INTERVIU | Mihai Purcărea, membru în Consiliul Director al Asociației Analiștilor Financiari din România: “Depozitele bancare nu ar trebui să fie văzute niciodată ca o investiţie”

Publicat de Doina Sirbu, 20 mai 2021, 08:15

Se estimează că aproximativ 14 milioane de români au depozite bancare. Dar cei care privesc un astfel de depozit ca o posibilă investiție, din care ar avea de câștigat sume importante după o anumită perioadă de timp, trebuie să-și reconsidere abordarea financiară.

Despre acest subiect, Laurențiu Despina a vorbit cu Mihai Purcărea, membru în Consiliul Director al Asociației Analiștilor Financiari din România.

În urmă cu ani buni, depozitele bancare erau văzute ca o posibilă investiţie, dacă se poate spune aşa. Mai este valabilă situaţia azi?

“Un răspuns scurt ar fi: Nu! În general, depozitele bancare nu ar trebui să fie văzute niciodată ca o investiţie. Ele sunt instrumente ale pieţei monetare, piaţă monetară prin definiţie pe termen scurt până într-un an de zile, iar o investiţie nu se face pe o perioadă scurtă. Când vorbim de investiţii, vorbim de perioade lungi de timp, de plasamente care sunt făcute cu scopul de a spori, de a multiplica valoarea banilor şi asta înseamnă ani de zile. Prin simpla definiţie, depozitele nu ar trebui să fie văzute niciodată ca o invesiţie. Ele pot fi văzute ca o modalitate de economisire pe termen scurt, o modalitate de a păstra banii pe termen scurt, dar nimic mai mult. Când vorbim de investiţie, e deja altceva”, a declarat Mihai Purcărea, membru în Consiliul Director al Asociației Analiștilor Financiari din România.

E recomandat să îţi faci un depozit bancar pentru situaţii sau cheltuieli neprevăzute?

“Da! Asta, bineînţeles. Pentru o cheltuială neprevăzută este indispensabil să poţi accesa banii oricând, să îi ai la-ndemână şi atunci, da, un depozit bancar poate fi folosit pentru o astfel de situaţie, deci, nu pentru a investi, ci pentru a avea bani pentru situaţii neprevăzute. Sunt un instrument prin care se poate face asta. Bineînţeles, sunt şi alte instrumente, poate unele dintre ele mai eficiente care pot oferi şi un randament mai mare, dar şi depozitele bancare, în mod cert, se pot folosi pentru un astfel de scop”, a mai spus Mihai Purcărea.

Lumea a devenit mai reticentă în a-şi păstra banii în depozite bancare, beneficiile fiind foarte mici?

“Da, se simte o reticenţă. Randamentele, în momentul de faţă sunt real negative, dacă ne uităm că rata inflaţiei din euro, leu, dolar, vorbim de inflaţie de 2, 3, 4%. Chiar recent Banca Naţională a  revizuit prognoza privind inflaţia pe anul acesta peste 4% şi ne uităm că depozitele bancare oferă un randament de 1 sau 2%, atunci randamentul este real negativ. Stăm într-un depozit şi  peste un an avem cu 2,3,4% mai puţini bani decât am plasat în termeni reali. Automt intervine şi o reticenţă în a mai face astfel de depozite şi observăm în momentul de faţă mai mulţi consumatori care se orientează şi către alte instrumente de economisire, de investire, instrumente care  pot să ofere o şansă de a avea un randament mai mare, măcar peste rata inflaţiei”, precizează Mihai Purcărea.

Care sunt costurile ataşate unui depozit bancar?

“De la bancă la bancă. În multe bănci nu prea mai sunt costuri în momentul de faţă. Sunt pachete pe care multe bănci le oferă şi nu mai implică costuri, însă, exact, nu aş putea să vă spun, dar depinde de la bancă la bancă”, spune Mihai Purcărea.

Interviu realizat de Laurenţiu Despina / Foto – arhivă

(AUDIO) Cât ne costă – principalele știri economice ale zilei, pe scurt

Publicat de monica.comsa, 12 noiembrie 2014, 14:17

Preţurile de consum au crescut în octombrie cu 0,2% faţă de luna anterioară şi cu 1,44% comparativ cu octombrie 2013, a anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS). Preţurile mărfurilor alimentare au urcat comparativ cu septembrie cu 0,6%, cel mai mult scumpindu-se legumele (cu 5,25%), tarifele serviciilor s-au majorat cu 0,2%, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,1%.

În ultima şedinţă de Guvern s-a anunţat că toţi pensionarii vor primi pensiile mărite de la 1 ianuarie. De asemenea, Executivul şi sindicatele din învăţământ au ajuns la un acord pentru majorarea salariilor pentru cadrele didactice.

În Ungaria se poate: Guvernul a decis că creditele ipotecare în valută vor fi convertite în forinţi la cursul pieţei, semn că autorităţile de la Budapesta vor să reducă presiunea asupra băncilor şi să susţină redresarea economică. La noi inițiativa a fost criticată, în special de bănci.

În România există bani gheaţă echivalând cu circa 20 de miliarde de euro, depozite bancare de aproximativ 40 de miliarde de euro şi plasamente pe piaţa de capital ale investitorilor instituţionali români şi străini de circa 15 miliarde de euro potrivit estimărilor Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Miliardarii lumii se tem de o nouă criză financiară

Publicat de valentin.lungeanu, 24 septembrie 2014, 12:32

Miliardarii lumii îşi păstrează o mare parte din bani în numerar, dovadă a faptului că ultra-bogaţii se tem să investească prea mult pe piaţa financiară, în urma crizei financiare din 2008-2009, relatează CNBC.

Potrivit unui nou studiu în rândul miliardarilor, realizat de Wealth-X şi UBS, miliardarii păstrează fiecare, în medie, 600 de milioane de dolari în numerar, suma mai mare decât PIB-ul Republicii Dominicane. Suma este cu 60 de milioane de dolari mai mare faţă de anul trecut şi este echivalentă cu 19% din averea lor netă.

Nivelul mai ridicat al lichidităţilor semnalează că mulţi miliardari ţin banii în afara pieţei financiare, în aşteptarea momentului optim în care să îşi facă investiţiile, se arată în studiu.

Cu toate că inflaţia riscă să erodeze valoarea deţinerilor în numerar, miliardarii se mulţumesc de multe ori să suporte pierderi mici decât să rişte pierderi mai mari din plasamente.

Păstrarea unor fonduri mari în numerar nu sunt specifice doar miliardarilor, ci şi milionarilor şi multimilionarilor, care deţin astfel de sume mari, echivalente cu 20%-30% din averea totală netă.