INTERVIU | Cum putem să trecem de sărbători cu silueta intactă și fără a renunța la deliciile culinare? Medicul Mihaela Bilic ne oferă câteva sfaturi, alături de exemplul personal

Publicat de Adina Sîrbu, 16 aprilie 2023, 16:13

Indiferent dacă am ținut sau nu postul Paștelui, sărbatoarea Învierii înseamnă pentru români mese îmbelșugate, meniuri încărcate caloric și mult rasfaț culinar. Cum este indicat să procedăm, astfel încât să ne bucurăm de deliciile culinare, fără a ne simți vinovati apoi și, mai ales, fără a fi ulterior necesar să trecem din nou la restricții epuizante? Mihaela Andrei a discutat despre toate acestea cu medicul Mihaela Bilic, un specialist recunoscut pentru recomandările sale echilibrate, dar și pentru exemplul personal cu care își susține principiile.

Pentru început, ce recomandări aveți pentru această perioadă în care mulți au trecut de la cumpătarea Postului la un consum compensator, poate chiar compulsiv, de delicatese specifice sărbătorilor?

Mihaela Bilic: Aș spune că ține de normalitatea noastră. Suntem pofticioși, lacomi, mâncăcioși și toate interdicțiile sau, iată, austeritatea pe care ne-o impunem într-o perioadă va duce automat la un mâncat necontrolat. Deci noi ne facem acest rău când ne interzicem. Trebuie să ne gândim că interdicțiile duc la la mâncat compulsiv. Dar nu e că nu s-a mai întâmplat. Nu e că lucrul ăsta ne dezechilibrează profund. Doamne-ajută că avem un ficat care știe să facă față tuturor acestor, nu știu, să le spun sărbători încărcate. Sărbătorile, în accepțiunea noastră de români, sunt un prilej de îndopare cu mâncare, ca să nu ne mai ascundem după deget! O s-o facem și-am făcut-o, și o să fie bine.

Ce metode aveți dumneavoastră pentru a vă bucura de sărbători, inclusiv culinar, fără a aluneca în derapaje și în excese ulterior costisitoare?

Mihaela Bilic: Prin exercițiu și cu un tip de înțelepciune sau de acceptare. Cea mai simplă condiție sau, mă rog, cel mai ușor să nu mâncăm este atunci când nu avem. Deci ar trebui să începem de la cumpărături, de la ceea ce avem în frigider, de la ceea ce punem în farfurie. Da, cantitatea și porția corectă, din nou, sunt responsabilitatea noastră. Și nu în ultimul rând, cum anume reușim să ne distragem atenția cu alte elemente nealimentare, ca să mai uităm un pic de mâncare. Mă lupt și eu cu aceleași slăbiciuni, ca și restul populației, doar că am învățat, după ce am făcut-o lată  și am dat cu capul de multe ori și mi-am făcut multe cucuie. Am învățat că doar o organizare bună a mediului în care trăim ne poate cât de cât echilibra. Și atunci nu fac cumpărăturile pe burta goală, nu țin în casă lucruri ispititoare nici pentru musafiri, nici pentru, iată, momente excepționale. Încerc să nu văd, să nu intru în contact cu mâncarea mai des decât îmi permite silueta și, cum spuneam mai devreme, am grijă ca întotdeauna să îmi pun într-o farfurie individuală ceea ce am de mâncat, fără platouri, fără posibilitatea de a primi un supliment. Este o atitudine, singura de fapt, care cât de cât să ne ajute să fim moderați. Pentru că moderația nu poate fi o trăsătură spontană, naturală și care să vină de la sine, fără efort personal. E o chestiune de alegeri, de cantitate, de fermitate și de disciplină.

Concret, acum vă rog să-mi spuneți care este produsul pascal pentru care aveți slăbiciune și cu ce vă place să vă răsfățați?

