INTERVIU | Dr. Elvira Craiu, medic primar cardiolog : “La orice vârstă de adult trebuie să avem tensiune sub 130 cu 80. Tot ce depășește această valoare este o valoare patologică și trebuie tratată”

Publicat de Doina Sirbu, 11 ianuarie 2022, 12:24

Suntem la începutul unui nou val al pandemiei, iar epidemiologii estimează un număr mai mare de cazuri decât în cel de-al patrulea val, când spitalele au fost suprasolicitate.

Cum afectează infecția cu virusul SARS-CoV-2 sistemul cardio- vascular?  Am aflat de la profesor universitar emerit  doctor Elvira Craiu, medic primar cardiolog.

Elvira Craiu: În faza acută, acest virus ocolește puțin inima. Inima, nu aparatul cardiovascular. Până când, în următoarele 1,2 sau 3 săptămâni apar efectiv din punct de vedere clinic microtrombozele. Acestea afectează circulația plămânului, a inimii, a vaselor mari. În perioada acută, situația cea mai gravă o reprezintă apariția pericarditei și a miocarditei. Ele pot apărea la distanță de perioada acută a acestei viroze extrem de puternice. Nu este o complicație directă cardiovasculară în momentul acut, deci în perioada în care virusul este ”pozitiv” ca să zic așa la analizele noastre. În perioada de sindrom inflamator cronic care urmează după perioada acută,în această perioadă și ulterior în ceea ce numim ”long COVID” (deci în următoarele două etape principale post-COVID acut) bolile cardiovasculare se pot exprima. Sfătuiesc bolnavii care au avut COVID aparent sau neaparent, cu analize bune sau mai puțin bune, cu evoluție de 3-5 zile sau de 4 săptămâni ca la aproxiomativ 2 luni după perioada acută să se prezinte la medicul de familie, la pneumolog, la cardiolog.

După trecerea prin boală, sunt pacienți care spun că au palpitații. Ce sunt palpitațiile? De ce apar? Când ar trebui să mergem la cardiolog?

Elvira Craiu: Palpitațiile sunt până la un punct un mijloc de autoapărare. Nu este normal să simțim că inima, ficatul sau rinichiul funcționează. În momentul în care apar aceste palpitații simțim că avem inimă. Palpitațiile sunt de fapt niște modificări ale ritmului cardiac și le simțim mai mult sau mai puțin frecvent. Dar în același timp numim palpitații și niște bătăi cardiace mai importante, mai sesizabile, cu un ritm neregulat care ne dă senzația că inima bate mai tare. În primul moment,  palpitațiile apar în condiții de stres: la emoții pozitive sau negative, la eforturi peste limita de adaptare, după mai multă cafea sau ciocolată sau alte lucruri excitante. Acestea sunt cele legate de stres, zicem noi. Dar sunt și palpitații care trebuie încadrate într-un anume diagnostic. Palpitațiile care înseamnă boală se încadrează în așa-numita aritmie extrasistolică, este de multe feluri. Ea poate conduce categoric la apariția altor boli legate de aritmie sau de ceea ce numim noi cardiopatie ischemică cronică. De orice natură ar fi palpitațiile, ele nu sunt reacții corecte în cazul în care se repetă. Dacă apar odată la 3-4 săptămâni sau jumătate de an, atunci ele sunt legate de stres. Dar dacă se repetă în condițiile în care nu facem efort sau nu consumăm excitante, dacă palpitațiile te trezesc din somn, atunci ele trebuie catalogate foarte clar. Pot să fie anodine (deci necomplicate ), dar pot să anunțe boli importante. Când avem palpitații, prezența la cardiolog este necesară.

Pacienții cu afecțiuni cardiace sunt mai vulnerabili în fața noului coronavirus?

Elvira Craiu: Persoanele cu afecțiuni cardiace, mai ales după 60-65 de ani, se încadrează în grupul de persoane cu risc complicat pentru COVID. Riscul este mai mare mai ales după menopauză  și după 50-60 de ani.

Autoritățile recomandă vaccinarea împotriva COVID, dar încă sunt oameni care se tem de reacțiile adverse ale vaccinului. Printre acestea se numără miocardita și pericardita. Ce sunt aceste afecțiuni?  

