AUDIO | Bodan Hossu, Cartel Alfa: menținerea discrepanțelor salariale în anumite sectoare va perpetua nemulțumirile, care vor duce la conflicte sociale și blocaje administrative
Publicat de Adina Sîrbu, 4 ianuarie 2024, 06:37
Sindicaliștii din structurile subordonate Ministerului Muncii (printre care casele de pensii și agențiile pentru plăți sociale) sunt nemulțumiți de faptul că autoritățile de la București nu și-au respectat promisiunile de creștere a salariilor.
De la 1 ianuarie, lucrătorii din instituțiile județene ar fi trebuit să aibă salarii egale cu cele ale colegilor de la centru, din București, după cum s-a convenit la sfârșitul anului trecut, la finalul grevei generale. Invocând lipsa banilor, Guvernul a acordat doar 50% din creșterea promisă, cu perspectiva de a completa diferența la vară. Bogdan Hossu, liderul sindicaliștilor de la Cartel Alfa, spune că situația va perpetua nemulțumirile existente și va genera blocaje administrative, într-un an important, cu patru rânduri de alegeri. Detalii, în interviul realizat de Bogdan Comșa.
Sindicaliștii de la Casa de Pensii și din instituțiile Ministerului Muncii se simt pe românește păcăliți. Au avut niște promisiuni din partea Guvernului de aliniere a salariilor din teritoriu la nivelul structurilor centrale și nu se întâmplă acest lucru. Cum comentați situația aceasta?
Practic, există o lipsă de coerență a părții guvernamentale, datorită faptului că cei care se pare că proiectează diferitele acte normative nu fac și simulările aferente sau nu au baza de date pe care să facă simulările aferente, pentru că pare că este o chestiune ca datul în ghioc, nimerești sau nu nimerești, legat de acest lucru, o anumită creștere și politică. Evident că discrepanțele care există și menținerea în anumite sectoare a acestor discrepanțe nu va crea decât o sursă de nemulțumire care va duce la conflicte sociale.
Și ne așteptăm ca acest an 2024 să fie unul marcat de astfel de evenimente, este un an electoral, este un an pe care ne-am așteptat ca autoritățile să îl trateze cu foarte multă grijă în privința acestor categorii sociale, care reprezintă o parte importantă a votanților
Nu numai că e o parte importantă, dar au, hai să spunem, funcții importante în derularea procesului administrativ în timpul alegerilor. Practic, guvernanții, datorită lipsei de coerență a politicilor salariale, nu vor face decât să creeze conflicte suplimentare. Să nu uităm, în același timp, că toată lumea știe că este un an cu patru tururi de alegeri, vor încerca să forțeze ceea ce timp de 2 ani de zile, de exemplu, n-au obținut decât numai promisiuni verbale, va conduce către nemulțumiri deschise și, evident, vor exista blocaje în cascadă legată de acest lucru.
Există voci care spun că 2024 va fi un an în care se va încerca menținerea unui echilibru, dar 2025 va însemna decontarea tuturor măsurilor care au fost amânate sau care nu au putut fi implementate 100% impuse de mersul economiei și se vor aplica niște măsuri restrictive foarte dure. Care este opinia dumneavoastră?
2025 va fi practic un an în care va exista o nouă echipă guvernamentală. Evident că noua echipă guvernamentală va fi supusă presiunii și vor fi câteva elemente importante pentru 2025 de rezolvat. Una este schimbarea politicii fiscale, adică o încercare de a construi o redistribuire a sarcinii fiscale pe capital, deci reprezentat prin angajator, și cetățean, reprezentat prin lucrător, care este complet dezechilibrat în România astăzi, adică există o sarcină supradimensionată în spatele cetățeanului. Pe motivul ăsta, se vor încerca și vor exista legat de acest lucru, evident conflicte, pentru că, în mod normal, ar fi trebuit de anul trecut să înceapă o dezbatere publică care să continue 2 ani de zile, legată de politica fiscală și efectele ei pro sau contra cotei unice, pro sau contra sistemului de impozitare diferențiată. Ceea ce este important este că dacă nu se va schimba politica fiscală, de redistribuire între capital și cetățean, lucrător, în momentul respectiv dezechilibrele vor crește și mai mult, cu efecte dezastruoase pe regimul de venituri la bugetul de stat. Evident că nu putem avea o politică ca în vestul Europei, când veniturile bugetului de stat legate de acest lucru sunt mai mici decât cele care sunt în partea de vest a Europei. Adică, ne place din punctul ăsta de vedere, dar în același timp nu încercăm, legat de acest lucru, să avem o politică normală de distribuție echilibrată. Nu în ultimul rând, vor fi constrângerile din partea Comisiei Europene, care consideră în continuare România un dezechilibru al să spunem politicii social-economice care este la nivelul Uniunii Europene. Vorbim de economia de piață, uitând că Uniunea Europeană construiește economie socială de piață, ceea ce marii majorități a decidenților noștri politici le scapă această nuanță esențială legată de politicile viitoare. 2025 va fi, dacă vreți, un an al adevărului legat de reformele care s-au realizat sau nu în România în ultimii 10 ani de zile.
Redactor: Bogdan Comșa/ Foto: Cartel Alfa pe Facebook/ Redactor online: Adina Sîrbu