Funcționarii publici din instituțiile subordonate Ministerului Muncii sunt nemulțumiți de măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, anunțate de Guvern și anunță că este posibil să treacă la acțiuni de protest.
Alexandru Ionică, președintele Federației Sindicatelor din Ministerul Muncii, spune că eliminarea posturilor vacante elimină orice perspectivă de a completa schema de personal din aceste instituții:
Nu suntem de acord, având în vedere că posturile vacante vor fi reduse în acest fel, activitatea instituțiilor noastre, care este și așa într-un deficit de personal, va fi foarte greu încercată. O economie din așa ceva nu este substanțială la nivel de Minister al Muncii, unde aici numărul angajaților este foarte mic și, repet, deficit. În acest moment oamenii sunt foarte nemulțumiți și posibil să reacționeze în următoarea perioadă. Probabil că va fi o grevă spontană.
Printre instituțiile vizate se numără Casele de Pensii și Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială.
Pe de altă parte, ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, a discutat, şi astăzi, cu reprezentaţii sindicatelor despre măsurile pregătite de Guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
Ministerul Finanţelor se obligă să nu disponibilizeze personal la nivelul aparatului propriu şi al unităţilor subordonate, iar până la data de 21 august să elaboreze proiectul de act normativ prin care se vor egaliza salariile la nivelul maxim în plată în cadrul sistemului fiscal, luând în calcul hotărârile judecătoreşti, a informat Sed Lex.
De asemenea, Ministerul va susţine în cadrul Guvernului introducerea familiei ocupaţionale finanţe în viitoarea lege a salarizării.
Peste 15.000 de angajaţi din structurile Ministerului de Finanţe din toată ţara protestat spontan, ieri, nemulţumiţi de măsurile propuse de Executiv pentru reducerea cheltuielilor bugetare, în condiţiile în care acestea ar putea afecta peste 22.000 de persoane din sistem.
Protestele finanțiștilor au continuat astăzi în țară.
Potrivit AGEERPRES, la Tulcea, membrii sindicatului Sed Lex au întrerupt activitatea, îngrijorați de soarta lor în cazul aplicării măsurilor de austeritate anunţate de Guvern
Preşedintele filialei teritoriale a sindicatului Sed Lex din cadrul Direcţiei Finanţelor Publice, Iancu Puflene, a declarat:
Noi, ca funcţionari publici, suntem îngrădiţi din toate punctele de vedere. Un profesor poate să ofere şi meditaţii şi să lucreze peste program. Noi nu avem voie, iar singurul venit al nostru este salariul.
Guvernul va identifica măsurile fiscale pentru „a chibzui” mai bine cheltuielile, a declarat, joi, premierul Nicolae Ciucă, care a făcut un apel la marii contribuabili să-şi plătească datoriile către stat, iar instituţiile statului să asigure colectarea acestor venituri, subliniind că nu vor fi luate măsuri de austeritate.
„Ne dorim să gestionăm cheltuielile publice. Am luat decizia ca, la nivelul Guvernului, sigur o decizie pe care am discutat-o şi în coaliţie, să identificăm acele măsuri fiscale prin care să chibzuim mai bine cheltuielile, astfel încât să ne asigurăm că la finalul anului ne încadrăm în limitele de deficit. Vreau să dau câteva detalii. Toate aceste măsuri au survenit din momentul în care, la finalul primului trimestru, am constatat că există un deficit în colectare, deficitul aparţine preponderent marilor contribuabili. Fac un apel public către marii contribuabili să-şi plătească datoriile către stat şi, în acelaşi timp, dau o sarcină instituţiilor statului să facă în aşa fel încât să-şi îndeplinească sarcinile de serviciu şi să asigure colectarea acestor venituri”, a afirmat Ciucă.
