14 mai – Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste

Publicat de Doina Sirbu, 14 mai 2024, 08:11

La 14 mai 2024 este celebrată Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste. Este sărbătorită în amintirea evenimentelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

Această zi a fost instituită la iniţiativa unui grup de 34 de parlamentari PNL, PSD, UNPR, minorităţi şi neafiliaţi, prin Legea nr. 127/2017, care stabileşte sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai de autorităţile centrale şi locale, dar şi de instituţiile de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi manifestări specifice pentru cinstirea memoriei acestor martiri.

La 14 mai 1948, „au fost arestaţi de către regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a intelectualilor, a multor români, care, prin exemplul de neascultare şi reală libertate exprimată în faţa regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creştini. (…) În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestaţi peste 10.000 de tineri, anchetaţi, ulterior condamnaţi şi repartizaţi în puşcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea”, potrivit www.cdep.ro. Printre cei care au pătimit în temniţe se numără personalităţi, precum părintele Nicolae Steinhardt, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Arsenie Boca, părintele Ioan Iovan, părintele Dumitru Stăniloae, părintele Arsenie Papacioc, părintele Sofian Boghiu, părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, părintele Iustin Pârvu, pastorul Richard Wurmbrand, episcopul greco-catolic Iuliu Hosu, părintele greco-catolic Tertulian Langa, avocatul şi politicianul Aurelian Bentoiu, politicianul Iuliu Maniu, poetul Radu Gyr, filosoful şi economistul Mircea Vulcănescu, chimistul şi fizicianul George Manu, dar şi mulţi alţi tineri pătimitori în timpul regimului opresiv comunist.

La 16 martie 2016 a fost depusă la Parlament propunerea legislativă pentru instituirea marcării acestei zile. A fost adoptată de Senat la 1 noiembrie 2016 şi de Camera Deputaţilor, for decizional, la 16 mai 2017. În data de 30 mai 2017, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste la data de 14 mai. Legea 127/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din 31 mai 2017.

Numeroşi deţinuţi politici şi-au pierdut viaţa în închisorile comuniste de la Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcăreşti. Închisoarea de la Sighet reprezintă astăzi un cunoscut memorial al victimelor comunismului.

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet a fost iniţiat, în 1992, de poeta Ana Blandiana, în calitatea sa la acel moment de preşedinte al Alianţei Civice, şi a fost realizat în următorul deceniu împreună cu soţul său, scriitorul Romulus Rusan, având alături o echipă de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri, potrivit portalului http://www.memorialsighet.ro/. Situat în extremitatea nordică a României, Memorialul are drept scop reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în special a celui român, ”cărora timp de jumătate de secol le-a fost indusă în conştiinţă o istorie falsă”. Consiliul Europei a declarat, în anul 1998, Memorialul de la Sighet drept unul dintre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului european.

În memoria martirilor din închisoarea de la Aiud şi din alte temniţe ale regimului opresiv comunist a fost ridicat, în sud-vestul oraşului Aiud pe locul cunoscut sub numele „Râpa Robilor”, în perioada 28 octombrie 1992 – 14 septembrie 1999, Monumentului marilor eroi ai neamului românesc numit ”Calvarul Aiudului”. Lucrarea îi înfăţişează pe martiri în chip de cruci, ducând în spate crucea neamului românesc. Are o înălţime de 18 metri, o lăţime de 6 metri şi o lungime de 27 de metri. Numele celor morţi au fost săpate în piatră pentru a aminti peste veacuri jertfa lor pentru neamul românesc. În anul 2000, la Aiud a fost sfinţit Paraclisul de către arhiepiscopul Bartolomeu Anania, devenit mai târziu mitropolit al Clujului, fost deţinut al închisorii Aiud.

