INTERVIU | Construcțiile noi sunt ridicate, de cele mai multe ori, cu ignorarea recomandărilor proiectantului

Publicat de Adina Sîrbu, 29 martie 2023, 12:25

Cutremurele recente au readus în atenție modul în care se construiește în România. Pornind de la dezastrul prin care au trecut Turcia și Siria, Cezar Colimitra ne propune un interviu care se doreşte şi un semnal de alarmă.

Pericolul seismic ar putea reconfigura piața construcțiilor din România prin orientarea dezvoltatorilor către materialele ecologice. Cosmin Răileanu, fondatorul unei platforme online care activează în sectorul furnizării materialelor de construcții, ne vorbește despre câteva dintre aceste materiale, tot mai folosite la noi.

Cosmin Răileanu: Pluta este unul dintre materialele care au început să se folosească foarte, foarte mult în izolație, plăcile presate din așchii de lemn și rumeguș care se pun interior sau exterior. Un alt material ecologic, lâna de oaie, care înlocuiește cu succes orice alt material de izolație, cum ar fi polistirenul sau vata minerală. Dar coeficientul de izolație este mult mai mare la lâna de oaie.

Sunt mai scumpe materialele acestea față de cele clasice?

Cosmin Răileanu: În cazul lânii de oaie, da, este mai scumpă decât polistirenul și vata minerală. Se folosește, de obicei, la casele din lemn, la casele verzi, care vor să fie 100% ecologice.

Un element important, mai ales în contextul evenimentelor seismice din ultima vreme, îl reprezintă siguranța construcțiilor. Sunt mai trainice clădirile ridicate cu materiale ecologice?

Cosmin Răileanu: Aceste produse ecologice intră, de regulă, în partea de finisaje.

Cum se construiește în România de astăzi, raportându-ne la măsurile de siguranță, la condițiile de siguranță la cutremur?

Cosmin Răileanu: Cei care proiectează clădirile – proiectanți, arhitecți, proiectanții de rezistență – au norme de aplicare, își fac treaba și pun în proiect puțin mai mult de obicei, dar se diluează pe parcurs. Pentru că vine constructorul și spune: ”Ți-a dat arhitectul nu știu câte tone de fier, la ce-ți trebuie atâtea? Lasă că băgăm mai puțin!” sau ” Ți-a dat arhitectul fier de 18 la stâlpi, îți dăm de 16”. De aici poate pleca un procent din probleme. De exemplu, dacă tu folosești betonul care se bagă în fundație la stâlpi nu este ce trebuie.

Și în ce măsură aceste derogări sunt o practică obișnuită în România?

Cosmin Răileanu: În proporție de 80 – 90%!

Interviu realizat de Cezar Colimitra/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: unsplash.com