INTERVIU | Mircea Coșea, profesor de economie: “Tot ceea ce se întâmplă în 2024, în bine, va fi plătit cu sacrificii foarte mari în 2025”
Publicat de Doina Sirbu, 5 ianuarie 2024, 10:15
Ajuns deja în arhivă, 2023 a fost un an greu, cu multe provocări, în care economia a avut serios de tras. Ne așteaptă un an 2024 cel puțin la fel de dificil, este de părere profesorul de economie, Mircea Coșea.
Un an “asezonat” și de cele patru rânduri de alegeri, momente electorale care, ca de obicei la români, vin cu multe oferte populiste, dar care ar putea să „gripeze” și mai mult motorul economiei.
Domnule profesor, avem 34 de ani străbătuți în lumea nouă, dacă se poate spune așa! Cum a fost acest drum și încotro duce el mai departe?
Pot să spun că în toată perioada asta, România a făcut progrese enorme. Suntem o țară care a înregistrat, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană, cel mai înalt ritm de reducere a decalajelor față de media europeană. Progrese sunt mari şi la nivel de viaţă a populaţiei. Am intrat într-un alt sistem mai apropiat de standardele occidentale. Problema însă, este că ritmul în care noi ne-am dezvoltat a fost extrem de lent, în comparație cu celelalte țări care au plecat din communism, la fel ca noi. Noi nu am reușit să ne depășim condiția. Am intrat în Uniunea Europeană pe locul 26-27, am rămas pe acelaşi loc. Asta pentru că există incapacitatea României de a-și valorifica resursele pe care le are. România este, din punct de vedere al potențialului de resurse, pe primele trei sau patru locuri ale Europei. Suntem aproape unica țară din punct de vedere al diversității surselor energetice și în aceste condiții, în care suntem o țară extrem de bine dotată din punct de vedere al resurselor, nu reușim să avem elemente de excelență, nu reușim să devenim o țară care urcă în ierarhia europeană.
La nivelul anului 2023, credeți că au fost unele erori de parcurs?
Da, Guvernul României are un concept de guvernare care nu este în linie cu ceea ce se întâmplă astăzi în Europa. Suntem singura țară europeană care are o politică economică diferită. Toate celelalte țări au avut o politică economică bazată pe flexibilizarea sistemului fiscal în așa fel încât sectorul de producție, mediul de afaceri să producă din ce în ce mai mult, să fie liber să producă, fără să fie opresat de noi impozite și taxe în așa fel încât colectarea să fie mai bună. Colectarea crește odată cu reducerea impozitelor și taxelor, iar noi impozite și taxe duc la diminuarea activității, duc la scoaterea din activitate a unui număr din ce în ce mai mare de firme, deci masa de impozitare se reduce. S-a pus accentul pe niște vouchere, adică populația defavorizată care începe să fie din ce în ce mai numeroasă, a fost “ajutată”, cu niște vouchere, cu niște cadouri care au mers pe linia politicii sociale, în loc să existe politici care să atace cauza inflației și nu efectele ei. Cauza inflației în România este în primul rând, prețul energiei. Au umflat foarte mult așa zisele facturi, adică costul pe care populația și mediul de afaceri l-a plătit pentru energie, ceea ce a făcut ca statul să primească într-o manieră imorală banii la buget doar prin taxare, nu prin promovarea unei politici de creare a unei valori superioare și noi locuri de muncă. 2023 n-a fost un an care să fie un an favorabil dezvoltării sănătoase, sustenabile a economiei, bazat pe rezultate reale ale mediului de afaceri, care, în loc să fie simulat, a fost distrus într-o anumită formă.
Cum ni se arată 2024? La ce să ne așteptăm, dincolo de provocarea celor patru rânduri de alegeri?
Va exista această senzație că lucrurile merg bine, pentru că se vor mări pensiile, sunt anumite creșteri de salarii în anumite sectoare bugetare importante, deci lucrurile par să meargă. Se promite cel mai mare procent din buget pentru investiții, se promite o finanțare superioară în învățământ și în sănătate, dar toate aceste lucruri sunt de decor. În spate, realitatea e alta pentru că bugetul statului este rupt de realitate, pentru că, la fel ca în anul trecut, bugetul este bazat pe niște pironi de forță ireali. S-a supraestimat încasarea, ceea ce nu este posibil să se realizeze, iar cheltuielile, deși s-a promis că vor fi reduse, din contră, au crescut cheltuielile statului. Economia românească nu are capacitatea acum, ca să plătească în mod sustenabil și corect tot ceea ce s-a propus, de creștere, şi atunci, anul acesta este un an fals. Pare a fi un an bun, dar de fapt, el este pe datorie. Tot ceea ce se întâmplă în 2024, în bine, să zicem, va fi plătit cu sacrificii foarte mari în 2025. Deci, 2024 e un an în care economia a fost uitată, a fost neglijată, pentru că principiile de politică economică au fost abandonate, pentru că avem principii politice. Prin politica pe care o duce, statul devine principalul creator de inflație.
Domnule profesor, pe ce ați miza? O măsură benefică, un domeniu câștigător?
Pe termen scurt, e greu, pentru că lucrurile s-au depreciat foarte mult. Pe termen lung trebuie o strategie de dezvoltare în care să existe priorități, în măsura în care acest Guvern, clasa politică înțelege ce-i trebuie României în viitor. Deocamdată, Guvernul nu are nicio prioritate, dar pe termen scurt cred că este absolut necesar să se acorde o atenție suplimentară și o finanțare mai bună sectorului procesator în agricultură, adică industriei de prelucrare, industriei alimentare. E păcat să nu alimentăm piața internă cu produsele românești prelucrate în țară. Am reduce costurile, am ridica calitatea, nu să exportăm materie primă și să importăm alimente. Faptul că acum importăm 70% din mâncarea noastră, arată că e nevoie să folosim în interesul acestei țări producția agricolă pe care o avem, procesând în țară și alimentând piața, ceea ce ar duce la un lucru extraordinar de important, și anume îmbunătățirea soldului balanței comerciale. Suntem o țară care trăim de datorie și aici am putea să avem un spor de calitate, dacă am reduce măcar cantitatea de alimente pe care o importăm.
Redactor: Laurenţiu Despina / Editor online: Doina Sîrbu / Foto: arhivă