Calendarul zilei – 8 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 8 februarie 2024, 05:00 / actualizat: 9 februarie 2024, 12:53

S-a întâmplat într-o zi de 8 februarie

* În urmă cu 168 de ani (1856) domnitorul Barbu Ştirbei (1849-1853; 1854-1856) decreta, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni și Mihail Kogălniceanu, desfiinţarea robiei „ţiganilor” în Ţara Românească („Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești”). Această lege elibera din sclavie și ultima categorie de robi, aceia care aparțineau boierilor particulari. Astfel, a fost desfiinţată robia romilor particulari, dându-se drept compensare 10 galbeni pentru fiecare rom, din Casa fondului de despăgubire. Erau obligaţi să se statornicească, iar nomazii să se aşeze în satele unde doresc, cu obligaţia de a avea locuinţe şi gospodării proprii. Aşadar, votarea celor două legi, în anul 1855 în Moldova şi în 1856 în Ţara Românească, a constituit, practic, cea din urmă etapă a dezrobirii celor de etnie romă, fiind prima mare reformă socială, când cetăţenii aceleaşi ţări aveau aceleaşi drepturi, fără nicio discriminare (8/20)

* Se împlinesc 165 de ani (1859) de când avea loc primirea entuziastă a domnitorului Principatului Moldovei şi al Principatului Valahiei, Alexandru Ioan Cuza, la Bucureşti, unde a rostit Proclamaţia către ţară. Domnitorul a intrat în Bucureşti prin zona Băneasa, fiind întâmpinat cu pâine şi sare şi aclamat de 100.000 de oameni. În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, prin care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: „Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!” (8/20)

* Sunt marcați 155 de ani (1869) de când apărea Legea privind învăţământul primar în Austro-Ungaria, în baza căreia acesta era scos de sub controlul bisericii şi etatizat. Legea a avut grave repercusiuni asupra învăţământului românesc din Transilvania, predarea în limba română restrângându-se numai la unele sate şi făcându-se după manuale şi metode ineficiente

* Cu 144 de ani în urmă (1880) Franţa, Germania şi Marea Britanie recunoşteau independenţa de stat a României, iar trimişii diplomatici de la Bucureşti au fost ridicaţi la rang de miniştri plenipotenţiari (8/20)

* Sunt marcați 120 de ani (1904) de când flota japoneză ataca pe neaşteptate fortăreaţa rusă Port-Arthur din Manciuria, pricinuind serioase pierderi flotei ruseşti aflate în rada portului, ofensiva fiind începutul Războiului ruso-japonez (1904-1905) (8-9 feb.)

* Acum 117 ani (1907), în satul Flămânzi (judeţul Botoşani), avea loc un incident care a marcat începutul Marii Răscoale a ţăranilor, desfăşurate sub lozinca „Vrem pământ!”. Prin amploare (în aproape două luni a cuprins majoritatea judeţelor Moldovei şi Munteniei), precum şi prin revendicările ţăranilor, răscoala a avut profunde consecinţe în viaţa economică, socială şi politică a ţării (8/21)

* Acum 108 ani (1916) apărea Dadaismul. Intelectuali, dezertori, refugiaţi politici, toţi revoltaţi împotriva absurdităţii Primului Război Mondial, s-au reunit în jurul scriitorului român, Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului „Voltaire”, în Zürich, Elveţia (stat neutru). Aceştia au dat naştere curentului avangardist dadaist. Vrând să răspundă „absurdului prin absurd”, ei şi-au manifestat revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice. Originea numelui este neclară. Sunt păreri care susţin că provine din afirmaţia „Da”, folosită foarte des în discuţiile purtate de iniţiatorii mişcării. O altă variantă susține că numele mişcării lor a fost ales la întâmplare, dintr-un dicţionar „Larousse”. Dadaismul cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea şi stupoarea, organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei tradiţionale, programatic puse sub semnul întrebării

* Se împlinesc 105 ani (1919) de când avea loc primul zbor comercial între Paris și Londra. Pilotul avionului Farman „Goliath”, un bombardier WW1 transformat în avion civil, a fost Lucien Bossoutrot. Avionul a decolat la ora locală 11:50, de pe aeroportul Toussus-le-Noble (Paris), şi a aterizat la Croydon, lângă Londra, într-un zbor care a durat 2 ore şi 30 minute

* Ca urmare a eşecurilor înregistrate în urma folosirii scaunului electric, s-au căutat alte metode de executare. O metodă era utilizarea gazului otrăvitor, care fusese eficient în Primul Război Mondial. Maiorul D.A. Turner, din cadrul detaşamentului medical al armatei SUA, a conceput prototipul camerei de gazare moderne. Sub scaunul condamnatului se afla o farfurie întinsă, iar cu ajutorul unor tuburi se puteau introduce tot felul de amestecuri pentru producerea unor vapori cu degajare rapidă. Pe 8 februarie 1924, acum exact 100 de ani, în statul Nevada din SUA, Gee Jon (n. 1895), un chinez condamnat pentru un asasinat în stil mafiot, a fost adus în camera de gazare, fiind primul om supus la această execuţie. I s-a spus să inhaleze adânc de câteva ori şi că va muri rapid. Gazul folosit a fost cianura. A decedat abia după şase minute

* Se împlinesc 95 de ani (1929) de când, la Radiodifuziunea Română, era difuzată prima „Cronică dramatică”, realizată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu

* În urmă cu 34 de ani (1990) a fost înregistrată, la Bucureşti, prima organizaţie a bulgarilor din România, „Asociaţia culturală a bulgarilor din România”. Ulterior au fost înfiinţate şi alte organizaţii în diverse judeţe ale ţării, iar la 24.V.1992, la prima Conferinţă pe ţară a bulgarilor, s-a hotărât, în unanimitate, constituirea „Comunităţii Bratstvo a Bulgarilor din România”, ca organ coordonator

* Acum 34 de ani (1990) era reînfiinţată Uniunea Armenilor din România (UAR), cu statut oficial din aprilie 1990. Uniunea a fost fondată la 25.I.1919, dar şi-a încetat activitatea după 1945; preşedinte al Comitetului Director – Varujan Vosganian. La 8 februarie 1990, a fost înfiinţată Uniunea Armenilor din România, prin Decizia Judecătorească 156/1990, la Judecătoria sector 1 Bucureşti, ca organizaţie obştească ce are ca scop apărarea şi promovarea intereselor comunităţii armene din România. Imediat după reînfiinţare, au fost deschise sucursale în mai multe oraşe din ţară: Piteşti, Constanţa, Tulcea, Botoşani, Suceava, Iaşi, Roman, Bacău, Galaţi, Focşani, Cluj-Napoca, Gherla, Baia Mare. Uniunea Armenilor din România a fost înfiinţată, iniţial, în 1919, pentru a ajuta armenii ce îşi căutau un refugiu în România, după Genocidul din 1915. Primul preşedinte a fost Grigore Trancu-Iaşi, urmat de Armenag Manissalian, care şi-a dedicat o mare parte a activităţii sale ajutorării celor peste 10.000 de armeni refugiaţi, pentru ca aceştia să obţină cetăţenia română. Organizaţia s-a dizolvat după instaurarea comunismului. După anul 1990, comunitatea armeană a reînfiinţat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moştenirea culturală şi spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri. Uniunea Armenilor din România a fost reprezentată permanent, după 1989, în forul legislativ al ţării. Începând cu anul 2019, la data de 12 octombrie, este sărbătorită Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene. Ziua a fost instituită de Parlamentul României prin adoptarea Legii nr. 181/2019, iar iniţiativa legislativă pentru instituirea acestei zile a aparţinut deputaţilor Varujan Vosganian şi Varujan Pambuccian (vicepreşedinte și deputat UAR), care au argumentat opţiunea pentru data de 12 octombrie prin faptul că la această dată sunt sărbătoriţi în toată lumea armeană „primii creatori de cultură armeană care au scris în limba armeană şi au utilizat alfabetul armean cu peste 1.500 de ani în urmă”

* Cu 18 ani în urmă (2006) egiptologul american, Otto J. Schaden (1937 – 2015), dădea publicităţii ştirea că echipa lui a descoperit un nou mormânt de faraon în Valea Regilor – mormântul KV63, la 45 de paşi depărtare de mormântul lui Tutankhamon. În această cameră intactă au fost descoperite 7 sarcofage printre care unul ale cărui dimensiuni amintesc de un copil, 28 de vase mari umplute cu lucruri artizanale şi ţesături. Pe sarcofage au putut fi descoperite nume şi titluri

Aniversări – Comemorări

– 1894, 8/9: A murit Iorgu Caragiale, actor şi dramaturg; unchiul scriitorului I. L. Caragiale şi frate al actorului Costache Caragiali (n. ~1824) – 130 de ani. NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1826

– 1899: S-a născut fizicianul Theodor V. Ionescu; studii şi cercetări asupra ionosferei, gazelor ionizate, descărcărilor electrice în gaze, vitezei sunetului în lichide; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988) – 125 de ani

– 1916: S-a născut Corneliu Mănescu, om politic comunist; ministru de externe al României în perioada 1961-1972; preşedinte al Adunării Generale a ONU (1967-1968); în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase” (m. 2000). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6.II.1916

– 1925: S-a născut actriţa de teatru și film Eugenia Bosânceanu (m. 2018)

– 1926: S-a născut scenografa Mioara Buescu; a realizat decoruri, costume şi păpuşi pentru numeroase spectacole la teatrul „Ţăndărică” din Bucureşti (m. 2006)

– 1927: S-a născut Cornel Popescu, dirijor, instrumentist şi orchestrator; regizor muzical la Radiodifuziunea Română (1962-1967), șef de rubrică în secția de creație repertoriu a Radio-ului (1967-1969), apoi dirijor al Orchestrei de Muzică Ușoară a Radiodifuziunii Române (1972-1989); stabilit în Canada

– 1932: S-a născut actorul Emanoil Petruţ (m. 1983)

– 1943: S-a născut Sabin Pautza (sau Păuța), compozitor, dirijor, profesor universitar, doctor în muzică; numele lui figurează în „Who’s Who in Music” (1988-2003) și în volumul „2000 de oameni de seamă americani” publicat de Institutul Biografic American; după Franz Schubert este compozitorul care a scris cele mai multe lieduri

– 1944: S-a născut jurnalistul Mircea Rucăreanu, fost redactor acreditat la Guvernul României din partea Radio România Actualităţi şi fost coordonator al Secţiei Partide Politice din cadrul Redacţiei Informaţii de la Radio România Actualități; din iulie 1972, Mircea Rucăreanu a fost corespondent al Radioteleviziunii Române pentru judeţul Ilfov (m. 2020) – 80 de ani

– 1944: S-a născut Mihai Ilie, fost director general adjunct al Societăţii Române de Radiodifuziune, ce a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea bazei tehnice a Radiodifuziunii; iniţiator al implementării noilor tehnologii digitale în radioul public; el a fost cel căruia i se datorează retehnologizarea Controlului General Tehnic şi aducerea la zi, din punct de vedere tehnic, a cabinelor de emisie existente în sediul central şi la studiourile teritoriale (m. 2021) – 80 de ani

– 1946: S-a născut actriţa Cristina Stamate; a jucat îndeosebi pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, fiind supranumită „sufletul teatrului de estradă din Bucureşti” (m. 2017)

– 1954: S-a născut Puiu Nistoreanu, economist, profesor universitar şi cercetător – 70 de ani

– 1967: S-a născut Florin Niculescu, violonist de jazz stabilit în Franţa; apreciat pentru strălucita sa interpretare şi reinventarea curentului jazz manouche, creat în anii ’30 de Django Reinhardt şi Stephane Grappelli

