Calendarul zilei – 8 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 12 noiembrie 2024, 15:02

S-a întâmplat într-o zi de 8 noiembrie

* Acum 231 de ani (1793) era deschis, pentru public, Muzeul Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I), pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice

* Acum 159 de ani (1865) se deschidea, la Cluj, Dieta Transilvaniei. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865). Autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (8/20)

* În 1874, cu exact 150 de ani în urmă, era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul. Statuia lui Mihai Viteazul din București este o statuie ecvestră, operă a sculptorului francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse (1824-1887) și este primul monument de această factură din Capitală. Materialul documentar necesar pentru realizarea lucrării i-a fost trimis sculptorului de către Alexandru Odobescu și Theodor Aman. În 1873, statuia de bronz finalizată și soclul de marmură au fost aduse de la Paris la București

* Cu 129 de ani în urmă (1895), fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (1845 – 1923), a descoperit razele X (denumite şi „radiaţiile R”), făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, realizare care i-a adus un Premiu Nobel pentru Fizică, în anul 1901. Razele X, cunoscute ca razele Röntgen, sunt radiații electromagnetice ionizante cu undă mică, cuprinse între 0,1 și 100 Å (ångström). Ca profesor al Universității Würzburg (Germania) a studiat descărcările electrice. Pe parcursul studiilor și cu un mic ajutor (o lampă), descoperă niște radiații pe care le-a numit raze X.  Pe 22 decembrie 1895, fizicianul german a realizat prima radiografie făcută mâinii soției sale

* Sunt marcați 101 ani de când a avut loc „Puciul de la Berărie”. Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită „Bürgerbraukeller”. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923

* Acum 79 de ani (1945), cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi, în timpul căreia au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora

* Cu 78 de ani în urmă (1946) era înfiinţat Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon”. Prin Decretul-lege nr. 895 emis de Regele Mihai, se aproba raportul ministrului Sănătăţii, neurochirurg prof. dr. Bagdasar, de înfiinţare şi organizare a Institutului de Endocrinologie. La început, noua instituţie a funcţionat în localul Clinicii de Dermatologie a Spitalului Colentina, pentru ca din 1948 să îşi găsească locul în clădirea Sanatoriului Saint Vincent de Paul. Dacă iniţial, a funcţionat în sistemul Ministerului Sănătăţii, ulterior a trecut sub tutela Academiei Române, ca apoi să funcţioneze sub auspiciile Academiei de Ştiinţe Medicale. Încă de la început, ca o recunoaştere a personalităţii savantului la dezvoltarea ştiinţei naţionale şi internaţionale, institutul s-a numit „Prof. dr. C. I. Parhon”

* Acum 74 de ani (1950) avea loc prima luptă a unor avioane de vânătoare (jet fighter), în timpul războiului coreean (1950 – 1953), când un F-80 aparținând SUA a doborât două MiG-15 nord-coreene, de origine rusească. Prim-locotenentul Russell J. Brown, din cadrul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, a 16-a escadrilă de interceptare a luptătorilor, este creditat cu doborârea unui avion de vânătoare Mikoyan-Gurevich MiG-15, construit în Rusia, lângă râul Yalu, în timp ce zbura cu un Lockheed F-80C-10-LO Shooting Star

* Acum 66 de ani (1958) Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti îi condamna, prin Sentinţa nr. 125, pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti. Lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile

* După căderea comunismului, România obţinea, acum 31 de ani (1993), din partea SUA, clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale. Cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane au decis permanentizarea clauzei). României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an. Prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza

* Tot cu 31 de ani în urmă (1993) avea loc înfiinţarea Misiunii permanente a României pe lângă Consiliul Europei, la Strasbourg

* Se împlinesc 25 de ani (1999) de când era înfiinţat Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, în urma unui acord între Guvernul României şi cel al Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul cultural. Acesta este unul dintre cele 15 Institute Culturale Române care funcţionează în momentul de faţă la Budapesta, Viena, Praga, Varşovia, Paris, Roma, Veneţia, Londra, Istanbul, Tel Aviv, Madrid, Lisabona, Stockholm, New York și Beijing. Toate aceste institute se aflau sub o dublă coordonare: aceea a Ministerului Afacerilor Externe (care le administrează) şi cea a Institutului Cultural Român din Bucureşti – centrala care asigură susţinerea proiectelor culturale propriu-zise. Ţelurile prioritare ale ICR sunt „exportul” de cultură românească în lume şi asistenţa identitară culturală pentru românii care trăiesc în afara ţării. În data de 6 octombrie 2015, a avut loc inaugurarea noului sediu ICR Berlin, în Reinhardtstr. nr. 14

* Se marchează 11 ani (2013) de când Taifunul Haiyan lovea arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a ţării

* În urmă cu 8 ani (2016) Donald John Trump (n. 1946), magnat imobiliar, vedetă de televiziune şi politician, a devenit al 45-lea președinte al Statelor Unite, candidând din partea Partidului Republican şi învingând-o pe Hillary Clinton, propusă din partea Partidului Democrat. A preluat oficial mandatul de președinte pe 20 ianuarie 2017, succedându-l în această funcţie pe Barack Obama. A candidat din partea Partidului Republican pentru un nou mandat la Casa Albă, la alegerile desfășurate pe data de 3 noiembrie 2020, scrutin în urma căruia a fost dat drept câștigător candidatul democrat, Joseph „Joe” Biden Jr., care a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Statelor Unite (al 47-lea) în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Barack Obama

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi toate cetele Puterilor cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– „Ziua Martirilor români de la Beliș”, amintește de evenimentul petrecut la această dată în 1918 pe moșia baronului maghiar János Urmánczy, în zona comunei Beliș din districtul Huedin al comitatului Cluj, când, între 41 și 50 de civili – în majoritate români – au fost împușcați mișelește și aruncați în foc de către o unitate de militari înarmați aflată sub comanda căpitanului k.u.k. Antoniu Dietrich

– 1857: S-a născut Alexandru C. Cuza, profesor, publicist şi om politic de extremă dreapta, creatorul doctrinei naţionaliste creştine; în 1923 înfiinţează, împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, Liga Apărării Naţionale Creştine (din care, în 1927, Codreanu se desprinde, formând Legiunea Arhanghelului Mihail, devenită, ulterior, Garda de Fier, principala grupare fascistă din România); în 1935 LANC fuzionează cu Partidul Naţional Agrar condus de Octavian Goga, formând Partidul Naţional Creştin; în intervalul decembrie 1937 – februarie 1938 O. Goga şi A. C. Cuza conduc ultimul guvern format de partide înaintea instaurării dictaturii personale a regelui Carol al II-lea; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1947)

– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905)

– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină în 1923) (m. 1931) – 155 de ani

– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965)

– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002)

– 1921: S-a născut polonista şi traducătoarea Olga Zaicik (m. 2013)

– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar marcant al generației postbelice, profesor univesitar (m. 2018)

– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, memorialist, editor, publicist, traducător şi diplomat (m. 2019) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Eugeniu Iordăchescu, inginer constructor, inventator și profesor; a salvat, prin translare, mai multe biserici ce urmau să fie demolate din ordinul lui Nicolae Ceauşescu în anii ’80 ai secolului trecut; are invenții referitoare la problemele de deplasare a construcțiilor și la protecția antiseismică a clădirilor (m. 2019) – 95 de ani. NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 9.XI.1929

– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009)

– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, redactor, publicist şi profesor; considerat de părintele Dumitru Stăniloaie „cel mai important scriitor al spiritualităţii româneşti, începător al scrisului nostru viitor”; supranumit „magul de la Vultureşti” (prof. dr. Nicolae Georgescu, eminescolog) (m. 2020)

– 1944: S-a născut Ioan (Ionică) Moldovan, violonist-instrumentist tradițional, conducător muzical și „primaș” al Tarafului Tradițional „Păunița” – Sângeorz-Băi, „Tezaur Uman Viu” din 2021 (m. 2023) – 80 de ani

– 1948: S-a născut Anica Fichioș, meșter în arta țesutului și a cusutului, din Oituz, județul Bacău, desemnată „Tezaur Uman Viu” în 2018

– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904)

– 1995: A murit Ion Baciu, muzician, dirijor şi profesor (n. 1931)

– 1996: A murit istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909)

– 1999, 8/9: A murit juristul Vasile Gionea; specialist în drept constituţional, dreptul muncii şi drept economic; deputat PNŢCD (1990-1992); vicepreşedinte al Comisiei de redactare a Constituţiei României; preşedinte al Curţii Constituţionale a României (1992-1995); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1914) – 25 de ani

– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929)

– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932)

– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924)

– 2016: A murit Marius Popp, compozitor de muzică de jazz, pianist şi profesor; a avut o contribuţie desebită la dezvoltarea jazz-ului românesc, atât în calitate de muzician, cât şi ca pedagog (n. 1935)

– 2019: A murit Oana Manolescu, scriitoare, publicistă, chimistă și profesoară; co-fondatoare și președintă a Asociației Liga Albanezilor din România (1999-2017); deputată a minorității naționale albaneze în perioada 1996-2016 (n. 1941) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Budapesta: Întâlnire informală a șefilor de stat sau de guvern

– Praga: Are loc Summit-ul IISS pentru Apărare de la Praga, la care participă, printre alții, președintele ceh, Petr Pavel și ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur (8 – 10 nov.)

– Atena: Ministrul grec de externe, George Gerapetritis se va întâlni la Atena cu omologul său turc, Hakan Fidan

– Marsilia, Franța: Miniștrii Bruno Retailleau (Interne) și Didier Migaud (Justiție) vor prezenta măsuri împotriva traficului de droguri

– Tokyo: Sony – rezultate pentru al doilea trimestru 2024/25

– Londra: IAG – rezultate din trimestrul III

– Bristol, Regatul Unit: Rugby – Meciuri amicale: Bristol – Australia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Radiologiei” este o iniţiativă a Societăţii Europene de Radiologie, Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale. Data marchează aniversarea descoperirii radiațiilor X de către Wilhelm Roentgen, în 1895. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2012 şi este continuatoarea „Zilei europene a radiologiei”, sărbătorită doar o singură dată la 11 februarie 2011, cu ocazia comemorării lui Röntgen

– „Ziua Internaţională a zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949 ( – 75 de ani), ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua mondială a urbanismului” sau „Ziua mondială de planificare a oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări

– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742)

– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608) – 350 de ani

– 1711, 8/19: S-a născut Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765)

– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930)

– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912)

– 1848: S-a născut Friedrich Ludwig Gottlob Frege, matematician, filozof, logician și profesor german; unul dintre fondatorii logicii moderne, pe care a aplicat-o la fundamentarea matematicii (m. 1925)

– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române (1930) (m. 1959)

– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953)

– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922) – 140 de ani

– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822)

– 1900: S-a născut prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină)

– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 1998)

– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, una din primele femei corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998)

– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863) – 115 ani

– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005) – 110 ani

– 1922: S-a născut Christian Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001)

– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005)

– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române (1997) (m. 2016) – 100 de ani

– 1927: S-a născut actorul de comedie și cântărețul britanic Sir Ken Dodd; în anii ’60 ai secolului XX, a intrat în Cartea Recordurilor Guinness pentru cea mai lungă sesiune de spus glume – 1.500 de glume în trei ore şi jumătate (m. 2018)

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n. 1929 – m. 2018), a regizat filme cu tematică social-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei (m. 2024)

– 1932: S-a născut actrița franceză Stéphane Audran (m. 2018)

– 1935: S-a născut Alain Delon, actor, regizor de film, scenarist şi producător francez; unul dintre cei mai cunoscuți actori din cinematografia franceză și sex simbol al anilor ’60, ’70 și ’80; în 1985, a câștigat Premiul César pentru cel mai bun actor pentru interpretarea sa din „Notre histoire” (m. 2024)

– 1953: A murit Ivan Bunin, poet şi prozator rus; primul rus care a primit Premiul Nobel pentru literatură, în 1933 (n. 1870)

– 1959: S-a născut scriitoarea americancă Caroline Knapp (m. 2002) – 65 de ani

– 1960: S-a născut actorul suedez Michael Nyqvist, protagonistul ecranizării trilogiei „Millenium” a scriitorului Stieg Larsson (m. 2017)

– 1978: A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894)

– 1994: A murit scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (n. 1940) – 30 de ani

– 1998: A murit actorul francez de film Jean Marais (n. 1913)

– 2009: A murit fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916) – 15 ani

– 2017: A murit Antonio Carluccio, „naşul bucătăriei italiene”, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii; cunoscut prin lanţul de magazine care îi poartă numele şi pe care le-a lansat începând cu anul 1999 (n. 1937)

– 2022: A murit cantărețul și compozitorul scoțian Dan McCafferty (nume complet William Daniel McCafferty), fost solist al trupei de hard rock „Nazareth” (din 1968) (n. 1946)

– 2023: A murit Horst Rainer Erler, scriitor, regizor și producător de film, scenarist german (n. 1933) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 noiembrie 2023, 05:00 / actualizat: 8 noiembrie 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 8 noiembrie

* Se împlinesc 230 de ani (1793) de când era deschis, pentru public, Muzeul Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I), pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice

* Acum 158 de ani (1865) se deschidea, la Cluj, Dieta Transilvaniei. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865). Autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (8/20)

* În 1874, acum 149 de ani, era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul. Statuia lui Mihai Viteazul din București este o statuie ecvestră, operă a sculptorului francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse (1824-1887) și este primul monument de această factură din Capitală. Materialul documentar necesar pentru realizarea lucrării i-a fost trimis sculptorului de către Alexandru Odobescu și Theodor Aman. În 1873, statuia de bronz finalizată și soclul de marmură au fost aduse de la Paris la București

* În urmă cu 128 de ani (1895), fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (1845 – 1923), a descoperit razele X (denumite şi „radiaţiile R”), făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, realizare care i-a adus un Premiu Nobel pentru Fizică, în anul 1901. Razele X, cunoscute ca razele Röntgen, sunt radiații electromagnetice ionizante cu undă mică, cuprinse între 0,1 și 100 Å (ångström). Ca profesor al Universității Würzburg (Germania) a studiat descărcările electrice. Pe parcursul studiilor și cu un mic ajutor (o lampă), descoperă niște radiații pe care le-a numit raze X.  Pe 22 decembrie 1895, fizicianul german a realizat prima radiografie făcută mâinii soției sale

* Sunt marcați 100 de ani de când a avut loc „Puciul de la Berărie”. Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită „Bürgerbraukeller”. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923

* Acum 78 de ani (1945), cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi, în timpul căreia au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora

* Cu 77 de ani în urmă (1946) era înfiinţat Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon”. Prin Decretul-lege nr. 895 emis de Regele Mihai, se aproba raportul ministrului Sănătăţii, neurochirurg prof. dr. Bagdasar, de înfiinţare şi organizare a Institutului de Endocrinologie. La început, noua instituţie a funcţionat în localul Clinicii de Dermatologie a Spitalului Colentina, pentru ca din 1948 să îşi găsească locul în clădirea Sanatoriului Saint Vincent de Paul. Dacă iniţial, a funcţionat în sistemul Ministerului Sănătăţii, ulterior a trecut sub tutela Academiei Române, ca apoi să funcţioneze sub auspiciile Academiei de Ştiinţe Medicale. Încă de la început, ca o recunoaştere a personalităţii savantului la dezvoltarea ştiinţei naţionale şi internaţionale, institutul s-a numit „Prof. dr. C. I. Parhon”

* Acum 73 de ani (1950) avea loc prima luptă a unor avioane de vânătoare (jet fighter), în timpul războiului coreean (1950 – 1953), când un F-80 aparținând SUA a doborât două MiG-15 nord-coreene, de origine rusească. Prim-locotenentul Russell J. Brown, din cadrul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, a 16-a escadrilă de interceptare a luptătorilor, este creditat cu doborârea unui avion de vânătoare Mikoyan-Gurevich MiG-15, construit în Rusia, lângă râul Yalu, în timp ce zbura cu un Lockheed F-80C-10-LO Shooting Star

* Sunt marcați 65 de ani (1958) de când Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti îi condamna, prin Sentinţa nr. 125, pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti. Lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile

* După căderea comunismului, România obţinea, acum 30 de ani (1993), din partea SUA, clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale. Cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane au decis permanentizarea clauzei). României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an. Prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza

* Se împlinesc 30 de ani (1993) de la înfiinţarea Misiunii permanente a României pe lângă Consiliul Europei, la Strasbourg

