INTERVIU | Dr. Mihaela Iftene, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice: „Niciodată excesele nu duc la lucruri pozitive pentru noi. Atâta timp cât găsim echilibrul între mâncare, odihnă și mișcare, atunci șansele să nu ne îngrășăm, să nu facem diabet sunt foarte mari“
Publicat de Doina Sirbu, 12 septembrie 2022, 16:42
În întreaga lume sunt copii obezi. Numărul lor depășește 40 de milioane. Este și motivul pentru care obezitatea infantilă este considerată una dintre cele mai serioase probleme de sănătate publică ale acestui secol.
Am stat de vorbă pe aceasă temă cu dr. Mihaela Iftene, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice.
Statistica ne spune că în țara noastră 3 din 10 copii și adolescenți sunt supraponderali. Cum s-a ajuns la această situație și ce riscuri implică?
Dr. Mihaela Iftene: Eu cred că totuși sunt mai mult de 3 din 10. Pentru că sunt și supraponderali mulți dar și mulți obezi. Este foarte ușor să te uiți în curtea școlii înainte de a intra copiii la ore și să vezi câți sunt grăsuți și grași. Mulți au dat vina pe pandemia de coronavirus. Au fost închiși în casă 2 ani, nu am avut voie să ieșim sau să facem sporturi. Dar asta nu înseamnă că ne-a îndopat cineva și ne-a obligat să mâncăm tot ce era în frigider. Din păcate, în școli, cel puțin într-o mare parte a școlilor din Constanța, lipsesc sălile de sport. Sau orele de sport se fac mai puțin sau cu mai puțină responsabilitate. Este și aceasta o problemă, este și problema de educație a noastră, atât a adulților cât și a copiilor. Spre exemplu, eu tot merg la școli și le explic că la gustarea de la școală copilul ar trebui să ia un fruct sau ar trebui să ia un sandwich și nu neapărat o prăjitură, un chec cu ciocolată.
Cum să ne păzim copiii de tentațiile culinare ale acestor vremuri? Cum să le schimbăm conceptul alimentar?
Dr. Mihaela Iftene: După cum se știe, noi suntem exemplul principal al copiilor noștri. Dacă noi avem o viață relativ ordonată și reușim să ne controlăm ceea ce mâncăm și cât și cum mâncăm, șansele să le explicăm copiilor noștri că trebuie să îi aducem pe calea cea bună sunt mai mari. Trebuie să le arătăm atât exemplele pozitive cât și pe cele negative, să le spunem ce se întâmplă dacă mănânci prea mult, dacă nu mănânci sau dacă mănânci prost și, de asemenea, trebuie să le spunem ce consecințe pot avea atât pozitive cât și negative (adică se pot îmbolnăvi) sau pot fi tineri foarte sănătoși dacă au o viață corectă alimentar și echilibrată din toate punctele de vedere.
Au și părinții o parte de vină în formarea obiceiurilor?
Dr. Mihaela Iftene: Din păcate, da! De foarte multe ori când chem la nutriție copiii sau familii, spre exemplu, întreb copiii cu cine stă copilul. Dacă stă cu bunica, cu bona, cu vecina eu chem la nutriție și persoana care stă cu copilul. Pentru că persoana respectivă, de fapt, le indică copiilor anumite principii pe care ei trebuie să meargă. Dacă bunica consideră că neapărat trebuie să mănânce chiar și ceva dulce, că nu poate să existe o zi fără o prăjiturică, fără un corn cu ciocolată sau fără o înghețată, atunci acolo trebuie umblat. Unora li se pare aiurea cum să nu bea un suc, măcar un suc pe zi. Deci, la nivelul problemelor de sănătate ale copilului, trebuie umblat în mare parte la adultul care stă cu el. Am observat că dacă le explicăm copiilor ce au de făcut le este ușor să urmeze calea. Copilul este ca un aluat fraged pe care poți să-l modelezi și de cele mai multe ori o ia pe calea corectă.
Ce ar trebui să conțină pachetul de la școală, atunci când ziua are 7-8 ore de cursuri?
Dr. Mihaela Iftene: În principiu, copilul nu trebuie să plece de acasă nemâncat. Dacă pleacă dimineața el trebuie să mănânce ceva: o brânzică, un ou fiert, lapte cu cereale integrale. Important este să nu plece cu stomacul gol. Astfel încât atunci când ajunge la școală el să mănânce gustarea de la școală și asta să însemne un fruct. Sau legume. Aveam o prietenă care spre exemplu îi dădea copilului amestec de ardei cu morcovi, cu broccoli sau conopidă. Iar copilul le mânca pentru că așa era el învățat să mănânce sănătos. Și apoi când ajunge acasă la ora 14.00 sau 15.00 să mănânce prânzul: ciorbița sau felul II. Dacă copilul învață după-amiaza cum se întâmplă cu băiatul meu cel mare, începe orele la ora 12.00 și le termină la ora 19.00, este musai să nu plece nemâncat de acasă. Obligatoriu să mănânce o ciorbă sau un felul II până pleacă la ora 11.00 de acasă. Iar gustarea de după-amiază să nu fie ceva încărcat cu zahăr. Să nu fie bomboane sau croissante și plăcinte pline de grăsimi de la colțul școlii, ci mai degrabă să fie un fruct, un iaurt, să fie nuci, fistic, migdale, ceva cu un conținut mare de fibre și proteine, chiar și cu ceva conținut de carbohidrați, dar care să fie relativ redus.