– 1979: A murit Alexandru Philippide, poet şi eseist; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1900) – 45 de ani

– 1983: A murit Grigore Baştan, primul general paraşutist al României, care a avut un rol important în dezvoltarea paraşutismului (n. 1922)

– 1985: A murit pictorul Ioan Sima (n. 1898)

– 1987: A murit George Meniuc, poet, prozator, eseist, publicist şi traducător din RSS Moldovenească (n. 1918, la Chişinău)

– 2000: A murit Ion Gheorghe Maurer, jurist şi om politic comunist; fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (1961-1965; 1969-1974); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 2006: A murit (la Hânceşti-Lăpuşna, azi în R. Moldova) prozatorul Chiril Tricolici; autor de romane de factură poliţistă şi psihologică, precum şi romane pentru copii şi adolescenţi (n. 1924)

– 2009: A murit (asasinat, la Veszprém/Ungaria) handbalistul Marian Cozma, campion al României şi Ungariei la handbal masculin (n. 1982) – 15 ani

– 2016: A murit George Genoiu, dramaturg şi critic de teatru (n. 1933)

– 2020: A murit Radu Iftimovici, cercetător virusolog, istoric al medicinei, profesor universitar, eseist, biograf și dramaturg; opera sa capitală, pentru care a primit premiul Academiei Române, este „Istoria Medicinei și a Farmaciei”; a avut o activitate deosebită în popularizarea științei; membru al Academiei de Ştiinţe Medicale (n. 1931)

– 2022: A murit Ion Minoiu, pictor şi ceramist; autorul unor importante lucrări de artă monumentală (n. 1931)

– 2022: A murit actriţa Anca Verești; a jucat pe scena Teatrului Bulandra București, din 1956 până în 1989; fostă soție a actorului Victor Rebengiuc (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Canberra: Prim-ministrul din Papua Noua Guinee, James Marape, vizitează Canberra și se va adresa unei ședințe comune a Parlamentului australian

– Pakistan: Alegeri legislative

– Bangkok, Thailanda: Bangkok Electric Vehicle (EV) Expo 2024 – Salonul automobilelor electrice de la Bangkok (8 – 11 feb.)

– Mumbai, India: Decizia Băncii Centrale a Indiei privind ratele dobânzilor

– Belfast: Termen limită pentru reluarea sesiunii Parlamentului și a guvernului din Irlanda de Nord

– Washington, DC: Curtea Supremă a SUA dezbate posibilitatea de alegere a lui Donald Trump după o decizie a tribunalului din Colorado

– Las Vegas: Alegeri primare republicane în Nevada

– Cape Town: Președintele sud-african, Cyril Ramaphosa susține discursul despre starea națiunii

– Washington: Curtea Supremă dezbate eligibilitatea fostului președinte american,  Donald Trump, după o decizie a tribunalului din Colorado

– Canberra: Prim-ministru al statului Papua Noua Guinee, James Marape ține un discurs în fața Parlamentului australian

– Londra: Astrazeneca – rezultate anuale și pe trimestrul IV

– Copenhaga: Maersk – raport anual

– Yokohama, Japonia: Nissan – rezultate din trimestrul III

– Paris: ArcelorMittal – rezultatele trimestrului IV și anuale 2023 (înainte de Bursă)

– Paris: L’Oréal – rezultate anuale 2023 (după Bursă)

– Paris: Ubisoft – rezultate din trimestrul III (după tranzacționare)

– Londra: Unilever – rezultate pe al IV-lea trimestru și rezultate anuale

– Austria: Balul Operei din Viena

– Carson City, SUA: Sunt marcați 100 de ani de la prima execuție într-o cameră de gazare a unui deținut condamnat la moarte din Statele Unite

– Las Vegas: LIV Golf – turneul de la Las Vegas (8 – 10 feb.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Rugăciune şi Reflecţie împotriva Traficului de Persoane”, stabilită de Papa Francisc, în 2015, la iniţiativa Consiliului Pontifical al Pastoraţiei pentru Migranţi şi Itineranţi, a Consiliului Pontifical pentru Dreptate şi Pace şi a Uniunii Internaţionale Feminine şi Masculine a Superiorilor Generali. Alegerea zilei de 8 februarie este legată de comemorarea liturgică a sfintei Iosefina Bakhita, sclavă sudaneză care, după ce a fost eliberată, a devenit călugăriţă canossiană, activă în Italia timp de 45 de ani; canonizată în 2000 de biserica romano-catolică, ea a devenit patroana victimelor traficului de persoane. NOTĂ: „Ziua mondială împotriva traficului de persoane” se marchează la 30 iulie (proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013). La 18 octombrie este „Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane”, adoptată în anul 2007 de Comisia Europeană

– 1591: S-a născut pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (m. 1666)

– 1709: A murit compozitorul, violistul, violonistul şi profesorul italian Giuseppe Torelli (n. 1658) – 315 ani

– 1819: S-a născut John Ruskin, scriitor, critic de artă şi sociolog englez (m. 1900) – 205 ani

– 1828: S-a născut scriitorul francez Jules Verne; este, prin suita lui de „călătorii extraordinare”, creatorul romanului de anticipaţie (m. 1905)

– 1849: A murit dirijorul și violonistul francez François Antoine Habeneck (n. 1781) – 175 de ani

– 1878: S-a născut Martin Buber, filosof evreu, austriac, apoi israelian, cunoscut pentru filosofia dialogului, o formă de existențialism religios; gânditor sionist al Renașterii ebraice, autor care a făcut lumea să redescopere hasidismul, gânditor al dialogului dintre evrei și creștini, filosof al întâlnirii și al alterității („I and Thou”, 1923), traducător al Bibliei în germană, apărător al drepturilor arabilor în Israel (m. 1965)

– 1894: S-a născut regizorul american de film King Vidor, unul dintre realizatorii de marcă din perioada filmului mut (m. 1982) – 130 de ani

– 1902: S-a născut Lyle Talbot, actor american de origine franceză (m. 1996)

– 1907: A murit chimistul olandez Hendrik Willem Bakhuis Roozeboom (n. 1854)

– 1909: A murit Mieczysław Karłowicz, compozitor, violonist şi dirijor polonez (n. 1876) – 115 ani

– 1921: S-a născut actriţa americană de film Lana Turner (m. 1995)

– 1925: S-a născut Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (m. 2001)

– 1926: S-a născut Allan Rich (pe numele său real Benjamin Norman Schultz), actor, autor, profesor și activist american (m. 2020)

– 1926: S-a născut Guillermo Morón, istoric şi scriitor venezuelean; contribuţii la istoriografia latino-americană; coordonatorul monumentalei „Istorii generale a Americii”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2021)

– 1928: S-a născut Viaceslav Tihonov, actor rus de teatru şi film (m. 2009)

– 1929: S-a născut actorul francez de teatru și film Claude Rich (m. 2017) – 95 de ani

– 1931: S-a născut actorul de film american James Dean; a marcat tineretul american post-belic, mai ales prin rolul lui Jim Stark din filmul „Rebel fără cauză” („Rebel Without a Cause”), devenind un idol (m. 1955)

– 1932: S-a născut John Williams, compozitor de muzică de film, dirijor şi pianist american

– 1935: A murit Max Liebermann, pictor şi grafician, reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847)

– 1938: A murit István Auer, scriitor, poet şi traducător maghiar (n. 1877)

– 1941: S-a născut Nick Nolte (numele real: Nicholas King Nolte), actor și producător american

– 1944: S-a născut designerul Kansai Yamamoto, considerat un pionier al modei în Japonia, unul dintre cei mai influenți reprezentanți ai domeniului în anii ’70 – ’80 ai secolului XX (m. 2020) – 80 de ani

– 1955: S-a născut John Grisham, romancier, avocat și om politic american; multe dintre cărţile sale, adevărate best-seller-uri, au fost ecranizate

– 1957: A murit fizicianul german Walther Bothe; a studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară; Premiul Nobel pentru fizică în 1954, împreună cu britanicul Max Born (n. 1891)

– 1957: A murit John von Neumann (născut János Neumann), matematician american de origine maghiară (n. 1903)

– 1975: A murit Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru chimie în 1947; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1886)

– 1998: A murit scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1955 (n. 1902)

– 1999: A murit scriitoarea britanică Iris Murdoch (n. 1919, la Dublin) – 25 de ani

– 2007: A murit actriţa americană Anna Nicole Smith (n. 1967)

– 2016: A murit balerina şi coregrafa franceză Violette Verdy (nume real: Nelly Armande Guillerm), fostă directoare a Baletului Operei din Paris şi a altor companii de talie mondială (n. 1933)

– 2016: A murit Margaret Forster, romaniceră britanică, biograf, memorialist, critic şi istoric literar (n. 1938)

– 2017: A murit Sir Peter Mansfield, fizican și profesor englez; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2003, împărțit cu chimistul american Paul Lauterbur, pentru descoperirile referitoare la imagistica prin rezonanță magnetică (n. 1933)

– 2018: A murit Marie Gruber, actriță germană de teatru și film (n. 1955)

– 2019: A murit actorul britanic Albert Finney (n. 1936) – 5 ani

– 2020: A murit actorul, cântărețul și cascadorul american Robert Conrad (nume real: Konrad Robert Falkowski) (n. 1935)

– 2021: A murit ilustratorul francez Léo Kouper, care a semnat afişele unor filme ale lui Charlie Chaplin (n. 1926)

– 2021: A murit scriitorul, regizorul, dramaturgul, scenaristul, textierul şi actorul francez Jean-Claude Carriere; a colaborat în special cu regizorii Luis Bunuel, Jacques Deray şi Milos Forman; a fost textier pentru Juliette Greco, Brigitte Bardot și Jeanne Moreau (n. 1931)

– 2022: A murit biologul și profesorul francez Luc Montagnier; Premiul Nobel pentru medicină în 2008, împreună cu Françoise Barré-Sinoussi şi Jean-Claude Chermann, pentru descoperirea virusului HIV, care provoacă SIDA (descoperire făcută în 1983); a fost directorul Fundaţiei Mondiale pentru Cercetarea şi Prevenirea SIDA, director emerit al Centrului Național de Cercetări Științifice și al Unității de Oncologie Virală a Institutului Pasteur din Paris; a lucrat cu cele mai mari institute științifice din lume; a făcut descoperiri semnificative cu privire la natura virusurilor şi a contribuit la înţelegerea modului în care virusurile pot altera informaţia genetică a organismelor gazdă (n. 1932)

– 2023: A murit Burt Freeman Bacharach, compozitor, producător de discuri și pianist american; considerat unul dintre compozitorii cei mai importanţi ai secolului al XX-lea, a fost recompensat cu cele mai importante distincţii ale industriei muzicale americane: şase premii Grammy, două Globuri de Aur, un premiu BAFTA, un premiu Emmy şi trei premii Oscar; muzica sa combină elemente de jazz, pop, muzică braziliană și rock; de-a lungul carierei sale a compus peste 500 de melodii, dintre care amintim hiturile „I Say a Little Prayer” şi „Raindrops Keep Fallin’ on My Head” (m. 1928) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 8 februarie 2023, 05:00 / actualizat: 8 februarie 2023, 14:08