* Cu 24 de ani în urmă (1999) era înfiinţat Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, în urma unui acord între Guvernul României şi cel al Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul cultural. Acesta este unul dintre cele 15 Institute Culturale Române care funcţionează în momentul de faţă la Budapesta, Viena, Praga, Varşovia, Paris, Roma, Veneţia, Londra, Istanbul, Tel Aviv, Madrid, Lisabona, Stockholm, New York și Beijing. Toate aceste institute se aflau sub o dublă coordonare: aceea a Ministerului Afacerilor Externe (care le administrează) şi cea a Institutului Cultural Român din Bucureşti – centrala care asigură susţinerea proiectelor culturale propriu-zise. Ţelurile prioritare ale ICR sunt „exportul” de cultură românească în lume şi asistenţa identitară culturală pentru românii care trăiesc în afara ţării. În data de 6 octombrie 2015, a avut loc inaugurarea noului sediu ICR Berlin, în Reinhardtstr. nr. 14

* Se marchează 10 ani (2013) de când Taifunul Haiyan lovea arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a ţării

* În urmă cu 7 ani (2016) Donald John Trump (n. 1946), magnat imobiliar, vedetă de televiziune şi politician, a devenit al 45-lea președinte al Statelor Unite, candidând din partea Partidului Republican şi învingând-o pe Hillary Clinton, propusă din partea Partidului Democrat. A preluat oficial mandatul de președinte pe 20 ianuarie 2017, succedându-l în această funcţie pe Barack Obama. A candidat din partea Partidului Republican pentru un nou mandat la Casa Albă, la alegerile desfășurate pe data de 3 noiembrie 2020, scrutin în urma căruia a fost dat drept câștigător candidatul democrat, Joseph „Joe” Biden Jr., care a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Statelor Unite (al 47-lea) în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Barack Obama

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi toate cetele Puterilor cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– „Ziua Martirilor români de la Beliș”, amintește de evenimentul petrecut la această dată în 1918 (- 105 ani) pe moșia baronului maghiar János Urmánczy, în zona comunei Beliș din districtul Huedin al comitatului Cluj, când, între 41 și 50 de civili – în majoritate români – au fost împușcați mișelește și aruncați în foc de către o unitate de militari înarmați aflată sub comanda căpitanului k.u.k. Antoniu Dietrich

– 1857: S-a născut Alexandru C. Cuza, profesor, publicist şi om politic de extremă dreapta, creatorul doctrinei naţionaliste creştine; în 1923 înfiinţează, împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, Liga Apărării Naţionale Creştine (din care, în 1927, Codreanu se desprinde, formând Legiunea Arhanghelului Mihail, devenită, ulterior, Garda de Fier, principala grupare fascistă din România); în 1935 LANC fuzionează cu Partidul Naţional Agrar condus de Octavian Goga, formând Partidul Naţional Creştin; în intervalul decembrie 1937 – februarie 1938 O. Goga şi A. C. Cuza conduc ultimul guvern format de partide înaintea instaurării dictaturii personale a regelui Carol al II-lea; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1947)

– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905) – 160 de ani

– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină în 1923) (m. 1931)

– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965)

– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002)

– 1921: S-a născut polonista şi traducătoarea Olga Zaicik (m. 2013)

– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar marcant al generației postbelice, profesor univesitar (m. 2018) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, memorialist, editor, publicist, traducător şi diplomat (m. 2019)

– 1929: S-a născut Eugeniu Iordăchescu, inginer constructor, inventator și profesor; a salvat, prin translare, mai multe biserici ce urmau să fie demolate din ordinul lui Nicolae Ceauşescu în anii ’80 ai secolului trecut; are invenții referitoare la problemele de deplasare a construcțiilor și la protecția antiseismică a clădirilor (m. 2019). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 9.XI.1929

– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009)

– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, redactor, publicist şi profesor; considerat de părintele Dumitru Stăniloaie „cel mai important scriitor al spiritualităţii româneşti, începător al scrisului nostru viitor”; supranumit „magul de la Vultureşti” (prof. dr. Nicolae Georgescu, eminescolog) (m. 2020)

– 1944: S-a născut Ioan (Ionică) Moldovan, violonist-instrumentist tradițional, conducător muzical și „primaș” al Tarafului Tradițional „Păunița” – Sângeorz-Băi, „Tezaur Uman Viu” din 2021

– 1948: S-a născut Anica Fichioș, meșter în arta țesutului și a cusutului, din Oituz, județul Bacău, desemnată „Tezaur Uman Viu” în 2018 – 75 de ani

– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904)

– 1995: A murit Ion Baciu, muzician, dirijor şi profesor (n. 1931)

– 1996: A murit istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909)

– 1999: A murit juristul Vasile Gionea; specialist în drept constituţional, dreptul muncii şi drept economic; deputat PNŢCD (1990-1992); vicepreşedinte al Comisiei de redactare a Constituţiei României; preşedinte al Curţii Constituţionale a României (1992-1995); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1914)

– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929)

– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932) – 20 de ani

– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924)

– 2016: A murit Marius Popp, compozitor de muzică de jazz, pianist şi profesor; a avut o contribuţie desebită la dezvoltarea jazz-ului românesc, atât în calitate de muzician, cât şi ca pedagog (n. 1935)

– 2019: A murit Oana Manolescu, scriitoare, publicistă, chimistă și profesoară; co-fondatoare și președintă a Asociației Liga Albanezilor din România (1999-2017); deputată a minorității naționale albaneze în perioada 1996-2016 (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor UE ai Economiei și Finanțelor (Eurogrup/Ecofin) (8 – 9 nov.)

– Bruxelles: Comisia Europeană face un bilanț al cererilor Ucrainei, Moldovei și Georgiei de aderare la Uniunea Europeană

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (8 – 9 nov.)

-Seoul: Secretarul de stat al SUA Antony Blinken va vizita Coreea de Sud pentru a discuta despre Coreea de Nord și despre problemele alianței cu ministrul de externe sud-coreean Park Jin (8 – 9 nov.)

-Tașkent: Președintele turc Tayyip Erdogan va călători în Uzbekistan pentru a participa la un summit al Organizației de Cooperare Economică (ECO). (8 – 9 nov.)

– Paris: Procesul de recurs al lui Nicolas Sarkozy în afacerea Bygmalion privind finanțarea ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2012 (8 nov. – 8 dec.)

– Copenhaga: Verdict în procesul intentat de Ahmed Samsam împotriva serviciilor de informații daneze

– Strasbourg: Audierea CEDO privind admisibilitatea cererilor ucrainene în cazul de stat împotriva Rusiei, privind Crimeea

– Paris: One planet – Polar summit, primul summit internațional dedicat ghețarilor și polilor (8 – 10 nov.)

– Frankfurt: Commerzbank – rezultatele trimestrului 3 și ziua investitorilor cu anunțuri privind actualizarea strategiei

– Munchen: Munich Re – rezultate din trimestrul 3

– Herzogenaurach, Germania: Adidas – rezultate din trimestrul 3

– Madrid: Telefonica – rezultate trimestriale

– Toulouse, Franța: Airbus – rezultate din trimestrul 3

– Burbank: Rezultate Disney din trimestrul 4

– New York: Licitația Sotheby’s a colecției Emily Fisher Landau, inclusiv „Woman with a Watch” de Picasso (8 – 9 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Radiologiei” este o iniţiativă a Societăţii Europene de Radiologie, Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale. Data marchează aniversarea descoperirii radiațiilor X de către Wilhelm Roentgen, în 1895. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2012 şi este continuatoarea „Zilei europene a radiologiei”, sărbătorită doar o singură dată la 11 februarie 2011, cu ocazia comemorării lui Röntgen

– „Ziua Mondială pentru Turismul Responsabil” este marcată în ultima zi a Târgului Internațional de Turism de la Londra (6 – 8 nov.) și în întreaga lume, prin organizarea unor evenimente menite să promoveze dezvoltarea turismului, colaborările între companiile de turism, organizațiile sau chiar persoanele interesate de aplicarea unor practici durabile în turismul mondial; evenimentele prilejuite de marcarea acestei zile au loc cu sprijinul Organizației Mondiale a Turismului (World Tourism Organization — UNWTO), agenția Națiunilor Unite care coordonează promovarea la nivel internațional a turismului responsabil, durabil și accesibil. NOTĂ: „Ziua mondială a turismului” este marcată la 27 septembrie, ziua când, în 1970, a fost adoptat Statutul Organizaţiei Mondiale a Turismului

– „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949, ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua mondială a urbanismului” sau „Ziua mondială de planificare a oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări

– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742)

– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608)

– 1711, 8/19: S-a născut Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765)

– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930) – 180 de ani

– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912)

– 1848: S-a născut Friedrich Ludwig Gottlob Frege, matematician, filozof, logician și profesor german; unul dintre fondatorii logicii moderne, pe care a aplicat-o la fundamentarea matematicii (m. 1925) – 175 de ani

– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române (1930) (m. 1959)

– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953) – 140 de ani

– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922)

– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822)

– 1900: S-a născut prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină)

– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 1998)

– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, una din primele femei corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998) – 115 ani

– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863)

– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005)

– 1922: S-a născut Christian Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001)

– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române (1997) (m. 2016)

– 1927: S-a născut actorul de comedie și cântărețul britanic Sir Ken Dodd; în anii ’60 ai secolului XX, a intrat în Cartea Recordurilor Guinness pentru cea mai lungă sesiune de spus glume – 1.500 de glume în trei ore şi jumătate (m. 2018)

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n. 1929 – m. 2018), a regizat filme cu tematică social-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei

– 1932: S-a născut actrița franceză Stéphane Audran (m. 2018)

– 1935: S-a născut Alain Delon, actor, regizor de film, scenarist şi producător francez

– 1953: A murit Ivan Bunin, poet şi prozator rus; primul rus care a primit Premiul Nobel pentru literatură, în 1933 (n. 1870) – 70 de ani

– 1959: S-a născut scriitoarea americancă Caroline Knapp (m. 2002)

– 1960: S-a născut actorul suedez Michael Nyqvist, protagonistul ecranizării trilogiei „Millenium” a scriitorului Stieg Larsson (m. 2017)

– 1978: A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894) – 45 de ani

– 1994: A murit scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (n. 1940)

– 1998: A murit actorul francez de film Jean Marais (n. 1913) – 25 de ani

– 2009: A murit fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916)

– 2017: A murit Antonio Carluccio, „naşul bucătăriei italiene”, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii; cunoscut prin lanţul de magazine care îi poartă numele şi pe care le-a lansat începând cu anul 1999 (n. 1937)

– 2022: A murit cantărețul și compozitorul scoțian Dan McCafferty (nume complet William Daniel McCafferty), fost solist al trupei de hard rock „Nazareth” (din 1968) (n. 1946) – 1 an

Calendarul zilei – 8 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 8 noiembrie 2022, 14:37

S-a întâmplat într-o zi de 8 noiembrie

* Cu 229 de ani în urmă (1793) era deschis, pentru public, Muzeul Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I), pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice

* Acum 157 de ani (1865) se deschidea, la Cluj, Dieta Transilvaniei. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865). Autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (8/20)

* În 1874, acum 148 de ani, era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul. Statuia lui Mihai Viteazul din București este o statuie ecvestră, operă a sculptorului francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse (1824-1887) și este primul monument de această factură din Capitală. Materialul documentar necesar pentru realizarea lucrării i-a fost trimis sculptorului de către Alexandru Odobescu și Theodor Aman. În 1873, statuia de bronz finalizată și soclul de marmură au fost aduse de la Paris la București

* În urmă cu 127 de ani (1895), fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (1845 – 1923), a descoperit razele X (denumite şi „radiaţiile R”), făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, realizare care i-a adus un Premiu Nobel pentru Fizică, în anul 1901. Razele X, cunoscute ca razele Röntgen, sunt radiații electromagnetice ionizante cu undă mică, cuprinse între 0,1 și 100 Å (ångström). Ca profesor al Universității Würzburg (Germania) a studiat descărcările electrice. Pe parcursul studiilor și cu un mic ajutor (o lampă), descoperă niște radiații pe care le-a numit raze X.  Pe 22 decembrie 1895, fizicianul german a realizat prima radiografie făcută mâinii soției sale

* În urmă cu 99 de ani a avut loc „Puciul de la Berărie”. Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită „Bürgerbraukeller”. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923

* Acum 77 de ani (1945), cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi, în timpul căreia au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora

* Cu 76 de ani în urmă (1946) era înfiinţat Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon”. Prin Decretul-lege nr. 895 emis de Regele Mihai, se aproba raportul ministrului Sănătăţii, neurochirurg prof. dr. Bagdasar, de înfiinţare şi organizare a Institutului de Endocrinologie. La început, noua instituţie a funcţionat în localul Clinicii de Dermatologie a Spitalului Colentina, pentru ca din 1948 să îşi găsească locul în clădirea Sanatoriului Saint Vincent de Paul. Dacă iniţial, a funcţionat în sistemul Ministerului Sănătăţii, ulterior a trecut sub tutela Academiei Române, ca apoi să funcţioneze sub auspiciile Academiei de Ştiinţe Medicale. Încă de la început, ca o recunoaştere a personalităţii savantului la dezvoltarea ştiinţei naţionale şi internaţionale, institutul s-a numit „Prof. dr. C. I. Parhon”

* Acum 72 de ani (1950) avea loc prima luptă a unor avioane de vânătoare (jet fighter), în timpul războiului coreean (1950 – 1953), când un F-80 aparținând SUA a doborât două MiG-15 nord-coreene, de origine rusească. Prim-locotenentul Russell J. Brown, din cadrul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, a 16-a escadrilă de interceptare a luptătorilor, este creditat cu doborârea unui avion de vânătoare Mikoyan-Gurevich MiG-15, construit în Rusia, lângă râul Yalu, în timp ce zbura cu un Lockheed F-80C-10-LO Shooting Star

* În urmă cu 64 de ani (1958) Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti îi condamna, prin Sentinţa nr. 125, pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti. Lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile

* După căderea comunismului, România obţinea, acum 29 de ani (1993), din partea SUA, clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale. Cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane au decis permanentizarea clauzei). României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an. Prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza

* Cu 23 de ani în urmă (1999) era înfiinţat Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, în urma unui acord între Guvernul României şi cel al Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul cultural. Acesta este unul dintre cele 15 Institute Culturale Române care funcţionează în momentul de faţă la Budapesta, Viena, Praga, Varşovia, Paris, Roma, Veneţia, Londra, Istanbul, Tel Aviv, Madrid, Lisabona, Stockholm, New York și Beijing. Toate aceste institute se aflau sub o dublă coordonare: aceea a Ministerului Afacerilor Externe (care le administrează) şi cea a Institutului Cultural Român din Bucureşti – centrala care asigură susţinerea proiectelor culturale propriu-zise. Ţelurile prioritare ale ICR sunt „exportul” de cultură românească în lume şi asistenţa identitară culturală pentru românii care trăiesc în afara ţării. În data de 6 octombrie 2015, a avut loc inaugurarea noului sediu ICR Berlin, în Reinhardtstr. nr. 14

* Acum 9 ani (2013) Taifunul Haiyan lovea arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a ţării

* În urmă cu 6 ani (2016) Donald John Trump (n. 1946), magnat imobiliar, vedetă de televiziune şi politician, a devenit al 45-lea președinte al Statelor Unite, candidând din partea Partidului Republican şi învingând-o pe Hillary Clinton, propusă din partea Partidului Democrat. A preluat oficial mandatul de președinte pe 20 ianuarie 2017, succedându-l în această funcţie pe Barack Obama. A candidat din partea Partidului Republican pentru un nou mandat la Casa Albă, la alegerile desfășurate pe data de 3 noiembrie 2020, scrutin în urma căruia a fost dat drept câștigător candidatul democrat, Joseph „Joe” Biden Jr., care a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Statelor Unite (al 47-lea) în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Barack Obama

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril şi toate cetele Puterilor Cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– „Ziua Martirilor Români de la Beliș”, amintește de evenimentul petrecut la această dată în 1918 pe moșia baronului maghiar János Urmánczy, în zona comunei Beliș din districtul Huedin al comitatului Cluj, când, între 41 și 50 de civili – în majoritate români – au fost împușcați mișelește și aruncați în foc de către o unitate de militari înarmați aflată sub comanda căpitanului k.u.k. Antoniu Dietrich