La intrarea în Paraclis, este scris mesajul: „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este Împărăţia Cerurilor” (Matei 5, 10). Monumentul găzduieşte o icoană unicat a Maicii Domnului cu mâinile înălţate în rugăciune pentru cei care l-au mărturisit pe Hristos în temniţele comuniste. Prin grija părintelui arhimandrit Iustin Pârvu, şi cu binecuvântarea mitropolitului Andrei Andreicuţ, a fost ridicat în acest loc Schitul Înălţarea Sfintei Cruci pentru pomenirea tuturor martirilor neamului românesc.

Sursă: AGERPRES / Redactor online: Doina Sîrbu / Foto: unsplash.com

TULCEA: La Periprava au fost identificate alte opt morminte ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 24 august 2022, 10:19

Cea de-a IX-a campanie de investigaţii arheologice în Cimitirul lipovenesc din satul tulcean Periprava s-a încheiat, fiind identificate opt morminte ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară.

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), împreună cu Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) şi Fundaţia Doina Cornea din Cluj, a organizat, în colaborare cu Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Turda şi Muzeul Judeţean de Istorie „Ştefan cel Mare” Vaslui, cea de-a IX-a campanie de investigaţii arheologice în Cimitirul lipovenesc din Periprava.

Acţiunea s-a desfăşurat în perioada 1 – 11 august şi a continuat căutările pentru descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară.

”În campania recent încheiată au fost executate trei unităţi de săpătură sau secţiuni arheologice, suprafaţa însumată a acestora fiind de 54,50 metri pătraţi. În aceste secţiuni au fost identificate 11 morminte, din care au fost cercetate 10, unul urmând să fie dezvelit integral în campania viitoare. Opt dintre mormintele cercetate, prin caracteristicile de înhumare, aparţin unor deţinuţi, iar două sunt de dată mai recentă, acestea fiind lăsate neatinse la faţa locului. În ceea ce priveşte mormintele deţinuţilor, şase sunt înhumări practicate în gropi individuale, iar una a fost făcută într-o groapă comună şi conţinea scheletele a două persoane. Din cele opt morminte de deţinuţi au fost extrase doar şase schelete, două fiind surprinse parţial în cadrul de secţiune, fapt ce a condus la decizia procurorului de a fi lăsate in situ pentru a fi recuperate integral în următoarea campanie”, precizează sursa citată.

În cele nouă campanii desfăşurate până în prezent la Periprava au fost executate 25 de secţiuni sau suprafeţe arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 83 de morminte, dintre care au fost cercetate 82.

Potrivit sursei citate, 74 de morminte aparţin unor deţinuţi, iar opt sunt ale unor persoane care au murit în ultimele decenii, în mare parte localnici, care s-au sinucis ori au fost găsiţi înecaţi în Dunăre şi au fost îngropaţi, fără semne de suprafaţă, în necropola deţinuţilor. Au fost recuperate rămăşiţele pământeşti a 70 de deţinuţi, la care se adaugă cele două schelete ce urmează a fi extrase anul viitor.

În cazul a două morminte s-a constatat lipsa scheletelor. ”Această situaţie se explică prin faptul că familiile acelor defuncţi au avut posibilitatea ca, prin complicitatea unor persoane care au lucrat în cadrul unităţii penitenciare, să afle locul înhumării, reuşind astfel să-i dezgroape pe ascuns şi să recupereze osemintele”, se arată în comunicat.

Pentru scheletele recuperate în cursul acestei campanii s-a urmat procedura legală, specifică normelor de cercetare criminalistică la faţa locului. Osemintele defuncţilor, după ce au fost analizate, fotografiate şi descrise, au fost demontate şi extrase în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate şi transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean Tulcea.

După efectuarea expertizelor medico-legale şi antropologice, acestea sunt transferate pentru analize genetice la Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” din Bucureşti.

”Acest demers urmăreşte identificarea morţilor prin metoda comparării ADN-ului obţinut din resturile scheletice cu cel prelevat de la urmaşii în viaţă ai victimelor”, indică Asociaţia Fosţilor Deţinuţi Politici din România.

Sursa – Agerpres / Redactor – Daniel Țăndăreanu