AUDIO | Modele arhaice reînvie prin „Cusături Dobrogene”

Publicat de Adina Sîrbu, 15 septembrie 2024, 10:12

Iubitoare de autentic și tradiții, membrele Asociației „Cusături dobrogene” expun, la Muzeul de Artă Populară din Constanța, obiecte realizate timp de doi ani, prin șezătorile unde se întâlnesc săptămânal într-o sală a Centrului Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” din Constanța.

Ieri, de „Ziua Crucii”, la Muzeul de Artă Populară Constanța a avut loc vernisajul expoziției „Izvoade în timp și spațiu românesc”, realizată în parteneriat cu Asociația „Cusături Dobrogene” din Constanța. Expoziția va fi deschisă până pe 20 octombrie 2024 și reunește piese de port popular din mai multe zone etnofolclorice ale țării. Obiectele expuse sunt replici fidele ale unor piese autentice aflate în patrimoniul diferitelor muzee din țară sau prezentate în albume de specialitate, respectând vechi tehnici de lucru.

Cu siguranță, vor trece proba timpului, pentru că sunt adevărate capodopere, realizate cu migală și respectând motivele populare. Sunt cusute pe pânze vechi și reflectă frumusețea portului popular românesc, a afirmat muzeograful Cerasela Dobrinescu, ieri, la vernisajul expoziției.

Asociația „Cusături Dobrogene” reunește din anul 2015, femei atrase de cultură, din toate profesiile – medic, profesor, economist sau avocat, precum Eugenia Catargiu, inițiatoarea acestor șezători și evenimente.

Oricine poate deveni membru al Asociației „Cusături Dobrogene”, dacă manifestă dorința de a perpetua motivele, croiul și modelele autentice specifice portului popular, în fiecare zi de joi, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” din Constanța.

Atras de frumusețea costumelor populare, preotul paroh Lucian Săftescu, de la Biserica Sf. Gheorghe din Constanța este singurul bărbat ce face parte din această asociație și nu oricum. La început cosea goblenuri, apoi i-a cusut soției o ie din zona de proveniență Muscel-Argeș. Acum coase pentru sine, o ie cu motive oltenești, de unde se trage familia sa. Promite să le coasă în viitor, când va fi cazul și nurorilor sale, câte o ie.

La vernisajul expoziției au participat și moldovence de peste Prut. Vera Sali purta o ie „manifest” pe care a terminat-o de cusut, fix la miezul nopții, pe 24 februarie 2024, când se împlineau doi ani de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, cu speranța că acesta se va încheia. Vera Sali mai spune că, imediat ce Basarabia s-a desprins de România, sovieticii le-au distrus în primul rând straiele populare. Acum, acestea renasc. Dorul străbun și graiul arhaic rezistă mulțumită acestor femei.

Această prezentare necesită JavaScript.

Reportaj și galerie foto: Liliana Fustanela/ Redactor online: Adina Sîrbu

PORTRET | Epsen Memet, meșterul care păstrează tradiția cusăturilor și a podoabelor cu mărgele

Publicat de , 24 iunie 2022, 14:34

Astăzi, de „Ziua Universală a Iei”, vă prezentăm povestea unei doamne de origine tătară, iubitoare a iei tradiționale românești și păstrătoare a tradiției turco-tătare prin cusături, broderii, creatoare a obiectelor de artizanat și a podoabelor din mărgele.

Constănţeanca Epsen Memet a devenit un brand în sine de când a dus costumele populare decorate și podoabele cusute de mâna sa peste tot în țară, dar și peste hotare. Împreună cu alţi meşteri populari, Epsen Memet este membră de onoare a Asociației „Cusături Dobrogene”.

În urmă cu mulți ani am descoperit-o într-o lume misterioasă și bogată în simboluri a tătarilor dobrogeni, un artist desăvârșit pentru care bijuteria („moșaq” – în limba tătară) reprezintă mai mult decat o manifestare artistică, fiind o alegere personală a existenței al cărui scop este chiar manifestarea personalității sale. „Mă consider foarte norocoasă că strămoşii mei s-au aşezat în Dobrogea, pământul care a devenit casa noastră. Aici nu există diferenţe între oameni şi este o atitudine frăţească între toate etniile. Aşa e firesc, aşa e obiceiul la noi, în Dobrogea. Eu sunt dobrogeancă tătăroaică, în casă vorbesc limba maternă, dar eu gândesc în româneşte. De când mă ştiu am fost pasionată de handmade. Una dintre mătuşi m-a învăţat să croşetez, atunci era la modă macrameul, alta m-a învăţat să cos şi să tricotez. Pasiunea pentru mărgele a început cu o provocare. În momentul în care s-a creat grupul Şezătoare Constanţa (actualmente Cusături dobrogene) am fost printre primele, care au răspuns prezent, iar de aici a început totul. Vedeam fetele cum se mândreau cu moștenirea lor, multe lucruri frumoase, ii, ștergare, etc. Așa că am început să caut și eu. Văzusem ceva în trecut, dar nu știam de unde să le mai găsesc. Noroc cu mama mea! Le păstrase, obiectele cusute manual și țesute la război, iar pe 1 decembrie 2015 le-am scos pentru prima dată în lume, creând un colț tătăresc în cadrul șezătorii. O altă provocare  a fost participarea mea la târguri dedicate obiectelor tradiționale, lucrate manual. Am împodobit un „koșe” un colț cu obiecte lucrare manual cu ștergare, prosoape, batiste colorate cu margini din dantelă, cămăși din in și multe podoabe  precum, brățări și coliere din mărgele”, povestește Epsen Memet, în cadrul interviului acordat pentru Radio Constanța.