S-a întâmplat într-o zi de 8 februarie

* În urmă cu 167 de ani (1856) domnitorul Barbu Ştirbei (1849-1853; 1854-1856) decreta, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni și Mihail Kogălniceanu, desfiinţarea robiei „ţiganilor” în Ţara Românească („Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești”). Această lege elibera din sclavie și ultima categorie de robi, aceia care aparțineau boierilor particulari. Astfel, a fost desfiinţată robia romilor particulari, dându-se drept compensare 10 galbeni pentru fiecare rom, din Casa fondului de despăgubire. Erau obligaţi să se statornicească, iar nomazii să se aşeze în satele unde doresc, cu obligaţia de a avea locuinţe şi gospodării proprii. Aşadar, votarea celor două legi, în anul 1855 în Moldova şi în 1856 în Ţara Românească, a constituit, practic, cea din urmă etapă a dezrobirii celor de etnie romă, fiind prima mare reformă socială, când cetăţenii aceleaşi ţări aveau aceleaşi drepturi, fără nicio discriminare (8/20)

* Cu 164 de ani în urmă (1859) avea loc primirea entuziastă a domnitorului Principatului Moldovei şi al Principatului Valahiei, Alexandru Ioan Cuza, la Bucureşti, unde a rostit Proclamaţia către ţară. Domnitorul a intrat în Bucureşti prin zona Băneasa, fiind întâmpinat cu pâine şi sare şi aclamat de 100.000 de oameni. În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, prin care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: „Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!” (8/20)

* În urmă cu 154 de ani (1869) apărea Legea privind învăţământul primar în Austro-Ungaria, în baza căreia acesta era scos de sub controlul bisericii şi etatizat. Legea a avut grave repercusiuni asupra învăţământului românesc din Transilvania, predarea în limba română restrângându-se numai la unele sate şi făcându-se după manuale şi metode ineficiente

* Cu 143 de ani în urmă (1880) Franţa, Germania şi Marea Britanie recunoşteau independenţa de stat a României, iar trimişii diplomatici de la Bucureşti au fost ridicaţi la rang de miniştri plenipotenţiari (8/20)

* Acum 119 ani (1904), flota japoneză ataca pe neaşteptate fortăreaţa rusă Port-Arthur din Manciuria, pricinuind serioase pierderi flotei ruseşti aflate în rada portului, ofensiva fiind începutul Războiului ruso-japonez (1904-1905) (8-9 feb.)

* Acum 116 ani (1907), în satul Flămânzi (judeţul Botoşani), avea loc un incident care a marcat începutul Marii Răscoale a ţăranilor, desfăşurate sub lozinca „Vrem pământ!”. Prin amploare (în aproape două luni a cuprins majoritatea judeţelor Moldovei şi Munteniei), precum şi prin revendicările ţăranilor, răscoala a avut profunde consecinţe în viaţa economică, socială şi politică a ţării (8/21)

* Acum 107 ani (1916) apărea Dadaismul. Intelectuali, dezertori, refugiaţi politici, toţi revoltaţi împotriva absurdităţii Primului Război Mondial, s-au reunit în jurul scriitorului român, Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului „Voltaire”, în Zürich, Elveţia (stat neutru). Aceştia au dat naştere curentului avangardist dadaist. Vrând să răspundă „absurdului prin absurd”, ei şi-au manifestat revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice. Originea numelui este neclară. Sunt păreri care susţin că provine din afirmaţia „Da”, folosită foarte des în discuţiile purtate de iniţiatorii mişcării. O altă variantă susține că numele mişcării lor a fost ales la întâmplare, dintr-un dicţionar „Larousse”. Dadaismul cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea şi stupoarea, organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei tradiţionale, programatic puse sub semnul întrebării

* Cu 104 ani în urmă (1919) avea loc primul zbor comercial între Paris și Londra. Pilotul avionului Farman „Goliath”, un bombardier WW1 transformat în avion civil, a fost Lucien Bossoutrot. Avionul a decolat la ora locală 11:50, de pe aeroportul Toussus-le-Noble (Paris), şi a aterizat la Croydon, lângă Londra, într-un zbor care a durat 2 ore şi 30 minute

* Acum 94 de ani (1929), la Radiodifuziunea Română, era difuzată prima „Cronică dramatică”, realizată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu

* În urmă cu 33 de ani (1990) a fost înregistrată, la Bucureşti, prima organizaţie a bulgarilor din România, „Asociaţia culturală a bulgarilor din România”. Ulterior au fost înfiinţate şi alte organizaţii în diverse judeţe ale ţării, iar la 24.V.1992, la prima Conferinţă pe ţară a bulgarilor, s-a hotărât, în unanimitate, constituirea „Comunităţii Bratstvo a Bulgarilor din România”, ca organ coordonator

* Acum 33 de ani (1990) era reînfiinţată Uniunea Armenilor din România (UAR), cu statut oficial din aprilie 1990. Uniunea a fost fondată la 25.I.1919, dar şi-a încetat activitatea după 1945; preşedinte al Comitetului Director – Varujan Vosganian. La 8 februarie 1990, a fost înfiinţată Uniunea Armenilor din România, prin Decizia Judecătorească 156/1990, la Judecătoria sector 1 Bucureşti, ca organizaţie obştească ce are ca scop apărarea şi promovarea intereselor comunităţii armene din România. Imediat după reînfiinţare, au fost deschise sucursale în mai multe oraşe din ţară: Piteşti, Constanţa, Tulcea, Botoşani, Suceava, Iaşi, Roman, Bacău, Galaţi, Focşani, Cluj-Napoca, Gherla, Baia Mare. Uniunea Armenilor din România a fost înfiinţată, iniţial, în 1919, pentru a ajuta armenii ce îşi căutau un refugiu în România, după Genocidul din 1915. Primul preşedinte a fost Grigore Trancu-Iaşi, urmat de Armenag Manissalian, care şi-a dedicat o mare parte a activităţii sale ajutorării celor peste 10.000 de armeni refugiaţi, pentru ca aceştia să obţină cetăţenia română. Organizaţia s-a dizolvat după instaurarea comunismului. După anul 1990, comunitatea armeană a reînfiinţat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moştenirea culturală şi spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri. Uniunea Armenilor din România a fost reprezentată permanent, după 1989, în forul legislativ al ţării. Începând cu anul 2019, la data de 12 octombrie, este sărbătorită Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene. Ziua a fost instituită de Parlamentul României prin adoptarea Legii nr. 181/2019, iar iniţiativa legislativă pentru instituirea acestei zile a aparţinut deputaţilor Varujan Vosganian şi Varujan Pambuccian (vicepreşedinte și deputat UAR), care au argumentat opţiunea pentru data de 12 octombrie prin faptul că, în 2019, la această dată sunt sărbătoriţi în toată lumea armeană „primii creatori de cultură armeană care au scris în limba armeană şi au utilizat alfabetul armean cu peste 1.500 de ani în urmă”

* Cu 17 ani în urmă (2006) egiptologul american, Otto J. Schaden (1937 – 2015), dădea publicităţii ştirea că echipa lui a descoperit un nou mormânt de faraon în Valea Regilor – mormântul KV63, la 45 de paşi depărtare de mormântul lui Tutankhamon. În această cameră intactă au fost descoperite 7 sarcofage printre care unul ale cărui dimensiuni amintesc de un copil, 28 de vase mari umplute cu lucruri artizanale şi ţesături. Pe sarcofage au putut fi descoperite nume şi titluri

Aniversări – Comemorări

– 1894, 8/9: A murit Iorgu Caragiale, actor şi dramaturg; unchiul scriitorului I. L. Caragiale şi frate al actorului Costache Caragiali (n. ~1824). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1826

– 1899: S-a născut fizicianul Theodor V. Ionescu; studii şi cercetări asupra ionosferei, gazelor ionizate, descărcărilor electrice în gaze, vitezei sunetului în lichide; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988)

– 1916: S-a născut Corneliu Mănescu, om politic comunist; ministru de externe al României în perioada 1961-1972; preşedinte al Adunării Generale a ONU (1967-1968); în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase” (m. 2000). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6.II.1916

– 1925: S-a născut actriţa de teatru și film Eugenia Bosânceanu (m. 2018)

– 1926: S-a născut scenografa Mioara Buescu; a realizat decoruri, costume şi păpuşi pentru numeroase spectacole la teatrul „Ţăndărică” din Bucureşti (m. 2006)

– 1927: S-a născut Cornel Popescu, dirijor, instrumentist şi orchestrator; regizor muzical la Radiodifuziunea Română (1962-1967), șef de rubrică în secția de creație repertoriu a Radio-ului (1967-1969), apoi dirijor al Orchestrei de Muzică Ușoară a Radiodifuziunii Române (1972-1989); stabilit în Canada

– 1932: S-a născut actorul Emanoil Petruţ (m. 1983)

– 1943: S-a născut Sabin Pautza (sau Păuța), compozitor, dirijor, profesor universitar, doctor în muzică; numele lui figurează în „Who’s Who in Music” (1988-2003) și în volumul „2000 de oameni de seamă americani” publicat de Institutul Biografic American; după Franz Schubert este compozitorul care a scris cele mai multe lieduri – 80 de ani

– 1944: S-a născut jurnalistul Mircea Rucăreanu, fost redactor acreditat la Guvernul României din partea Radio România Actualităţi şi fost coordonator al Secţiei Partide Politice din cadrul Redacţiei Informaţii de la Radio România Actualități; din iulie 1972, Mircea Rucăreanu a fost corespondent al Radioteleviziunii Române pentru judeţul Ilfov (m. 2020)

– 1944: S-a născut Mihai Ilie, fost director general adjunct al Societăţii Române de Radiodifuziune; prin întreaga sa carieră profesională, dedicată în exclusivitate mass-media audiovizuale din România, a avut o contribuţie importantă la modernizarea radioului public (m. 2021)

– 1946: S-a născut actriţa Cristina Stamate; a jucat îndeosebi pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, fiind supranumită „sufletul teatrului de estradă din Bucureşti” (m. 2017)

– 1954: S-a născut Puiu Nistoreanu, economist, profesor universitar şi cercetător

– 1967: S-a născut Florin Niculescu, violonist de jazz stabilit în Franţa; apreciat pentru strălucita sa interpretare şi reinventarea curentului jazz manouche, creat în anii ’30 de Django Reinhardt şi Stephane Grappelli

– 1979: A murit Alexandru Philippide, poet şi eseist; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1900)

– 1983: A murit Grigore Baştan, primul general paraşutist al României, care a avut un rol important în dezvoltarea paraşutismului (n. 1922) – 40 de ani

– 1985: A murit pictorul Ioan Sima (n. 1898)

– 1987: A murit George Meniuc, poet, prozator, eseist, publicist şi traducător din RSS Moldovenească (n. 1918, la Chişinău)

– 2000: A murit Ion Gheorghe Maurer, jurist şi om politic comunist; fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (1961-1965; 1969-1974); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 2006: A murit (la Hânceşti-Lăpuşna, azi în R. Moldova) prozatorul Chiril Tricolici; autor de romane de factură poliţistă şi psihologică, precum şi romane pentru copii şi adolescenţi (n. 1924)

– 2009: A murit (asasinat, la Veszprém/Ungaria) handbalistul Marian Cozma, campion al României şi Ungariei la handbal masculin (n. 1982)

– 2016: A murit George Genoiu, dramaturg şi critic de teatru (n. 1933)

– 2020: A murit Radu Iftimovici, cercetător virusolog, istoric al medicinei, profesor universitar, eseist, biograf și dramaturg; opera sa capitală, pentru care a primit premiul Academiei Române, este „Istoria Medicinei și a Farmaciei”; a avut o activitate deosebită în popularizarea științei; membru al Academiei de Ştiinţe Medicale (n. 1931)

– 2022: A murit Ion Minoiu, pictor şi ceramist; autorul unor importante lucrări de artă monumentală (n. 1931) – 1 an

– 2022: A murit actriţa Anca Verești; a jucat pe scena Teatrului Bulandra București, din 1956 până în 1989; fostă soție a actorului Victor Rebengiuc (n. 1933) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Tokyo: Președintele Filipinelor, Ferdinand Marcos Jr. efectuează o vizită de lucru de patru zile în Japonia. (8 – 11 feb.)