Aveți copii mulți cu probleme de greutate la cabinet? Vin la timp pentru a se putea face ceva?
Dr. Mihaela Iftene: Vin mulți! Și acum au început școala și vin și mai mulți! Chiar acum mă gândeam cum să fac să îi organizez. Din păcate da, vin mulți copii supraponderali sau obezi, mulți dintre ei au și probleme de sănătate drept consecința acestei creșteri în greutate. Au probleme fie cu glanda tiroidă, fie le cresc anumiți hormoni gen cortizon, au probleme chiar și endocrinologice în sensul că la băieți observăm o scădere a testosteronului tocmai din cauza obezității. Sunt și copii cu dislipidemie, adică cu colesterol sau cu trigliceride foarte mari sau cu diabet. Și problemele se complică. Din păcate, sunt din ce în ce mai mulți copii cu astfel de probleme de sănătate, dar din fericire faptul că părinții vin cu ei la medic îi ajută foarte mult, pentru că 80-90% dintre ei iau această treabă în serios și acționează atât copilul cât și adultul. Și de cele mai multe ori se întorc peste câteva luni cu niște rezultate favorabile, pe care sperăm apoi să le susținem pe termen cât mai lung.
Care sunt semnele că ne îndreptăm spre supraponderabilitate?
Dr. Mihaela Iftene: Îi vedem pe stradă. Vedem un copil micuț că are burtică. Sau băieți care au țâțișoare. Și ți se pare anormal. Chiar și fete de 7-8 ani au sânii crescuți. Este ceva care nu se încadrează în tiparele unui copil de această vârstă, el trebuie să fie zvelt, longilin, fără burtică sau colăcei. Chiar dacă se spune în popor că este gras și sănătos, nu înseamnă neapărat că acel copil bucălat și cu fălcuțe este și sănătos. Trebuie investigat și aflat de ce se îngrașă și apoi dat regim și dietă corespunzătoare.
Contează farfuria din care mâncăm?
Dr. Mihaela Iftene: Contează și farfuria, dar contează și ce punem în farfurie. Sunt două elemente foarte importante. Eu le spun de foarte multe ori că ar fi bine să schimbe farfuriile, să le dea să mănânce în farfurii de bebeluși. Și dacă se poate să nu mănânce două feluri de mâncare, ci doar felul I sau felul II. Important este să mănânce puțin, cu măsură. Adică mai bine mănâncă puțin și des decât să mănânce la o singură masă o cantitate foarte mare de mâncare.
Este grea trecerea de la alimentația de tip fast-food la una sănătoasă? Ar trebui să fie muncă de echipă?
Dr. Mihaela Iftene: Din punctul de vedere al copilului nu este foarte grea dacă i se explică pentru ce și de ce trebuie să mănânce așa. Nu trebuie să îi interzici complet alimentația de tip fast-food. Eu le mai dau voie ca o dată la o lună să ia un astfel de bonus dacă a ținut regimul corect și dacă a fost cuminte și a slăbit cum trebuie. Dar puțin, nu trebuie să facem din asta un obicei, așa cum adesea se întâmplă: în fiecare zi să mergi la mall și în fiecare zi să mănânci de la fast-food. Nu este sănătos. Putem mânca duminica, odată la o lună, dar în rest mâncăm ciorbiță, tocăniță, pilaf, sarmale, mâncare de-a noastră, românească!
Cât de mult contează mișcarea în ecuația luptei cu surprlusul de kilograme?
Dr. Mihaela Iftene: În teorie se spune că ar trebui să facă 30 de minute de mișcare pe zi, minim 5 zile pe săptămână. Acum trebuie să luăm în considerare faptul că sunt copii și la ei trebuie mai multă mișcare. Trebuie să îi lăsăm să alerge și să bată mingea în curtea școlii chiar dacă transpiră și se înroșesc la față. Și ce dacă se mai zgârie în genunchi sau mai rupe hainele? Noi trebuie să fim fericiți că a alergat și că al nostru copil este fericit și sănătos.
Care sunt primele semne ale diabetului la copii?