După ce a cunoscut cultura tradițională românească, meșterul artizan Epsen Memet și-a propus să reînvie tradiția comunității pe care o reprezintă și recuperează țesături vechi tradiționale pe are le folosește drept model.

Creează bijuterii brodate după tehnici vechi de lucrat cu acul. Proiectul ei de suflet este să învețe să coasă, încât să reproducă un vechi meșteșug de țesut tătărăsc – „șevre”.

„Cusătura arată identic și pe față și pe spate. Este cusută pe borangic, cu mătase. Nu se mai face în ziua de astăzi, dar încerc să readuc la viață. Mai am mult de lucru, pentru a putea să fac așa. Nu mai sunt bătrâni care să cunoască, însă sper că, anul viitor voi putea să fac,” spune  Epsen Memet.

Confecționează bijuterii cu motive geometrice de profundă încărcătură spirituală „muska” (talisman care te ferește de deochi, care apare în amble culturi – tătară și cea turcă), inspirate din natură sau stilizate, florale ori simboluri religioase. Bijuteriile sunt realizate cu acul din mii și mii de mărgeluțe de sticlă și pietre semiprețioase, perle, cristale, piese textile și elemente metalice.

Meșteșugurile au fost cele care ne definesc dintotdeauna, încă din cele mai vechi timpuri. Ele sunt cele care duc mai departe tradiția și obiceiurile, care creează lucruri unice, speciale în toate domeniile.

Epsen Memet participă la diverse târguri și expoziții naționale și internaționale, încercând să readucă la viață acea tradiție a cusutului, a broderiei tătărești, care este complexă, variată și fenomenală.

Redactor: Ghiulșen Ismail-Iusuf / Foto: arhiva personală și arhiva interlocutoarei

Tradiții păstrate – Avocata din Constanța care colecționează costume populare vechi

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 11 noiembrie 2018, 12:31

Avocata Eugenia Catargiu colecționează costume populare vechi cele mai multe din perioada interbelică.

Cu o valoare inestimabilă, colecția privată numără aproape 100 de piese din diferite zone ale țării pe care Eugenia Catargiu le-a cumpărat de la meșteri populari și, mai ales, le-a cercetat originile și poveștile.

„Costumele pe care le am eu sunt de la începutul secolului XX, perioada interbelică și foarte puține sunt post-belice. De obicei, în perioada post-belică sărăcia a fost atât de puternică încât ele au suferit foarte mari modificări.“

– Care este povestea colecționării portului național?

„Am plecat în primul rând de la cusături pentru că nu știam cum să coasem și am simțit nevoia să studiem. E drept că o sămânță a fost aruncată cândva, demult, de bunica mea care ea mi-a pus acul în mână, de la ea am învățat să cos, primele tehnici. Și tot de la ea am moștenit vreo două cămăși pe care, ca toată lumea, n-am știut să le apreciez, și le-am deteriorat, adică le-am tăiat. Dar acum îmi pare și ca drept dovadă, sigla mea este modelul cusut de bunica mea pe cămașă.“

La prezentarea organizată ieri, la Muzeu de Artă Populară, Eugenia Catargiu a purtat un costum popular regal.

„L-am văzut în poze vechi purtat de prințesele României. Chiar de curând, în octombrie, la un eveniment organizat de Casa Regală, iar Principesa Maria a purtat aceeași cămașă. Și tot așa combinat cu un vâlnic roșu de Mehedinți (n.r. material încrețit și foarte ornat care se poartă peste fustă), cum am văzut ca în pozele vechi. De aceea am ales să fac această combinație. Regina Maria chiar asta și-a dorit, să unească toate zonele țării și a avut tendința de a amesteca (n.r. proveniența pieselor vestimentare), în momentul în care se îmbrăca în portul popular să nu țină cont că o piesă vine dintr-o zonă și o alta din altă zonă, ci să le pună într-o combinație pur estetică.“

Pasiunea unui grup de doamne pentru costumele populare merge dincolo de a le cumpăra și restaura. Membrele Asociației „Cusături dobrogene” din Constanța se întâlnesc în fiecare sâmbătă și refac șezătoarea din peveștile bunicilor. Cos îmăpreună, se sfătuiesc în privința motivelor folosite și duc mai departe meșteșugul care ar fi murit cu dispariția ultimilor meșteri populari.

Redactor – Monica Cruceanu Comșa

Tradiția cusăturilor dobrogene, dusă mai departe de un grup de constănțence îndemânatice

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 8 martie 2018, 20:01

Mai multe doamne care au în comun pasiunea pentru cusutul iilor tradiţionale s-au întâlnit, miercuri, la o cafenea din Constanţa.

Pe lângă o prăjitură din partea casei şi schimbul de idei pe tema pasiunii comune, participantele s-au bucurat de un coafat gratuit din partea unor stilişti profesionişti.

Organizatorii şi-au dorit să le ofere, astfel,  constănţencelor un cadou de 8 martie.

Doamnele din grupul Cusături dobrogene refac în fiecare săptămână tradiţia şezătorilor,  îşi împărtăşesc idei despre locurile unde se mai pot găsi materiale autentice sau cum se lucrează modele tradiţionale.

Participantele din acest grup nu fac din  cusut o afacere, întrucât timpul dedicat realizării unei ii este foarte mare, materialele se găsesc greu şi costă mult, iar produsul final ar fi foarte scump şi greu vandabil.