Părinții și-ar fi dorit ca fiul lor să ajungă într-o bună zi medic, să pășească pe urmele lor, dar soarta a vrut cu totul altceva pentru cercetătorul și arheologul constănțean Gabriel Talmațchi, unul dintre cei mai importanți numismați ai Dobrogei.
Actualul redactor-șef al prestigioasei reviste Pontica, Gabriel Talmațchi, invitatul emisiunii Povești din Dobrogea, ne-a spus cum a ajuns doctor în istorie, ce descoperiri a făcut în ultimii ani pe șantierele sistematice de la Adamclisi și Histria și când va apărea următorul număr al revistei științifice pe care o conduce.
ICEM Tulcea: Se implementează proiectul „Restaurarea monumentelor etnografice din cadrul gospodăriei țărănești de la Enisala, Comuna Sarichioi, Județul Tulcea”
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion” Tulcea (ICEM) implementează proiectul Restaurarea monumentelor etnografice din cadrul...
În ziua a treia a Sesiunii Științifice Internaționale Pontica, ediția cu numărul 55, istoricii au pus accentul pe artele și meșteșugurile de la Dunărea de Jos, dar și din zona pontică în epocile greacă, elenistică și romană.
Arheologul Ana GEORGESCU-HAMAT a vorbit pentru Radio Constanța despre cele mai noi descoperiri făcute la Constanța, în 2022, pe locul unde acum funcționează acum un important centru comercial de pe bulevardul Aurel Vlaicu, nr 158. Descoperirile de epocă romană sunt prezentate, în premieră, în cadrul unei expoziții deschise la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța cu titlul „Destinul unei așezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia orașului Constanța.
Ana GEORGESCU-HAMAT:
Este o cercetare preventivă de mari dimensiuni, pe 20000 de metri pătrați, s-a făcut pentru executarea unui proiect al unui centru comercial în Constanța, pe care am descoperit de fapt o bucată dintr-o așezare romană care a avut o locuire începând cu secolul al 2-lea și până la începutul secolului al 7-lea. Avem acum idee despre cum arăta viața unui locuitor, să spunem obișnuit al așezării, ce făcea acesta în timpul liber, bineînțeles, unde trăia, că am descoperit și câteva elemente care se referă efectiv la hrană și mă refer aicea la scoici, bineînțeles, consumau scoici, consumau pește. Suntem la malul mării, e o cercetare undeva la periferia Constanței, deci suntem undeva la 5-6 kilometri de mare. Am găsit foarte multe obiecte care se referă la viața lor de zi cu zi, fie la modul în care trebuiau în care se împodobeau. Avem câteva ace de păr, spre exemplu de bronz de os, da, pentru păr, folosite și de bărbați, dar și de femei, și avem foarte multe elemente, să spunem așa, asupra activităților pe care ei le desfășurau, în sensul în care am descoperit cuptoare de făcut var. În aceste cuptoare de făcut var se topeau, probabil la nivelul secolului al 4-lea începutul secolului al 4-lea monumente spoliate, luate, dacă vreți, din Tomis, din Tomisul antic. Sunt monumente care se referă practic la religia păgână a locuitorilor acestui mare centru de la Marea Neagră. Și bineînțeles, la nivelul secolului al 4-lea deja lumea se schimba, apăruse creștinismul, devenise, să spunem așa, religie oficială și bineînțeles, acești zei nu-și mai aveau rostul. Varul ăsta este un element foarte, foarte important. Avem confirmare acum, pentru că știam de mult, dar avem confirmare a ceea ce s-a putut întâmpla cu multe dintre monumentele Tomisului.
Datorită acestor cercetări extinse, arheologii constănțeni au găsit obiecte care îi ajută să înțeleagă mai bine cum trăiau înaintașii noștri, ce îndeletniciri zilnice aveau tomitanii, ce obișnuiau să mănânce, dar și cum au dispărut statuetele de marmură ale zeităților romane din cetatea Tomis, după cu apariția creștinismului.
Expoziția -Destinul unei așezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia orașului Constanța va rămâne deschisă publicului până la sfârșitul lui ianuarie. La fel și expoziția semnată de arheologul Valentina VOINEA – „Începuturile civilizației în Vechea Europă. De la meșteșug la artă Hamangia”, vernisată la debutul sesiunii Pontica 55.
Redactor – Silvia Pascale / redactor online – Daniel Țăndăreanu
Descoperiri arheologice într-un cartier al Constanţei!
Publicat de ,
9 iulie 2020, 14:15
Arheologii constănțeni au parte de surprize în zona „Boreal” a Constanței, unde se efectuează săpături arheologice ocazionate de investiții private imobiliare.
Conform declarației oferite postului nostru de radio de responsabilul științific al șantierului arheologic, Constantin Băjenaru, cercetări preventive au loc în zonă încă din 2018: „Zona se dovedeşte a fi extrem de interesantă, conţine cele mai vechi necropole cunoscute în apropierea municipiului Constanţa, este vorba despre o necropolă tumulară din epoca bronzului. Am reuşit să descoperim una dintre movilele în care au fost înmomântate personajele din acea perioadă, este vorba despre un orizont funerar al aşa-ziselor înmormântări cu ocru, este un fenomen foarte larg care vine din nordul Mării Negre şi merge până în Balcani“.
Pe lângă mormintele din epoca bronzului (3.000-2.500 î.Chr.), au fost găsite și morminte din perioada elenistică și din cea romană. Complexitatea sitului este dată și de prezența unei necropole otomane: „Cu siguranţă suntem, cel puţin în secolul al XIX-lea, în această perioadă, până să devină Dobrogea la România. Foarte interesant este că această necropolă otomană estre vizavi de actualul cimitir musulman al cartierului Palazu Mare şi asta ne face să credem că este un orizont anterior înfiinţării acestui cimitir, poate cu diferenţe mai mari de timp între ele. Cealaltă ipoteză este că ar putea să aparţină unei aşezări pe care noi o suspectăm în partea opusă a cartierului Palazu, către varianta Ovidiu, înspre Poiana“, a mai declarat arheologul.
