Tulcea: Foto: Laureații Festivalului „Leru-i ler”

Publicat de Liliana Fustanela, 18 decembrie 2017, 20:48 / actualizat: 19 decembrie 2017, 5:46

    Marele premiu al Festivalului-Concurs Judeţean de Colinde, Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Leru-i Ler” a ajuns la Luncavița prin Ansamblul „Moșoaiele”. 

  În cadrul manifestărilor specifice dedicate sărbătorilor de iarnă, Festivalul-Concurs Judeţean de Colinde, Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Leru-i Ler”  a avut loc la sfârșitul săptămânii, în Satul Pescăresc din Tulcea.

A fost o mare bucurie pentru organizatori să constate că tinerii sunt din ce în ce mai atrași de tradițional, dar și o mare minune că cei maturi, din satele județului Tulcea, zonă care era considerată până mai deunăzi ca fiind lipsită de tradiții și folclor, păstrează și transmit, cu pasiune și multă responsabilitate, ceea ce au moștenit de la bătrânii satului. La festivalul organizat de  Primăria Municipiului Tulcea și Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” au participat 12 formații de colindători, 6 din municipiu și 6 din alte localități ale județului, dintre acestea 7 din mediul urban si 5 din mediul rural. De asemenea, dintre formațiile participante, două erau de copii, trei – mixte (copii/adulți), patru de adulți maturi și tineri și trei de tineri. Aceasta statistică demonstrează interesul crescut în rândul tinerilor pentru datini, obiceiuri și folclor, indiferent de maniera lor de interpretare, tradițională sau prelucrată. De altfel, unul din scopurile realizării acestui festival este de a-i pune în contact pe copii și tineri cu folclorul tradițional în starea lui autentică, adus pe scenă de formațiile de adulți, în special, provenind din mediul rural conservator.

Comisia de jurizare, formată din Mihail Gheba, Cristina – Daniela Mucileanu, Mihai Mihael – Marian, Ştefan Coman, și Constantin Daniel Arhire a remarcat trei formații din Ostrov, Garvăn și Luncavița care constituie o veritabilă școală în acest sens, colindele și obiceiurile prezentate de formațiile respective reprezentând un strat arhaic și nealterat al culturii tradiționale românești. Ediția a fost una de înaltă calitate artistică, iar clasamentul arată astfel:

Marele premiu: Ansamblul „Moșoaiele” din Luncavița 

Secțiunea autenticitate:

Premiul I :     Grupul de colindători din Ostrov

                      Ansamblul „Sălcioara” din Garvăn

 Premiul al -II-lea:   Ansamblul „Plai de Dor” din Niculițel

 Secțiunea de interpretare:

Premiul I :

Grupul vocal al Ansamblului „Baladele Deltei”

Formația de dansuri  a Ansamblului Baladele Deltei

Grupul Vocal al Ansamblului de copii „Doruletul”

Premiul II:  Corala  „ Nihil Sine  Deo” din Dăeni

 Secțiunea prelucrare:

Premiul I:    Corul „Cantus Libera” din Tulcea

Premiul II: Grupul vocal feminin „Dunăreanca” din Isaccea

                    Corul „Magia Deltei” din Tulcea

                    Grupul vocal „Velerim” din Tulcea

Liliana Fustanela

Sfântul Dumitru – DATINI și SUPERSTIȚII

Publicat de Adrian Băncilă, 25 octombrie 2016, 19:45

Această sarbatoare este întâmpinată în fiecare an cu hramuri răsunătoare, pomene cu colaci delicioși, dar și jocuri cu focuri vii. Mai mult, prăznuirea Sfântului Dumitru marchează și ultima dintre cele mai importante sărbători ale toamnei.

După hramul Sfintei Parascheva, Sfântul Dumitru reprezintă ultima și cea mai însemnată sărbătoare a toamnei, care, conform superstițiilor pastorale, reprezintă începutul iernii.

Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se săvârșesc în ajun de Samedru sunt focurile vii. În ajunul sărbătorii, în noaptea de 25 octombrie se ține „Focul lui Samedru”, moment în care oamenii obișnuiesc să aprindă focuri în curți sau pe dealuri, peste care copiii sar pentru a fi sănătoși, iar tinerii să se căsătorească.

Conform traditiei, persoanele care sar peste flăcări vor fi sănătoase intregul an și feriți de necazuri, nenorociri și boli. Rolul focului este de a alunga atât fiarele, având și puteri roditoare, astfel încât, după ce este stins, oamenii obișnuiesc să arunce în grădină cenușă și cărbuni.

Femeile mai înaintate în vârstă, în special cele din mediul rural, obișnuiesc să împartă covrigi, nuci, mere, pâine, struguri și prune uscate tuturor celor care sar peste foc.

De asemenea, în această zi se pomenesc și morții și se dă de pomana coliva de Samedru, dar și colaci în forma de cruce.

Conform tradiției, Sanmedru era considerat patronul păstorilor care adaugă în cadrul superstițiilor un străvechi obicei care, iîn regiunea Moldovei se practică și în zilele noastre. Pentru a putea vedea cum va fi iarna care vine, păstorii obișnuiesc să își așeze cojocul pe iarba în mijlocul oilor, așteptând să vadă care oaie se va așeza pe el. Dacă o oaie neagră se așează înseamnă că iarna va fi una bună, în timp ce, dacă se va culca o oaie alba, iarna va fi aprigă.

O altă datină prin care oamenii obișnuiau să vadă cum va fi vremea era mersul oilor în dimineața de Sfântul Dumitru. Dacă se va trezi prima oară o oaie albă și va merge spre sud, iarna va fi una grea, iar dacă se va trezi una neagră și va merge pe nord, iarna va fi ușoară.

De sărbătoarea Sfântului Dumitru, Izvorâtorul de mir se întâlnesc foarte multe obiceiuri frumoase și în alte regiuni ale țării de 26 octombrie.

De exemplu, în Bucovina, persoanele care vor semăna usturoiul după Sanmedru vor avea parte anul viitor doar de pagubă. În regiunea Olteniei, oamenii cred că, doar daca vei respecta toate tradițiile acestei sărbători, vei fi într-adevăr protejat de necazuri și primejdii. Oamenii de la țară obișnuiau să respecte aceste superstiții cu strictețe pentru a-și proteja animalele de lupi.

Tot astăzi se taie și coama cailor tineri pentru ca aceasta să crească frumoasă. Totuși, de Sfântul Dumitru nu trebuie folosit pieptănul. În caz contrar vei atrage asupra ta necazuri și primejdii.

Conform credinței populare, Sfântul Dumitru este ziua în care toate socotelile sunt lichidate (chirii, imprumuturi), care au fost făcute cu șase luni în urmă, însă și încheierea altora noi.

Mai mult, de Sfântul Dumitru, servitorii se tocmesc pentru diverse treburi și se strică stânele. În unele zone, țăranii îl prăznuiesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, ca fiind cel care a dat oamenilor vinul, folosit la Sfânta Împărtășanie.

Sursa: calendarulortodox.ro