Direcția Județeană de Statistică Constanța anunță începerea colectării datelor de probă din gospodării pentru recensământul populației și locuințelor.
Aceasta are loc în mai multe etape:
10‐16 martie 2021: a avut loc etapa de autorecenzare a persoanelor cuprinse în eșantionul de recensământ;
22‐31 martie 2021: cei care, din motive obiective, nu s‐au putut autorecenza vor primi vizita unui recenzor pentru realizarea interviului față‐în‐față.
Scopul Recensământului populației și locuințelor de probă este doar de testare a capacității de colectare, stocare și prelucrare a datelor de recensământ.
În perioada 22‐31 martie 2021 are loc etapa de recenzare prin interviu față‐în‐față.
În această perioadă, persoanele din locuințele cuprinse în eșation (lista adreselor cuprinse în eșantion este disponibilă spre consultare pe site‐ul instituției la adresa: https://constanta.insse.ro/anunturi/comunicat‐recensamantul‐de‐proba‐al‐populatiei‐si‐locuintelor‐2021/) sunt obligate să primească vizita recenzorului pentru completarea chestionarului prin metoda interviului față‐în‐față, în cazul în care nu au reușit să se autorecenzeze. Recenzorul se va identifica prin legitimația de serviciu emisă de Direcția Județeană de Statistică Constanța.
Informațiile colectate prin intermediul chestionarelor individuale vor fi prelucrate în conformitate cu legislația în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal (Regulamentul UE nr.679/2016) și anonimizate imediat după intrarea în sistem.
Datele colectate la recensământul de probă nu vor fi făcute publice și nici diseminate în vreun fel.
Participarea la recensământ și furnizarea de informații corecte și complete fie prin metoda autorecenzării, fie prin intermediul interviului față‐în‐față cu un recenzor sunt obligatorii. Refuzul de a furniza informațiile solicitate sau de a primi vizita recenzorului, precum și furnizarea de informații incorecte constituie contravenții și se sancționează cu amenzi cuprinse 1.000‐5.000 lei în conformitate cu prevederile OUG nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea Recensămîntului Populației și Locuințelor din România runda 2021, modificată și aprobată prin Legea nr. 178/2020.
Recensământul de probă va furniza informații în vederea îmbunătățirii modului de organizare și desfășurare a recensământului propriu‐zis din primul semestru al anului 2022.
Alegerile europarlamentare din 26 mai au generat din nou discuții aprinse despre votul în străinătate, după ce mulți alegători nu au apucat să voteze. Organizația neguvernamentală Expert Forum a alcătuit o listă cu sugestii pentru un scrutin care să nu repete greșelile din trecut. Expertul electoral la Expert Forum, Septimius Pârvu, a vorbit despre acest subiect, la Interviul Dimineții.
Gabriel Crețu – De la cele peste 1000 de sesizări venite din partea românilor care nu au putut vota la alegerile din 26 mai, jumătate erau legate de limitarea accesului la votare.
Septimius Pârvu – Da, noi am avut pe 26 mai un call center unde orice alegător sau observator sau chiar membru de partid politic puteau suna și unde am strâns 1000 de plângeri, iar cea mai mare parte dintre ele era legată de faptul că alegătorii nu au putut vota în 26 mai din diverse motive. Pornind de la probleme din 2014, pentru că multe dintre ele nu sunt neapărat noi și adăugând concluziile alegătorilor din străinătate, am încercat să facem o listă de soluții care poate fi implementată până în toamnă, pentru că avem alegeri prezidențiale și …
Gabriel Crețu – Până să ajungem acolo, unde au ajuns aceste sesizări?
Septimius Pârvu – Pe de-o parte, noi le-am trimis către Ministerul Afacerilor Externe, care este instituția care, parțial, organizează în străinătate, dar este instituția care poate deschide secții noi, de exemplu la cererea ambasadorilor și care poate gestiona o parte dintre aceste probleme, inclusiv transmite o serie de recomandări către ambasade. La urma urmei, numărul de secții dintr-o țară este solicitat de reprezentanțele diplomatice. Chiar dacă ministerul este cel care stabilește care este lista finală, dar, pe de altă parte, ministerul are un rol de supraveghere al acestui proces. Noi așteptăm răspunsul, în momentul în care îl vom avea îl vom face și public. Toate aceste plângeri le-am trimis către minister cu rugămintea să ne transmită dacă vor exista sancțiuni, în primul rând, pentru că au existat probleme legate de blocarea votului în anumite secții sau oameni care au fost dați afară la ora 21.00, deși erau în secție și să vedem care este planul pentru alegerile următoare.
Gabriel Crețu – Considerați că ambasadele, cu mici excepții, nu s-au mobilizat îndeajuns pentru a facilita votul pentru români?