– Mumbai: Decizia Băncii Centrale indiene cu privire la ratele dobânzilor sale

– Moscova: Cifrele inflației în ianuarie (Rosstat)

– Paris: Amundi – rezultate anuale (înainte de tranzacționare)

– Paris: Société Générale – rezultate anuale

– Stockholm: Vattenfall – rezultate din trimestrul 4

– Viena: Apariția actorului Florian Teichtmeister, acuzat de pornografie infantilă

– Bahamas: Urmează să aibă loc audierea de extrădare pentru magnatul criptomonedei Sam Bankman-Fried, căutat de Statele Unite

– San Francisco: Disney – rezultate din primul trimestru (an fiscal schimbat)

– Granges, Elveția: Campionatele Europene de ciclism pe piste (8 – 12 feb.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Rugăciune şi Reflecţie împotriva Traficului de Persoane”, stabilită de papa Francisc, în 2015, la iniţiativa Consiliului Pontifical al Pastoraţiei pentru Migranţi şi Itineranţi, a Consiliului Pontifical pentru Dreptate şi Pace şi a Uniunii Internaţionale Feminine şi Masculine a Superiorilor Generali. Alegerea zilei de 8 februarie este legată de comemorarea liturgică a sfintei Iosefina Bakhita, sclavă sudaneză care, după ce a fost eliberată, a devenit călugăriţă canossiană, activă în Italia timp de 45 de ani; canonizată în 2000 de biserica romano-catolică, ea a devenit patroana victimelor traficului de persoane. NOTĂ: „Ziua mondială împotriva traficului de persoane” se marchează la 30 iulie (proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013). La 18 octombrie este „Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane”, adoptată în anul 2007 de Comisia Europeană

– 1591: S-a născut pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (m. 1666)

– 1709: A murit compozitorul, violistul, violonistul şi profesorul italian Giuseppe Torelli (n. 1658)

– 1828: S-a născut scriitorul francez Jules Verne; este, prin suita lui de „călătorii extraordinare”, creatorul romanului de anticipaţie (m. 1905) – 195 de ani

– 1878: S-a născut Martin Buber, filosof evreu, austriac, apoi israelian, cunoscut pentru filosofia dialogului, o formă de existențialism religios; gânditor sionist al Renașterii ebraice, autor care a făcut lumea să redescopere hasidismul, gânditor al dialogului dintre evrei și creștini, filosof al întâlnirii și al alterității („I and Thou”, 1923), traducător al Bibliei în germană, apărător al drepturilor arabilor în Israel (m. 1965) – 145 de ani

– 1902: S-a născut Lyle Talbot, actor american de origine franceză (m. 1996)

– 1907: A murit chimistul olandez Hendrik Willem Bakhuis Roozeboom (n. 1854)

– 1921: S-a născut actriţa americană de film Lana Turner (m. 1995)

– 1925: S-a născut Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (m. 2001)

– 1926: S-a născut Allan Rich (pe numele său real Benjamin Norman Schultz), actor, autor, profesor și activist american (m. 2020)

– 1926: S-a născut Guillermo Morón, istoric şi scriitor venezuelean; contribuţii la istoriografia latino-americană; coordonatorul monumentalei „Istorii generale a Americii”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2021)

– 1928: S-a născut Viaceslav Tihonov, actor rus de teatru şi film (m. 2009) – 95 de ani

– 1929: S-a născut actorul francez de teatru și film Claude Rich (m. 2017)

– 1931: S-a născut actorul de film american James Dean; a marcat tineretul american post-belic, mai ales prin rolul lui Jim Stark din filmul „Rebel fără cauză” („Rebel Without a Cause”), devenind un idol (m. 1955)

– 1932: S-a născut John Williams, compozitor de muzică de film, dirijor şi pianist american

– 1935: A murit Max Liebermann, pictor şi grafician, reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847)

– 1938: A murit István Auer, scriitor, poet şi traducător maghiar (n. 1877) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Nick Nolte (numele real: Nicholas King Nolte), actor și producător american

– 1944: S-a născut designerul Kansai Yamamoto, considerat un pionier al modei în Japonia, unul dintre cei mai influenți reprezentanți ai domeniului în anii ’70 – ’80 ai secolului XX (m. 2020)

– 1955: S-a născut John Grisham, romancier, avocat și om politic american; multe dintre cărţile sale, adevărate best-seller-uri, au fost ecranizate

– 1957: A murit fizicianul german Walther Bothe; a studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară; Premiul Nobel pentru fizică în 1954, împreună cu britanicul Max Born (n. 1891)

– 1957: A murit John von Neumann (născut János Neumann), matematician american de origine maghiară (n. 1903)

– 1975: A murit Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru chimie în 1947; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1886)

– 1998: A murit scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1955 (n. 1902) – 25 de ani

– 1999: A murit scriitoarea britanică Iris Murdoch (n. 1919, la Dublin)

– 2007: A murit actriţa americană Anna Nicole Smith (n. 1967)

– 2016: A murit balerina şi coregrafa franceză Violette Verdy (nume real: Nelly Armande Guillerm), fostă directoare a Baletului Operei din Paris şi a altor companii de talie mondială (n. 1933)

– 2016: A murit Margaret Forster, romaniceră britanică, biograf, memorialist, critic şi istoric literar (n. 1938)

– 2017: A murit Sir Peter Mansfield, fizican și profesor englez; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pe 2003, împărțit cu chimistul american Paul Lauterbur, pentru descoperirile referitoare la imagistica prin rezonanță magnetică (n. 1933)

– 2018: A murit Marie Gruber, actriță germană de teatru și film (n. 1955) – 5 ani

– 2019: A murit actorul britanic Albert Finney (n. 1936)

– 2020: A murit actorul, cântărețul și cascadorul american Robert Conrad (nume real: Konrad Robert Falkowski) (n. 1935)

– 2021: A murit ilustratorul francez Léo Kouper, care a semnat afişele unor filme ale lui Charlie Chaplin (n. 1926)

– 2021: A murit scriitorul, regizorul, dramaturgul, scenaristul, textierul şi actorul francez Jean-Claude Carriere; a colaborat în special cu regizorii Luis Bunuel, Jacques Deray şi Milos Forman; a fost textier pentru Juliette Greco, Brigitte Bardot și Jeanne Moreau (n. 1931)

– 2022: A murit biologul și profesorul francez Luc Montagnier; Premiul Nobel pentru medicină în 2008, împreună cu Françoise Barré-Sinoussi şi Jean-Claude Chermann, pentru descoperirea virusului HIV, care provoacă SIDA (descoperire făcută în 1983); a fost directorul Fundaţiei Mondiale pentru Cercetarea şi Prevenirea SIDA, director emerit al Centrului Național de Cercetări Științifice și al Unității de Oncologie Virală a Institutului Pasteur din Paris; a lucrat cu cele mai mari institute științifice din lume; a făcut descoperiri semnificative cu privire la natura virusurilor şi a contribuit la înţelegerea modului în care virusurile pot altera informaţia genetică a organismelor gazdă (n. 1932) – 1 an

Calendarul zilei – 8 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 8 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 8 februarie 2022, 8:43

S-a întâmplat într-o zi de 8 februarie

* În urmă cu 166 de ani (1856) domnitorul Barbu Ştirbei (1849-1853; 1854-1856) decreta, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni și Mihail Kogălniceanu, desfiinţarea robiei „ţiganilor” în Ţara Românească („Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești”). Această lege elibera din sclavie și ultima categorie de robi, aceia care aparțineau boierilor particulari. Astfel, a fost desfiinţată robia romilor particulari, dându-se drept compensare 10 galbeni pentru fiecare rom, din Casa fondului de despăgubire. Erau obligaţi să se statornicească, iar nomazii să se aşeze în satele unde doresc, cu obligaţia de a avea locuinţe şi gospodării proprii. Aşadar, votarea celor două legi, în anul 1855 în Moldova şi în 1856 în Ţara Românească, a constituit, practic, cea din urmă etapă a dezrobirii celor de etnie romă, fiind prima mare reformă socială, când cetăţenii aceleaşi ţări aveau aceleaşi drepturi, fără nicio discriminare (8/20)

* Cu 163 de ani în urmă (1859) avea loc primirea entuziastă a domnitorului Principatului Moldovei şi al Principatului Valahiei, Alexandru Ioan Cuza, la Bucureşti, unde a rostit Proclamaţia către ţară. Domnitorul a intrat în Bucureşti prin zona Băneasa, fiind întâmpinat cu pâine şi sare şi aclamat de 100.000 de oameni. În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, prin care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: „Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!” (8/20)

* În urmă cu 153 de ani (1869) apărea Legea privind învăţământul primar în Austro-Ungaria, în baza căreia acesta era scos de sub controlul bisericii şi etatizat. Legea a avut grave repercusiuni asupra învăţământului românesc din Transilvania, predarea în limba română restrângându-se numai la unele sate şi făcându-se după manuale şi metode ineficiente

* Cu 142 de ani în urmă (1880) Franţa, Germania şi Marea Britanie recunoşteau independenţa de stat a României, iar trimişii diplomatici de la Bucureşti au fost ridicaţi la rang de miniştri plenipotenţiari (8/20)

* Acum 118 ani (1904), flota japoneză ataca pe neaşteptate fortăreaţa rusă Port-Arthur din Manciuria, pricinuind serioase pierderi flotei ruseşti aflate în rada portului, ofensiva fiind începutul Războiului ruso-japonez (1904-1905) (8-9 feb.)

