Dosar ANRP: Procurorii cer închisoare cu executare pentru Alina Bica şi Dorin Cocoş

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 16 mai 2018, 10:21

Procurorii DNA au cerut miercuri, la Instanţa supremă, condamnarea la închisoare cu executare a fostei şefe a DIICOT Alina Bica şi a omului de afaceri Dorin Cocoş, în dosarul ANRP.

La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este programat miercuri ultimul termen din dosarul ANRP.

Procurorul DNA a solicitat pentru inculpaţii Alina Bica, Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu, Remus Baciu, Emil Nuţiu, Stelian Gheorghe şi Ionuţ Florentin Mihăilescu condamnări cu executare la pedepse orientate spre maximum prevăzut de lege.

Pentru Oana Vasilescu şi Lăcrămioara Alexandru, DNA a cerut pedepse cu executare, dar orientate spre minimum prevăzut de lege.

Pentru Dorin Cocoş, procurorul de şedinţă a solicitat închisoare cu executare, dar „în limite reduse”, în urma denunţurilor făcute de acesta.

Totodată, pentru Alin Cocoş, anchetatorii au solicitat condamnare cu suspendare.

Procurorii anticorupţie au cerut confiscarea terenului din Snagov pe care Alina Bica l-ar fi primit prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu, dar şi a sumei de 10 milioane de euro de la Dorin Cocoş.

DNA a mai cerut instanţei obligarea inculpaţilor la plata în solidar a aproximativ 300 de milioane de lei.

În dosarul ANRP, Alina Bica este acuzată de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, faptă săvârşită ca secretar de stat şi reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

În dosar sunt judecate şi alte persoane care erau în componenţa comisiei: Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu şi Remus Baciu.

Au mai fost deferiţi justiţiei evaluatorul Emil Nuţiu, oamenii de afaceri Stelian Gheorghe şi Dorin Cocoş, fiul acestuia, Alin Cocoş, şi Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al şefei DIICOT.

Potrivit DNA, la 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în cote părţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi în Snagov, judeţul Ilfov.

Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Alina Bica ar fi dispus-o la 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală.

Sursa – agerpres

DNA cere arestarea preventivă în lipsă a lui Marko Attila

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 28 aprilie 2015, 13:36

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au propus luarea măsurii arestării preventive în lipsă, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data încarcerării, a inculpatului MARKO ATTILA-GABOR, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru relaţii interetnice, la data comiterii faptelor, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul (3 infracțiuni).

La data de 9 aprilie 2015, inculpatul MARKO ATTILA-GABOR a fost trimis în judecată alături de alți 7 inculpați care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (A.N.R.P), precum și 4 inculpați care aveau calitatea de experți evaluatori autorizaţi. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, prin acţiunile sau inacţiunile lor intenţionate, cei 12 inculpați au produs un prejudiciu bugetului statului român în cuantum de 84.588.304 euro (304.837.796 lei) (vezi comunicat 696/VIII/3 din 9 aprilie 2015).

Din ansamblul activităţilor investigative, desfăşurate până la momentul emiterii rechizitoriului, a rezultat că inculpatul MARKO ATTILA-GABOR s-a sustras activităţilor de urmărire penală, părăsind teritoriul României, nefiind audiat.
La data de 26 martie 2015, s-a solicitat Parlamentului României – Camera Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a inculpatului MARKO ATTILA GABOR.
La data de 22 aprilie 2015, Parlamentul României – Camera Deputaţilor a transmis Direcţiei Naţionale Anticorupţie adresa nr. 1/1296/VZ din 16.04.2015, prin care a înştiinţat că Marko Attila-Gabor şi-a depus demisia din funcţia de deputat începând cu data de 1 aprilie 2015. La data de 16 aprilie 2015, preşedintele Camerei Deputaţilor a luat act de această demisie, prin urmare solicitarea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a rămas fără obiect.

Menționăm că actele de procedură efectuate în cauză s-au desfăşurat în prezenţa apărătorilor aleşi ai inculpatului Marko Attila Gabor, participarea la această activitate permiţându-le exercitarea efectivă a dreptului la apărare.

Totodată, la data de 08.04.2015, în urma cererii formulate de către apărătorul ales al inculpatului Marko Attila Gabor, i-a fost predat unuia dintre apărătorii aleși ai inculpatului un suport optic conţinând, în format electronic, toate actele de urmărire penală efectuate până la data respectivă, în dosarul penal .

Având în vedere că, în prezent, rechizitoriul şi dosarul de urmărire penală se află în procedura de cameră preliminară la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propunerea de luare a măsurii de arestare în lipsă a fost înaintată, la data de 28 aprilie 2015, aceleiaşi instanţe de judecată.

Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Demisia în original a deputatului UDMR Marko Attila

Publicat de , 14 aprilie 2015, 14:15

Demisia în original a deputatului UDMR Marko Attila Gabor a ajuns marți la Camera Deputaților și va fi analizată în ședința Biroului permanent al Camerei, au declarat surse parlamentare citate de Agerpres.

Deputatul UDMR a trimis în urmă cu două săptămâni cererea sa de demisie din funcția de deputat, dar plenul Camerei Deputaților nu a putut să ia act de aceasta pentru că nu era în original, ci doar o copie.

Plenul Camerei urmează să ia act de demisia lui Marko Attila Gabor, iar în aceste condiții deputații nu vor mai lua în discuție cererea DNA de încuviințare a reținerii și arestării preventive a deputatului UDMR.

Procurorul general Tiberiu Nițu a transmis ministrului Justiției cererea și referatul cauzei în baza cărora să solicite Camerei Deputaților încuviințarea reținerii și arestării preventive a deputatului UDMR Marko Attila Gabor, acuzat de trei infracțiuni de abuz în serviciu în dosarul ANRP.