TULCEA: „Ziua Babei”, tradiție străveche, sărbătorită în comuna Izvoarele

Publicat de Adina Sîrbu, 7 ianuarie 2024, 11:35

Sfântul Ioan Botezătorul este prăznuit, duminică, la Izvoarele, iar luni, 8 ianuarie, la Căminul Cultural din localitate, va fi sărbătorită „Ziua Babei”.

Tradiție străveche dedicată moașelor satului, sărbătoarea „Ziua Babei” va începe la ora 10.30 și va fi pusă în evidență prin cântec și joc, în costume populare tradiționale. Sărbătoarea face parte dintr-o serie de obiceiuri care marchează şi începutul anului și are loc, la aceeași dată, încă de la înființarea comunei Izvoarele, spune primarul Ghiorghe George:

Avem niște obiceiuri specifice, numai la noi în zonă sunt obiceiurile astea. De „Ziua Babelor”, se adună la cămin îmbrăcate în costume naționale, se cântă și se ține până seara târziu. Înainte erau mai complexe, se punea masă ca la nuntă, dar acum se face fără și e bine să ducem tradiția mai departe măcar așa. „Ziua Babei” este un obicei străvechi dedicat moașelor și are loc încă de la înființarea satului.

„Ziua Babelor” ori a moașelor este o sărbătoare a femeilor, care se desfășoară  în a doua zi după Sfântul Ion, pe data de 8 ianuarie, fiind o sărbătoare tradițională în comuna Izvoarele din județul Tulcea.

Dedicată inițial moașelor satului, a fost transformată în petrecerea tuturor femeilor din comunitate.

La Izvoarele, unde există o comunitate de greci, fetele se îmbracă în superbe costume tradiționale, din catifea de culoare albastră sau roșie și au un șorț alb, cu ”zunar”, cordon metalic, la care este atașată o batistă lucrată manual. Pe cap poartă un batic alb, pe care ele îl numesc ”gear” împodobit cu zale din argint și flori– a declarat pentru Discover Dobrogea Corina Davidov.

În trecut, sărbătoarea conținea ritualuri de purificare, după ce apele au fost sfințite de Bobotează. Pe 8 ianuarie, până la răsăritul soarelui, acest complex ceremonial se desfășura la casa moașei, fiecare dintre femeile moșite de aceasta venind în vizită, aducându-i diferite daruri. O altă secvență era cea a spălării rituale la fântână sau cișmea, unde i se turna bătrânei apă neîncepută pe mâini sau era stropită cu apă.

Astăzi, sărbătoarea se adresează în principal femeilor căsătorite, cu sau fără copii, deși în trecut numai femeile care au născut aveau privilegiul asocierii pentru a petrece cu această ocazie, a precizat cercetătorul Alexandru Chiselev pentru Discover Dobrogea.

În plan secundar apar femeile în vârstă, bunici, mătuși, persoane care pot îngriji lăuza și copilul, însă ele nu mai beneficiază de anumite gesturi rituale adresate lor, precum sărutatul mâinii sau oferirea unor daruri. S-a păstrat, de asemenea, ospățul comun, pentru că fiecare participantă la petrecere aduce plăcinte cu brânză sau dovleac, friptură, prăjituri de casă și câte o sticlă de vin. Femeile gustă unele din preparatele și din vinul celorlalte și le laudă priceperea, rostind urări de bun augur. Pentru tinere, aceste laude constituie o garanție din partea castei femeilor, a faptului că sunt bune gospodine, calitățile de a face mâncare bună și de a îngriji copiii și soțul constituind atribute ale feminității lor. Astfel ele își autentifică permanent statutul de gospodină, mamă și nevastă –  a declarat cercetătorul Alexandru Chiselev.

Conform Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, satul Izvoarele apare menţionat într-un document turcesc din anul 1543 sub numele de Ali-Beg. Comunitatea a fost întemeiată, se pare, numai de familii de greci originari din jurul Salonicului, de-a lungul timpului aceasta având denumiri diferite, iar cea de Izvoarele fiind stabilită în anul 1965.

Memoria colectivităţii păstrează legenda întemeierii acestei localităţi ca fiind un popas de 40 de zile determinat de naşterea unui copil. Iarna grea din acea vreme a făcut ca popasul să se prelungească, iar familiile să rămână pentru totdeauna aici.

Surse: redactor Nicu Ispas, Discover Dobrogea, Agerpres/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: arhivă