ATELIER URBAN: Rușii lipoveni din Dobrogea
Publicat de Liliana Fustanela, 28 noiembrie 2019, 13:24 / actualizat: 28 noiembrie 2019, 20:21
Rușii lipoveni din România sunt urmașii staroverilor, adică ai adepților credinței ortodoxe de rit vechi din Rusia. Și-au părăsit patria în secolele XVII-XVIII în urma schismei din Biserica Ortodoxă Rusă, când a început reforma de cult inițiată de către țarul Alexei Mihailovici Romanov și de patriarhul Nikon al Rusiei. Mulți dintre cei care nu au dorit să se lepede de credință au sfârșit în chinuri groaznice, alții și-au părăsit locurile natale și au luat drumul pribegiei spre alte țări. Așa au ajuns și în România, cei mai mulți stabilindu-se în Dobrogea, pentru că una dintre ocupațiile lor de bază era și este, pescuitul. Religia i-a făcut să rămână uniți și să păstreze cu sfințenie, obiceiurile lor.
Pentru că rușii lipoveni reprezintă o etnie importantă a mozaicului etnic dobrogean, pentru că autoarea lucrează la un muzeu cu specific etnografic și pentru că a făcut cunoștință cu această comunitate, în timpul facultății, când a vizitat localitatea constănțeană Ghindărești, Cerasela Dobrinescu a ales să facă o cercetare despre această foarte bine conservată comunitate a rușilor lipoveni din Dobrogea. Așa a apărut cartea care îi poartă semnătura: „Rușii lipoveni din Dobrogea – istorie și tradiții specifice” (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea-2011)“. Cartea este o mărturie că rușii lipoveni au realizări unice, bogate și valoroase în domeniul etno-cultural. Lucrarea este teza de doctorat pe care Cerasela Dobrinescu a realizat-o, sub coordonarea prof. univ. Valentin Ciorbea, la Universitatea Ovidius Constanța, în anul 2016, cartea apărând cu finanțare integrală a Comunității Rușilor Lipoveni din România( C.R.L.R), care va publica volumul și în Limba rusă, pentru a fi cunoscută și de cei care nu locuiesc în România, după cum a afirmat președintele C.R.L.R, Silviu Feodor, la lansarea de la București.
Volumul „Rușii lipoveni din Dobrogea – istorie și tradiții specifice (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea-2011)“, semnat de dr. Cerasela Dobrinescu, muzeograf – șef birou la Muzeul de Artă Populară Constanța, a fost lansat săptămâna trecută (vineri, 22 noiembrie 2019), la Târgul Internațional de Carte „Gaudeamus“ de la București.
„Indubitabil, cititorii interesați de istoria rușilor lipoveni din Dobrogea își vor regăsi pagini din istoria și civilizația acestei etnii, realizate pe parcursul celor aproape 300 de ani de prezență în străvechea provincie românească dintre Dunăre și Marea Neagră. Cartea Ceraselei Dobrinescu este o mărturie convingătoare, solid argumentată, că rușii lipoveni din Dobrogea au înscris în zona culturii românești realizări unice, bogate și valoroase“, subliniază prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, pe coperta cărții.
„În primul rând, cartea pe care o țineți în mână are în spate mulți ani de cercetare, atât pe teren, cât și în arhive și/ sau biblioteci, fiind, de fapt, teza de doctorat a autoarei, așa încât informațiile și datele prezentate în cuprinsul ei sunt foarte bine documentate. În al doilea rând, foarte multe din acestea sunt inedite, nemaifiind prezentate anterior la nicio lucrare ce tratează această comunitate. Și, nu în ultimul rând, cartea Ceraselei Dobrinescu valorifică temeinic și foarte scrupulos atât istoriografia mișcării staroverilor, mai veche sau mai nouă, și pe cea dedicată rușilor lipoveni din țara noastră, cât și bogăția și varietatea surselor de arhivă, dar mai ales sursele de istorie orală, precum și datele ce țin de etnografia și folclorul specifice acestei comunități“, precizează dr. Alexandr Varona, tot pe coperta cărții.
Volumul cuprinde trei părți, bazându-se pe cercetarea în teren, fiind cuprinse 23 de localități din Dobrogea, în care conviețuiesc rușii lipoveni, printre care: Ghindărești, Slava Rusă, Slava Cercheză, Jurilovca, dar și a unor documente din diferite arhive, multe dintre dosare și documente nedeschise până acum de nimeni. Autoarea explică apartenența la patria mamă a rușilor lipoveni, staroveri sau creștini de credință veche.
În capitolul trei al cărții, Cerasela Dobrinescu prezintă cercetarea efectuată în comuna Ghindărești, o localitate emblematică pentru județul Constanța, unde 90% din populație sunt ruși lipoveni și păstrează cu sfințenie un obicei străvechi. „Cei care le calcă pragul trebuie mai întâi să se închine la icoane și apoi, să salute gazdele. Icoana se primește la nuntă, trebuie să fie trainică, să fie realizată din lemn, nu din sticlă și, nu se înstrăinează niciodată. Nu există casă lipovenească fără icoane sau fără baia neagră. Niciun rus lipovean nu intră în biserică fără costumul tradițional”, a vorbit Cerasela Dobrinescu, despre cartea sa, în emisiunea „Atelier urban”, de marți, 26 noiembrie 2019, la Radio Constanța.
De ce icoana este așezată numai în colțurile încăperii, la răsărit, pe poliță și nu agațată în perete? De ce baia rușilor lipoveni este neagră și în ce constă? Ce înseamnă kicika, venik, yubka, Maslenița? În ce constă portul popular lipovenesc? De ce botezul are loc imediat după naștere și cum sunt marcate pragurile vieții la această etnie? Sunt doar câteva întrebări al căror răspuns îl găsiți în această carte și despre care a vorbit la Radio Constanța, autoarea volumului: „Rușii lipoveni din Dobrogea – istorie și tradiții specifice” (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea-2011)“. Cartea apărută la Editura C.R.L.R., poate fi găsită pe site-ul Comunității Rușilor Lipoveni din România.
Redactor: Liliana Fustanela
Foto: Radio Constanta