Elvira Craiu: Miocardita și pericardita pot apărea în perioada acută a COVID-19 și nu atât ca o complicație a vaccinului cât mai degrabă ca o evidențiere clinică a acestor două boli la un bolnav care a făcut vaccin anti-COVID. Nu sunt de acord cu această afirmație conform căreia dacă fac vaccinul împotriva COVID-ului în mod automat fac miocardită și pericardită. Nu. E adevărat că sunt persoane vulnerabile în a face o complicație. Deci noi trebuie să ne vaccinăm, să purtăm masca de protecție, să respectăm distanțarea socială (adică să respectăm regulile din această perioadă) și să nu ne gândim la rău. Orice medicament poate să facă rău, sunt efecte secundare pe care le știm, pe care le preîntâmpinăm la bolnavi vulnerabili, dar nu pot să spun că există boli cardiovasculare care să contraindice vaccinul pentru ideea acestui risc de miocardită sau/și pericardită. Eu am mai spus-o: dacă luăm o aspirină, în prospectul aspirinei spune că dă reacții alergice, că poate deranja un stomac, că tot ce înseamnă reflux esofaian este exacerbat de aspirină. Știind aceste efecte secundare ce facem, nu mai luăm aspirină? Nu! Luăm aspirină în doza cea mai mică. O luăm după masă, o luăm după medicamente care protejează stomacul sau sunt antialergice. Deci ne adaptăm situației medicamentului respectiv. Așa este și cu vaccinul: în facem, pentru că este o modalitate de apărare dacă facem o boală acută legată de acest virus. Suntem în al 5-lea val al pandemiei și deja în câteva zile s-au mărit mult cazurile de îmbolnăvire. Sunt în România localități cu rata de infectare de 15-16 la mie de pe o zi pe alta. Deci nu este de joacă! Vaccinul anti-COVID trebuie făcut, reacțiile adverse sunt foarte rare, categoric miocardita și pericardita sunt complicații ale COVID-ului acut, în ceea ce numim noi long covid și post-vaccin.

Suntem într-o perioadă cu variații ale temperaturii de la o zi la alta. Cum sunt afectați cardiacii de aceste schimbări și ce ar trebui să facă?

Elvira Craiu: Orice variație a temperaturii nu este binevenită la un cardiac, mai ales dacă are și complicații pulmonare, mai ales dacă a ajuns în insuficiență cardiacă. Nu fac bine nici temperatura excesivă, nici temperatura scăzută, mai ales cum avem acum ploaie și vânt. Este bine să ne îmbrăcăm corespunzător, este bine ca persoanele vulnerabile să iasă la plimbare sau după cumpărături în perioada cea mai acceptabilă a zilei, deci mai către prânz. Așteptăm și soarele fără doar și poate, dar prudența de a ne adapta la variațiile de temperatură sunt categoric necesare pentru orice persoană(adult sau copil), cu sau fără boli cardiovasculare.

În pandemie, românii au ajuns mai greu la medic și mulți nu au mai făcut controalele de rutină. Când ar trebui să mergem la cardiolog, chiar dacă, aparent, nu avem simptome care să ne deranjeze?

Elvira Craiu: Părerea mea este foarte clară: mergem la cardiolog de câte ori avem o stare generală modificată față de acum o jumătate de an sau față de acum două săptămâni. În momentul în care toleranța la efort este diminuată mai mult sau mai puțin brusc și apar simptome noi, mai ales dacă știm că avem factori de risc pentru boli cardiovasculare, mai ales dacă știm că avem o boală cardiovasculară trebuie să mergem la medicul de familie care ne îndrumă către cardiolog și eventual și spre pneumolog, în funcție de simptomatologie. Cert este că vizita preventivă, precoce la cardiolog face foarte bine, fie că există sau nu simptome, dar mai ales dacă există factori de risc: bolile cardiovasculare din familie, hipertensiunea, diabetul, obezitatea. Acești factori de risc fac ca la un anume moment, mai ales în contextul în care frica de o boală cardiovasculară sau alte complicații în această perioadă post-COVID este un factor de risc pentru ca „micile necazuri” cardiovasculare să evolueze. Este vital să ținem legătura cu medicul de familie, cu medicul cardiolog și cu medicul pneumolog în acest moment.

Mulți oameni se consideră sănătoși, deși au valori mari ale tensiunii. Unii iau o perioadă tratament și apoi renunță la medicamente. Care sunt riscurile în cazul lor?