* Se împlinesc 115 ani (1907), de când, în satul Flămânzi (judeţul Botoşani), avea loc un incident care a marcat începutul Marii Răscoale a ţăranilor, desfăşurate sub lozinca „Vrem pământ!”. Prin amploare (în aproape două luni a cuprins majoritatea judeţelor Moldovei şi Munteniei), precum şi prin revendicările ţăranilor, răscoala a avut profunde consecinţe în viaţa economică, socială şi politică a ţării (8/21)

* Acum 106 ani (1916) apărea Dadaismul. Intelectuali, dezertori, refugiaţi politici, toţi revoltaţi împotriva absurdităţii Primului Război Mondial, s-au reunit în jurul scriitorului român, Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului „Voltaire”, în Zürich, Elveţia (stat neutru). Aceştia au dat naştere curentului avangardist dadaist. Vrând să răspundă „absurdului prin absurd”, ei şi-au manifestat revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice. Originea numelui este neclară. Sunt păreri care susţin că provine din afirmaţia „Da”, folosită foarte des în discuţiile purtate de iniţiatorii mişcării. O altă variantă susține că numele mişcării lor a fost ales la întâmplare, dintr-un dicţionar „Larousse”. Dadaismul cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea şi stupoarea, organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei tradiţionale, programatic puse sub semnul întrebării

* Cu 103 ani în urmă (1919) avea loc primul zbor comercial între Paris și Londra. Pilotul avionului Farman „Goliath”, un bombardier WW1 transformat în avion civil, a fost Lucien Bossoutrot. Avionul a decolat la ora locală 11:50, de pe aeroportul Toussus-le-Noble (Paris), şi a aterizat la Croydon, lângă Londra, într-un zbor care a durat 2 ore şi 30 minute

* Acum 93 de ani (1929), la Radiodifuziunea Română, era difuzată prima „Cronică dramatică”, realizată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu

* În urmă cu 32 de ani (1990) a fost înregistrată, la Bucureşti, prima organizaţie a bulgarilor din România, „Asociaţia culturală a bulgarilor din România”. Ulterior au fost înfiinţate şi alte organizaţii în diverse judeţe ale ţării, iar la 24.V.1992, la prima Conferinţă pe ţară a bulgarilor, s-a hotărât, în unanimitate, constituirea „Comunităţii Bratstvo a Bulgarilor din România”, ca organ coordonator

* Acum 32 de ani (1990) era reînfiinţată Uniunea Armenilor din România (UAR), cu statut oficial din aprilie 1990. Uniunea a fost fondată la 25.I.1919, dar şi-a încetat activitatea după 1945; preşedinte al Comitetului Director – Varujan Vosganian. La 8 februarie 1990, a fost înfiinţată Uniunea Armenilor din România, prin Decizia Judecătorească 156/1990, la Judecătoria sector 1 Bucureşti, ca organizaţie obştească ce are ca scop apărarea şi promovarea intereselor comunităţii armene din România. Imediat după reînfiinţare, au fost deschise sucursale în mai multe oraşe din ţară: Piteşti, Constanţa, Tulcea, Botoşani, Suceava, Iaşi, Roman, Bacău, Galaţi, Focşani, Cluj-Napoca, Gherla, Baia Mare. Uniunea Armenilor din România a fost înfiinţată, iniţial, în 1919, pentru a ajuta armenii ce îşi căutau un refugiu în România, după Genocidul din 1915. Primul preşedinte a fost Grigore Trancu-Iaşi, urmat de Armenag Manissalian, care şi-a dedicat o mare parte a activităţii sale ajutorării celor peste 10.000 de armeni refugiaţi, pentru ca aceştia să obţină cetăţenia română. Organizaţia s-a dizolvat după instaurarea comunismului. După anul 1990, comunitatea armeană a reînfiinţat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moştenirea culturală şi spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri. Uniunea Armenilor din România a fost reprezentată permanent, după 1989, în forul legislativ al ţării. Începând cu anul 2019, la data de 12 octombrie, este sărbătorită Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene. Ziua a fost instituită de Parlamentul României prin adoptarea Legii nr. 181/2019, iar iniţiativa legislativă pentru instituirea acestei zile a aparţinut deputaţilor Varujan Vosganian şi Varujan Pambuccian (vicepreşedinte și deputat UAR), care au argumentat opţiunea pentru data de 12 octombrie prin faptul că, în 2019, la această dată sunt sărbătoriţi în toată lumea armeană „primii creatori de cultură armeană care au scris în limba armeană şi au utilizat alfabetul armean cu peste 1.500 de ani în urmă”

* Cu 16 ani în urmă (2006) egiptologul american, Otto J. Schaden (1937 – 2015), dădea publicităţii ştirea că echipa lui a descoperit un nou mormânt de faraon în Valea Regilor – mormântul KV63, la 45 de paşi depărtare de mormântul lui Tutankhamon. În această cameră intactă au fost descoperite 7 sarcofage printre care unul ale cărui dimensiuni amintesc de un copil, 28 de vase mari umplute cu lucruri artizanale şi ţesături. Pe sarcofage au putut fi descoperite nume şi titluri

Aniversări – Comemorări

– 1894, 8/9: A murit Iorgu Caragiale, actor şi dramaturg; unchiul scriitorului I. L. Caragiale şi frate al actorului Costache Caragiali (n. ~1824). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1826

– 1899: S-a născut fizicianul Theodor V. Ionescu; studii şi cercetări asupra ionosferei, gazelor ionizate, descărcărilor electrice în gaze, vitezei sunetului în lichide; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988)

– 1916: S-a născut Corneliu Mănescu, om politic comunist; ministru de externe al României în perioada 1961-1972; preşedinte al Adunării Generale a ONU (1967-1968); în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase” (m. 2000). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6.II.1916

– 1925: S-a născut actriţa de teatru și film Eugenia Bosânceanu (m. 2018)

– 1926: S-a născut scenografa Mioara Buescu; a realizat decoruri, costume şi păpuşi pentru numeroase spectacole la teatrul „Ţăndărică” din Bucureşti (m. 2006)

– 1927: S-a născut Cornel Popescu, dirijor, instrumentist şi orchestrator; regizor muzical la Radiodifuziunea Română (1962-1967), șef de rubrică în secția de creație repertoriu a Radio-ului (1967-1969), apoi dirijor al Orchestrei de Muzică Ușoară a Radiodifuziunii Române (1972-1989); stabilit în Canada – 95 de ani

– 1932: S-a născut actorul Emanoil Petruţ (m. 1983) – 90 de ani

– 1943: S-a născut Sabin Pautza (sau Păuța), compozitor, dirijor, profesor universitar, doctor în muzică; numele lui figurează în „Who’s Who in Music” (1988-2003) și în volumul „2000 de oameni de seamă americani” publicat de Institutul Biografic American; după Franz Schubert este compozitorul care a scris cele mai multe lieduri

– 1944: S-a născut jurnalistul Mircea Rucăreanu, fost redactor acreditat la Guvernul României din partea Radio România Actualităţi şi fost coordonator al Secţiei Partide Politice din cadrul Redacţiei Informaţii de la Radio România Actualități; din iulie 1972, Mircea Rucăreanu a fost corespondent al Radioteleviziunii Române pentru judeţul Ilfov (m. 2020)

– 1944: S-a născut Mihai Ilie, fost director general adjunct al Societăţii Române de Radiodifuziune; prin întreaga sa carieră profesională, dedicată în exclusivitate mass-media audiovizuale din România, a avut o contribuţie importantă la modernizarea radioului public (m. 2021)

– 1946: S-a născut actriţa Cristina Stamate; a jucat îndeosebi pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, fiind supranumită „sufletul teatrului de estradă din Bucureşti” (m. 2017)

– 1954: S-a născut Puiu Nistoreanu, economist, profesor universitar şi cercetător

– 1967: S-a născut Florin Niculescu, violonist de jazz stabilit în Franţa; apreciat pentru strălucita sa interpretare şi reinventarea curentului jazz manouche, creat în anii ’30 de Django Reinhardt şi Stephane Grappelli – 55 de ani

– 1979: A murit Alexandru Philippide, poet şi eseist; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1900)

– 1983: A murit Grigore Baştan, primul general paraşutist al României, care a avut un rol important în dezvoltarea paraşutismului (n. 1922)

– 1985: A murit pictorul Ioan Sima (n. 1898)

– 1987: A murit George Meniuc, poet, prozator, eseist, publicist şi traducător din RSS Moldovenească (n. 1918, la Chişinău) – 35 de ani

– 2000: A murit Ion Gheorghe Maurer, jurist şi om politic comunist; fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (1961-1965; 1969-1974); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 2006: A murit (la Hânceşti-Lăpuşna, azi în R. Moldova) prozatorul Chiril Tricolici; autor de romane de factură poliţistă şi psihologică, precum şi romane pentru copii şi adolescenţi (n. 1924)

– 2009: A murit (asasinat, la Veszprém/Ungaria) handbalistul Marian Cozma, campion al României şi Ungariei la handbal masculin (n. 1982)

– 2016: A murit George Genoiu, dramaturg şi critic de teatru (n. 1933)

– 2020: A murit Radu Iftimovici, cercetător virusolog, istoric al medicinei, profesor universitar, eseist, biograf și dramaturg; opera sa capitală, pentru care a primit premiul Academiei Române, este „Istoria Medicinei și a Farmaciei”; a avut o activitate deosebită în popularizarea științei; membru al Academiei de Ştiinţe Medicale (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bagdad: Termenul limită pentru alegerea președintelui Republicii Irakiene de către Parlament

– Banja Luka, Bosnia și Herțegovina: Parlamentul entității sârbe bosniace votează înființarea justiției specifice entității

-Benghazi, Libia: Reuniunea online a Parlamentului pentru alegerea noului prim-ministru interimar

-Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Vizita unei delegații comerciale iraniene (8 – 10 feb.)

-Buenos Aires, Argentina: Manifestație împotriva FMI, în urma renegocierii rambursării datoriei – ora 13:00

– Paris: BNP – rezultate anuale 2021 (înainte de Bursă)

– Londra: BP – rezultate anuale și cele pe trimestrul IV

– Londra: Ceremonia de decernare a Premiilor Brit

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Siguranţei pe Internet” (Safer Internet Day) are ca scop promovarea utilizării într-un mod mai sigur şi responsabil a tehnologiei on-line şi a telefoanelor mobile, mai ales de către copii şi adolescenţi, precum şi conştientizarea şi educarea acestora asupra pericolelor navigării nesupravegheate pe internet; evenimentul, care se desfăşoară anual, din 2004, în luna februarie, sub egida reţelei europene „INSAFE” – European Safer Internet Network în cadrul programului Safer Internet Plus al Comisiei Europene, a ajuns la ediţia a XIX-a. Tema acestei ediţii este aceeași cu cea de anul trecut: „Împreună pentru un internet mai bun”

– „Ziua Mondială de Rugăciune şi Reflecţie împotriva Traficului de Persoane”, stabilită de Papa Francisc, în 2015, la iniţiativa Consiliului Pontifical al Pastoraţiei pentru Migranţi şi Itineranţi, a Consiliului Pontifical pentru Dreptate şi Pace şi a Uniunii Internaţionale Feminine şi Masculine a Superiorilor Generali. Alegerea zilei de 8 februarie este legată de comemorarea liturgică a sfintei Iosefina Bakhita, sclavă sudaneză care, după ce a fost eliberată, a devenit călugăriţă canossiană, activă în Italia timp de 45 de ani; canonizată în 2000 de biserica romano-catolică, ea a devenit patroana victimelor traficului de persoane. NOTĂ: „Ziua mondială împotriva traficului de persoane” se marchează la 30 iulie (proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013). La 18 octombrie este „Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane”, adoptată în anul 2007 de Comisia Europeană

– 1591: S-a născut pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (m. 1666)

– 1709: A murit compozitorul, violistul, violonistul şi profesorul italian Giuseppe Torelli (n. 1658)

– 1902: S-a născut Lyle Talbot, actor american de origine franceză (m. 1996) – 120 de ani

– 1907: A murit chimistul olandez Hendrik Willem Bakhuis Roozeboom (n. 1854) – 115 ani

– 1921: S-a născut actriţa americană de film Lana Turner (m. 1995)

– 1925: S-a născut Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (m. 2001)

– 1926: S-a născut Allan Rich (pe numele său real Benjamin Norman Schultz), actor, autor, profesor și activist american (m. 2020)

– 1926: S-a născut Guillermo Morón, istoric şi scriitor venezuelean; contribuţii la istoriografia latino-americană; coordonatorul monumentalei „Istorii generale a Americii”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2021)

– 1928: S-a născut Viaceslav Tihonov, actor rus de teatru şi film (m. 2009)

– 1929: S-a născut actorul francez de teatru și film Claude Rich (m. 2017)

– 1931: S-a născut actorul de film american James Dean; a marcat tineretul american post-belic, mai ales prin rolul lui Jim Stark din filmul „Rebel fără cauză” („Rebel Without a Cause”), devenind un idol (m. 1955)

– 1932: S-a născut John Williams, compozitor de muzică de film, dirijor şi pianist american – 90 de ani

– 1935: A murit Max Liebermann, pictor şi grafician, reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847)

