să-și facă meseria, dar nu reușesc întotdeauna să coreleze activitatea cu obligațiile fiscale, ceea ce îi face vulnerabili. Această zonă are specificitatea sa și stă în puterea noastră să o păstrăm.
Plaje turistice sau sălbatice, în Deltă?
O soluție ar fi trecerea lor în administrarea primăriilor, a afirmat guvernatorul Rezervației, Bogdan Bulete.
Presiune imobiliară și în Rezervația Deltei Dunării!
Guvernatorul ARBDD a vorbit și despre controversatul proiect imobiliar de la Corbu, din Grindul Chituc, blocat de peste 10 procese.