El a menţionat că a discutat cu ministrul Finanţelor, cu şefii ANAF, cu marii contribuabili, arătând că este nevoie de „o coordonare foarte bună între instituţii, dar, în acelaşi timp, şi de o coordonare şi un dialog cu cei cu care lucrează în mod nemijlocit”.
„Este o problemă a noastră, a Guvernului, pe care o rezolvăm şi am vrut, ca măsură de siguranţă, să facem în aşa fel încât prin aceste măsuri fiscale pe care le vom aproba cel mai probabil săptămâna viitoare, după ce vom avea o decizie în coaliţie, să ne asigurăm că nu ieşim din ţinta de deficit”, a explicat premierul.
Ciucă a evidenţiat că nu este vorba despre măsuri de austeritate.
„Aş vrea să înţeleagă toată lumea că aici nu vorbim de măsuri de austeritate. Pentru că am văzut în ultimii ani că economia, nu numai economia românească, ci orice economie nu se dezvoltă şi nu funcţionează în parametri normali pe măsuri de austeritate. În schimb, pe măsuri de cumpătare cred că se poate discuta în aşa fel încât gestionarea banilor publici să poată să se facă într-un mod cât mai eficient. Aş vrea să spun din capul locului că aceste măsuri nu vor viza în niciun fel afectarea anvelopei salariale, nu vor afecta investiţiile şi, de asemenea, nu vor fi introduse taxe şi impozite noi”, a indicat prim-ministrul.
El a completat că este o decizie luată la nivelul coaliţiei, anunţată şi de preşedintele Iohannis, care trebuie „să aducă liniştea pentru toţi cei care, iniţial, au fost oarecum speriaţi de aceste măsuri de la nivelul Guvernului”.
„Nu trebuie să fie nimeni speriat. Tot ceea ce decidem anunţăm cât se poate de onest şi transparent, nu vizăm niciun fel de măsuri care să afecteze puterea de cumpărare a cetăţenilor, în condiţiile în care am trecut cu toţii prin această situaţie de criză. Am fost cu toţii afectaţi de creşterea preţurilor, de inflaţie şi, cu toate acestea, putem spune, după un an de zile, că România a reuşit să-şi menţină echilibrul şi să se profileze ca fiind cea mai stabilă economie din regiune, o economie care a asigurat o creştere de 4,8 – 4,9%”, a spus Nicolae Ciucă.
El a adăugat că este nevoie de „responsabilitate în tot ceea ce înseamnă gestionarea banilor de la bugetul de stat şi asigurarea investiţiilor pentru a face în aşa fel încât creşterea economică a României să se menţină”.
„Datele de la instituţii, nu doar de la cele din România, ci şi de la instituţiile internaţionale care au evaluat ţara noastră, arată cât se poate de încurajator. Avem agenţiile de rating, unele ne-au menţinut ratingul de ţară, avem şi agenţii care ne-au crescut rating-ul de ţară. Or, toate aceste decizii au fost luate pe baza rezultatelor, pe baza indicatorilor economici. Mai mult decât atât, ultimele date publicate de Eurostat arată îmbunătăţirea puterii de cumpărare, este un indicator pe care trebuie să îl urmărim şi în continuare să gestionăm tot ceea ce se petrece în interiorul economiei noastre, pentru a putea să asigurăm trendul descrescător al inflaţiei şi reducerea acesteia cât mai mult posibil până la finele anului”, a mai spus premierul.
Ciucă a menţionat rezultatele obţinute anul trecut, adăugând că trebuie continuate toate măsurile responsabile din partea tuturor instituţiilor, pentru menţinerea acestei evoluţii.
„Avem nevoie să ne protejăm economia, avem nevoie să ne protejăm cetăţenii, avem nevoie să ne protejăm locurile de muncă şi avem nevoie să folosim întreg potenţialul nostru: energetic, agricol, din domeniul IT&C şi al tehnologiei. Şi avem nevoie să arătăm tuturor investitorilor că România este o ţară stabilă, este o ţară sigură, unde pot să vină să investească. Avem nevoie în continuare să asigurăm acest parteneriat solid cu mediul de afaceri”, a arătat premierul, adăugând că „parteneriatul solid între Guvern şi mediul socio-economic anul trecut s-a concretizat în aproximativ 10,7% din PIB.