Elvira Craiu: Riscul hipertensiunii: boala de inimă, patologia renală, riscul acciodentului vascular cerebral. Ne speriem de momentul în care găsim valori tensionale mai mari: 150-160. Sperietura ne duce la doctor. Dacă ne duce la doctor și acesta spune că trebuie un anume regim, tratament, analize, niște investigații după care ne dă un tratament, atunci noi trebuie să facem acest tratament! Odată apărută această hipertensiune arterială, boala nu se vindecă, dar se întreține cu tratament. Ideea actuală este că la orice vârstă de adult trebuie să avem tensiune sub 130 cu 80. Tot ce depășește această valoare este o valoare patologică și trebuie tratată. Tratamentul este pentru toată viața, iar riscul cel mai mare este accidentul vascular cerebral.

O altă problemă cu care se confruntă mulți români este colesterolul crescut? De la ce valori ar trebui să ne îngrijorăm, cum poate fi ținut sub control?

Elvira Craiu: În momentul în care trebuie să analizăm un colesterol crescut, trebuie să judecăm cele 4 fracțiuni de colesterol: colesterolul total, HDL, LDL și trigliceridele. Există o judecată a medicului care vede acest profil lipidic. Cert este că cel mai rău pentru patologia actuală cardiovasculară este creșterea LDL colesterol. Dar sunt și situații când trigliceridele sunt mari și pot să anunțe un început de diabet. Dar nu e obligatoriu. Sfatul meu este să nu ne tratăm după ureche pentru acest colesterol mai mare, să nu folosim suplimente alimentare care nu au o bază științifică pentru a modifica mult acest profic lipidic. Atenție la ce laborator ne pretăm aceste analize pentru că nu putem compara mere cu pere! Odată ce am pornit pe tratarea colesterolului, trebuie să mergem la același laborator! Fiecare laborator are niște limite în care fixează parametri de mai bine sau mai rău, risc mai mare sau mai mic. Repetând analizele de câte ori ne spune medicul la același laorator, este o treabă mai corectă. Mai există acest HDL colesterol care este la fel de important ca și LDL, numai că LDL colesterol are tratament, VDL colesterol are numai indicații: fără grăsimi, fără dulciuri, fără exces de băuturi alcoolice și cu mult mers pe jos. Are indicații pentru modificarea stilului de viață pentru a-l crește. LDL colesterol și trigliceridele trebuie micșorate atunci când valorile lor sunt mari. Când HDL colesterol este mic, el trebuie ridicat cu regimul alimentar foarte țintit și cu repetarea analizelor, cu test de efort. Medicul cardiolog știe cum să vă sfătuiască pentru ca acest profil lipidic să evolueze către micșorarea riscului de arteroscleroză care ne paște acolo unde acest profil lipidic nu este cel optim.

Am ajuns la finalul interviului nostru. Aș vrea să ne vorbiți puțin și despre faptul că bolile de inimă nu mai țin cont deloc de vârstă…

Elvira Craiu: Trăim aceste momente în toată lumea modernă: cu infarct la 17 ani, la 25 sau la 35 de ani. Multe s-au schimbat. Este vorba de factori de risc care la un moment dat acționează împotriva noastră. Stresul în care trăim se acumulează și acționează împotriva noastră. Nu putem spune că dacă avem valori tensionale crescute, un LDL colesterol mare și o glicemie la limită, în mod obligatoriu facem o boală cardiovasculară complicată. Fiecare își face boala lui, nu există complicații cardiovasculare. Chiar și un infarct, fără să nu ai cu o săptămână sau două înainte o modificare a stării generale. Că e o oboseală, că e o anumită placă pe torace, o tuse sau o transpirație, acestea constituie niște avertismente. Pe care trebuie să le luăm în seamă. La acest moment, în toată lumea, frica poate să conducă la o boală cardiovasculară mai devreme. La long-COVID este aceeași treabă. Dacă nu era COVID-ul probabil aveai această boală cardiovasculară peste 30 de ani. Riscurile trebuie judecate de la om la om, cunoscând foarte bine pacientul cu ale lui complicații. În momentul în care încep micile simptome, legătura cu medicii de familie și cu specialiștii este vitală în contextul pandemiei de coronavirus. Asta pentru că multe lucruri s-au schimbat.

Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – arhivă