– 1938: A murit István Auer, scriitor, poet şi traducător maghiar (n. 1877)

– 1941: S-a născut Nick Nolte (numele real: Nicholas King Nolte), actor și producător american

– 1944: S-a născut designerul Kansai Yamamoto, considerat un pionier al modei în Japonia, unul dintre cei mai influenți reprezentanți ai domeniului în anii ’70 – ’80 ai secolului XX (m. 2020)

– 1955: S-a născut John Grisham, romancier, avocat și om politic american; multe dintre cărţile sale, adevărate best-seller-uri, au fost ecranizate

– 1957: A murit fizicianul german Walther Bothe; a studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară; Premiul Nobel pentru fizică pe 1954, împreună cu britanicul Max Born (n. 1891) – 65 de ani

– 1957: A murit John von Neumann (născut János Neumann), matematician american de origine maghiară (n. 1903) – 65 de ani

– 1975: A murit Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru chimie pe 1947; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1886)

– 1998: A murit scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1955 (n. 1902)

– 1999: A murit scriitoarea britanică Iris Murdoch (n. 1919, la Dublin)

– 2007: A murit actriţa americană Anna Nicole Smith (n. 1967) – 15 ani

– 2016: A murit balerina şi coregrafa franceză Violette Verdy (nume real: Nelly Armande Guillerm), fostă directoare a Baletului Operei din Paris şi a altor companii de talie mondială (n. 1933)

– 2016: A murit Margaret Forster, romaniceră britanică, biograf, memorialist, critic şi istoric literar (n. 1938)

– 2017: A murit Sir Peter Mansfield, fizican și profesor englez; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pe 2003, împărțit cu chimistul american Paul Lauterbur, pentru descoperirile referitoare la imagistica prin rezonanță magnetică (n. 1933) – 5 ani

– 2018: A murit Marie Gruber, actriță germană de teatru și film (n. 1955)

– 2019: A murit actorul britanic Albert Finney (n. 1936)

– 2020: A murit actorul, cântărețul și cascadorul american Robert Conrad (nume real: Konrad Robert Falkowski) (n. 1935)

– 2021: A murit ilustratorul francez Léo Kouper, care a semnat afişele unor filme ale lui Charlie Chaplin (n. 1926) – 1 an

– 2021: A murit scriitorul, regizorul, dramaturgul, scenaristul, textierul şi actorul francez Jean-Claude Carriere; a colaborat în special cu regizorii Luis Bunuel, Jacques Deray şi Milos Forman; a fost textier pentru Juliette Greco, Brigitte Bardot și Jeanne Moreau (n. 1931) – 1 an

Calendarul zilei – 8 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 8 februarie 2021, 05:00 / actualizat: 8 februarie 2021, 9:25

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*Şedinţa Biroului permanent ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 14:00 – Lucrări în grupurile parlamentare

* ora 16:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* 14:00 – Activitate în cadrul grupurilor parlamentare

* Şedinţa în plen  – prezență fizică și online

-Juridic

*Dezbaterea cu tema „CCR strikes again. Bunurile minorului sau interzisului” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live și poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30. Speakerii invitați care intră în dezbatere remote sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Înregistrarea video este rezervată membrilor.Invitați:Notar Mihaela Durnescu, Camera Notarilor Publici București, av. Paula-Alina Lupu, Cabinet de avocat Lupu Paula-Alina, conf. univ. dr. Lavinia Tec, Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, av. Carmen Zăbrăuțanu, Founding Partner Zăbrăuțanu Popescu & Asociații. Moderator:Av. conf. univ. dr. Radu Rizoiu, Managing Partner Rizoiu & Poenaru

– Economic

* Compania aeriană Wizz Air mută temporar la Dubai zborurile de pe ruta Bucureşti-Abu Dhabi, în urma restricţiilor de călătorie în vigoare pentru Abu Dhabi. Începând cu 8 februarie, Wizz Air operează două zboruri pe săptămână de la Bucureşti la Dubai, în zilele de luni şi vineri

– Învățământ, Cercetare

* Începe semestrul al II-lea al anului şcolar 2020-2021, care va cuprinde 17 săptămâni de cursuri, cu posibilitatea revenirii la formatul fizic (8 feb. – 18 iun.)

• Școlile se vor redeschide în format fizic, începând de astăzi, pentru majoritatea copiilor.Se ține însă cont de situaţia din fiecare localitate şi în fiecare şcoală se vor lua măsuri stricte. În consecinţă, în localităţile cu puţine cazuri de Covid, scenariul verde, toţi copiii merg la şcoală, inclusiv grădiniţaÎn localităţile din scenariul galben, copiii de grădiniţă merg fizic, clasele 1-4 merg la şcoală, clasa a 8-a şi clasa a 12-a merg la şcoală. În localităţile din scenariul roşu merg fizic doar copiii la grădiniţă şi clasele 1-4 la şcoală, restul fac şcoala online. În localităţile carantinate, toată lumea stă acasă

*Cluj-Napoca: Profesori Fericiți pentru România și Finnish Teacher Training Centre Sibiu organizează, în luna februarie, cea de-a doua ediție a Lunii Stării de Bine a Profesorului, un program prin care se promovează beneficiile stării de bine a profesorilor, în clasă și în afara ei, pentru că sănătatea emoțională și socială a profesorului are un impact pozitiv în comportamentul și succesul școlar al elevilor. Acestei inițiative s-au alăturat 10 școli private din țară: Transylvania College (Cluj-Napoca), Școala Gimnazială Româno-Finlandeză (București), Avenor College (București), Școala Prems (Brașov), Școala Internațională Paradis (Iași), Școala Internațională (Baia Mare), Școală Româno-Britanică (Craiova), Școala Petre Ispirescu (Constanța), Școala Babel (Timișoara) și Școala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI (Sibiu).Din program:

• Între 8 și 22 februarie, începând cu ora 17:00, vor avea loc două webinarii dedicate profesorilor, împreună cu fondatori și directori de școli private din România, în cadrul cărora se vor împărtăși metode, experiențe și modele de bună practică pentru Starea de Bine a profesorilor. Înscrierea la aceste evenimente gratuite este disponibilă pe site-ul teachertraining.ro, în secțiunea Calendar

– S-a întâmplat într-o zi de 8 februarie

* Se împlinesc 165 de ani (1856) de când domnitorul Barbu Ştirbei (1849-1853; 1854-1856) decreta, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni și Mihail Kogălniceanu, desfiinţarea robiei „ţiganilor” în Ţara Românească („Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești”). Această lege elibera din sclavie și ultima categorie de robi, aceia care aparțineau boierilor particulari. Astfel, a fost desfiinţată robia romilor particulari, dându-se drept compensare 10 galbeni pentru fiecare rom, din Casa fondului de despăgubire. Erau obligaţi să se statornicească, iar nomazii să se aşeze în satele unde doresc, cu obligaţia de a avea locuinţe şi gospodării proprii. Aşadar, votarea celor două legi, în anul 1855 în Moldova şi în 1856 în Ţara Românească, a constituit, practic, cea din urmă etapă a dezrobirii celor de etnie romă, fiind prima mare reformă socială, când cetăţenii aceleaşi ţări aveau aceleaşi drepturi, fără nicio discriminare (8/20)

* Cu 162 de ani în urmă (1859) avea loc primirea entuziastă a domnitorului Principatului Moldovei şi al Principatului Valahiei, Alexandru Ioan Cuza, la Bucureşti, unde a rostit Proclamaţia către ţară. Domnitorul a intrat în Bucureşti prin zona Băneasa, fiind întâmpinat cu pâine şi sare şi aclamat de 100.000 de oameni. În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, prin care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: „Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!” (8/20)

* În urmă cu 152 de ani (1869) apărea Legea privind învăţământul primar în Austro-Ungaria, în baza căreia acesta era scos de sub controlul bisericii şi etatizat. Legea a avut grave repercusiuni asupra învăţământului românesc din Transilvania, predarea în limba română restrângându-se numai la unele sate şi făcându-se după manuale şi metode ineficiente

* Cu 141 de ani în urmă (1880) Franţa, Germania şi Marea Britanie recunoşteau independenţa de stat a României, iar trimişii diplomatici de la Bucureşti au fost ridicaţi la rang de miniştri plenipotenţiari (8/20)

* Tot într-o zi de 8 februarie, acum 117 ani (1904), flota japoneză ataca pe neaşteptate fortăreaţa rusă Port-Arthur din Manciuria, pricinuind serioase pierderi flotei ruseşti aflate în rada portului, ofensiva fiind începutul Războiului ruso-japonez (1904-1905)

* Cu 114 ani în urmă (1907), în satul Flămânzi (judeţul Botoşani), avea loc un incident care a marcat începutul Marii Răscoale a ţăranilor, desfăşurate sub lozinca „Vrem pământ!”. Prin amploare (în aproape două luni a cuprins majoritatea judeţelor Moldovei şi Munteniei), precum şi prin revendicările ţăranilor, răscoala a avut profunde consecinţe în viaţa economică, socială şi politică a ţării (8/21)

* Se împlinesc 105 ani (1916) de la „naşterea” Dadaismului. Intelectuali, dezertori, refugiaţi politici, toţi revoltaţi împotriva absurdităţii Primului Război Mondial, s-au reunit în jurul scriitorului român, Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului „Voltaire”, în Zürich, Elveţia (stat neutru). Aceştia au dat naştere curentului avangardist dadaist. Vrând să răspundă „absurdului prin absurd”, ei şi-au manifestat revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice. Originea numelui este neclară. Sunt păreri care susţin că provine din afirmaţia „Da”, folosită foarte des în discuţiile purtate de iniţiatorii mişcării. O altă variantă susține că numele mişcării lor a fost ales la întâmplare, dintr-un dicţionar „Larousse”. Dadaismul cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea şi stupoarea, organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei tradiţionale, programatic puse sub semnul întrebării

* Cu 102 ani în urmă (1919) avea loc primul zbor comercial între Paris și Londra. Pilotul avionului Farman „Goliath”, un bombardier WW1 transformat în avion civil, a fost Lucien Bossoutrot. Avionul a decolat la ora locală 11:50, de pe aeroportul Toussus-le-Noble (Paris), şi a aterizat la Croydon, lângă Londra, într-un zbor care a durat 2 ore şi 30 minute

* Acum 92 de ani (1929), la Radiodifuziunea Română, era difuzată prima „Cronică dramatică”, realizată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu

* În urmă cu 31 de ani (1990) a fost înregistrată, la Bucureşti, prima organizaţie a bulgarilor din România, „Asociaţia culturală a bulgarilor din România”. Ulterior au fost înfiinţate şi alte organizaţii în diverse judeţe ale ţării, iar la 24.V.1992, la prima Conferinţă pe ţară a bulgarilor, s-a hotărât, în unanimitate, constituirea „Comunităţii Bratstvo a Bulgarilor din România”, ca organ coordonator