„Adică, 149 de miliarde de lei au fost alocaţi pentru susţinerea acestui parteneriat, în care nu s-a făcut nimic altceva decât consolidarea şi susţinerea mediului antreprenorial, creşterea valorii adăugate brute, precum şi creşterea ocupării forţei de muncă”, a mai menţionat Nicolae Ciucă.
Bugetul pentru anul viitor a fost finalizat. Ministerul Finanţelor a publicat pe pagina sa de internet proiectul de buget, din care rezultă că veniturile bugetare sunt mai mari decât anul trecut cu peste 3 miliarde şi jumătate de lei.
Cheltuielile cresc cu aproape 16 miliarde pentru a acoperi toate măsurile adoptate în acest an de Guvern şi de Parlament. Guvernul intenţionează să aprobe proiectul legii bugetului în şedinţa de săptămâna viitoare.
Redăm integral comunicatul de presă remis, sâmbătă, de Ministerul Finanţelor Publice:
Construcţia bugetară pentru anul 2016 se bazează pe prognoza indicatorilor macroeconomici şi ia în considerare toate actele normative, cu impact asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare, adoptate în ultima perioadă.
Deficit bugetar (cash) pe anul 2016 se estimează la 2,8% din PIB, ceea ce corespunde unui deficit ESA de 2,95% din PIB şi unui deficit structural de 2,73% din PIB.
Cheltuielile bugetului general consolidat – sunt în sumă de 252 de miliarde lei reprezentând 33,8% din PIB.
La estimarea cheltuielilor s-au avut în vedere măsurile care au fost adoptate atât de către Parlament cât şi de către Guvern în anul 2015 care au ca efect în anul 2016 majorarea cheltuielilor bugetare cu cca. 13 miliarde lei.
Dintre măsurile cu impact asupra cheltuielilor bugetului general consolidat pe anul 2016, exemplificăm: dublarea alocației de stat pentru copii (1,8 miliarde lei), majorarea indemnizațiilor veteranilor de război şi ale persoanelor persecutate din motive etnice şi politice (0,6 miliarde lei), majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unitățile sanitare (1,8 miliarde lei), majorarea cu 15% a salariilor pentru personalul din sistemul de învățământ (1,7 miliarde lei), majorarea cu 12% a salariilor pentru personalul din instituţiile publice de subordonare locală (1,3 miliarde lei), majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din sistemul de asistenţă socială (556 milioane lei) inclusiv a indemnizaţiilor persoanelor cu handicap (240,6 milioane lei), majorarea cu 10% a salariilor pentru restul personalului bugetar (3.026 milioane lei), actualizare normă de hrană şi echipament pentru militari şi poliţişti (1 miliard lei), instituire pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic şi consular, funcţionari publici parlamentari (0,3 miliarde lei).
De asemenea, la estimarea cheltuielilor bugetare s-a avut în vedere majorarea pensiilor cu 5% faţă de anul curent.
La construcţia bugetului general consolidat s-au avut în vedere cheltuieli pentru sănătate de 31,2 miliarde lei, reprezentând 4,2% din PIB, cu 3,1 miliarde lei mai mult decât în anul 2015 şi cu 4,5 miliarde lei mai mult decât în anul 2014; pentru învăţământ 27 miliarde lei, reprezentând 3,6% din PIB, cu 2,4 miliarde lei mai mult decât în anul 2015 (exclusiv sumele aferente titlurilor executorii) şi cu 6 miliarde lei mai mult decât în anul 2014 (exclusiv sumele aferente titlurilor executorii); pentru asigurări şi asistenţă socială 83,3 miliarde lei, reprezentând 11,1% din PIB, cu 3,2 miliarde lei mai mult decât în anul 2015 şi cu 7,9 miliarde lei mai mult decât în anul 2014. Cheltuielile cu investiţii cuprinse în bugetul general consolidat sunt în sumă de 37,7 miliarde lei reprezentând 5,1% din PIB. Este o creştere faţă de estimatul pentru 2015 de peste 4 miliarde de lei. Sumele suplimentare sunt alocate în special pentru CNADNR, Apărare şi pentru finalizarea proiectelor din cadrul programelor cu finanţare nerambursabilă de la U.E. afererentă exerciţiului financiar 2007 – 2013.
