Banii României se împart inegal. Prăpastia dintre bogați şi săraci se adânceşte
Publicat de Arantxa Catană, 2 noiembrie 2017, 16:45 / actualizat: 2 noiembrie 2017, 21:39
Produsul intern brut al României înseamnă câtă bogăţie poate să producă ţara timp de un an.
În 2007, când a avut loc aderarea la Uniunea Europeană, PIB-ul României era de 124 de miliarde de euro. Până anul trecut, a crescut la 168 de miliarde. Cu 24 de miliarde în plus.
Însă aceşti bani au fost împărţiţi, de-a lungul anilor, astfel încât falia dintre bogaţi şi săraci s-a accentuat mereu, cu toate că există o percepţie publică accentuată că statul aruncă bani cu nemiluita pentru asistenţă socială.
„Sunt chestiuni care ţin, în primul rând, de faptul că suntem o economie în schimbare structurală şi – în general – aceste economii, de regulă, dezvoltă inegalităţi de venituri mai puternice, din cauza instabilităţii inerente. Atunci când nivelul de trai creşte, când economia revine pe un trend pozitiv, cresc şi inegalităţile de venituri. Şi asta ar fi o chestiune care ar putea, la un moment dat, să îngrijoreze, pentru că asta înseamnă că procesul de creştere economică nu a fost foarte incluziv, deci, această dimensiune de incluziune socială a unui proces de creştere economică nu a fost o prioritate şi asta a făcut ca inegalitatea de venituri să rămână, în continuare, în România, printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană”, a precizat Cătălin Ghinăraru, secretar ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale.
În Uniunea Europeană, doar Bulgaria stă mai rău decât noi, din acest punct de vedere şi suntem şi sub media Uniunii. Există, însă şi ţări, precum Franţa, unde acest fenomen nu se petrece, iar creşterea avuţiei naţionale micşorează prăpastia dintre păturile sociale şi economice.
Este important, de spus, că nu vorbim de o îmbogăţire frauduloasă şi că cei care fac bani nu trebuie priviţi ca nişte infractori sau profitori. Este un dat al economiilor aflate în dezvoltare, dar mai este şi un rezultat al politicilor publice şi al stării generale a economiei. Mai clar spus, este vorba de câţi bani dispune statul şi de cum îi împarte.
„Este vorba despre mecanisme, politici, de starea generală a economiei. Nu înseamnă că anumiţi indivizi se îmbogăţesc în mod nejustificat”, a mai declarant Cătălin Ghinăraru.
Decalajele de venituri din România ar putea să se micşoreze în viitor, mai crede Cătălin Ghinăraru, ca efect al măsurilor economice şi sociale recente.
„Ceea ce este de reţinut este că au început să intre în acţiune nişte politici al căror efect se va simţi într-un an-doi, deja. Măsurile care s-au luat legate de pensii, de salarii şi aşa mai departe vor avea nişte efecte în ce priveşte reducerea inegalităţilor de venituri şi a inegalităţilor de distribuţie a veniturilor. Nu peste noapte, pentru că nimic nu are efect peste noapte”, a menționat secretarul ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale.
Un material realizat de Bogdan Comșa
Redactor online: Arantxa Catană