* Acum 31 de ani (1990) era reînfiinţată Uniunea Armenilor din România, cu statut oficial din aprilie 1990. Uniunea a fost fondată la 25.I.1919, dar şi-a încetat activitatea după 1945; preşedinte al Comitetului Director – Varujan Vosganian. La 8 februarie 1990, a fost înfiinţată Uniunea Armenilor din România, prin Decizia Judecătorească 156/1990, la Judecătoria sector 1 Bucureşti, ca organizaţie obştească ce are ca scop apărarea şi promovarea intereselor comunităţii armene din România. Imediat după reînfiinţare, au fost deschise sucursale în mai multe oraşe din ţară: Piteşti, Constanţa, Tulcea, Botoşani, Suceava, Iaşi, Roman, Bacău, Galaţi, Focşani, Cluj-Napoca, Gherla, Baia Mare. Uniunea Armenilor din România a fost înfiinţată, iniţial, în 1919, pentru a ajuta armenii ce îşi căutau un refugiu în România, după Genocidul din 1915. Primul preşedinte a fost Grigore Trancu-Iaşi, urmat de Armenag Manissalian, care şi-a dedicat o mare parte a activităţii sale ajutorării celor peste 10.000 de armeni refugiaţi, pentru ca aceştia să obţină cetăţenia română. Organizaţia s-a dizolvat după instaurarea comunismului. După anul 1990, comunitatea armeană a reînfiinţat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moştenirea culturală şi spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri. Uniunea Armenilor din România a fost reprezentată permanent, după 1989, în forul legislativ al ţării. Începând cu anul 2019, la data de 12 octombrie, este sărbătorită Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene. Ziua a fost instituită de Parlamentul României prin adoptarea Legii nr. 181/2019, iar iniţiativa legislativă pentru instituirea acestei zile a aparţinut deputaţilor Varujan Vosganian (ALDE) şi Varujan Pambuccian (liderul grupului deputaţilor minorităţilor naţionale), care au argumentat opţiunea pentru data de 12 octombrie prin faptul că, în 2019, la această dată sunt sărbătoriţi în toată lumea armeană „primii creatori de cultură armeană care au scris în limba armeană şi au utilizat alfabetul armean cu peste 1.500 de ani în urmă”

* Se împlinesc 15 ani (2006) de când egiptologul american, Otto J. Schaden (1937 – 2015), dădea publicităţii ştirea că echipa lui a descoperit un nou mormânt de faraon în Valea Regilor – mormântul KV63, la 45 de paşi depărtare de mormântul lui Tutankhamon. În această cameră intactă au fost descoperite 7 sarcofage printre care unul ale cărui dimensiuni amintesc de un copil, 28 de vase mari umplute cu lucruri artizanale şi ţesături. Pe sarcofage au putut fi descoperite nume şi titluri

Aniversări – Comemorări

– 1894, 8/9: A murit Iorgu Caragiale, actor şi dramaturg; unchiul scriitorului I. L. Caragiale şi frate al actorului Costache Caragiali (n. ~1824). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1826

– 1899: S-a născut fizicianul Theodor V. Ionescu; studii şi cercetări asupra ionosferei, gazelor ionizate, descărcărilor electrice în gaze, vitezei sunetului în lichide; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988)

– 1916: S-a născut Corneliu Mănescu, om politic comunist; ministru de externe al României în perioada 1961-1972; preşedinte al Adunării Generale a ONU (1967-1968); în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase” (m. 2000) – 105 ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6.II.1916

– 1925: S-a născut actriţa de teatru și film Eugenia Bosânceanu (m. 2018)

– 1926: S-a născut scenografa Mioara Buescu; a realizat decoruri, costume şi păpuşi pentru numeroase spectacole la teatrul „Ţăndărică” din Bucureşti (m. 2006) – 95 de ani

– 1927: S-a născut Cornel Popescu, dirijor, instrumentist şi orchestrator; regizor muzical la Radiodifuziunea Română (1962-1967), șef de rubrică în secția de creație repertoriu a Radio-ului (1967-1969), apoi dirijor al Orchestrei de Muzică Ușoară a Radiodifuziunii Române (1972- 1989); stabilit în Canada

– 1932: S-a născut actorul Emanoil Petruţ (m. 1983)

– 1943: S-a născut Sabin Pautza, compozitor, dirijor, profesor universitar, doctor în muzică; numele lui figurează în „Who’s Who in Music” (1988-2003) și în volumul „2000 de oameni de seamă americani” publicat de Institutul Biografic American

– 1944: S-a născut jurnalistul Mircea Rucăreanu, fost redactor acreditat la Guvernul României din partea Radio România Actualităţi şi fost coordonator al Secţiei Partide Politice din cadrul Redacţiei Informaţii de la Radio România Actualități; din iulie 1972, Mircea Rucăreanu a fost corespondent al RadioTeleviziunii Române pentru judeţul Ilfov (m. 2020)

– 1946: S-a născut actriţa Cristina Stamate; a jucat îndeosebi pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, fiind supranumită „sufletul teatrului de estradă din Bucureşti” (m. 2017) – 75 de ani

– 1954: S-a născut Puiu Nistoreanu, economist, profesor universitar şi cercetător

– 1967: S-a născut Florin Niculescu, violonist de jazz stabilit în Franţa; apreciat pentru strălucita sa interpretare şi reinventarea curentului jazz manouche, creat în anii ’30 de Django Reinhardt şi Stephane Grappelli

– 1979: A murit Alexandru Philippide, poet şi eseist; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1900)

– 1983: A murit Grigore Baştan, primul general paraşutist al României, care a avut un rol important în dezvoltarea paraşutismului (n. 1922)

– 1985: A murit pictorul Ioan Sima (n. 1898)

– 2000: A murit Ion Gheorghe Maurer, jurist şi om politic comunist; fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (1961-1965; 1969-1974); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 2006: A murit (la Hânceşti-Lăpuşna, azi în R. Moldova) prozatorul Chiril Tricolici; autor de romane de factură poliţistă şi psihologică, precum şi romane pentru copii şi adolescenţi (n. 1924) – 15 ani

– 2009: A murit (asasinat, la Veszprém/Ungaria) handbalistul Marian Cozma, campion al României şi Ungariei la handbal masculin (n. 1982)

– 2016: A murit George Genoiu, dramaturg şi critic de teatru (n. 1933) – 5 ani

– 2020: A murit Radu Iftimovici, cercetător virusolog, istoric al medicinei, profesor universitar, eseist, biograf și dramaturg; opera sa capitală, pentru care a primit premiul Academiei Române, este „Istoria Medicinei și a Farmaciei”; a avut o activitate deosebită în popularizarea științei; membru al Academiei de Ştiinţe Medicale (n. 1931) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Sesiunea plenară a Parlamentului European (8 – 11 feb.)

– Geneva, Elveția: Reuniune a Comitetului de experți al Organizației Mondiale a Sănătății în vederea examinării vaccinului anti-Covid al AstraZeneca

-Austria: Redeschiderea școlilor, muzeelor și magazinelor

-Haga, Țările de Jos: Redeschiderea grădinițelor și școlilor primare

-Danemarca: Redeschiderea școlilor primare închise pentru a lupta împotriva Covid-19

– Québec, Canada: Redeschiderea muzeelor și a întreprinderilor neesențiale

-Mexico, Mexic: Redeschiderea centrelor comerciale restricționate în contextul pandemiei de Covid-19

-Mexico, Mexic: Conferință de presă a președintelui mexican Andrés Manuel López Obrador

– Washington: Începe procesul de destituire a fostului președintele american, Donald Trump, în Senat (8 – 14 feb.)

– Ierusalim: Primul ministru israelian, Benjamin Netanyahu, prezintă un răspuns formal la acuzațiile din procesul de corupție

– Somalia: Alegeri prezidențiale

– Cipru: Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis vizitează insula divizată Cipru în vederea unei noi încercări de mediere a Organizației Națiunilor Unite de a remedia diviziunea sa etnică, o sursă cheie de tensiune între Grecia și Turcia

– Hong Kong, China: Audiere în procesul lui Leung Kwok-hung și alți activiști pro-democrație, pentru încălcarea Legii securității naționale

– Madrid: Începe procesul în cazul Barcenas, fost trezorier al Partidului Popular (PP), legat de scandalul mitei din afacerea Gürtel

– Bessemer, Alabama, SUA: Vot privind sindicalizarea angajaților unui depozit Amazon din Alabama

– Melbourne: Primul turneu de tenis de Mare Şlem al anului – Australian Open (8 – 21 feb.)

– Cortina D’Ampezzo, Italia: Campionate Mondiale de schi alpin 2021 (8 – 21 feb.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Rugăciune şi Reflecţie împotriva Traficului de Persoane”, stabilită de papa Francisc, în 2015, la iniţiativa Consiliului Pontifical al Pastoraţiei pentru Migranţi şi Itineranţi, a Consiliului Pontifical pentru Dreptate şi Pace şi a Uniunii Internaţionale Feminine şi Masculine a Superiorilor Generali. Alegerea zilei de 8 februarie este legată de comemorarea liturgică a sfintei Iosefina Bakhita, sclavă sudaneză care, după ce a fost eliberată, a devenit călugăriţă canossiană, activă în Italia timp de 45 de ani; canonizată în 2000 de biserica romano-catolică, ea a devenit patroana victimelor traficului de persoane. NOTĂ: „Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane” este marcată la 30 iulie (proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013). La 18 octombrie este celebrată „Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane”, adoptată în anul 2007 de Comisia Europeană

– 1591: S-a născut pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (m. 1666) – 430 de ani

– 1709: A murit compozitorul, violistul, violonistul şi profesorul italian Giuseppe Torelli (n. 1658)

– 1741: S-a născut compozitorul francez André Ernest Modeste Grétry (m. 1813) – 280 de ani. NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com menţionează ca dată a naşterii 10/11 februarie 1741

– 1921: S-a născut actriţa americană de film Lana Turner (m. 1995) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (m. 2001)

– 1926: S-a născut Guillermo Morón, istoric şi scriitor venezuelean; contribuţii la istoriografia latino-americană; coordonatorul monumentalei „Istorii generale a Americii”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) – 95 de ani

– 1926: S-a născut Allan Rich (pe numele său real Benjamin Norman Schultz), actor, autor, profesor și activist american (m. 2020) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Viaceslav Tihonov, actor rus de teatru şi film (m. 2009)

– 1929: S-a născut actorul francez de teatru și film Claude Rich (m. 2017)

– 1931: S-a născut actorul de film american James Dean; a marcat tineretul american post-belic, mai ales prin rolul lui Jim Stark din filmul „Rebel fără cauză” („Rebel Without a Cause”), devenind un idol (m. 1955) – 90 de ani

– 1932: S-a născut John Williams, compozitor de muzică de film, dirijor şi pianist american

– 1935: S-a născut actorul american Council Cargle (m. 2013)

– 1935: A murit Max Liebermann, pictor şi grafician, reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847)

– 1938: A murit István Auer, scriitor, poet şi traducător maghiar (n. 1877)

– 1941: S-a născut Nick Nolte (numele real: Nicholas King Nolte), actor și producător american – 80 de ani

– 1944: S-a născut designerul Kansai Yamamoto, considerat un pionier al modei în Japonia, unul dintre cei mai influenți reprezentanți ai domeniului în anii ’70 – ’80 ai secolului XX (m. 2020)

– 1955: S-a născut John Grisham, romancier, avocat și om politic american; multe dintre cărţile sale, adevărate best-seller-uri, au fost ecranizate

– 1957: A murit fizicianul german Walther Bothe; a studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu britanicul Max Born (n. 1891)

– 1957: A murit John von Neumann (născut János Neumann), matematician american de origine maghiară (n. 1903)

– 1975: A murit Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru chimie pe 1947; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1886)

– 1998: A murit scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1955 (n. 1902)

– 1999: A murit scriitoarea britanică Iris Murdoch (n. 1919, la Dublin)

– 2007: A murit actriţa americană Anna Nicole Smith (n. 1967)

– 2016: A murit Margaret Forster, romaniceră britanică, biograf, memorialist, critic şi istoric literar (n. 1938) – 5 ani