Pentru Apărare s-au alocat 12,8 miliarde lei, 1,7% din PIB, cu 2,4 miliarde lei mai mult decât în anul 2015.
Precizăm totodată că, la construcţia bugetară s-au avut în vedere :
– menținerea și în anul 2016 a unor măsuri adoptate în anii anteriori, precum: neacordarea pentru personalul bugetar de tichete de masă (1,5 miliarde lei), tichete/vouchere de vacanță (8,5 miliarde lei), premii și ore suplimentare (1,5 miliarde lei), tichete cadou ( 2,9 miliarde lei) și indemnizații la ieșirea la pensie/trecere în rezervă (0,2 miliarde lei);
– menţinerea şi în anul 2016 a măsurilor de impozitare a resurselor naturale aplicate în anii 2014-2015;
– majorarea vărsămintelor pentru Pilonul II de pensii cu 0,1 puncte procentuale în anul 2016;
Veniturile bugetului general consolidat – sunt în sumă de 231,1 miliarde lei reprezentând 31% din PIB.
Noul Cod fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015 îşi va produce principalele efecte de stimulare a economiei în anul 2016. Prin măsurile de relaxare fiscală din noul Cod fiscal, agenţii economici sunt stimulaţi, pe de o parte să majoreze câştigurile salariale sau să creeze noi locuri de muncă, iar pe de altă parte să facă noi investiţii. În condiţiile reducerii preţurilor ca urmare a măsurii de scădere a cotei de TVA, populaţia va putea cumpăra mărfuri mai multe. În timp, pentru asigurarea cererii suplimentare, agenţii economici se vor preocupa pentru creşterea producţiei inclusiv prin noi capacităţi de producţie.
Ca urmare, într-un scenariu moderat, evoluţia economică estimată pentru anul 2016, în condiţiile acestui Cod fiscal, se va caracteriza printr-o creştere economică de 4,1%, bazată pe creşterea consumului şi a investiţiilor.
Cererea internă se va majora cu 4,7% reprezentând motorul creşterii economice, cu un ritm de creştere a formării brute de capital fix de 6,2%, bazat, îndeosebi pe majorarea investiţiilor private interne (ale populaţiei şi agenţilor economici) şi a intrărilor de investiţii străine.
Pentru 2016 se estimează o creştere reală a consumului populaţiei de circa 4,4%.
Numărul mediu de salariaţi din economia oficială se va majora cu 3,5%, rezultând un plus net de locuri de muncă de 160 mii faţă de anul 2015. În acelaşi timp, numărul şomerilor înregistraţi se va reduce, astfel că rata şomajului înregistrat se va diminua de la 5,1% la sfârşitul anului 2015 la 4,8% la sfârşitul anului 2016.
Câştigul salarial mediu brut pe economie este estimat să crească cu 7,2%, ceea ce creează premisele de majorare a câştigului salarial real pe economie cu 6,6 %.
De asemenea, pentru anul 2016, la estimarea veniturilor s-a avut în vedere un impact estimat într-o manieră precaută al OUG nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale.
În ce priveşte veniturile din contribuţii de asigurări sociale de stat , s-a avut în vedere majorarea vărsămintelor pentru Pilonul II de pensii cu 0,1 puncte procentuale.
