Soluţii pe timp de secetă: agricultură smart cu fonduri europene
Publicat de , 20 octombrie 2020, 09:55
Agricultura ecologică este puţin dezvoltată în România, doar 1,6% din producţia internă provine din agricultura verde. Dar nimeni nu ne poate opri să visăm frumos. AGREEN este un proiect european, la care Universitatea Ovidius a devenit partener şi care îşi propune crearea unui brand regional, pentru produsele agricole din bazinul Mării Negre, menit să adune producători durabili din 6 state.
Despre agricultura smart şi cum poate combate ea efectele secetei prelungite ne vorbeşte conf. univ. dr. ing Liliana Panaitescu, de la catedra de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole a Universităţii Ovidius.
Vorbim de ceva vreme despre agricultura inteligentă, pentru o securitate alimentară, în condiţiile schimbărilor climatice. Ce înseamnă „agricultură smart”?
Conf. univ. dr. ing Liliana Panaitescu: „Este o abordare pentru transformarea şi reorientarea sistemelor de producţie agricolă şi a lanţurilor alimentare, în aşa fel încât acestea să sprijine dezvoltarea durabilă şi să asigure securitatea alimentară în condiţiile schimbărilor climatice. Ca să atingem aceste obiective, sistemele de producţie agricolă şi sistemele alimentare vor trebui să utilizeze atât resurse naturale, cât şi inputuri, în aşa fel încât să se adapteze la aceste schimbări climatice.“
Proiectul AGREEN promovează agricultura climatică inteligentă, iar Universitatea Ovidius este parte din acest proiect. Ce presupune acesta, ce vom vedea la finalul lui?
Conf. univ. dr. ing Liliana Panaitescu: „Ne propunem să identificăm vulnerabilităţile la riscurile climatice, să găsim soluţii pentru contracararea lor, să gestionăm mai bine resursele naturale, să protejăm natura şi biodiversitatea. La finalul proiectului ne propunem să avem o comunitate de practică şi o alianţă a organizaţiilor, să avem un brand-ing regional. De asemenea, ne propunem o marcă regională pentru produsele agricole originare din bazinul Mării Negre şi produse într-un mod ecologic. Un alt obiectiv al proiectului este să identificăm şi să promovăm modele de culturi ecologice, adaptate condiţiilor de mediu din bazinul Mării Negre. Totodată, vrem să avem o platformă de internet pentru legătura între producătorii care produc durabil.”
De unde vin banii pentru acest proiect şi cum aţi ajuns să accesaţi aceste fonduri?
Conf. univ. dr. ing Liliana Panaitescu: „La Universitatea Ovidius avem o activitate de cercetare intensă, suntem permanent informaţi cu privire la modalitatea de accesare a fondurilor europene. Proiectul AGREEN este finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun Bazinul Mării Negre 2014 – 2020. Universitatea Ovidius are la dispoziţie 105.000 Euro pe parcursul a 30 de luni, iar întregul proiect are 760.000 Euro, pentru toate cele şase ţări partenere (Bulgaria, Grecia, Turcia, Armenia, Georgia, România).”
Ce produse agricole există în bazinul Mării Negre şi cum pot fie ele produse într-un mod inteligent din punct de vedere climatic?
Conf. univ. dr. ing Liliana Panaitescu: „Sunt foarte multe produse agricole. Cereale, fructe, legume, toate acestea constituie materie primă pentru diferite industrii. Cum pot fi ele produse inteligent…? Majoritatea ţărilor din bazinul Mării Negre au început să folosească practici agricole durabile, să-şi promoveze agricultura verde. Cu toate acestea, agricultura ecologică este în continuare foarte puţin dezvoltată în bazinul Mării Negre, reprezintă un procent foarte mic. De exemplu, România are 1,6% doar din producţie produsă în agricultură ecologică.”
De ce credeţi că înregistrăm aşa un procent redus?
Conf. univ. dr. ing Liliana Panaitescu: „Una dintre cauze ar fi că în agricultura ecologică producţia este mult mai scăzută decât în agricultura convenţională, iar fermierii nu-şi permit să practice agricultura ecologică dacă nu au şi un profit, dacă nu îşi acoperă cel puţin cheltuiala pe care au făcut-o cu înfiinţarea culturii.”
Cum credeţi că putem îmbunătăţi acest aspect, cum încurajăm fermierii să practice agricultura verde?
Conf. univ. dr. ing Liliana Panaitescu: „Este necesară promovarea unor practici de agricultură durabilă, în ansamblul sectorului. Să transferăm realizările cercetărilor în noile tehnologii, să formăm lucrătorii din agricultură, să realizăm mai bune legături între profesionişti şi antreprenori, în aşa fel încât noile oportunităţi de dezvoltare să fie utilizate cu înţelepciune în beneficiul regiunii.”
Aşadar, aceşti fermieri trebuie încurajaţi să practice o asemenea agricultură…
Conf. univ. dr. ing Liliana Panaitescu: „Nu neapărat agricultură ecologică, cât mai mult agricultură durabilă. Aceasta nu exclude utilizarea de inputuri, dar foloseşte mai mult practicile agriculturii ecologice, aşa cum o ştim noi. Agricultura ecologică nu presupune utilizarea de produse chimice, cea durabilă este un concept nou, dar care presupune şi utilizarea de inputuri.”
Ce înţelegeţi prin inputuri?
Conf. univ. dr. ing Liliana Panaitescu: „Când vorbim despre inputuri ne referim la orice introduce în sistem un fermier sau un producător: îngrăşăminte, pesticide… “
Acestea sunt permise în agricultura durabilă?
Conf. univ. dr. ing Liliana Panaitescu: „Da, sunt permise în agricultura durabilă, dar cu condiţia păstrării echilibrului mediului.”
Grupul de Iniţiativă Civică al Producătorilor Agricoli dobrogeni trage un nou semnal de alarmă privind situaţia critică, prin care trec fermierii dobrogeni afectaţi de secetă. Poate oferi agricultura smart soluţia în acest caz?
Conf. univ. dr. ing Liliana Panaitescu: „Da, bineînţeles. Cunoaştem situaţia prin care trecem din cauza schimbărilor climatice, seceta care a pus stăpânire pe Dobrogea şi nu numai pe Dobrogea, ci şi pe suprafeţe întinse din agricultura României. Agricultura smart poate oferi soluţii pentru contracararea efectelor schimbărilor climatice. Putem dezvolta acest aspect la conferinţa, care va avea loc anul viitor la Constanţa. Nu ştiu dacă, în contextul acesta al pandemiei, va rămâne data la care a fost stabilită sau dacă va fi devansată. Acolo vom dezbate problemele cu care se confruntă producătorii din agricultură şi vom oferi şi soluţii. Agricultorii au la îndemână nişte metode agrotehnice pentru contracararea efectelor secetei, prin respectarea rotaţiei, respectarea semănatului la timp, respectarea adâncimii de semănat, a densităţilor de semănat… toate pot contracara într-un anumit procent efectele secetei. Dar, fără introducerea unor sisteme de irigaţii minime, nu o să putem să facem faţă, dacă aceste schimbări climatice vor persista.”
Interviu realizat de Cristina Ghelasie / Foto – unsplash.com