– 1857: S-a născut Alexandru C. Cuza, profesor, publicist şi om politic de extremă dreapta, creatorul doctrinei naţionaliste creştine; în 1923 înfiinţează, împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, Liga Apărării Naţionale Creştine (din care, în 1927, Codreanu se desprinde, formând Legiunea Arhanghelului Mihail, devenită, ulterior, Garda de Fier, principala grupare fascistă din România); în 1935 LANC fuzionează cu Partidul Naţional Agrar condus de Octavian Goga, formând Partidul Naţional Creştin; în intervalul decembrie 1937 – februarie 1938 O. Goga şi A. C. Cuza conduc ultimul guvern format de partide înaintea instaurării dictaturii personale a regelui Carol al II-lea; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1947) – 165 de ani

– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905)

– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923) (m. 1931)

– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965)

– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002)

– 1921: S-a născut polonista şi traducătoarea Olga Zaicik (m. 2013)

– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar, profesor (m. 2018)

– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, memorialist, editor, publicist, traducător şi diplomat (m. 2019)

– 1929: S-a născut Eugeniu Iordăchescu, inginer constructor, inventator și profesor; a salvat, prin translare, mai multe biserici ce urmau să fie demolate din ordinul lui Nicolae Ceauşescu în anii ’80 ai secolului trecut; are invenții referitoare la problemele de deplasare a construcțiilor și la protecția antiseismică a clădirilor (m. 2019). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 9.XI.1929

– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009)

– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, redactor, publicist şi profesor; considerat de părintele Dumitru Stăniloaie „cel mai important scriitor al spiritualităţii româneşti, începător al scrisului nostru viitor”; supranumit „magul de la Vultureşti” (prof. dr. Nicolae Georgescu, eminescolog) (m. 2020) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Ioan (Ionică) Moldovan, violonist-instrumentist tradițional, conducător muzical și „primaș” al Tarafului Tradițional „Păunița” – Sângeorz-Băi, „Tezaur Uman Viu” din 2021

– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904) – 50 de ani

– 1995: A murit Ion Baciu, muzician, dirijor şi profesor (n. 1931)

– 1996: A murit istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909)

– 1999: A murit juristul Vasile Gionea; specialist în drept constituţional, dreptul muncii şi drept economic; deputat PNŢCD (1990-1992); vicepreşedinte al Comisiei de redactare a Constituţiei României; preşedinte al Curţii Constituţionale a României (1992-1995); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1914)

– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929)

– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932)

– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924)

– 2016: A murit Marius Popp, compozitor de muzică de jazz, pianist şi profesor; a avut o contribuţie desebită la dezvoltarea jazz-ului românesc, atât în calitate de muzician, cât şi ca pedagog (n. 1935)

– 2019: A murit Oana Manolescu, scriitoare, publicistă, chimistă și profesoară; co-fondatoare și președintă a Asociației Liga Albanezilor din România (1999-2017); deputată a minorității naționale albaneze în perioada 1996-2016 (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare UE (ECOFIN)

– Amsterdam: Vizita președintelui Italiei, Sergio Mattarella, însoțit de ministrul italian de externe Antonio Tajani, în Țările de Jos (8 – 11 nov.)

-Moscova: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov se întâlnește cu omologul său indian, Subrahmanyam Jaishankar, pentru a discuta probleme bilaterale și despre criza din Ucraina

-Ankara: Președintele turc, Tayyip Erdogan se întâlnește cu prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson pentru a discuta despre oferta Stockholm de a adera la NATO, precum și despre extrădarea oamenilor din Ankara considerați terorişti.

– Washington, D.C:  Alegeri pentru Camera Reprezentanților din SUA

– Washington, D.C: Alegeri pentru Senatul SUA

– Phnom Penh, Cambodgia: Vizita premierului chinez Li Keqiang

-Geneva: O comisie a ONU pentru conflictul israeliano-palestinian conduce o primă serie de audieri publice ale victimelor (8 – 11 nov.)

– Dayton, SUA: Fostul președinte Donald Trump organizează un miting intitulat „Salvați America”, înainte de alegerile de la jumătatea mandatului

– Franţa: Grupul auto Renault organizează o reuniune cu analiştii şi investitorii, ocazie cu care proprietarul Dacia este aşteptat să ofere noi detalii cu privire la planul său de a crea o divizie specializată în producţia de vehicule electrice

– Zhuhai, China: Expoziție internațională aerospațială și de aviație (8 – 13 nov.)

– Tokyo: Nintendo – rezultatele trimestrului 2 2022/23

– Milano: Salonul pentru motociclete EICMA (8 – 13 nov.)

– Londra: O instanță examinează un recurs împotriva unei hotărâri care respinge imunitatea fostului rege al Spaniei Juan Carlos într-un proces de hărțuire

– Leverkusen, Germania: Bayer – rezultate din trimestrul 3

– San Francisco: Disney – rezultate din trimestrul 4

– Alger: Procesul pentru corupție al fostului CEO al grupului petrolier Sonatrach Abdelmoumen, Ould Kaddour

– Rio de Janeiro: Conferința despre inovare și cultură „Săptămâna Inovării de la Rio” (8 – 14 nov.)

– Geneva: Licitație de bijuterii, inclusiv diamantul roz gigant „The Fortune Pink”, la Casa Christie’s

– Statele Unite: Lansarea cărții „The Philosophy of Modern Song” a lui Bob Dylan, dedicată compunerii de cântece

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Începe expoziția cu tabloul Sfântul Ioan Botezătorul de Leonardo da Vinci, împrumutat de Luvru muzeului omonim din Abu Dhabi

– Milano: Tenis – Turneul Next Gen (8 – 12 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Radiologiei” este o iniţiativă a Societăţii Europene de Radiologie, Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale. Data marchează aniversarea descoperirii radiațiilor X de către Wilhelm Roentgen, în 1895. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2012 ( – 10 ani) şi este continuatoarea „Zilei europene a radiologiei”, sărbătorită doar o singură dată la 11 februarie 2011, cu ocazia comemorării lui Röntgen

– „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949, ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua mondială a urbanismului” sau „Ziua mondială de planificare a oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări

– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742)

– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608)

– 1711, 8/19: S-a născut Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765)

– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930)

– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912) – 175 de ani

– 1848: S-a născut Gottlob Frege, matematician şi logician german, fondatorul logicii matematice (m. 1925)

– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române (1930) (m. 1959)

– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953)

– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922)

– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822)

– 1900: S-a născut prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină)

– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 1998)

– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, una din primele femei corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998)

– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863)

– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005)

– 1922: S-a născut Christian Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005)

– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române (1997) (m. 2016)

– 1927: S-a născut actorul de comedie și cântărețul britanic Sir Ken Dodd; în anii ’60 ai secolului XX, a intrat în Cartea Recordurilor Guinness pentru cea mai lungă sesiune de spus glume – 1.500 de glume în trei ore şi jumătate (m. 2018) – 95 de ani

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n. 1929 – m. 2018), a regizat filme cu tematică social-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei

– 1932: S-a născut actrița franceză Stéphane Audran (m. 2018) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Alain Delon, actor, regizor de film, scenarist şi producător francez

– 1953: A murit Ivan Bunin, poet şi prozator rus; Premiul Nobel pentru literatură pe 1933; primul rus care a primit Premiul Nobel pentru literatură (n. 1870)

– 1959: S-a născut scriitoarea americancă Caroline Knapp (m. 2002)

– 1960: S-a născut actorul suedez Michael Nyqvist, protagonistul ecranizării trilogiei „Millenium” a scriitorului Stieg Larsson (m. 2017)

– 1978: A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894)

– 1994: A murit scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (n. 1940)

– 1998: A murit actorul francez de film Jean Marais (n. 1913)

– 2009: A murit fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916)

– 2017: A murit Antonio Carluccio, „naşul bucătăriei italiene”, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii; cunoscut prin lanţul de magazine care îi poartă numele şi pe care le-a lansat începând cu anul 1999 (n. 1937) – 5 ani

Calendarul zilei – 8 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 8 noiembrie 2021, 8:18

S-a întâmplat într-o zi de 8 noiembrie

* Cu 228 de ani în urmă (1793) era deschis, pentru public, Muzeul Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I), pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice

* Acum 156 de ani (1865) se deschidea, la Cluj, Dieta Transilvaniei. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865). Autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (8/20)

* În 1874, acum 147 de ani, era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul. Statuia lui Mihai Viteazul din București este o statuie ecvestră, operă a sculptorului francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse (1824-1887) și este primul monument de această factură din Capitală. Materialul documentar necesar pentru realizarea lucrării i-a fost trimis sculptorului de către Alexandru Odobescu și Theodor Aman. În 1873, statuia de bronz finalizată și soclul de marmură au fost aduse de la Paris la București

* În urmă cu 126 de ani (1895), fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (1845 – 1923), a descoperit razele X (denumite şi „radiaţiile R”), făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, realizare care i-a adus un Premiu Nobel pentru Fizică, în anul 1901. Razele X, cunoscute ca razele Röntgen, sunt radiații electromagnetice ionizante cu undă mică, cuprinse între 0,1 și 100 Å (ångström). Ca profesor al Universității Würzburg (Germania) a studiat descărcările electrice. Pe parcursul studiilor și cu un mic ajutor (o lampă), descoperă niște radiații pe care le-a numit raze X.  Pe 22 decembrie 1895, fizicianul german a realizat prima radiografie făcută mâinii soției sale

* În urmă cu 98 de ani a avut loc „Puciul de la Berărie”. Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită „Bürgerbraukeller”. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923

* Acum 76 de ani (1945), cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi, în timpul căreia au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora

* Se împlinesc 75 de ani (1946) de la înfiinţarea Institutului de Endocrinologie „C. I. Parhon”. Prin Decretul-lege nr. 895 emis de Regele Mihai, se aproba raportul ministrului Sănătăţii, neurochirurg prof. dr. Bagdasar, de înfiinţare şi organizare a Institutului de Endocrinologie. La început, noua instituţie a funcţionat în localul Clinicii de Dermatologie a Spitalului Colentina, pentru ca din 1948 să îşi găsească locul în clădirea Sanatoriului Saint Vincent de Paul. Dacă iniţial, a funcţionat în sistemul Ministerului Sănătăţii, ulterior a trecut sub tutela Academiei Române, ca apoi să funcţioneze sub auspiciile Academiei de Ştiinţe Medicale. Încă de la început, ca o recunoaştere a personalităţii savantului la dezvoltarea ştiinţei naţionale şi internaţionale, institutul s-a numit „Prof. dr. C. I. Parhon”

* Acum 71 de ani (1950) avea loc prima luptă a unor avioane de vânătoare (jet fighter), în timpul războiului coreean (1950 – 1953), când un F-80 aparținând SUA a doborât două MiG-15 nord-coreene, de origine rusească. Prim-locotenentul Russell J. Brown, din cadrul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, a 16-a escadrilă de interceptare a luptătorilor, este creditat cu doborârea unui avion de vânătoare Mikoyan-Gurevich MiG-15, construit în Rusia, lângă râul Yalu, în timp ce zbura cu un Lockheed F-80C-10-LO Shooting Star

* În urmă cu 63 de ani (1958) Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti îi condamna, prin Sentinţa nr. 125, pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti. Lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile

* După căderea comunismului, România obţinea, acum 28 de ani (1993), din partea SUA, clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale. Cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane au decis permanentizarea clauzei). României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an. Prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza

* Cu 22 de ani în urmă (1999) era înfiinţat Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, în urma unui acord între Guvernul României şi cel al Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul cultural. Acesta este unul dintre cele 15 Institute Culturale Române care funcţionează în momentul de faţă la Budapesta, Viena, Praga, Varşovia, Paris, Roma, Veneţia, Londra, Istanbul, Tel Aviv, Madrid, Lisabona, Stockholm, New York și Beijing. Toate aceste institute se aflau sub o dublă coordonare: aceea a Ministerului Afacerilor Externe (care le administrează) şi cea a Institutului Cultural Român din Bucureşti – centrala care asigură susţinerea proiectelor culturale propriu-zise. Ţelurile prioritare ale ICR sunt „exportul” de cultură românească în lume şi asistenţa identitară culturală pentru românii care trăiesc în afara ţării. În data de 6 octombrie 2015, a avut loc inaugurarea noului sediu ICR Berlin, în Reinhardtstr. nr. 14

* Acum 8 ani (2013) Taifunul Haiyan lovea arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a ţării

* Se împlinesc 5 ani (2016) de când Donald John Trump (n. 1946), magnat imobiliar, vedetă de televiziune şi politician, a devenit al 45-lea președinte al Statelor Unite, candidând din partea Partidului Republican şi învingând-o pe Hillary Clinton, propusă din partea Partidului Democrat. A preluat oficial mandatul de președinte pe 20 ianuarie 2017, succedându-l în această funcţie pe Barack Obama. A candidat din partea Partidului Republican pentru un nou mandat la Casa Albă, la alegerile desfășurate pe data de 3 noiembrie 2020, scrutin în urma căruia a fost dat drept câștigător candidatul democrat, Joseph „Joe” Biden Jr., care a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Statelor Unite (al 47-lea) în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Barack Obama

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril şi toate cetele Puterilor Cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– „Ziua Martirilor Români de la Beliș”, amintește de evenimentul petrecut la această dată în 1918 pe moșia baronului maghiar János Urmánczy, în zona comunei Beliș din districtul Huedin al comitatului Cluj, când, între 41 și 50 de civili – în majoritate români – au fost împușcați mișelește și aruncați în foc de către o unitate de militari înarmați aflată sub comanda căpitanului K.u.K. Antoniu Dietrich

– 1857: S-a născut Alexandru C. Cuza, profesor, publicist şi om politic de extremă dreapta, creatorul doctrinei naţionaliste creştine; în 1923 înfiinţează, împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, Liga Apărării Naţionale Creştine (din care, în 1927, Codreanu se desprinde, formând Legiunea Arhanghelului Mihail, devenită, ulterior, Garda de Fier, principala grupare fascistă din România); în 1935 LANC fuzionează cu Partidul Naţional Agrar condus de Octavian Goga, formând Partidul Naţional Creştin; în intervalul decembrie 1937 – februarie 1938 O. Goga şi A. C. Cuza conduc ultimul guvern format de partide înaintea instaurării dictaturii personale a regelui Carol al II-lea; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1947)

– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905)

– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923) (m. 1931)

– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965) – 120 de ani

– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002) – 105 ani

– 1921: S-a născut polonista şi traducătoarea Olga Zaicik (m. 2013) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar, profesor (m. 2018)

– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, memorialist, editor, publicist, traducător şi diplomat (m. 2019)

– 1929: S-a născut Eugeniu Iordăchescu, inginer constructor, inventator și profesor; a salvat, prin translare, mai multe biserici ce urmau să fie demolate din ordinul lui Nicolae Ceauşescu în anii ’80 ai secolului trecut; are invenții referitoare la problemele de deplasare a construcțiilor și la protecția antiseismică a clădirilor (m. 2019). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 9.XI.1929

– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009)

– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, publicist şi profesor. NOTĂ: Academia DacoRomână l-a propus la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2013 (m. 2020)

– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904)

– 1977: A murit actorul Györgyi Kovacs (n. 1910)

– 1995: A murit Ion Baciu, muzician, dirijor şi profesor (n. 1931)

– 1996: A murit istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909) – 25 de ani

– 1999: A murit juristul Vasile Gionea; specialist în drept constituţional, dreptul muncii şi drept economic; deputat PNŢCD (1990-1992); vicepreşedinte al Comisiei de redactare a Constituţiei României; preşedinte al Curţii Constituţionale a României (1992-1995); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1914)

– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929)

– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924) – 20 de ani

– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932)

– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924) – 15 ani

– 2016: A murit Marius Popp, compozitor de muzică de jazz, pianist şi profesor; a avut o contribuţie desebită la dezvoltarea jazz-ului românesc, atât în calitate de muzician, cât şi ca pedagog (n. 1935) – 5 ani

– 2019: A murit Oana Manolescu, scriitoare, publicistă, chimistă și profesoară; co-fondatoare și președintă a Asociației Liga Albanezilor din România (1999-2017); deputată a minorității naționale albaneze în perioada 1996-2016 (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Eurogrup, în cadrul căreia miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre inflație, strategii fiscale, euro digital, solvabilitatea firmelor și uniunea bancară

– Wellington: Miniștrii țărilor din Asia-Pacific se întâlnesc la Summitul APEC din Noua Zeelandă (8 – 14 nov.)

