STUDIU: Cerealele pentru micul dejun sunt pline de substanțe artificiale și zahăr
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 13 ianuarie 2016, 12:30 / actualizat: 13 ianuarie 2016, 20:55
Studiul privind calitatea cerealelor rafinate face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”.
Prin această campanie, Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.
Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în luna ianuarie anul curent, 73 de sortimente de cereale din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății micilor consumatori. Produsele analizate sunt fabricate sau distribuite de către: România Hypermarche SA, Lidl Discount SRL, Rewe România SRL, Auchan România, Mega Image SRL, Dr. Oetker Ro SRL, Nestle România, Maryland Trading SRL, Dasco Distribution Concept SRL, Dijeo SRL, A&A Naturomedica Bio_Dietetic Group SRL, Haruz Exim SRL, Nutrivita SRL, Bio Mania SRL, Naponta Kft Ungaria, Elgeka Ferfelis România, Rommac Trade SRL, Lubella Polonia, European Food SA, Pirifan Distribution SRL, Sano Vita SRL și Star Foods EM SRL.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC România, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:
Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
Analiza zahărului adăugat în acest tip de produs și impactul acestuia asupra greutății corporale.
Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
Analiza denumirii produselor și al mențiunilor nutriționale și de sănătate atât din punctul de vedere al clarității mesajului transmis consumatorului, cât și din punctul de vedere al respectării prevederilor legale din actele normative aplicabile.
Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
Ingredientele regăsite în compoziția cerealelor rafinate analizate sunt următoarele: făină de grâu, făină de orez, făină de ovăz, făină de orz, făină de porumb, făină de pătlagină, griș de porumb, tărâțe de grâu, tărâțe de ovăz, fibre din ovăz, crupe de porumb, arpacaș din grâu, orez extrudat, fulgi de grâu integral, fulgi de ovăz, extract uscat din malț de orz, ulei de floarea soarelui, ulei de rapiță, ulei de palmier, ulei de shea, ulei vegetal de nucă de cocos, zahăr, zahăr brun, zahăr de trestie, zahăr invertit, sirop de glucoză și fructoză, dextroză, sirop de grâu, melasă din trestie de zahăr, sirop de glucoză, sirop de zahăr caramelizat, sirop de malitol, lecitine, praf degresat de cacao, praf din suc de prune, pudră de ciocolată, germeni uscați de grâu, amidon din grâu, fulgi de nucă de cocos, fulgi de mere, rom, frișcă, pastă de alune, pudră de căpșuni, arahide, ciocolată neagră, cacao, unt de cacao, grăsime de lapte, piure de căpșuni, suc de căpșuni, agenți de afânare, emulsifianți, conservanți, acidifianți, apă, amidon din porumb, sare iodată, gluten din orz, arahide, scorțisoară, extract de ardei roșu, extract de rozmarin, extract de sfeclă, extract de struguri, coloranți extrași din fructe și legume, pudră naturală de roșcove, inulină, lapte praf demineralizat, carbonat de calciu, acid folic, colecalciferol, clorhidrat de tiamină, riboflavină, nicotinamidă, pantotenat de calciu, premix de vitamine și minerale, grăsime vegetală nehidrogenată de cocos, stafide, curmale, semințe de floarea soarelui, semințe de in, aromă de ciocolată, aromă de vanilie, aromă de fructe, aromă de miere, aromă de scorțișoară, aromă de lămâie, aromă de fructe de pădure, aromă de portocale, aromă caramel, aromă de fructe, aromă de măr și ulei de turnesol.
La 62% dintre produsele analizate s-au identificat arome artificiale în compoziția acestora.
Numai la 38% dintre produsele analizate s-au folosit cereale integrale, adică măcinișuri din bobul întreg sau făinuri dietetice, la fabricarea cerealelor rafinate, procentul de făinuri dietetice fiind cuprins între 24% și 75%, dar și aceste produse au fost denaturate prin adaosul de arome artificiale, minerale și vitamine sintetice, zahăr și aditivi alimentari.
Majoritatea produselor analizate au denumiri care induc în eroare consumatorul, creându-i acestuia impresia că anumite ingrediente menționate în denumirea produsului se găsesc în cantități semnificative. Redăm mai jos câteva exemple care susțin afirmația de mai sus.
I. Cereale integrale cu gust de căpșuni, conțin 0,3% pudră de căpșuni.
II. Fulgi de cerele cu ciocolată, conțin 1,5% pudră de ciocolată.
III. Cereale extrudate cu cacao și aromă de ciocolată, conțin glicerină, aromă artificială de ciocolată și 4,75% cacao pudră.