Dr. Mihaela Iftene: Este complicat. Diabetul este de două categorii principale: diabet de tip I și diabet de tip II. Diabetul de tip I este un diabet care se instalează brusc, copilul slăbește brusc, scade în greutate cu toate că el mănâncă foarte mult, bea foarte multe lichide, urizează foarte des, iar mamei i se pare așa că se topește copilul pe picioare. Și merge cu el la medicul de familie, face analize și se descoperă diabetul. Unii se descoperă chiar și în faza de comă, de precomă, dar sunt cazuri mai grave și mai puțin frecvente. Din păcate, în ultimul timp a crescut numărul cazurilor de diabet zaharat de tip II la copil. Aici este problema. Înainte se considera că apare mai mult la adulți și la bătrâni. Nu este adevărat, apare și la copil din păcate, la copilul gras, grăsuț, pufos, cu șunculițe, cu burtică, cu fălcuțe. Apare din cauza alimentației, din cauza faptului că i se aduc prea multe dulciuri, prea multe grăsimi în alimentație. El crește în greutate, iar diabetul de tip II apare drept consecința insulinorezistenței cum spunem noi, adică a faptului că celula lui este blocată, nu mai intră în ea zahăr suficient și atunci crește glicemia în secundar.
Care este valoarea normală a glicemiei? De câte ori pe zi se controlează?
Dr. Mihaela Iftene: Glicemia se măsoară atât înainte de masă cât și după masă. Înainte de masă trebuie să fie pe stomacul gol dimineața până în 115 miligrame pe decilitru, iar după masă poate să ajungă până la 160, maxim 180 de miligrame pe decilitru. Pentru a pune un diagnostic dacă este diabet sau nu este, avem nevoie de o analiză suplimentară care se numește hemoglobina glicozilată. Aceasta reprezintă media glicemiilor pe ultimele 3 luni și ne arată încărcarea cu zahăr a celulei roșii. Deci, cu cât glicemia este mai mare, cu atât hemoglobina glicată este mai mare. Dar dacă o dată, întâmplător, ne descoperim o glicemie de 250-300, atunci este clar ceva în neregulă și este clar că trebuie să facem urgent analize, investigații suplimentare.
E clar că un copil cu diabet trebuie să aibă mereu grija alimentației…Există un raion cu produse pentru diabet. Cât de bune sunt aceste produse?
Dr. Mihaela Iftene: Raioanele cu dulciuri pentru diabet sunt problematice. Dacă investigăm puțin problema de acolo, foarte multe dintre ele au cantități foarte mari de zahăr. Nu trebuie să cădem mirajului și capcanei de a cumpăra de acolo. Trebuie să ne gândim că ele sunt făcute, au foarte multe chimicale, nu știi cu certitudine ce este acolo și mai bine nu consumăm astfel de dulciuri. Dacă tot vrem să facem ceva pentru diabet eu le recomand să cumpere și să facă în casă. Adică să își facă chec cu xylitol adică să nu pună zahăr. Să își facă torturi, prăjituri, înghețată cu xylitol sau cu un alt îndulcitor care nu crește glicemia. Dar aici este vorba și despre timpul pe care îl are mama, de abilitățile de bucătăreasă, de mulți factori. Și resursa de a apela la dulciurile de diabet din magazine este tentantă, dar este de evitat.
Care sunt complicațiile pe care le poate genera diabetul?
Dr. Mihaela Iftene: Din păcate apar multe complicații. Cu cât diabetul are debutul mai devreme, cu atât șansele să dezvolte complicații sunt mai mari. Și cu cât diabetul este mai prost controlat, cu atât mai mult apar complicațiile. Se pare că de fapt oscilațiile glicemice, variațiile acestea rapide între glicemie foarte mică și glicemie foarte mare pot duce la complicații. Complicațiile sunt de mai multe feluri, noi le împărțim așa grosso modo în 2 tipuri: macro și microvasculare. Faci infarct din cauza diabetului, faci accident vascular la primul tip. La cel de-al doilea apare retinopatia, sunt afectați rinichii, apare nefropatia sau picioarele. Poate apărea neuropatia diabetică. Cu cât glicemia este mai bine ținută sub control o perioadă lungă de timp, fără oscilații mari de glicemie, pacientul are șanse să trăiască cât mai mult timp posibil fără să facă complicații.
Ce le recomandați celor care ne ascultă la radio sau celor care citesc aceste rânduri?
Dr. Mihaela Iftene: Fiecare să încerce să își găsească o cale a lui de echilibru. Niciodată excesele nu duc la lucruri pozitive pentru noi. Atâta timp cât găsim echilibrul între mâncare, odihnă și mișcare, atunci șansele să nu ne îngrășăm, să nu facem diabet sunt foarte mari!
Interviu realizat de Larisa Calistru / Redactor online – D. Sîrbu / Foto – arhivă personală