– Praga: Sesiune inaugurală a Parlamentului după alegerile legislative

-Moscova: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov poartă discuții cu omologul său venezuelean, Felix Plasencia

– Singapore: Redeschiderea frontierelor pentru călătorii australieni și elvețieni vaccinați, fără impunerea carantinei

– Elveția: Demararea unei campanii de vaccinare împotriva Covid-19 înaintea redeschiderii stațiunilor de schi

– Genova, Italia: Începe audierea preliminară privind posibila urmărire penală a 59 de persoane pentru căderea podului Genova

-Ucraina: Intrarea în vigoare a suspendării funcționarilor și cadrelor didactice nevaccinate împotriva Covid

– Erevan, Armenia: Manifestații de protest la apelul opoziției

-Greifswald, Germania: Cea de-a 10-a aniversare de la inaugurarea gazoductului Nord Stream, care leagă direct Rusia și Europa prin Marea Baltică

– Saint-Yorre, Franța: Inaugurarea ROXPET, principalul centru european de reciclare a sticlelor, de către producătorul de apă minerală Sources Alma (Cristaline)

– Bruxelles: Audierea lui Frances Haugen de către deputații europeni din Comisia pentru piața internă. Frances Haugen a dezvăluit zeci de mii de documente interne ale Facebook către Securities and Exchange Commission și The Wall Street Journal în 2021

– Milano: Prezentarea planului strategic multianual al Euronext

– SUA: Vor fi ridicate restricțiile de intrare pentru călătorii vaccinați împotriva Covid-19

-Barcelona: Conferință de presă privind finalizarea unui nou turn al Sagrada Familia

– New York: Licitație de toamnă la Christie’s, care va include opere semnate de Picasso, Van Gogh, Monet, Basquiat, Banksy (8 – 12 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Radiologiei” este o iniţiativă a Societăţii Europene de Radiologie, Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale. Data marchează aniversarea descoperirii radiațiilor X de către Wilhelm Roentgen, în 1895. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2012 şi este continuatoarea „Zilei europene a radiologiei”, sărbătorită doar o singură dată la 11 februarie 2011, cu ocazia comemorării lui Röntgen

– „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949, ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua mondială a urbanismului” sau „Ziua mondială de planificare a oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări

– 8 – 14.XI: „Săptămâna Internațională a Științei și Păcii” a avut loc pentru prima dată în 1986 și, datorită succesului său, a fost desemnată oficial ca atare de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în 1988. Manifestările, ce au loc în săptămâna care include ziua de 11 noiembrie, au ca obiective promovarea păcii internaționale și a drepturilor omului, protecția mediului și conștientizarea rolului științei și tehnologiei în menținerea păcii mondiale și a dezvoltării sociale

– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742) – 365 de ani

– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608)

– 1711, 8/19: S-a născut Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765) – 310 ani

– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930)

– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912)

– 1848: S-a născut Gottlob Frege, matematician şi logician german, fondatorul logicii matematice (m. 1925)

– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române (1930) (m. 1959)

– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953)

– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922)

– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822)

– 1900: S-a născut prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină)

– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 1998) – 120 de ani

– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, una din primele femei corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998)

– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863)

– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005)

– 1922: S-a născut Christian Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001)

– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005)

– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române (1997) (m. 2016)

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n.1929), a regizat filme cu tematică social-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei – 90 de ani

– 1935: S-a născut Alain Delon, actor, regizor de film, scenarist şi producător francez

– 1953: A murit Ivan Bunin, poet şi prozator rus; Premiul Nobel pentru literatură pe 1933; primul rus care a primit Premiul Nobel pentru literatură (n. 1870)

– 1959: S-a născut scriitoarea americancă Caroline Knapp (m. 2002)

– 1960: S-a născut actorul suedez Michael Nyqvist, protagonistul ecranizării trilogiei „Millenium” a scriitorului Stieg Larsson (m. 2017)

– 1978: A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894)

– 1994: A murit scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (n. 1940)

– 1998: A murit actorul francez de film Jean Marais (n. 1913)

– 2009: A murit fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916)

– 2017: A murit Antonio Carluccio, ”naşul bucătăriei italiene”, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii; cunoscut prin lanţul de magazine care îi poartă numele şi pe care le-a lansat începând cu anul 1999 (n. 1937)

Calendarul zilei – 8 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 noiembrie 2020, 05:19 / actualizat: 9 noiembrie 2020, 8:19

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 8 noiembrie

* Cu 227 de ani în urmă (1793) era deschis, pentru public, Muzeul Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I), pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice

* Se împlinesc 155 de ani (1865) de la deschiderea, la Cluj, a Dietei Transilvaniei. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865). Autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (8/20)

* În 1874, acum 146 de ani, era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul, realizată de sculptorul francez Albert-Ernest Carrièr-Belleuse

* Se împlinesc 125 de ani (1895), de când, la această dată, fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (n. 1845 – m. 1923), a descoperit radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”), făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, realizare care i-a adus un Premiu Nobel pentru Fizică, în anul 1901

* În urmă cu 97 de ani a avut loc „Puciul de la Berărie”. Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită „Bürgerbraukeller”. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923

* Se împlinesc 75 de ani (1945) de când, cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi, în timpul căreia au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora

* Acum 74 de ani (1946) se înfiinţa Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon”. Prin Decretul-lege nr. 895 emis de Regele Mihai, se aproba raportul ministrului Sănătăţii, neurochirurg prof. dr. Bagdasar, de înfiinţare şi organizare a Institutului de Endocrinologie. La început, noua instituţie a funcţionat în localul Clinicii de Dermatologie a Spitalului Colentina, pentru ca din 1948 să îşi găsească locul în clădirea Sanatoriului Saint Vincent de Paul. Dacă iniţial, a funcţionat în sistemul Ministerului Sănătăţii, ulterior a trecut sub tutela Academiei Române, ca apoi să funcţioneze sub auspiciile Academiei de Ştiinţe Medicale. Încă de la început, ca o recunoaştere a personalităţii savantului la dezvoltarea ştiinţei naţionale şi internaţionale, institutul s-a numit „Prof. dr. C. I. Parhon”. În prezent, Institutul Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon” se află sub conducerea directă a Ministerului Sănătăţii

* Se împlinesc 70 de ani (1950) de la prima luptă a unor avioane de vânătoare (jet fighter), în timpul războiului coreean (1950 – 1953), când un F-80 aparținând SUA a doborât două MiG-15 nord-coreene, de origine rusească. Primul locotenent Russell J. Brown, din cadrul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, a 16-a escadrilă de interceptare a luptătorilor, este creditat cu doborârea unui avion de vânătoare Mikoyan-Gurevich MiG-15, construit în Rusia, lângă râul Yalu, în timp ce zbura cu un Lockheed F-80C-10-LO Shooting Star

* În urmă cu 62 de ani (1958) Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti, prin Sentinţa nr. 125, îi condamna pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti. Lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile

* România obţinea, acum 27 de ani (1993), din partea SUA, clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale. Cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane au decis permanentizarea clauzei). României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an. Prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza

* În urmă cu 27 de ani (1993) era înfiinţată Misiunea permanentă a României pe lângă Consiliul Europei, la Strasbourg

* Acum 26 de ani (1994) de la inaugurarea oficială a Complexului „World Trade Center” din Bucureşti (actualul Hotel Pullman)

* Cu 21 de ani în urmă (1999) era înfiinţat Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, în urma unui acord între Guvernul României şi cel al Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul cultural. Acesta este unul dintre cele 15 Institute Culturale Române care funcţionează în momentul de faţă la Budapesta, Viena, Praga, Varşovia, Paris, Roma, Veneţia, Londra, Istanbul, Tel Aviv, Madrid, Lisabona, Stockholm, New York și Beijing. Toate aceste institute se aflau sub o dublă coordonare: aceea a Ministerului Afacerilor Externe (care le administrează) şi cea a Institutului Cultural Român din Bucureşti – centrala care asigură susţinerea proiectelor culturale propriu-zise. Ţelurile prioritare ale ICR sunt exportul de cultură românească în lume şi asistenţa identitară culturală pentru românii care trăiesc în afara ţării. În data de 6 octombrie 2015, a avut loc inaugurarea noului sediu ICR Berlin, în Reinhardtstr. nr. 14

* Acum 7 ani (2013) Taifunul Haiyan lovea arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a ţării

* Acum 4 ani (2016) Donald John Trump (n. 14 iunie 1946), magnat imobiliar, vedetă de televiziune şi politician, a devenit al 45-lea președinte al Statelor Unite, candidând din partea Partidului Republican şi învingând-o pe Hillary Clinton, propusă din partea Partidului Democrat. A preluat oficial mandatul de președinte pe 20 ianuarie 2017, succedându-l în această funcţie pe Barack Obama

Aniversări – Comemorări 

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril şi toate cetele Puterilor Cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– „Ziua Martirilor Români de la Beliș”, amintește de evenimentul petrecut la această dată în 1918 pe moșia baronului maghiar János Urmánczy, în zona comunei Beliș din districtul Huedin al comitatului Cluj, când, între 41 și 50 de civili – în majoritate români – au fost împușcați mișelește și aruncați în foc de către o unitate de militari înarmați aflată sub comanda căpitanului k.u.k. Antoniu Dietrich

– 1857: S-a născut Alexandru C. Cuza, profesor, publicist şi om politic de extremă dreapta, creatorul doctrinei naţionaliste creştine; în 1923 înfiinţează, împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, Liga Apărării Naţionale Creştine (din care, în 1927, Codreanu se desprinde, formând Legiunea Arhanghelului Mihail, devenită, ulterior, Garda de Fier, principala grupare fascistă din România); în 1935 LANC fuzionează cu Partidul Naţional Agrar condus de Octavian Goga, formând Partidul Naţional Creştin; în intervalul decembrie 1937 – februarie 1938 O. Goga şi A. C. Cuza conduc ultimul guvern format de partide înaintea instaurării dictaturii personale a regelui Carol al II-lea; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1947)

– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905)

– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923) (m. 1931)

– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965)

– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002)

– 1921: S-a născut polonista şi traducătoarea Olga Zaicik (m. 2013)

– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar, profesor (m. 2018)

– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, memorialist, editor, publicist, traducător şi diplomat (m. 2019)

– 1929: S-a născut Eugeniu Iordăchescu, inginer constructor, inventator și profesor; a salvat, prin translare, mai multe biserici ce urmau să fie demolate din ordinul lui Nicolae Ceauşescu în anii 80 ai secolului trecut; are invenții referitoare la problemele de deplasare a construcțiilor și la protecția antiseismică a clădirilor (m. 2019). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 9.XI.1929

– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009) – 85 de ani

– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, publicist şi profesor. NOTĂ: Academia DacoRomână l-a propus la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2013 (m. 2020)

– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904)

– 1977: A murit actorul Györgyi Kovacs (n. 1910)

– 1995: A murit Ion Baciu, muzician, dirijor şi profesor (n. 1931) – 25 de ani

– 1996: A murit istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909)

– 1999: A murit juristul Vasile Gionea; specialist în drept constituţional, dreptul muncii şi drept economic; deputat PNŢCD (1990-1992); vicepreşedinte al Comisiei de redactare a Constituţiei României; preşedinte al Curţii Constituţionale a României (1992-1995); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1914)

– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929) – 20 de ani

– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932)

– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924)

– 2016: A murit Marius Popp, compozitor şi pianist de jazz, profesor şi arhitect (n. 1935)

– 2019: A murit Oana Manolescu, scriitoare, publicistă, chimistă și profesoară; co-fondatoare și președintă a Asociației Liga Albanezilor din România (1999-2017); deputată a minorității naționale albaneze în perioada 1996-2016 (n. 1941) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Myanmar (Birmania): Alegeri legislative

– Kuala Lumpur: Miniștrii de externe și pentru comerț din cadrul APEC se întâlnesc pentru a discuta despre politicile legate de comerț și afacerile internaționale în cadrul reuniunii ministeriale APEC din Malaysia (8 – 9 nov.)

– Coreea de Nord: Sunt marcați 70 de ani de la prima luptă cu avioane cu reacție din istorie, când un F-80 al SUA a doborât un MiG-15 rusesc

– Berlin: Decolarea ultimului zbor de pe aeroportul Tegel, un avion Air France cu destinația Paris

– Blida, Algeria: Justiția redeschide cazul de corupție al lui Rafik Khalifa, unul dintre marile scandaluri ale erei Bouteflika

– Ungaria/ Marea Britanie: Anul acesta, ceremonia MTV European Music Awards va fi găzduită de Budapesta, oferind telespectatorilor un show virtual difuzat atât de la Budapesta, cât şi de la Londra

– Praga, Republica Cehă: Campionatele Europene de Judo (8 – 10 nov.)

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Internaţională a Radiologiei” este o iniţiativă a Societăţii Europene de Radiologie, Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2012 şi este continuatoarea „Zilei europene a radiologiei”, sărbătorită doar o singură dată la 11 februarie 2011, cu ocazia comemorării lui Röntgen

– „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949, ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua mondială a urbanismului” sau „Ziua mondială de planificare a oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări

– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742)

– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608)

– 1711, 8/19: S-a născut Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765)

– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930)

– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912)

– 1848: S-a născut Gottlob Frege, matematician şi logician german, fondatorul logicii matematice (m. 1925)

– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române (1930) (m. 1959) – 145 de ani

– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953)

– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922)

– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822) – 130 de ani

– 1900: S-a născut prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină) – 120 de ani

– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1998)

– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, una din primele femei corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998)

– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863)

– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005)

– 1922: S-a născut Christian Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001)

– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005)

– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române (1997) (m. 2016)

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n. 1929), a regizat filme cu tematică social-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei

– 1935: S-a născut Alain Delon, actor, regizor de film, scenarist şi producător francez – 85 de ani

– 1953: A murit Ivan Bunin, poet şi prozator rus; Premiul Nobel pentru literatură pe 1933; primul rus care a primit Premiul Nobel pentru literatură (n. 1870)

– 1959: S-a născut scriitoarea americancă Caroline Knapp (m. 2002)

– 1960: S-a născut actorul suedez Michael Nyqvist, protagonistul ecranizării trilogiei „Millenium” a scriitorului Stieg Larsson (m. 2017) – 60 de ani

– 1978: A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894)

– 1994: A murit scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (n. 1940)

– 1998: A murit actorul francez de film Jean Marais (n. 1913)

– 2009: A murit fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916)

– 2017: A murit Antonio Carluccio, ”naşul bucătăriei italiene”, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii; cunoscut prin lanţul de magazine care îi poartă numele şi pe care le-a lansat începând cu anul 1999 (n. 1937)

Calendarul zilei – 8 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 noiembrie 2019, 06:00 / actualizat: 9 noiembrie 2019, 6:52

EVENIMENTE INTERNE

– Mass-media, Publicitate

* Asociația ESCU revine cu cea de-a II-a ediție a proiectului „Made in RO: 100 ani de branding românesc”, de această dată într-o încercare în premieră, de a pune pe picioare primul muzeu temporar al publicității și mărcilor românești – în spațiul dedicat de la ARCUB (Hanul Gabroveni). Expoziția poate fi vizitată în perioada 8 – 24 noiembrie, în intervalul orar 13:00-20:00

– Cultură

* Cea de-a XI-a ediţie a Festivalului internaţional de film pentru publicul tânăr KINOdiseea va avea loc la Bucureşti, între 8 şi 13 noiembrie şi va conţine 2 competiţii internaţionale de lungmetraje şi 5 competiţii de scurtmetraje – pentru copii între 3 şi 14 ani şi pentru tineri de peste 15 ani. Gala de deschidere va avea loc la Cinema Gloria, de la ora 19:00, cu filmul „Vara mea Extraordinară cu Tess”/ „My Extraordinary Summer with Tess”, al regizorului olandez Steven Wouterlood, împreună cu unul dintre scurtmetrajele sale. KINOdiseea este organizat de Asociaţia Culturală Metropolis, co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi al Uniunii Cineaştilor din România. Proiect cultural este finanţat de Primăria Sectorului 3, realizat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Printre partenerii media: Radio România Cultural

• Proiecţiile din competiţia KINOdiseea YOUTH vor avea loc la Teatrul Apollo 111, între 9 şi 12 noiembrie