IV. Cereale extrudate cu miere, conțin 1% miere de albine.
V. Cereale extrudate sub formă de inelușe, glazurate cu sirop de zaharuri și miere, conțin 2% miere de albine.
VI. Cereale extrudate sub formă de bile cu cacao și aromă de vanilie, glazurate cu sirop de zaharuri, conțin 2,3% miere de albine.
VII. Muesli cu ciocolată și caramel, conține ulei de turnesol.
VIII. Cereale expandate cu aromă de fructe, colorate cu carmin, colorant obținut dintr-o specie de insecte.
IX. Cereale expandate cu gust intens de ciocolată, conțin 2% pudră de cacao.
X. Cereale expandate cu gust delicios de caramel, conțin 1% zahăr caramelizat.
XI. Inelușe din cereale cu miere și scorțișoară, conțin 2% miere de albine și 0,3% scorțișoară.
Analiza zahărului adăugat în acest tip de produs și impactul acestuia asupra greutății corporale.
Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor cu vârste mici îl are asupra sănătății acestora. La 81% dintre produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte cantitatea de 15 grame zahăr per 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor.
Una dintre cele mai controversate teme de discuţie din ultima vreme este obezitatea la copii. Dacă până acum doar americanii erau „acuzaţi” de obezitate, în prezent problema a început să se manifeste și în rândul europenilor și, din păcate, afectează din ce în ce mai mulți copii.
Care sunt principalele cauze ale creșterii ratei obezității?
Principalii responsabili pentru creșterea ratei obezităţii sunt dietele nesănătoase, în combinație cu lipsa activității fizice, sau altfel spus, un dezechilibru între aportul caloric și caloriile consumate. Cu cât acest dezechilibru are loc pe o perioadă mai mare de timp, cu atât crește riscul apariției obezității.
Obiceiurile de consum s-au schimbat. Consumul de cereale integrale și fibre a scăzut, în favoarea cerealelor rafinate, a grăsimilor animale și a produselor de origine animală.
Efectele zahărului în alimentația copiilor:
Dereglarea metabolismului calciului: copii se îmbolnăvesc din această cauză și au dinții stricați de timpuriu. Studiile arată că zahărul adăugat în timpul preparării produselor destinate copiilor (monozaharidele și dizaharidele) reprezintă cauza numărul unu în apariția cariilor.
Obezitatea. Cea mai răspândită afecțiune provocată de consumul excesiv de zahăr este obezitatea. Deși zahărul nu este bogat în calorii, consumat în exces poate afecta sistemul hormonal, ducând la creșterea apetitului, mărirea țesutului adipos și apariția celulitei.
Diabetul. Consumul de zahăr și de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantități mari de zaharoză, începe să nu mai funcționeze la parametrii normali. Așa apare diabetul. Acesta generează complicații grave în organism.
“Zahăr ascuns”. Un lucru deosebit de grav este adaosul de “zahăr ascuns” care poate fi găsit în diverse sortimente de mâncare și cel mai grav, și în mâncărurile destinate copiilor. Foarte important este să citiți etichetele produselor, pentru a studia conținutul lor de zahăr. Deși pe etichetele unor produse, sucuri sau cereale, scrie natural, acest lucru nu este adevărat de cele mai multe ori. Ingrediente precum fructoză din sirop de porumb, folosite ca îndulcitori, fac din produsele “naturale” adevărate bombe în alimentația copiilor. Alte ingrediente în care este “ ascuns” zahărul sunt: fructoza, siropul de malț, extractul de malț, siropul de porumb, melasa, zaharul brun, zaharoza, malțul de orez, agava. Toate acestea reprezintă îndulcitori artificiali adăugați în produsele destinate copiilor ce dăunează sănătății lor.
Afecțiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt următoarele: osteoporoza și probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunității, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentație, tulburările de ciclu menstrual la femei, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.
La copii, consumul frecvent de alimente bogate în zahăr influențează procesele de creștere, ducând la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanșând pubertatea prematură, generând probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violenţă, scăderea capacității de concentrare etc.).
Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
În cele 73 de produse analizate s-au identificat 13 aditivi alimentari, după cum urmează: fosfaţi de sodiu, dioxid de sulf, acid citric, metabisulfit de sodiu, polidextroză, mono şi digliceride ale acizilor graşi, caramel, fosfat tricalcic, glicerină, gumă arabică, complexe de cupru ale clorofilelor, carbonat de calciu, carmin, pectine şi acid ascorbic.
E 120 – Carminul este un colorant roşu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.
E150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.