Septimius Pârvu – S-au deschis mai multe secții în unele dintre țări, este adevărat că am avut mai multe secții decât la alegerile trecute, dar sunt state unde numărul de alegători este foarte mare și chiar cu acest număr crescut nu cred că au fost suficiente ambasade. Experiențele cred că sunt foarte împărțite, sunt ambasadori sau președinți de secții care au încercat să faciliteze votul. Avem și feedback mai puțin pozitiv din alte localități. Cred că se poate face mai mult. În primul rând cred că se pot deschide mai multe ambasade, mai ales în acele țări unde știm că sunt probleme și trebuie să ne gândim dacă vrem ambasadă la Phenian, unde sunt puțini oameni care votează.
Gabriel Crețu – Există un istoric al votului și implicit dacă se poate face o analiză mai aprofundată asupra țărilor sau localităților unde au fost probleme, pentru a fi suplimentate aceste secții în mod corespunzător!
Septimius Pârvu – Sigur că există datele de la toate alegerile. Putem să vedem unde se votează mai mult și chiar dacă există această discuție, că nu știm exact unde sunt românii, eu cred că ambasadele au totuși niște cifre, orientative, chiar dacă nu foarte exacte, dar știm câți cetățeni sunt, în mare, în fiecare țară. Acum am văzut unde-s cozile, deci, e foarte clar unde sunt orașele cu probleme. Noi am primit de la cetățenii din străinătate informații despre mărimea comunităților din acele localități, deci, numerele se cam știu, chiar dacă sunt orientative. În funcție de toate aceste lucruri, puse cap la cap și mai ales lista cu secții unde chiar au fost probleme de data aceasta, unde poliția locală, jandarmii i-au dat afară pe alegători, poate au existat chiar violențe, cred că se poate face o listă cu aceste secții și luat măsuri, în special, în acele zone.
Gabriel Crețu – Credeți că un alt impediment îl reprezintă formatul listelor electorale? Ar putea fi el simplificat pentru a facilita completarea mai rapidă?
Septimius Pârvu – Nu știu, poate fi o problemă. Acum am avut listele suplimentare, au fost și două copii pentru că am avut și la referendum și la alegeri. Ele ar putea fi simplificate. Trebuie să ne gândim, poate, să tăiem câmpul de adresă care este unul dintre cele mai cronofage procese, să scrii adresa. Au existat propuneri, chiar din partea autorităților electorale permanente, de a elimina listele tipărite și de a merge doar pe bază de semnătură pe tabletă. Eu personal și noi ca organizație nu prea suntem de acord pentru că procesul nu ar mai fi observabil în acest context și în practici internaționale există ceea ce se numește paper trailer, adică să ai o urmă înscrisă a modului în care se votează și noi n-am fi de acord cu eliminarea totală a listelor, dar, trebuie să ne gândim cum se poate eficientiza completarea lor.
Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la 31 martie este de 18.949.141, cu 11.883 mai mulţi faţă de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), pe 28 februarie, când figurau 18.937.258 de alegători.
AEP precizează într-un comunicat remis AGERPRES că în perioada 1 – 31 martie, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: 23.723 persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare; 206 persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeaşi lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie.
Potrivit sursei citate, 179 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.
Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în aceeaşi perioadă este de 18.881, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
Datele importate de la Direcţia Generală de Paşapoarte în data de 1 martie relevă că, faţă de precedentul import, cel din 1 septembrie 2018, au intrat în evidenţe 20.548 de alegători noi, iar un număr de 3.796 de alegători nu mai figurează, ca urmare a decesului, pierderii cetăţeniei sau restabilirii domiciliului în România, informează sursa citată.
AEP menţionează că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.252.743 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 696.398 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.
Potrivit Legii 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii.
CONSTANȚA. Peste 20 de persoane au murit la serviciu de la începutul anului
Publicat de Adrian Băncilă,
2 noiembrie 2016, 19:41 / actualizat: 2 noiembrie 2016, 22:01
26 de persoane au murit la serviciu în judeţul Constanţa de la începutul anului – cazuri înregistrate la Inspectoratul Teritorial de Muncă.
Datele sunt în uşoară scădere, spun reprezentanţii instituţiei, dar ceea ce îngrijorează este numărul în creştere de decese care nu au legătură directă cu munca prestată.
Situaţia arată o degredare generală a sănătăţii forţei de muncă de la vârste relative scăzute – de 40 de ani.
Inspectorul şef adjunct al ITM Constanţa, Marian Becheanu:
“De-a lungul timpului se constată acest trend, de creştere a accidentelor mortale în afara muncii. Sunt acele accidente care se produc în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, dar care sunt generate de afectarea bruscă a stării de sănătate a lucrătorului. Vorbim de infarcturi miocardice, anevrisme vasculare cerebrale şi alte situaţii de acest gen, care duc, în final, la decesul victimei”.
Situaţia este similară şi la Tulcea, spune şeful ITM, Ali Izet.
Soluţia este o atenţie crescută legată de prevenţie şi efectuarea de controalele medicale periodice în rândul angajaţilor, cred specialiştii.
De la începutul anului, în Constanţa au avut loc 125 de accidente de muncă, iar la Tulcea, 45.