* În perioada 10 octombrie – 8 noiembrie, doi dintre cei mai activi și valoroși tineri muzicieni români, violonista Diana Jipa şi pianistul Ştefan Doniga, susțin un turneu național de promovare a celui mai recent proiect cultural și produs discografic care le aparține intitulat „Doamnele muzicii românești”. Din programul zilei:

• Focșani: Recitalul are loc la Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia”, de la ora 18:30

– S-a întâmplat într-o zi de 8 noiembrie

* Cu 226 de ani în urmă (1793) era deschis, pentru public, Muzeul Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I), pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice

* Acum 154 de ani (1865) se deschidea, la Cluj, Dieta Transilvaniei. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865). Autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (8/20)

* În 1874, acum 145 de ani, era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul, realizată de sculptorul francez Albert-Ernest Carrièr-Belleuse

* Cu 124 de ani în urmă (1895), la această dată, fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (n. 1845 – m. 1923), a descoperit radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”), făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, realizare care i-a adus un Premiu Nobel pentru Fizică, în anul 1901

* În urmă cu 96 de ani a avut loc „Puciul de la Berărie”. Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită “Bürgerbraukeller”. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923

* Cu 74 de ani în urmă (1945), cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi, în timpul căreia au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora

* Acum 73 de ani (1946) se înfiinţa Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon”. Prin Decretul-lege nr. 895 emis de Regele Mihai, se aproba raportul ministrului Sănătăţii, neurochirurg prof. dr. Bagdasar, de înfiinţare şi organizare a Institutului de Endocrinologie. La început, noua instituţie a funcţionat în localul Clinicii de Dermatologie a Spitalului Colentina, pentru ca din 1948 să îşi găsească locul în clădirea Sanatoriului Saint Vincent de Paul. Dacă iniţial, a funcţionat în sistemul Ministerului Sănătăţii, ulterior a trecut sub tutela Academiei Române, ca apoi să funcţioneze sub auspiciile Academiei de Ştiinţe Medicale. Încă de la început, ca o recunoaştere a personalităţii savantului la dezvoltarea ştiinţei naţionale şi internaţionale, institutul s-a numit „Prof. dr. C. I. Parhon”. În prezent, Institutul Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon” se află sub conducerea directă a Ministerului Sănătăţii

* În urmă cu 61 de ani (1958), Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti, prin Sentinţa nr. 125, îi condamna pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti. Lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile

* România obţinea, acum 26 de ani (1993), din partea SUA, clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale. Cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane au decis permanentizarea clauzei). României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an. Prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza

* În urmă cu 26 de ani (1993) era înfiinţată Misiunea permanentă a României pe lângă Consiliul Europei, la Strasbourg

* Se împlinesc 25 de ani (1994) de la inaugurarea oficială a Complexului „World Trade Center” din Bucureşti

* Se împlinesc 20 de ani (1999) de la înfiinţarea Institutului Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, în urma unui acord între Guvernul României şi cel al Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul cultural. Acesta este unul dintre cele 15 Institute Culturale Române care funcţionează în momentul de faţă la Budapesta, Viena, Praga, Varşovia, Paris, Roma, Veneţia, Londra, Istanbul, Tel Aviv, Madrid, Lisabona, Stockholm, New York și Beijing. Toate aceste institute se aflau sub o dublă coordonare: aceea a Ministerului Afacerilor Externe (care le administrează) şi cea a Institutului Cultural Român din Bucureşti – centrala care asigură susţinerea proiectelor culturale propriu-zise. Ţelurile prioritare ale ICR sunt exportul de cultură românească în lume şi asistenţa identitară culturală pentru românii care trăiesc în afara ţării. În data de 6 octombrie 2015, a avut loc inaugurarea noului sediu ICR Berlin, în Reinhardtstr. nr. 14

* Acum 6 ani (2013) Taifunul Haiyan lovea arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a ţării

* Acum 3 ani (2016) Donald John Trump (n. 14 iunie 1946), magnat imobiliar, vedetă de televiziune şi politician, a devenit al 45-lea președinte al Statelor Unite, candidând din partea Partidului Republican şi învingând-o pe Hillary Clinton, propusă din partea Partidului Democrat. A preluat oficial mandatul de președinte pe 20 ianuarie 2017, succedându-l în această funcţie pe Barack Obama

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil şi toate cetele Puterilor cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2019)

– 1857: S-a născut Alexandru C. Cuza, profesor, publicist şi om politic de extremă dreapta, creatorul doctrinei naţionaliste creştine; în 1923 înfiinţează, împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, Liga Apărării Naţionale Creştine (din care, în 1927, Codreanu se desprinde, formând Legiunea Arhanghelului Mihail, devenită, ulterior, Garda de Fier, principala grupare fascistă din România); în 1935 LANC fuzionează cu Partidul Naţional Agrar condus de Octavian Goga, formând Partidul Naţional Creştin; în intervalul decembrie 1937 – februarie 1938 O. Goga şi A. C. Cuza conduc ultimul guvern format de partide înaintea instaurării dictaturii personale a regelui Carol al II-lea; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1947)

– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905)

– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923) (m. 1931) – 150 de ani

– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965)

– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002)

– 1921: S-a născut polonista şi traducătoarea Olga Zaicik (m. 2013)

– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar, profesor (m. 2018)

– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, memorialist, editor, publicist, traducător şi diplomat (m. 2019) – 90 de ani

– 1929: S-a născut Eugeniu Iordăchescu, inginer constructor, inventator și profesor; a salvat, prin translare, mai multe biserici ce urmau să fie demolate din ordinul lui Nicolae Ceauşescu în anii 80 ai secolului trecut; are invenții referitoare la problemele de deplasare a construcțiilor și la protecția antiseismică a clădirilor (m. 2019) – 90 de ani. NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 9.XI.1929

– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009)

– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, publicist şi profesor. NOTĂ: Academia DacoRomână l-a propus la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2013

– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904)

– 1977: A murit actorul Györgyi Kovacs (n. 1910)

– 1995: A murit Ion Baciu, muzician, dirijor şi profesor (n. 1931)

– 1996: A murit istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909)

– 1999: A murit juristul Vasile Gionea; specialist în drept constituţional, dreptul muncii şi drept economic; deputat PNŢCD (1990-1992); vicepreşedinte al Comisiei de redactare a Constituţiei României; preşedinte al Curţii Constituţionale a României (1992-1995); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1914) – 20 de ani

– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929)

– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932)

– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924)

– 2016: A murit Marius Popp, compozitor şi pianist de jazz, profesor şi arhitect (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare ale UE

– Berlin: Mike Pompeo, secretarul de stat al SUA, susţine un discurs în cadrul unui eveniment care comemorează 30 de ani de la căderea „Zidului Berlinului”

– Quito, Ecuador: Cea de-a 174-a sesiune a Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului (8 – 14 nov.)

– Senegal: Noul Carnaval de la Dakar (8 – 10 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Radiologiei” este o iniţiativă a Societăţii Europene de Radiologie, Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2012 şi este continuatoarea „Zilei europene a radiologiei”, sărbătorită doar o singură dată la 11 februarie 2011, cu ocazia comemorării lui Röntgen. Tema de anul acesta este: „Imagistica sportivă (radiologia musculo-scheletică)”

– „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949 ( – 70 de ani), ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua mondială a urbanismului” sau „Ziua mondială de planificare a oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări

– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742)

– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608) – 345 de ani

– 1711, 8/19: S-a născut Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765)

– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930)

– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912)

– 1848: S-a născut Gottlob Frege, matematician şi logician german, fondatorul logicii matematice (m. 1925)

– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1930 (m. 1959)

– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953)

– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922) – 135 de ani

– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822)

– 1900: S-a născut prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină)

– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1998)

– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, una din primele femei corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998)

– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863) – 110 ani

– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005) – 105 ani

– 1922: S-a născut Christian Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001)

– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005)

– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române (1997) (m. 2016) – 95 de ani

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n. 1929), a regizat filme cu tematică social-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei

– 1935: S-a născut Alain Delon, actor, regizor şi producător francez de film

– 1953: A murit Ivan Bunin, poet şi prozator rus; Premiul Nobel pentru literatură pe 1933; primul rus care a primit Premiul Nobel pentru literatură (n. 1870)

– 1959: S-a născut scriitoarea americancă Caroline Knapp (m. 2002) – 60 de ani

– 1965: A murit Edgard Varèse, compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (n. 1883)

– 1978: A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894)

– 1994: A murit scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (n. 1940) – 25 de ani

– 1998: A murit actorul francez de film Jean Marais (n. 1913)

– 2009: A murit fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916) – 10 ani

– 2017: A murit Antonio Carluccio, ”naşul bucătăriei italiene”, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii; cunoscut prin lanţul de magazine care îi poartă numele şi pe care le-a lansat începând cu anul 1999 (n. 1937)

Calendarul zilei – 8 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 noiembrie 2018, 06:00 / actualizat: 8 noiembrie 2018, 12:18

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente

–  Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – Activităţi în Comisiile parlamentare

• Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale

– Social

* Fundaţia ARCA – Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi organizează seminarul „ARCA’s Migrants Job Center”, având ca tematică accesul la piaţa muncii a persoanelor străine cu drept de şedere legală în România – ora 9:00, la Hoel Marshal Garden, Calea Dorobanţilor nr. 50B, sector 1

– Minorităţi

* Tel Aviv: Institutul Cultural Român de la Tel Aviv organizează o dezbatere cu participarea academicianului și profesorului universitar, Carol Iancu și a lui Andrei Marga, la rândul său profesor universitar doctor, eveniment în cadrul căruia invitații vor face o scurtă prezentare a istoriei miturilor fondatoare ale antisemitismului – ora 17:00 la sediul ICR Tel Aviv. Evenimentul este moderat de Cleopatra Lorințiu, director adjunct al ICR Tel Aviv

– Învăţământ, Cercetare

* Asociaţia pentru Valori în Educaţie organizează a doua ediţie a „Edu Leaders Forum”, cu tema „Inovaţii care produc impact în şcoli”, cel mai inovator eveniment dedicat liderilor din educaţie şi business. Evenimentul va fi dezbătut împreună cu 250 de directori de şcoli, 150 de manageri şi antreprenori din business, 10 ONG-uri din educaţie şi 6 speakeri internaţionali, în sesiuni de training dedicate directorilor şi profesorilor – ora 9:00, la Hotel Sheraton (8 – 9  nov.)

* Are loc „Gala Awards”, eveniment în care sunt sărbătoriţi cei mai buni directori de școli ai anului, cei care au avut cele mai importante rezultate, cei care au avut impact asupra calității educației și îmbunătățesc semnificativ rezultatele școlare ale elevilor, cum fac aceștia primii pași  pentru a  îmbunătăți calitatea educației din România – ora 18:00, la Hotel Sheraton

– Arhitectură

* Iași: Are loc evenimentul de iluminat arhitectural prin care va fi pus „într-o nouă lumină” Muzeul Unirii – ora 19:30.  Acesta face parte din seria evenimentelor de iluminat arhitectural ale proiectului „Mă vezi? 1918 într-o altă lumină” (30 oct. – 13 nov.), în 6 orașe. În cadrul proiectului vor fi iluminate o serie de clădiri a căror istorie este strâns legată de momentul Unirii, unele dintre ele aflate într-o stare avansată de degradare, dorindu-se astfel atragrea atenţiei asupra acestor monumente. Proiectul este iniţiat de Asociaţia Culturală de Educaţie prin Artă, preşedinte Eugen Lumezianu

– Cultură

* Are loc un concert pentru orgă, trompetă și orchestră susţinut de Orchestra Română de Tineret, sub bagheta dirijorului Alexandru Ilie, alături de soliștii Mauro Maur – trompetă, Francoise de Clossey – orgă, Rafael Butaru – concertino, intitulat „L’incanto Della Grande Musica Italiana” – ora 19:00, la Sala Radio, Str. General Berthelot nr. 60-64. Coproducători: Radio România Muzical, Orchestrele și Corurile Radio România

* În cadrul evenimentelor dedicate culturii          chineze, Primăria Municipiului București și Casa de Cultură „Friedrich Schiller” (Str. Batiștei nr. 15) organizează, de la ora 18:00, conferinţa „China azi și după 2018”, susținută de dr. Corneliu Zeana. Evenimentul, organizat cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare Chineze la București, va consta în prezentarea unui film documentar şi a unei expoziţii de fotografii

* Muzeul Municipiului București organizează o nouă conferință de joi – „Unteatru. Un vis. O poveste de succes a Bucureștiului”, susținută de Cristina Rusiecki la Palatul Suțu, începând cu ora 18:30. Invitați speciali – regizorii Andrei și Andreea Grosu, Sânziana Stoican, scenograful Valentin Vârlan și actorii Richard Bovnoczki, Mihaela Trofimov și Ionuț Vișan

* Vernisajul expoziției „Povești în Ramă – Ipostaze ale nemuririi în trei basme românești”, semnată de Ștefana Mărmureanu – ora 18:30, la Muzeul Național al Literaturii din București, Str. Nicolae Crețulescu nr. 8. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 8 – 25 noiembrie. La vernisaj vor vorbi despre lucrările expuse și despre proiectul „Povești în Ramă”: Anca Boeriu, profesor UNARTE; Aurelia Mocanu, critic de artă; Matei Martin, jurnalist

* Turneul național „100 x Enescu”, inițiat de dirijorul Cristian Lupeș și susținut de Bucharest Festival Orchestra, în toamna acestui an, se încheie, cu o reprezentație organizată la Muzeul Național Cotroceni – ora 19:00, în Salonul Cerchez al muzeului

* În perioada 8-11 noiembrie, Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” organizează a II-a ediție a Festivalului „Ion Dacian”, festival gândit ca un omagiu adus renumitului tenor român, prim-solist, regizor și director al Teatrului de Operetă din București. Festivalul se va deschide astăzi, ora 19:00, la Sala Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”

* Cea de-a 10-a ediție a Festivalului Internațional de Film pentru publicul tânăr KINOdiseea va avea loc la București, în perioada 8 – 13 noiembrie. Filme de lungmetraj, dar și calupuri de scurtmetraje pentru copii vor fi proiectate anul acesta la Cinema Eforie, Cinema Gloria, Cinema Pro, precum și în mai multe școli din Sectorul 3. Gala de deschidere a celei de-a 10 ediții va avea loc, de la ora 19:00, la Cinema Pro, cu avanpremiera animației „Colț Alb”, în regia lui Alexandre Espigares

* A III-a stagiune de jazz „Artist in Residence” organizată de Primăria Capitalei prin ARCUB continuă cu „Ι Dream that I am Awake”, concert susținut de Sebastian Burneci Quintet ce va avea loc, începând cu ora 20:00, la Sala Mare ARCUB – Str. Lipscani nr. 84-90. „I Dream That I Am Awake” este cel mai nou proiect semnat de trompetistul Sebastian Burneci. Inițiat la începutul anului 2018, proiectul a fost lansat în cadrul Stagiunii de Jazz a Teatrului ACT

* Filarmonica „George Enescu” susţine, în zilele de 8 și 9 noiembrie, de la ora 19:00, în Sala mare a Ateneului Român, în cadrul „Stagiunii centenare”, un concert extraordinar ai cărui protagoniști sunt doi mari artiști ai lumii: Mischa Maisky, supranumit „Paganini al violoncelului”, și Christian Badea, consilier artistic și dirijor principal al Filarmonicii. Printre partenerii media: Radio România Muzical

* Concert susţinut de Smiley, organizat de BestMusic Live Concerts – ora 21:30, la Hard Rock Cafe

* Arad: Un concert cu piese cunoscute ale jazz-ului simfonic, ca „Seascape”, de Johnny Mandel ori „Shopping Chopin”, de Dan Dediu, va fi susţinut de Filarmonica de stat, sub bagheta dirijorală a maestrului George Cristian Neagu, în cadrul ediţiei a VII-a a „Toamnei Muzicale Arădene” – ora 19:00, la Sala Palatului Cultural. Invitaţii concertului sunt pianistul Sorin Petrescu, percuţionistul Doru Roman, saxofonistul israelian Kobi Shem Tov, alături de bateristul arădean Mario Florescu

* Ploieşti: Concert susţinut de Filarmonica „Paul Constantinescu”, pentru cinstirea memoriei maestrului Ion Baciu, dirijor al Orchestrei Simfonice ploieştene în perioadele 1955-1962 şi 1987-1995 – ora 19:00. La pupitrul dirijoral al orchestrei se va afla Vlad Vizireanu, solistă fiind pianista Ioana Maria Lupaşcu

* Sibiu: Muzeul Naţional Brukental prezintă vernisajul expoziției „Fluo Immersion”, a artistului Andrei Popa – ora 16:00, la Muzeul de Artă Contemporană, Str. Tribunei nr. 6. Curatori: Alexandra Gălăbuț, dr. Alexandru Constantin Chituță (8 nov. – 2 dec.)