E 170 – carbonatul de calciu folosit ca regulator de aciditate, agent de antiaglomerare, emulgator, stabilizator şi colorant. Nu este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici. Poate cauza hipercalcemie, manifestată prin vomă, dureri abdominale, stare mentală alterată, iar pe termen lung generează probleme renale.
E 220 – dioxidul de sulf folosit ca şi conservant.Încetineşte asimilarea vitaminei B1, poate produce dureri de cap, ameţeli, provoacă afecţiuni intestinale. Produce „astmul de sulfit” la persoanele sensibile.
E223 – metabisulfit de sodiu, conservant, poate provoca reacții alergice la persoanele sensibile la sulfiți, incluzând reacții respiratorii la astmatici, șoc anafilactic sau altfel de reacții alergice la persoanele sensibile. Doza zilnică acceptabilă este de până la 0.7 mg per kg de masă corporală.
E300 – acid ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care în cantități mari poate produce diaree, atacă smalțul dinților și formarea calculilor la rinichi.
E330 – acid citric – Este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.
E339 – fosfaţii de sodiu folosiţi ca antioxidant natural mineral. Poate cauza alergii, dereglări hormonale, tulburări hepatice, boli intestinale şi ale ficatului, tulburări hepato-biliare, tulburări ale tubului digestiv, tulburări nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.
E341 – fosfat monocalcic se folosește ca agent de solidificare. Poate provoca flatulenţă.
E341(iii) – fosfatul tricalcic se foloseşte ca agent de reglare a acidităţii, agent de întărire, agent de afânare şi antiaglomerant. Poate cauza reacţii alergice, tulburări ale tranzitului intestinal, oboseală, dureri de cap, oase şi muşchi.
E414 – gumă de acacia (arabică), emulgator. Poate provoca alergii și se comportă ca o substanță de balast. Nu se recomandă consumul frecvent.
E422 – glicerina sau glicerolul se folosește ca umectant cu rol în păstrarea hidratării cerealelor pentru a menține în mod artificial prospețimea acestora. În industria alimentară, E422 este folosit şi ca îndulcitor, conservant şi agent de îngroşare. Consumul de glicerol sau de alimente ce îl conţin poate produce dureri de cap, ameţeală, balonare, greaţă, sete şi diaree.
E471 – mono și digliceride ale acizilor grași – Aditivii E471 conțin amestecuri de mono-di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimile alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină.
E 1200 – polidextroza este folosită ca agent de încărcare, corector de umiditate, ameliorator de textură, artificial. Poate avea efect laxativ. Interzis în hrana copiilor mici.
4.Analiza denumirii produselor și al mențiunilor nutriționale și de sănătate atât din punctul de vedere al clarității mesajului transmis consumatorului, cât și din punctul de vedere al respectării prevederilor legale din actele normative aplicabile.
Ambalajul produsului „Inelușe din cereale cu miere și scorțișoară” Crispyrings, menționează că acesta este disponibil la ”Super Preț”. Mențiunea este înșelătoare, fiind una generală și neexistând informații suplimentare pentru evaluarea acestei afirmații (ce înseamnă preț super, cum s-a ajuns la concluzia că un anumit preț este super etc.). Indicația de pe ambalaj are rolul doar de a atrage consumatorii, de a-i determina să ia o decizie care nu este bazată pe un fapt real, ci pe o afirmație nesusținută de date concrete.
„Cerealele rafinate pentru micul dejun nu sunt altceva decât amestecuri de făinuri rafinate, uleiuri vegetale exotice, minerale şi vitamine sintetice, arome artificiale, aditivi alimentari şi zahăr în exces sub diverse forme, transformate într-o pastă de cereale care la temperaturi înalte a fost transformată prin procesul de extrudare în forme atrăgătoare pentru micii consumatori. Cerealelele integrale au un conţinut ridicat de glucide, proteine, substante minerale, enzime si vitamine ( complexul B, PP si E ) în timp ce unele cereale rafinate conţin până la 50 de ori mai multe zaharuri decât cerealele integrale. Aportul ridicat de zahăr în alimentaţia din primii ani de viaţa a unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce şi alte probleme de sănătate, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet zaharat de tip 2. Deci, consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu au cunoștințe elementare de nutriție. Din păcate, nici societatea românească nu oferă suficiente campanii de informare și educare bazate pe informații clare și pe înțelesul consumatorului obișnuit.” a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.