Mihaela Bilic: Răsfățul face parte din viața mea zilnică, să știți, dar încerc să îmi plătesc datoria în aceeași zi. Sau să renunț la ceva ca să-mi primesc răsfățul. Da, este o permanentă negociere. Și atunci, apropos de masa de Paște, slăbiciunea mea sunt pasca și ouăle fierte. Deci sunt dispusă să renunț la alte feluri de mâncare. Da, fac această negociere. Dacă vreau pască cu ou fiert, atunci renunț la cozonac, friptură, drob, altceva. Deci e la schimb. Cum spuneam, răsfățul încerc să-l savurez, să-l degust pe îndelete. Din nou, impulsivitatea alimentară și mâncatul cu lăcomie câteodată ne sabotează și ne fac să pierdem plăcerea. Acest moment de răsfăț merită să îl savurăm cu toate simțurile și bugetul respectiv de calorii să îl cheltuim cu adevărat pe ceva bun. Pentru că spun că este pasca o slăbiciune, dar este atât de greu să găsesc o pască pe gustul meu, care să mă satisfacă plenar. Așa că fie o pască bună și o savurez pe-ndelete, fie, dacă nu e bună, mai bine nu mănânc deloc. Altfel, bugetul de calorii oricum se cheltuiește și dacă l-am cheltuit, să fie pe ceva bun. Deci pun preț pe plăcerile și pe răsfățurile mele și ”mă uit de două ori în buzunar”, apropos de bugetul de calorii pe ce-l cheltuiesc, că e mic și trebuie să ajungă.

Redactor: Mihaela Andrei/ Editor online: Adina Sîrbu/ Foto: pagina de Facebook Mihaela Bilic

Cum să slăbeşti mestecând

Publicat de Bogdan Comșa, 7 iunie 2015, 22:10

Cercetările ştiinţifice recente arată că guma de mestecat ajută la controlul greutăţii, creşte concentrarea, vigilenţa şi atenţia.

Guma de mestecat fără zahăr are doar aproximativ 10 calorii şi ajută la reducerea poftei de mâncare. Un studiu arată că persoanele care mestecă gumă timp de 15 minute în pauza recomandată de 3 ore dintre mese consumă în medie cu 36 de calori mai puţin decât cei care nu au acest obicei.

Mestecând două gume de 10 calorii în locul unui cub de ciocolată de 140 de calorii, veţi scoate din alimentaţie 120 de calorii. În plus, mestecatul gumei consumă 11 calorii în 3 ore.

Alimentele de tip junk food, mai ieftine decât cele sănătoase

Publicat de Adina Sîrbu, 12 octombrie 2014, 09:16

Mâncarea sănătoasă costă de trei ori mai mult decât cea nesănătoasă, arată un studiu realizat de Universitatea Cambridge, iar diferenţa de preţ va creşte în continuare.

Potrivit cotidianului The Telegraph, care menţionează studiul, cercetătorii au analizat evoluţia preţurilor a 100 de produse în funcţie de valoarea lor calorică.

Un coş mediu de 1.000 de calorii, alcătuit din somon, iaurt şi roşii, costă 9,4 euro.

Acelaşi aport caloric provenit din alimente mai puţin sănătoase, ca pizza, hamburger sau clătite costă numai 3,1 euro.

Diferenţa între cele două coşuri este prin urmare de 6,3 euro, faţă de 4,9 euro acum zece ani, relatează The Telegraph.

Concluzia este că preţurile la alimentele sănătoase urcă mai repede decât cele pentru junk food, care rămân ieftine.

Cercetătorii universitari de la Centrul pentru alimentaţie au solicitat guvernului să se gândească la măsuri care să frâneze creşterea preţurilor la alimentele sănătoase.

Acestea  trebuie să aibă un preţ accesibil – afirmă autorul principal al studiului, Nicholas Jones.

Pe termen lung, spune el, creşterea diferenţei de preţ între hrana sănătoasă şi cea nesănătoasă este un factor de agravare a inegalităţilor în privinţa sănătăţii în rândurile populaţiei.