* Uzdin şi Satu Nou, Serbia: Caravana teatrului românesc pentru copiii români din Ungaria și Serbia ajunge la Gyula, cu spectacolul „Prâslea cel voinic și merele de aur”, după Petre Ispirescu, regia și muzica: Eduard Petru Jighirgi, un eveniment susţinut de actorii Teatrului „Excelsior” din București

– S-a întâmplat într-o zi de 8 noiembrie

* Se împlinesc 225 de ani (1793) de la deschiderea, pentru public, a Muzeului Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I), pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice

* Acum 153 de ani (1865) se deschidea, la Cluj, Dieta Transilvaniei. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865). Autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (8/20)

* În 1874, acum 144 de ani, era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul, realizată de sculptorul francez Albert-Ernest Carrièr-Belleuse

* Cu 123 de ani în urmă (1895), la această dată, fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (n. 1845 – m. 1923), a descoperit radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”), făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, realizare care i-a adus un Premiu Nobel pentru Fizică, în anul 1901

* Se împlinesc 95 de ani de când a avut loc „Puciul de la Berărie”. Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită “Bürgerbraukeller”. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923

* Cu 73 de ani în urmă (1945), cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi, în timpul căreia au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora

* Acum 72 de ani (1946) se înfiinţa Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon”. Prin Decretul-lege nr. 895 emis de Regele Mihai, se aproba raportul ministrului Sănătăţii, neurochirurg prof. dr. Bagdasar, de înfiinţare şi organizare a Institutului de Endocrinologie. La început, noua instituţie a funcţionat în localul Clinicii de Dermatologie a Spitalului Colentina, pentru ca din 1948 să îşi găsească locul în clădirea Sanatoriului Saint Vincent de Paul. Dacă iniţial, a funcţionat în sistemul Ministerului Sănătăţii, ulterior a trecut sub tutela Academiei Române, ca apoi să funcţioneze sub auspiciile Academiei de Ştiinţe Medicale. Încă de la început, ca o recunoaştere a personalităţii savantului la dezvoltarea ştiinţei naţionale şi internaţionale, institutul s-a numit „Prof. dr. C. I. Parhon”. În prezent, Institutul Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon” se află sub conducerea directă a Ministerului Sănătăţii

* Se împlinesc 60 de ani (1958), de când Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti, prin Sentinţa nr. 125, îi condamna pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti. Lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile

* România obţinea, acum 25 de ani (1993), din partea SUA, clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale. Cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane au decis permanentizarea clauzei). României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an. Prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza

* Se împlinesc 25 de ani (1993) de la înfiinţarea Misiunii permanente a României pe lângă Consiliul Europei, la Strasbourg

* Acum 19 ani (1999), se înfiinţa, în urma unui acord între Guvernul României şi cel al Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul cultural, Institutul Cultural Român “Titu Maiorescu” din Berlin. Acesta este unul dintre cele 15 Institute Culturale Române care funcţionează în momentul de faţă la Budapesta, Viena, Praga, Varşovia, Paris, Roma, Veneţia, Londra, Istanbul, Tel Aviv, Madrid, Lisabona, Stockholm, New York și Beijing. Toate aceste institute se aflau sub o dublă coordonare: aceea a Ministerului Afacerilor Externe (care le administrează) şi cea a Institutului Cultural Român din Bucureşti – centrala care asigură susţinerea proiectelor culturale propriu-zise. Ţelurile prioritare ale ICR sunt exportul de cultură românească în lume şi asistenţa identitară culturală pentru românii care trăiesc în afara ţării. În data de 6 octombrie 2015, a avut loc inaugurarea noului sediu ICR Berlin, în Reinhardtstr. nr. 14

* Se împlinesc 5 ani (2013) de când Taifunul Haiyan lovea arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a ţării

* Acum 2 ani (2016) Donald John Trump (n. 14 iunie 1946), magnat imobiliar, vedetă de televiziune şi politician, a devenit al 45-lea președinte al Statelor Unite, candidând din partea Partidului Republican şi învingând-o pe Hillary Clinton, propusă din partea Partidului Democrat. A preluat oficial mandatul de președinte pe 20 ianuarie 2017, succedându-l în această funcţie pe Barack Obama

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2018)

– Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail şi toate cetele Puterilor cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2018)

– 1857: S-a născut Alexandru C. Cuza, profesor, publicist şi om politic de extremă dreapta, creatorul doctrinei naţionaliste creştine; în 1923 înfiinţează, împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, Liga Apărării Naţionale Creştine (din care, în 1927, Codreanu se desprinde, formând Legiunea Arhanghelului Mihail, devenită, ulterior, Garda de Fier, principala grupare fascistă din România); în 1935 LANC fuzionează cu Partidul Naţional Agrar condus de Octavian Goga, formând Partidul Naţional Creştin; în intervalul decembrie 1937 – februarie 1938 O. Goga şi A. C. Cuza conduc ultimul guvern format de partide înaintea instaurării dictaturii personale a regelui Carol al II-lea; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1947)

– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905) – 155 de ani

– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române din 1990; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923) (m. 1931)

– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965)

– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002)

– 1921: S-a născut polonista şi traducătoarea Olga Zaicik (m. 2013)

– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar, profesor (m. 2018) – 90 de ani

– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, memorialist, editor, publicist, traducător şi diplomat

– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009)

– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, publicist şi profesor. NOTĂ: Academia DacoRomână l-a propus la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2013

– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904)

– 1977: A murit actorul Györgyi Kovacs (n. 1910)

– 1995: A murit Ion Baciu, muzician, dirijor şi profesor (n. 1931)

– 1996: A murit istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909)

– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929)

– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932) – 15 ani

– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924)

– 2016: A murit Marius Popp, compozitor şi pianist de jazz, profesor şi arhitect (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Helsinki, Finlanda: Întrevedere a preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko, cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk

– Helsinki: Vizita de lucru a secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, în vederea pregătirii preluării de către Finlanda a preşedinţiei Comitetului de Miniştri al CoE (21 nov. 2018 – 17 mai 2019)

– Bruxelles: Publicarea previziunilor economice de toamnă ale Comisiei Europene, pentru ţările din zona euro

– Beijing: Ministrul australian de externe, Marise Payne, are o întrevedere cu omologul său chinez, Wang Yi

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Ministrul economiei din EAU, Sultan bin Saeed Al Mansouri, va susţine o conferinţă de presă privind noua lege a investiţiilor străine

– Varşovia, Polonia: Vizita secretarului american al Energiei, Rick Perry

– Buenos Aires, Argentina: O echipă a Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Roberto Cardarelli, va efectua o vizită la Buenos Aires, pentru o a doua examinare a planului economic al Argentinei în cadrul programului de ajutor financiar acordat de instituţia de la Washington

– Hanoi, Vietnam: Vizita președintelui cubanez, Miguel Díaz-Canel, cu scopul de a consolida legăturile dintre cele două țări comuniste (8 – 11 nov.)

– Strasbourg: Secretarul general adjunct al Consiliului Europei, Gabriella Battaini-Dragoni, va participa la cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului „Etoiles & Toiles du cinéma européen” – la Cinéma Odyssée

– Strasbourg: Consiliul Europei organizează un seminar de formare cu tema „Mapping support services for victims of violence against women in line with the Istanbul Convention standards”, în cadrul căruia CoE va prezenta metodologia și instrumentele pentru cartografierea serviciilor de sprijin pentru victimele violenței (femei şi fete) – în Clădirea Agora, camera G3

– Paris, Franţa: Cea de-a 22-a ediţie a evenimentului „Paris Photo”, unul dintre cele mai mari târguri de artă fotografică din lume (8 – 11 nov.)

– Londra: Ceremonia de decernare a premiului „Libertatea presei” – Reporteri fără frontiere

– Ouagadougou, Burkina Faso: Ediția a 3-a a Festivalului WOMAAF (World Music și Festivalul de artă africană) (8 – 10 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Calităţii” (se marchează în a doua zi de joi a lunii noiembrie, începând din 1988 – 30 de ani); în România se sărbătoreşte din anul 1990

– „Ziua Internaţională a Radiologiei” este o iniţiativă a Societăţii Europene de Radiologie, Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2012 şi este continuatoarea „Zilei europene a radiologiei”, sărbătorită doar o singură dată la 11 februarie 2011, cu ocazia comemorării lui Röntgen. Tema de anul acesta este: „Cardiac imaging”

– „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949, ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua mondială a urbanismului” sau „Ziua mondială de planificare a oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări

– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742)

– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608)

– 1711, 8/19: S-a născut Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765)

– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930) – 175 de ani

– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912)

– 1848: S-a născut Gottlob Frege, matematician şi logician german, fondatorul logicii matematice (m. 1925) – 170 de ani

– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1930 (m. 1959)

– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953) – 135 de ani

– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922)

– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822)

– 1900: S-a născut prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină)

– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1998)

– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, una din primele femei corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998) – 110 ani

– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863)

– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005)

– 1922: S-a născut Christian Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001)

– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005) – 95 de ani

– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române din 1997 (m. 2016)

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n. 1929), a regizat filme cu tematică social-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei

– 1935: S-a născut Alain Delon, actor, regizor şi producător francez de film

– 1953: A murit Ivan Bunin, poet şi prozator rus; Premiul Nobel pentru literatură pe 1933; primul rus care a primit Premiul Nobel pentru literatură (n. 1870) – 65 de ani

– 1965: A murit Edgard Varèse, compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (n. 1883)

– 1978: A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894) – 40 de ani

– 1994: A murit scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (n. 1940)

– 1998: A murit actorul francez de film Jean Marais (n. 1913) – 20 de ani

– 2009: A murit fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916)

– 2017: A murit Antonio Carluccio, ”naşul bucătăriei italiene”, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii; cunoscut prin lanţul de magazine care îi poartă numele şi pe care le-a lansat începând cu anul 1999 (n. 1937) – 1 an

Calendarul zilei – 8 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 noiembrie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente

– Camera Deputaţilor

* Activitate în Comisiile parlamentare

• ora 9:30 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice

– Organizaţii

* Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului organizează conferinţa naţională „Disidenţa românească în context naţional şi internaţional. Patru decenii de la apariţia Chartei 77” – ora 11:00, la sediul Institutului, Str. Arh. Grigore Cerchez nr. 16, Sector 1

– Învăţământ, Cercetare

* Piteşti: Societatea Inginerilor de Automobile din România – SIAR organizează în perioada 8 – 10 noiembrie, Congresul Internațional anual de Inginerie a Autovehiculelor şi Transporturilor rutiere CAR 2017 împreuna cu Universitatea din Piteşti sub patronajul Federaţiei Internaţionale a Societăţilor Inginerilor de Automobile – FISITA cu deviza „Mobility Engineering and Environment”. Simultan cu congresul CAR 2017 se va desfăsura Concursul internaţional studenţesc de inginerie a autovehiculelor „Prof. univ. ing. Constantin Ghiulai” la care vor participa 46 de studenţi din 12 universităţi din România şi Republica Moldova

– Istorie

* Muzeul Național Cotroceni va găzdui începând cu ora 18:00, proiecția filmului documentar „Brașov 1987. Doi ani prea devreme”, în regia lui Liviu Tofan. Coproducție a Muzeului Județean de Istorie Brașov și a Casei de Producție TVR, filmul „Brașov 1987. Doi ani prea devreme” tratează în cele mai mici detalii manifestația din 15 noiembrie 1987 – primul protest de masă din istoria comunistă a României

– Cultură

* Concertul „2 Vibes Symphony” susţinut de Orchestra de Camera Radio, Corul Academic Radio, dirijor Ciprian Ţuţu, având-o ca solistă pe Laura Bretan – ora 19:00, la Sala Radio

* Stagiunea Muzicală „Iosif Sava” 2017-2018 a Fundației ACCUMM la Palatul Suţu – Muzeul Municipiului Bucureşti continuă cu un recital de pian la patru mâini – Ana Bădică și Marius Boldea – ora 19:00

* Târgu Mureş: În perioada 8 – 12 noiembrie, se desfăşoară cea de-a a XXV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de Scurt-metraj Alter-Native, şi va cuprinde, pe lângă scurtmetrajele incluse în programul de concurs, cele mai noi şi de succes lungmetraje ale cinematografiei româneşti şi ungare – la Palatul Culturii. Printre filmele de lungmetraj vor putea fi urmărite „Fixeur”, de Adrian Sitaru, care este propunerea României la Oscarul pentru cel mai bun film într-o limbă străină, „Ana, mon amour”, ce a câştigat „Ursul de Argint” pentru montaj, de Călin Peter Netzer, regizorul filmului „Poziţia copilului”, distins în anul 2013 cu „Ursul de Aur” la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin. În programul festivalului figurează şi filmul-documentar „Ţara moartă” al lui Radu Jude, „Mariţa”, de Cristi Iftime, care a avut premiera mondială la ediţia de anul acesta a Festivalului din Karlovy Vary şi care va rula în cinematografele din România din 1 decembrie, „Ouăle lui Tarzan”, regizat de Alexandru Solomon şi „Un pas în urma serafimilor”, de Daniel Sandu. Cinematografia ungară va fi reprezentată cu pelicula „Kincsem”, în regia lui Herendi Gábor, film ce rulează în cinematografele din Ungaria din luna martie

* New York: Institutul Cultural Român din New York, J.U.S.T. Toys Productions și 59E59 Theaters prezintă în perioada 8 – 26 noiembrie, spectacolului “Toys: A Dark Fairy Tale”, de Saviana Stănescu, regia Gábor Tompa. Seria de spectacole cu piesa “Toys” va fi acompaniată de un eveniment special de prezentare a cărții „Gábor Tompa – din opera unui regizor: „De la Trei surori la Livada de vișini”/„ Gábor Tompa – A Stage Director’s Oeuvre: from Three Sisters to The Cherry Orchard” (Editura Institutului Cultural Român, București, 2016), care va avea loc la sediul Institutului Cultural Român din New York, cu participarea regizorului Gábor Tompa, a dramaturgului Saviana Stănescu, a actrițelor Tunde Skovran și Julia Ubrankovics – ora 17:00

– S-a întâmplat într-o zi de 8 noiembrie

* În urmă cu 224 de ani (1793) avea loc deschiderea, pentru public, a Muzeului Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I), pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice

* Acum 152 de ani (1865) se deschidea, la Cluj, Dieta Transilvaniei. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865). Autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (8/20)

* În 1874, acum 143 de ani, era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul, realizată de sculptorul francez Albert-Ernest Carrièr-Belleuse

* Cu 122 de ani în urmă (1895), la această dată, fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (n. 1845 – m. 1923), a descoperit radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”), făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, realizare care i-a adus un Premiu Nobel pentru Fizică, în anul 1901

* Acum 94 de ani a avut loc „Puciul de la Berărie”. Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită “Bürgerbraukeller”. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923

* Cu 72 de ani în urmă (1945), cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi, în timpul căreia au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora

* Acum 71 de ani (1946) se înfiinţa Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon”. Prin Decretul-lege nr. 895 emis de Regele Mihai, se aproba raportul ministrului Sănătăţii, neurochirurg prof. dr. Bagdasar, de înfiinţare şi organizare a Institutului de Endocrinologie. La început, noua instituţie a funcţionat în localul Clinicii de Dermatologie a Spitalului Colentina, pentru ca din 1948 să îşi găsească locul în clădirea Sanatoriului Saint Vincent de Paul. Dacă iniţial, a funcţionat în sistemul Ministerului Sănătăţii, ulterior a trecut sub tutela Academiei Române, ca apoi să funcţioneze sub auspiciile Academiei de Ştiinţe Medicale. Încă de la început, ca o recunoaştere a personalităţii savantului la dezvoltarea ştiinţei naţionale şi internaţionale, institutul s-a numit „Prof. dr. C. I. Parhon”. În prezent, Institutul Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon” se află sub conducerea directă a Ministerului Sănătăţii

* În urmă cu 59 de ani (1958), Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti, prin Sentinţa nr. 125, îi condamna pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti. Lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile

* România obţinea, acum 24 de ani (1993), din partea SUA, clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale. Cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane au decis permanentizarea clauzei). României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an. Prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza

* Acum 18 ani (1999), se înfiinţa, în urma unui acord între Guvernul României şi cel al Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul cultural, Institutul Cultural Român “Titu Maiorescu” din Berlin. Acesta este unul dintre cele 15 Institute Culturale Române care funcţionează în momentul de faţă la Budapesta, Viena, Praga, Varşovia, Paris, Roma, Veneţia, Londra, Istanbul, Tel Aviv, Madrid, Lisabona, Stockholm,  New York și Beijing. Toate aceste institute se aflau sub o dublă coordonare: aceea a Ministerului Afacerilor Externe (care le administrează) şi cea a Institutului Cultural Român din Bucureşti – centrala care asigură susţinerea proiectelor culturale propriu-zise. Ţelurile prioritare ale ICR sunt exportul de cultură românească în lume şi asistenţa identitară culturală pentru românii care trăiesc în afara ţării. În data de 6 octombrie 2015, a avut loc inaugurarea noului sediu ICR Berlin, în Reinhardtstr. nr. 14

* În urmă cu 4 ani (2013), Taifunul Haiyan lovea arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a ţării

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2017)

– Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail şi toate cetele Puterilor cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2017)

– 1857: S-a născut Alexandru C. Cuza, profesor, publicist şi om politic de extremă dreapta, creatorul doctrinei naţionaliste creştine; în 1923 înfiinţează, împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, Liga Apărării Naţionale Creştine (din care, în 1927, Codreanu se desprinde, formând Legiunea Arhanghelului Mihail, devenită, ulterior, Garda de Fier, principala grupare fascistă din România); în 1935 LANC fuzionează cu Partidul Naţional Agrar condus de Octavian Goga, formând Partidul Naţional Creştin; în intervalul decembrie 1937 – februarie 1938 O. Goga şi A. C. Cuza conduc ultimul guvern format de partide înaintea instaurării dictaturii personale a regelui Carol al II-lea; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1947) – 160 de ani

– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905)

– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române din 1990; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923) (m. 1931)

– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965)

– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002)

– 1921: S-a născut polonista şi traducătoarea Olga Zaicik (m. 2013)

– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar, profesor

– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, memorialist, editor, publicist, traducător şi diplomat

– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009)

– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, publicist şi profesor – 80 de ani. NOTĂ: Academia DacoRomână l-a propus la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2013

– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904) – 45 de ani

– 1977: A murit actorul Györgyi Kovacs (n. 1910) – 40 de ani

– 1995: A murit Ion Baciu, muzician, dirijor şi profesor (n. 1931)

– 1996: A murit istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909)

– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929)

– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932)

– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924)

– 2016: A murit Marius Popp, compozitor şi pianist de jazz, profesor şi arhitect (n. 1935) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO (8 – 9 nov.)

– Strasbourg: Forumul Mondial pentru Democrație 2017, cu tema „Este populismul o problemă?” (8 – 10 nov.)

– Beijing: Donald Trump începe prima sa vizită în China în calitate de președinte al Statelor Unite, cu o serie de întâlniri programate cu omologul său chinez, Xi Jinping

– Washington: Acum un an, Donald Trump a fost ales președinte al Statelor Unite ale Americii

– Jakarta: Vizita preşedintelui sud-coreean, Moon Jae-in, în cadrul căreia va avea o întrevedere cu omologul său indonezian, Joko Widodo

– Lisabona: Greva medicilor din spitale

– Abu Dhabi: Inaugurarea muzeului Luvru în prezenţa preşedintelui francez, Emmanuel Macron, însă deschiderea pentru public va avea loc sâmbătă, 11 noiembrie

– Da Nang, Vietnam: Reuniune ministerială a APEC (Cooperarea Economică Asia-Pacific) (8 – 10 nov.)

• reuniunea se încheie cu summitul șefilor de state din 10 și 11 noiembrie, în prezența președintelui american, Donald Trump și a omologului său rus, Vladimir Putin

– New Delhi: Vizita prinţului Charles de Wales şi a soţiei sale, Camilla (8 – 9 nov.)

– Cairo: Curtea de Casație se pronunță asupra eliberării unei figuri a revoluției egiptene, Alan Abel Fatale

– Sarajevo: Are loc Târgul RENEXPO BiH 2017, cel mai important eveniment în domeniul energiilor regenerabile, apei, inovării şi protecţiei mediului din Balcanii de Vest (8 – 9 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Radiologiei” este o iniţiativă a Societăţii Europene de Radiologie, Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2012 şi este continuatoarea „Zilei europene a radiologiei”, sărbătorită doar o singură dată la 11 februarie 2011, cu ocazia comemorării lui Röntgen. Tema de anul acesta este „Radiologie de urgenţă”

– „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949, ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua Mondială a Urbanismului” sau „Ziua Mondială de Planificare a Oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări

– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742)

– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608)

– 1711, 8/19: S-a născut Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765)

– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930)

– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912) – 170 de ani

– 1848: S-a născut Gottlob Frege, matematician şi logician german, fondatorul logicii matematice (m. 1925)

– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1930 (m. 1959)

– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953)

– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922)

– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822)

– 1900: S-a născut prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină)

– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1998)

– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, prima femeie corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998)

– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863)

– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005)

– 1922: S-a născut Christian Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001) – 95 de ani

– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005)

– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române din 1997 (m. 2016)

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n. 1929), a regizat filme cu tematică social-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei

– 1935: S-a născut Alain Delon, actor, regizor şi producător francez de film

– 1953: A murit Ivan Bunin, poet şi prozator rus; a fost primul scriitor rus care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1933 (n. 1870)

– 1965: A murit Edgard Varèse, compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (n. 1883)

– 1978: A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894)

– 1994: A murit scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (n. 1940)

– 1998: A murit actorul francez de film Jean Marais (n. 1913)

– 2009: A murit fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 noiembrie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

*  ora 10:30 – lucrări în plen

* ora 13:00 – lucrări în Comisiile Permanente

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – activitate în Comisiile Parlamentare

– Economic

*  Cea de-a patra ediție a Microsoft Summit având ca temă „Transformarea digitală” şi îi va aduce pe scenă, printre alții, pe David Rowan, directorul editorial şi fondatorul revistei WIRED UK, ENTy – start-up-ul românesc care a câștigat marele premiu la competiţia globală Microsoft Imagine Cup – ora 8:30, la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

* Fundația NESsT România, în parteneriat cu Fundația Alături de Voi Iași și SEIF Zurich, va găzdui a treia ediție a Zilei Întreprinderilor Sociale, un eveniment ce face parte din Proiectul „Dezvoltarea de parteneriate în vederea consolidării antreprenoriatului social” – ora 9:15, la hotelul Novotel, Calea Victoriei 37B, Sala Paris

– Cercetare

* Asociația pentru Dezvoltarea Societății Informaționale (ADSI) și Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică – ICI București vor organiza Dezbaterea Națională „Eliminarea Birocrației prin e-Guvernare și Inovare în Avantajul Cetățenilor”, ediția a II-a

– Cultură

* Muzeul Național al Literaturii Române împreună cu Academia Română, Biblioteca Academiei Române, Fundația Națională pentru Știință și Artă și în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Facultatea de Arte a Universității Hyperion, Asociația ADER „Om între oameni”, organizează evenimentul editorial cu titlul „Mari scriitori români traduși în limba sârbă – Bacovia, Arghezi, Nichita” – ora 13:00,  Biblioteca Academiei Române, Amfiteatrul „I. Heliade-Rădulescu”, Calea Victoriei nr.125.Participă: Acad. Adam Puslojic, acad. Mircea Martin, conf. dr. Răzvan Voncu. Printre partenerii media: Radio România Cultural

* Deschiderea expoziției personale a pictoriței Maria Semionova, ”Continuă, Continuă Farmecul”, în cadrul celei de-a VI-a ediţii a  Zilelor Culturii Ruse în România (18 oct. – 11 nov.)  – ora 18:30, la Centrul Rus de Știință și Cultură, Bd. Lascăr Catargiu nr. 50. Expoziţia va fi deschisă în perioada 8 – 12 noiembrie

* În cadrul celui de-al treilea sezon al spectacolelor – conferință „Round Table București” (20 sep. – 8 nov.), moderate de muzicologul Valentina Sandu-Dediu, are loc o întâlnire cu cosmonautul Dumitru Prunariu – ora 19:00, în Studioul de Operă și Multimedia al Universității Naționale de Muzică, Str. Știrbei Vodă nr. 33

* Viena: Șapte muzicieni membri ai Orchestrei Române de Tineret evoluează în perioada 8-12 noiembrie în cadrul proiectului MusXchange România- Austria, proiect muzical româno-austriac al Orchestrei Române de Tineret, în patru recitaluri camerale susţinute la Viena şi Bucureşti. Seria acestora va începe la Viena, la Centrul Cultural “Arnold Schonberg”, pe 8 şi 9 noiembrie cu un recital Enescu – Schonberg, Schubert, Ligeti ce se va relua pe 12 noiembrie la Ateneul Român din Bucureşti

* Concert al trupelor britanice Blood Youth şi While She Sleeps, în cadrul unui show marca „Metalhead”, alături de formaţia de metalcore din Cluj-Napoca, Diamonds Are Forever – ora 20:00, în Club Fabrica

– S-a întâmplat într-o zi de 8 noiembrie

* În urmă cu 223 de ani (1793) avea loc deschiderea, pentru public, a Muzeului Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I), pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice

* Acum 151 de ani (1865) se deschidea, la Cluj, Dieta Transilvaniei. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865). Autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (8/20)

* În 1874, acum 142 de ani, era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul, realizată de sculptorul francez Albert-Ernest Carrièr-Belleuse

* Cu 121 de ani în urmă (1895), la această dată, fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (n. 1845 – m. 1923), a descoperit radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”), făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, realizare care i-a adus un Premiu Nobel pentru Fizică, în anul 1901

* Acum 93 de ani a avut loc „Puciul de la Berărie”. Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită “Bürgerbraukeller”. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923

* Cu 71 de ani în urmă (1945), cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi, în timpul căreia au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora

* Se împlinesc 70 de ani (1946) de la înfiinţarea Institutului de Endocrinologie „C. I. Parhon”. Prin Decretul-lege nr. 895 emis de Regele Mihai, se aproba raportul ministrului Sănătăţii, neurochirurg prof. dr. Bagdasar, de înfiinţare şi organizare a Institutului de Endocrinologie. La început, noua instituţie a funcţionat în localul Clinicii de Dermatologie a Spitalului Colentina, pentru ca din 1948 să îşi găsească locul în clădirea Sanatoriului Saint Vincent de Paul. Dacă iniţial, a funcţionat în sistemul Ministerului Sănătăţii, ulterior a trecut sub tutela Academiei Române, ca apoi să funcţioneze sub auspiciile Academiei de Ştiinţe Medicale. Încă de la început, ca o recunoaştere a personalităţii savantului la dezvoltarea ştiinţei naţionale şi internaţionale, institutul s-a numit „Prof. dr. C. I. Parhon”. În prezent, Institutul Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon” se află sub conducerea directă a Ministerului Sănătăţii

* În urmă cu 58 de ani (1958), Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti, prin Sentinţa nr. 125, îi condamna pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti. Lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile

* România obţinea, acum 23 de ani (1993), din partea SUA, clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale. Cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane au decis permanentizarea clauzei). României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an. Prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza

* Acum 17 ani (1999), se înfiinţa, în urma unui acord între Guvernul României şi cel al Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul cultural, Institutul Cultural Român “Titu Maiorescu” din Berlin. Acesta este unul dintre cele 15 Institute Culturale Române care funcţionează în momentul de faţă la Budapesta, Viena, Praga, Varşovia, Paris, Roma, Veneţia, Londra, Istanbul, Tel Aviv, Madrid, Lisabona, Stockholm,  New York și Beijing. Toate aceste institute se aflau sub o dublă coordonare: aceea a Ministerului Afacerilor Externe (care le administrează) şi cea a Institutului Cultural Român din Bucureşti – centrala care asigură susţinerea proiectelor culturale propriu-zise. Ţelurile prioritare ale ICR sunt exportul de cultură românească în lume şi asistenţa identitară culturală pentru românii care trăiesc în afara ţării. În data de 6 octombrie 2015, a avut loc inaugurarea noului sediu ICR Berlin, în Reinhardtstr. nr. 14

* În urmă cu 3 ani (2013), Taifunul Haiyan lovea arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a ţării

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2016)

– Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail şi toate cetele Puterilor cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2016)

– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905)

– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923) (m. 1931)

– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965) – 115 ani

– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002) – 100 de ani

– 1921: S-a născut polonista şi traducătoarea Olga Zaicik (m. 2013) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar, profesor

– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, traducător şi diplomat

– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009)

– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, publicist şi profesor. NOTĂ: Academia DacoRomână l-a propus la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2013

– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904)

– 1995: A murit Ion Baciu, muzician, dirijor şi profesor (n. 1931)

– 1996: A murit istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909) – 20 de ani

– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929)

– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924) – 15 ani

– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932)

– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a miniştrilor de finanţe din cadrul UE (ECOFIN)

– SUA: Alegeri prezidenţiale; americanii vor vota şi pentru reînnoirea pe deplin a Camerei Reprezentanților și, parţial, a Senatului

– Ramallah, Teritoriul Palestinian:Reprezentantul francez din Orientul Mijlociu, Pierre Vimont se va întâlni cu președintele palestinian, Mahmoud Abbas

– Roma: Ministrul rus al economiei, Alexey Ulyukaev se va întâlni cu ministrul italian al economiei, Pier Carlo Padoan

– Lisabona: Summit-ul Web anual al jucătorilor pe internet (8 – 10 nov)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Radiologiei” este o iniţiativă a Societăţii Europene de Radiologie, Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2012 şi este continuatoarea „Zilei europene a radiologiei”, sărbătorită doar o singură dată la 11 februarie 2011, cu ocazia comemorării lui Röntgen. În acest an ziua este dedicată imagisticii sânului şi rolului esenţial pe care îl joacă radiologia în depistarea, diagnosticarea şi tratarea bolilor de sân

– „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949, ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua mondială a urbanismului” sau „Ziua mondială de planificare a oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări

– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742) – 360 de ani

– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608)

– 1711, 8/19: S-a născut Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765) – 305 ani

– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930)

– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912)

– 1848: S-a născut Gottlob Frege, matematician şi logician german, fondatorul logicii matematice (m. 1925)

– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1930 (m. 1959)

– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953)

– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922)

– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822)

– 1900: S-a născut prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină)

– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1998) – 115 ani

– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, prima femeie corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998)

– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863)

– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005)

– 1922: S-a născut Christiaan Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001)

– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005)

– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române din 1997 (m. 2016)

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n.1929), a regizat filme cu tematică social-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei – 85 de ani

– 1935: S-a născut Alain Delon, actor, regizor şi producător francez de film

– 1953: A murit Ivan Bunin, poet şi prozator rus; a fost primul scriitor rus care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1933 (n. 1870)

– 1965: A murit Edgard Varèse, compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (n. 1883)

– 1978: A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894)

– 1994: A murit scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (n. 1940)

– 1998: A murit actorul francez de film Jean Marais (n. 1913)

– 2009: A murit fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 noiembrie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Casa Regală
* Cu ocazia zilei onomastice a Majestăţii Sale Regelui, Corul Regal va susţine un concert extraordinar, sub bagheta dirijorului Eduard Dinu. Cu acelaşi prilej, se va sărbători public Ziua Medaliei Regele Mihai I pentru Loialitate. La eveniment vor fi invitate personalităţi ale vieţii publice româneşti, posesoare ale decoraţiei regale. Evenimentul se va desfăşura în prezenţa Alteţei Sale Regale Principesa Maria