“Majoritatea românilor consumă mai puţin de 1 porţie de cereale integrale pe zi. Putem să consumăm la micul dejun cereale integrale numai împreună cu un probiotic (iaurt, chefir, sana). Consumatorii asociază greşit de cele mai multe ori cerealele cu fibrele, considerând că daca îşi iau o cantitate mare de fibre din alte alimente, pot exclude cerealele din alimentaţie. Copiii şi nu numai consideră eronat, pungile cu cereale în combinaţie cu diverse arome, ciocolată, etc ca fiind sănătoase. Mâncarea este un act social şi cultural, chiar dacă sfârşeşte în câteva cavităti şi câţiva metri de intestine, care-şi fac treaba cu precizie matematică. Şi nu e de glumă, avem de hrănit cele peste 35 trilioane de celule ale corpului nostru! Consider ca alimentaţia omului modern trebuie să fie una echilibrată, iar cerealele îşi au locul lor. Totodată, este important de ştiut că cerealele înseamnă carbohidraţi, iar consumul acestora trebuie raportat la activitatea fizică a fiecăruia dintre noi. Iar atunci când vorbim de carbohidraţi este bine să ne gândim la cei nerafinaţi şi cu indice glicemic redus, pentru o bună funcţionare a metabolismului” a precizat Dr. Florin Ioan Bălănică, Consultant Personal de Nutriţie şi Sănătate, Fondator Şcoala Pentru Sănătate şi Longevitate.
„Moda cerealelor pentru micul dejun este relativ nouă în ţara noastră. Abia după o perioadă de la revoluţie, entuziasmaţi fiind de stilul de viaţă „extrem de sănătos” al americanilor, am început să le copiem cât mai fidel alimentaţia. Iar apoi odată cu invazia de produse la cutie/pungă, colorate, parfumate şi extrem de atrăgătoare, ne-am apucat cu toţii să mâncăm, ba mai rău să stabilim standardul micului dejun în special pentru copilaşi ca fiind cerealele cu lapte. Ne mirăm apoi de ce nici noi şi nici copilaşii nu ne putem concentra la muncă, respectiv la şcoală. Primul lucru pe care ar trebui să îl consume oricine, adult sau copil, dimineaţa pe stomacul gol, ar trebui să fie un pahar mare de apă curată. Un mic dejun sănătos include alimente reale, cu densitate de nutrienţi, cum ar fi fructele, smoothie-uri crude, sucurile proaspete din legume organice, ovăz crud înmuiat sau „terci”, superalimentele precum goji, seminţe de chia, polenul, spirulina şi nu în ultimul rând, hidratarea, a declarat Alec Blenche, Co-Owner și Co-Founder la Viața în verde viu.
„O problematică mult discutată vizează cerealele pentru micul dejun, realizate de industria alimentară ca aliment modern pentru toate categoriile de consumatori și promovate susținut cu sloganuri și mesaje centrate pe avantajul comodității, modernitate și maximă satisfacție senzorială, mai puțin evocate fiind avantajele economice. Aproape toate sunt structuri aglomerate de expandate cerealiere (porumb, orez, grâu, ovăz etc.) cu sirop și arome naturale sau „identic naturale“, adică artificiale, chimice. Au fost create la mijlocul secolului al XIX-lea și au devenit cunoscute pe toată planeta, antrenând dezvoltarea unor afaceri uriașe. O versiune mai complexă, muesli – compoziție din fulgi de ovăz sau fulgi de alte cereale, măr răzuit sau alte fructe proaspete de sezon, suc de lămâie, lapte sau apă și alune sau nuci-, a fost creată de doctorul elvețian Bircher Benner, în 1906. Expansiunea acestui fel de hrană, dar în versiune industrială, se sprijină pe principii foarte obiective, care au găsit repede milioane de adepți: cerealele asigură un aport caloric consistent la început de zi, laptele asigură necesarul de calciu, fructele sau sucurile de fructe asigură vitaminele necesare, băutura asigură rehidratarea organismului după noapte. Multe griji provoacă datele unor cercetări serioase, dar ferite de public, din care rezultă că procesarea modernă, cu aplicarea de temperaturi și presiuni foarte mari, cum se procedează la obținerea produselor extrudate (trecerea prin orificii foarte mici a pastei de cereale) din cereale, determină distrugerea potențialului nutritiv al cerealelor, prin denaturarea acizilor grași, a aminoacidului foarte valoros care este lizina și a vitaminelor. Teste numeroase făcute în laboratoare au arătat că aceste produse extrudate induc o rată mare a mortalității animalelor de laborator, chiar mai mare decât a înfometării severe, ajungându-se la concluzia că glutenul extrudat transformă o boabă nutritivă într-o substanţă otrăvitoare, conform prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.
Sursa foto – APC România