– S-a întâmplat într-o zi de 8 noiembrie
* În urmă cu 222 de ani se deschidea, pentru public, Muzeul Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I) pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice
* Se împlinesc 150 de ani de la deschiderea Dietei Transilvaniei, la Cluj. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865); autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (8/20)
* În anul 1874, adică acum 141 de ani, într-o zi de 8 noiembrie, era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul (realizată de sculptorul francez Albert-Ernest Carrièr-Belleuse)
* Se împlinesc 120 de ani, de când, la această dată, fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (n. 1845 – m. 1923), făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, a descoperit radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”). A primit Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901
* Acum 92 de ani a avut loc „Puciul de la Berărie”. Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită “Bürgerbraukeller”. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923
* Cu 70 de ani în urmă, cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi, în timpul căreia au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora
* În urmă cu 57 de ani, Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti, prin Sentinţa nr. 125, îi condamna pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti. Lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile
* România obţinea, acum 22 de ani, din partea SUA clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale; cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane vor decide permanentizarea clauzei). României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an; prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza
* Acum 16 ani, se înfiinţa, în urma unui acord între Guvernul României şi cel al Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul cultural, Institutul Cultural Român “Titu Maiorescu” din Berlin. Acesta este unul dintre cele 15 Institute Culturale Române care funcţionează în momentul de faţă la Budapesta, Viena, Praga, Varşovia, Paris, Roma, Veneţia, Londra, Istanbul, Tel Aviv, Madrid, Lisabona, Stockholm, New York și Beijing. Toate aceste institute se aflau sub o dublă coordonare: aceea a Ministerului Afacerilor Externe (care le administrează) şi cea a Institutului Cultural Român din Bucureşti – centrala care asigură susţinerea proiectelor culturale propriu-zise. Ţelurile prioritare ale ICR sunt exportul de cultură românească în lume şi asistenţa identitară culturală pentru românii care trăiesc în afara ţării. Foarte recent, mai exact marţi, 6 octombrie 2015, a avut loc inaugurarea noului sediu ICR BERLIN, în Reinhardtstr. nr. 14
* În urmă cu 2 ani, Taifunul Haiyan lovea arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a ţării

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2015)

– Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail şi toate cetele Puterilor cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2015)

– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905)

– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923) (m. 1931)

– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965)

– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002)

– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar

– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, traducător şi diplomat

– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009) – 80 de ani

– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, publicist şi profesor. NOTĂ: Academia DacoRomână l-a propus la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2013

– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904)

– 1995: A murit Ion Baciu, muzician, dirijor şi profesor (n. 1931) – 20 de ani

– 1996: A murit istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909)

– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929) – 15 ani

– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932)

– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924)

EVENIMENTE EXTERNE

– Croaţia: Alegeri parlamentare

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949, ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua mondială a urbanismului” sau „Ziua mondială de planificare a oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări

– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742)

– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608)

– 1711, 8/19: S-a născut Mikhail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765)

– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930)

– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912)

– 1848: S-a născut Gottlob Frege, matematician şi logician german, fondatorul logicii matematice (m. 1925)

– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1930 (m. 1959) – 140 de ani

– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953)

– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922)

– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822) – 125 de ani

– 1900: S-a născut prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină) – 115 ani

– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1998)

– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, prima femeie corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998)

– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863)

– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005)

– 1922: S-a născut Christiaan Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001)

– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005)

– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române din 1997

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n. 1929), a regizat filme cu tematică socio-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei

– 1935: S-a născut Alain Delon, actor, regizor şi producător francez de film – 80 de ani

– 1953: A murit Ivan Bunin, poet şi prozator rus; a fost primul scriitor rus care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1933 (n. 1870)

– 1965: A murit Edgard Varèse, compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (n. 1883) – 50 de ani

– 1978: A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894)

– 1994: A murit scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (n. 1940)

– 1998: A murit actorul francez de film Jean Marais (n. 1913)

– 2009: A murit fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 9 noiembrie 2014, 16:07

EVENIMENTE INTERNE

– Uniunea Europeană

* Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, se află în vizită în România, în zilele de 7 şi 8 noiembrie. Astăzi, de la ora 11:30, are loc o vizită la proiectul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics) de la Institutul Naţional de Fizică Nucleară „Horia Hulubei’”, la care vor participa ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu şi ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici – Str. Reactorului nr. 30, Măgurele

* Are loc inaugurarea sediului central al PES activists România şi a biroului europarlamentar din Bucureşti al lui Victor Negrescu – ora 13:00, Str. Agricultori nr. 17A, sector 2. Evenimentul promovează campania iniţiată de PES activists Romania, intitulată „Victor Ponta – preşedinte european” şi de a consolida mesajele constructive transmise de echipa de europarlamentari PSD. La eveniment va lua parte şi Giacomo Filibeck, secretar general adjunct al PES

– Ministere

* Cluj-Napoca: Ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, şi secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, participă la evenimentul de predare a 51 de ambulanţe noi care vor fi folosite de serviciile UPU din toată ţara – ora 13:00, pe platoul Sălii Sporturilor

– Partide

* Programul preşedintelui executiv al PSD, Liviu Dragnea, viceprim-ministru şi ministru al dezvoltării regionale și administrației publice:

► Maramureş:

• ora 13:00 – declaraţii de presă – la sediul PSD

► Satu Mare

• ora 15:30 – întâlnire cu Org. Mun. Satu Mare – la sediul PSD
• ora 16:00 – întâlnire cu primarii şi preşedinţii organizaţiilor locale PSD – la sediul PSD
• ora 17:00 – conferinţă de presă – la sediul PSD

– Culte, Biserică

* Deva: În perioada 7 – 9 noiembrie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va efectua o vizită canonică în Episcopia Devei şi Hunedoarei, prilej cu care vor fi aduse spre închinare Sfintele Moaşte ale Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Din programul zilei:

• ora 8:00 – întâmpinarea raclei cu Sfintele Moaște ale Sfinților Martiri Brâncoveni și a ierahilor – la Biserica „Nașterea Maicii Domnului și Sfinții Martiri Brâncoveni”
• ora 8:20 – primirea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel – la Biserica „Nașterea Maicii Domnului și Sfinții Martiri Brâncoveni”
• ora 8:30 – slujba de târnosire a Bisericii „Nașterea Maicii Domnului și Sfinții Martiri Brâncoveni” – cartier Micro 15
• ora 9:30 – Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie
• ora 17:00 – sfințirea Centrului Socio-medical „Sfântul Ierarh Nectarie” al Episcopiei Devei și Hunedoarei și a Sediului administrativ eparhial al Episcopiei Devei și Hunedoarei

– Istorie

* O serie de acţiuni din cadrul proiectului „În umbra libertăţii. 50 de ani de la eliberarea deţinuţilor politic” vor avea loc în zilele de 8 şi 9 noiembrie, în Capitală. Evenimentele sunt organizate de Centrul de Studii în Istoria Contemporană, în parteneriat cu Fundaţia „Konrad Adenauer”, Fundaţia „Sfinţii Închisorilor”, Cinemagix, Editura Humanitas şi Librăria Humanitas de la Cişmigiu. Proiectul va include, astăzi, o vizită la Fortul 13 Jilava, unul dintre principalele spaţii carcerale din acea perioadă, în aceeaşi zi fiind programat un concert Robin and the Backstabbers la Club Fabrica (Str. 11 iunie nr. 50), pentru a marca scurgerea a 50 de ani de la eliberarea deţinuţilor din temniţele comuniste. Duminică, la Biserica Sf. Silvestru, va fi oficiată o slujbă de pomenire pentru cei morţi în închisori, iar de la ora 17:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu va avea loc lansarea cărţii de interviuri cu supravieţuitorii închisorilor „Supravieţuitorii. Mărturii din temniţele comuniste ale României”

– Cultură

* În cadrul programului „Mașina Timpului”, un concept original de educație și divertisment, dedicat cunoașterii vieții marilor personalități ale omenirii, astăzi, are loc o conferinţă despre Leonardo da Vinci – ora 11:00, în Sala Atelier a Muzeului „Antipa”

* Muzeul Naţional de Artă al României organizează o vizită cu ghidaj gratuit în Colecţia Josefina şi Eugen Taru – ora 11:30, la Muzeul Colecţiilor de Artă, Calea Victoriei nr. 111. Prezentarea este susţinută de Elena Ciocoiu, specialist în cadrul secţiei Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale şi Marketing

* Centrul Național al Dansului București găzduiește, în zilele de 8 și 9 noiembrie, în cadrul Festivalului E-Motional, avanpremiera spectacolului „Fragil” creat de coregraful Cosmin Manolescu. Realizat cu participarea dansatorilor Giselda Ranieri (Italia), Tanja Andreeva (Norvegia) și Cristian Nanculescu (România), spectacolul este o coproducție internațională creată în cadrul proiectului „E-Motional: rethinking dance”. Prima parte se desfășoară de la ora 17:00, într-o locație secretă care le va fi dezvăluită doar celor care își rezervă accesul la aceasta, iar a doua parte de la ora 20:00, la Centrul Național al Dansului, Sala Stere Popescu

* Spectacolul de comedie „Sosesc deseară”, de Tudor Muşatescu, în regia lui Nae Cosmescu, cea mai nouă premieră a Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, va putea fi văzută de bucureşteni, în zilele de 8 şi 9 noiembrie, de la ora 19:00, la Sala Savoy

* Teatrul Evreiesc de Stat prezintă premiera „În vizită la domnul Green”, de Jeff Baron, o comedie despre prietenie, familie si iertare – ora 19:00 (8 şi 9 nov.). Astăzi, după premieră are loc o conferinţă de presă – ora 20:30

* DJ-ul olandez, Armin Van Buuren, susţine, alături de o echipă de peste 20 de artişti, incluzând muzicieni, vocalişti, acrobaţi şi dansatori, un spectacol în cadrul turneului „Armin Only Intense” – ora 20:00, la Romexpo

* Fălticeni: Se desfăşoară evenimentul „Centenarul Muzeului Fălticenilor 1914-2014 – Muzeul de Artă Ion Irimescu la patru decenii”. În Sala Pictor “Aurel Băeşu” va avea loc, la ora 12:00, deschiderea oficială a Sesiunii jubiliare dedicate acestor aniversări, la ora 13:00, la Muzeul de Artă “Ion Irimescu” va avea loc vernisajul expoziţiei de artă şi lansarea albumului “Aurel Băeşu”, iar la ora 14:00, la Muzeul Apelor “Mihai Băcescu” va putea fi vizitată o expoziţie de carte veche cu tipărituri brâncoveneşti aflate în patrimoniul muzeelor fălticenene. Organizatorii evenimentului sunt Consiliul Judeţean Suceava, Consiliul Local, Muzeul de Artă, Fundaţia Culturală “Ion Irimescu”, Muzeul Apelor “Mihai Băcescu” Fălticeni şi Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni, în parteneriat cu Central Cultural Bucovina, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava şi Casa Memorială “Mihail Sadoveanu” Fălticeni

* Râmnicu Vâlcea: Sala Mare a Teatrului “Anton Pann” din localitate găzduieşte, de la ora 18:00, un concert dedicat memoriei poetului George Ţărnea. Printre artiştii de renume care îl vor omagia pe regretatul poet al iubirilor se numără Nicu Alifantis, Ducu Bertzi, Maria Gheorghiu, Vasile Şeicaru şi Victor Hoaja, alături de actorul Horaţiu Mălăele. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Consililul Judeţean Vâlcea şi Centrul Judeţean al Creaţiei Vâlcea

* Timişoara: Cea de-a IV-a ediție a Festivalului European de Teatru „Eurothalia” organizat de Teatrul German de Stat Timișoara se va desfășura în perioada 8 – 17 noiembrie – ora 10:00, la sediul Teatrului German, Str. Alba Iulia nr. 2. Evenimentul aduce la Timișoara 15 trupe din 5 țări – Germania, Austria, Olanda, Rusia și România – propunându-și să exploreze și în acest an diverse tendințe și curente din teatrul european: teatrul clasic sau dramaturgia contemporană, teatrul cu mize socio-politice, teatrul-dans sau dansul contemporan. Astăzi, vor avea loc două premiere: „Moliendo café”, în regia lui Silviu Purcărete, și „Cronica unor căderi banale”, spectacol regizat de Yves Marc. Acesta poate fi văzut la ora 18:00 la Casa de Cultură a Studenților, iar premiera oficială a producției montate de Silviu Purcărete este programată la ora 20:30 la Sala Teatrului German de Stat din Timișoara

* Italia: Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia găzduieşte, de la ora 18:00, vernisajul expoziţiei „Spart, răsturnat, căzut, vărsat”, a artistei Adina Plugaru. Expoziţia va fi deschisă până pe 15 decembrie, iar intrarea este liberă

– Diverse

* În zilele de 8 şi 9 noiembrie, are loc Seminarul Național Aikido Aikikai „Festivalul Japonez”, eveniment organizat de Fundația Română de Aikido Aikikai, prin Dumkan Dojo Aikido Aikikai – ora 10:00, la Colegiul Naţional „Elena Cuza”, sala de sport, Str. Peştera Scărişoara nr. 1

* Muzeul Național de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” organizează, începând cu ora 11:00, la Sala Atelier, conferința intitulată „Mustelidele din fauna României”, susținută de Ana-Maria Diaconescu, muzeograf

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2014)

– Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail şi toate cetele Puterilor cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2014)

– Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (Calendarul Arhiepiscopiei Bisericii Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2014)

– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905)

– 1865, 8/20: Deschiderea Dietei Transilvaniei, la Cluj; potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865); autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta

– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923) (m. 1931) – 145 de ani

– 1874: A fost dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul (realizată de sculptorul francez Albert-Ernest Carrièr-Belleuse) – 140 de ani

– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965)

– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală “caietele Dragomir”, publicate de Editura “Humanitas” (m. 2002)

– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar

– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, traducător şi diplomat – 85 de ani

– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009)

– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, publicist şi profesor)

– 1958: Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti, prin Sentinţa nr. 125, îi condamnă pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti; lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile

– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904)

– 1993: România obţine din partea SUA clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale; cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane vor decide permanentizarea clauzei). NOTĂ: României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an; prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza

– 1994: Inaugurarea oficială a Complexului “World Trade Center” din Bucureşti – 20 de ani

– 1995: A murit Ion Baciu, dirijor şi profesor (n. 1931)

– 1996: A murit istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909)

– 2000: Deschiderea oficială, la Berlin, a Institutului Cultural Român “Titu Maiorescu”

– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929)

– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932)

– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924)

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Ministrul afacerilor externe rus, Serghei Lavrov, urmează să se întâlnească cu secretarul american de stat, John Kerry, pe marginea pregătirilor pentru summitul Forumului Cooperării Economice Asia Pacific (APEC)

– Berlin: Ceremonii la împlinirea a 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului; vor fi prezenţi o serie de oficiali şi personalităţi de prim rang, între care cancelarul Angela Merkel, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, şi fostul lider al sindicatului polonez Solidaritatea, Lech Walesa. Festivităţile vor culmina duminică cu o mare sărbătoare populară desfăşurată la Poarta Brandenburg

– Tel Aviv: Vizita noii şefe a diplomaţiei UE, Federica Mogherini, în cadrul căreia va avea întrevederi cu premierul izraelian, Benjamin Netanyahu şi ministrul de externe, Avigdor Lieberman (8 şi 9 nov)

– Kiev: Întrevedere a ministrului olandez de externe, Bert Koenders, cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkine

– Praga: Are loc finala competiţiei feminine de tenis Fed Cup între Cehia şi Germania (8 şi 9 nov.)

Aniversări – Comemorări

– “Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949 ( – 65 de ani), ziua mai este cunoscută şi sub numele de “Ziua mondială de planificare a oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări

– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742)

– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608) – 340 de ani

– 1711, 8/19: S-a născut Mikhail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765)

– 1793: Se deschide, pentru public, Muzeul Luvru din Paris; iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii; la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I); ulterior muzeul s-a îmbogăţit prin achiziţionarea de obiecte antice

– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930)

– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său “Dracula” (m. 1912)

– 1848: S-a născut Gottlob Frege, matematician şi logician german, fondatorul logicii matematice (m. 1925)

– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1930 (m. 1959)

– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953)

– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922) – 130 de ani

– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822)

– 1895: La această dată fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen, făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, a descoperit radiaţiile X (denumite şi “radiaţiile R”). NOTĂ: Wilhelm Conrad Röntgen (n. 1845 – m. 1923), fizician german; cercetări de mecanică, electricitate, optică; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901

– 1900: S-a născut prozatoarea americană Margaret Mitchell, autoarea romanului care a stat la baza celebrului film “Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină)

– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1998)

– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, prima femeie corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998)

– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863) – 105 ani

– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005) – 100 de ani

– 1922: S-a născut Christiaan Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001)

– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al “tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005)

– 1923: A avut loc “Puciul de la Berărie”; declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită Bürgerbraukeller. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare condusă de Ritter von Kahr şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al primului război mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923.

Sursa: RADOR