– 2016: A murit balerina şi coregrafa franceză Violette Verdy (nume real: Nelly Armande Guillerm), fostă directoare a Baletului Operei din Paris şi a altor companii de talie mondială (n. 1933) – 5 ani

– 2017: A murit tenorul suedez Nicolai Gedda (n. 1925)

– 2018: A murit Marie Gruber, actriță germană de teatru și film (n. 1955)

– 2019: A murit actorul britanic Albert Finney (n. 1936)

– 2020: A murit actorul, cântărețul și cascadorul american Robert Conrad (nume real: Konrad Robert Falkowski) (n. 1935) – 1 an

Calendarul zilei – 8 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 8 februarie 2020, 05:30 / actualizat: 8 februarie 2020, 7:15

EVENIMENTE INTERNE

– Partide

* Comitetul politic al USR şi Consiliul Naţional al PLUS, în care se decide dacă se va organiza un congres de fuziune în luna iulie

– Administraţie

* Cluj-Napoca: De la ora 10:00, în Sala de Sticlă a Primăriei municipiului, va avea loc dezbaterea publică privind Proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2020

– Social

* Aiud: Asociația Maria Agapia din Aiud organizează o campanie de strângere de fonduri pentru ajutorarea unui băiețel în vârstă de 3 ani, sub forma unui „Târg de inimioare”, proiect susținut și de Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud – ora 9:00, pe Terasa Luk

– Învăţământ, Cercetare

* Suceava: Centrul de Studii Asiatice din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, împreună cu Casa Româno-Chineză Suceava, organizează prelegerea „Expresivitatea scrierii chineze”, susţinută de Deacu Daniel, student la Beijing Language and Culture University – ora 14:00, la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Corp D, Amfiteatrul D 201

– Cultură

* Are loc un mini-festival pentru copii, familii, tineri și adulți intitulat „Intră cu artă în Anul Nou chinezesc!”, organizat de Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), Institutul Confucius şi BRD – Groupe Société Générale, ce va include ateliere, prezentări, demonstrații bazate pe genuri și tehnici artistice în care materialul, forma, funcția, decorul se întrepătrund – ora 10:00, la MNAR

* În zilele de 8, 9 și 16 februarie, de la ora 10:00, Opera Comică pentru Copii prezintă spectacolul „Directorul de Teatru”, în Salonul Mozart, o poveste hazlie a două cântărețe de operă care își dispută supremația în timpul unei audiții pentru teatrul de operă de la Salzburg, în regia maestrului Cristian Mihăilescu

* Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și BRD – Groupe Société Générale anunță începutul celei de-a III-a serii de evenimente din cadrul proiectului MyAntipa, un demers de educație modernă interdisciplinară, în care știința, arta, lectura și dezbaterile se unesc pentru a oferi noi perspective de învățare publicului larg. Proiectul inițiat de BRD, în parteneriat cu Muzeul Antipa, este realizat în colaborare cu scriitoarea și managerul cultural Svetlana Cârstean, cunoscută pentru multiple inițiative culturale și educative (8 – 13 feb.). Programul zilei:

• Noua serie de evenimente MyAntipa „debutează” cu „Incubatorul de lectură”, un atelier dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 9 și 14 ani și va avea în prim-plan cel mai cunoscut gândac din literatura universală, personajul principal din „Metamorfoza” lui Kafka – între orele 11:00 și 13:00, în Sala Atelier de la etajul muzeului

* Editura Paralela 45 prezintă lansarea cărții „Copilăria. Reconstituiri literare după 1989”, de Ștefania Mihalache – ora 17:00, la Librăria Humanitas Cișmigiu, Bd. Regina Elisabeta nr. 38. Cartea va fi prezentată de Carmen Mușat și Bogdan-Alexandru Stănescu

* Concert susţinut de Paula Seling & Band, în Orașul cu Chef de Viață – ora 17:15, la Berăria H

* Opera Națională București prezintă, începând cu ora 18:30, concertul extraordinar al cântăreţei de opere din Ucraina, Maria Guleghina, la pupitrul dirijoral urmând să se afle maestrul Alberto Veronesi, în calitate de invitat al primei scene lirice a țării. Concept regizoral: Cristina Cotescu. Eveniment desfăşurat cu participarea Orchestrei Operei Naționale București

* Una dintre cele mai importante trupe de rock alternativ de pe scena muzicală românească, The Mono Jacks, lansează „Gloria”, primul single de pe noul album de studio, care poartă același titlu – ora 19:00 (accesul publicului), la Arenele Romane din București (cort încălzit)

* Instrumentistul sloven Luka Šulić, membru al cunoscutei trupe 2Cellos, susţine un concert la Sala Palatului, alături de orchestra sa – ora 20:00. Artiştii vor interpreta „Anontimpurile” de Vivaldi, dar şi multe alte piese ale muzicii clasice

* Bârlad: Vernisajul expoziţiei „Tărâmul dulciurilor – cutii de bomboane şi reclame din perioada 1900-1980”, organizată de Consiliul Judeţean Vaslui, Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad şi Asociaţia Muzeul Jucăriilor din Bucureşti – ora 11:00, la sediul muzeului din Str. Republicii nr. 235 (8 feb. – 25 mar.)

* Braşov: Unul dintre cei mai apreciaţi percuţionişti români, iniţiator şi co-organizator al primului Festival Internaţional de Vibrafon din lume, Alexandru Anastasiu aniversează 15 ani de activitate artistică, eveniment marcat printr-un turneu naţional în 7 oraşe din România. Astăzi, de la ora 19:00, la Sala Patria, are loc recitalul din cadrul turneului „Power Vibes – Alexandru Anastasiu şi Icon Arts Ensemble”, un adevărat un regal al instrumentelor de percuţie. Format din Alexandru Anastasiu, Sara Merişcă, Tudor Ciobanu, Patricia Niculae şi Cosmin Dumitriu, „Power Vibes” este un proiect inedit. Printre partenerii media: Radio România Cultural şi Radio România Muzical

* Craiova: Lansarea volumului colectiv bilingv „Teatrul.ro 30. Noi nume / Theatre.ro 30. New Entries”, coordonat de criticul de teatru Oltița Cîntec – ora 18:30, la Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova. Materialul reunește portretele a 30 de artiști care s-au impus după momentul 1989. Printre aceștia și regizorii Naționalului craiovean – Radu Afrim și Bobi Pricop. Lansarea volumului va fi moderată de Nicolae Coande, șeful serviciului dramaturgie al teatrului. La eveniment vor participa Oltița Cîntec, coordonatoarea lucrării, alături de Silvia Dumitrache și Oana Cristea-Grigorescu (critici de teatru, contributori), dar și regizorul Bobi Pricop, căruia îi este dedicat un capitol din acest volum

* Sibiu: Începând cu această dată, Compartimentul pentru Copii şi Tineret al Bibliotecii Judeţene ASTRA Sibiu prezintă „Ora de poveşti”, în fiecare zi de sâmbătă, în intervalul orar 10:00 – 11:00, ce va include activităţi destinate copiilor, în cadrul cărora aceştia vor avea prilejul să asculte poveşti şi povestiri din literatura română clasică şi contemporană – la Compartimentul pentru Copii şi Tineret al Bibliotecii Judeţene ASTRA Sibiu, situat la etajul I al Corpului B

* Târgu Mureş: Compania „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional Târgu Mureş prezintă publicului o versiune neconvenţională a piesei „D’ale carnavalului”, de Ion Luca Caragiale, viziunea regizorală inedită aparţinându-i regizorului Adi Iclenzan – ora 19:00, la Sala Mare a Teatrului Naţional

– Sport

* Caldas da Rainha, Portugalia: Naţionala de rugby a României va întâlni, de la ora 17:00, naţionala Portugaliei, în a doua partidă din Cupa Europeană a Naţiunilor 2020

* Elveţia: Jucătoarele române de tenis de masă, Bernadette Szocs şi Elizabeta Samara, vor participa la ITTF-Europe Top16 Cup, turneu care se desfăşoară la Montreux, în zilele de 8 şi 9 februarie

– Diverse

* Muzeul Municipiului București organizează prezentarea de astronomie „Călătorie prin Univers”, susținută de astronomul Adrian Șonka – ora 19:00, la Palatul Suțu – Bd. Ion C. Brătianu nr. 2

* Iaşi: În perioada 8 februarie – 8 martie, Grădina Botanică „Anastasie Fătu” a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi organizează, în compartimentele noi ale Complexului de Sere, Expoziţia de plante exotice – ora 11:00. Vizitatorii vor putea admira colecția de azalee și camelii, diorame cu specii și hibrizi de plante carnivore, pereți vegetali cu motive specifice ferestrelor japoneze

– S-a întâmplat într-o zi de 8 februarie

* Acum 164 de ani (1856) domnitorul Barbu Ştirbei (1849-1853; 1854-1856) decreta desfiinţarea robiei ţiganilor (Legiuirea pentru emanciparea ţiganilor) în Ţara Românească (8/20)

* Cu 161 de ani în urmă (1859) avea loc primirea entuziastă a domnitorului Principatului Moldovei şi de curând domnitorul Principatului Valahiei, Alexandru Ioan Cuza, la Bucureşti, unde rostea proclamaţia către ţară. Domnitorul a intrat în Bucureşti prin zona Băneasa, fiind întâmpinat cu pâine şi sare şi aclamat de 100.000 de oameni. În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, în care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: „Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!” (8/20)

* În urmă cu 151 de ani (1869) apărea Legea privind învăţământul primar în Austro-Ungaria, în baza căreia acesta era scos de sub controlul bisericii şi etatizat. Legea a avut grave repercusiuni asupra învăţământului românesc din Transilvania, predarea în limba română restrângându-se numai la unele sate şi făcându-se după manuale şi metode ineficiente

* Se împlinesc 140 de ani (1880) de când, Franţa, Germania şi Marea Britanie recunoşteau independenţa de stat a României, iar trimişii diplomatici de la Bucureşti au fost ridicaţi la rang de miniştri plenipotenţiari (8/20)

* Tot într-o zi de 8 februarie, acum 116 ani (1904), flota japoneză ataca pe neaşteptate fortăreaţa rusă Port-Arthur din Manciuria, pricinuind serioase pierderi flotei ruseşti aflate în rada portului, ofensiva fiind începutul Războiului ruso-japonez (1904-1905)

* Cu 113 ani în urmă (1907), în satul Flămânzi (judeţul Botoşani), avea loc un incident care a marcat începutul marii răscoale a ţăranilor, desfăşurate sub lozinca „Vrem pământ!”. Prin amploare (în aproape două luni a cuprins majoritatea judeţelor Moldovei şi Munteniei), precum şi prin revendicările ţăranilor, răscoala a avut profunde consecinţe în viaţa economică, socială şi politică a ţării (8/21)

* Acum 104 ani (1916) se „năştea” Dadaismul. Intelectuali, dezertori, refugiaţi politici, toţi revoltaţi împotriva absurdităţii Primului Război Mondial, s-au reunit în jurul scriitorului român Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului „Voltaire”, în Zürich, Elveţia (stat neutru). Aceştia au dat naştere curentului avangardist dadaist. Vrând să răspundă absurdului prin absurd, ei şi-au manifestat revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice. Originea numelui este neclară. Sunt păreri care susţin că provine din afirmaţia „Da”, folosită foarte des în discuţiile purtate de iniţiatorii mişcării. O altă variantă spune că numele mişcării lor este ales la întâmplare, dintr-un dicţionar „Larousse”. Dadaismul cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea şi stupoarea, organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei tradiţionale, programatic puse sub semnul întrebării

* Cu 101 ani în urmă (1919) avea loc primul zbor comercial Paris – Londra. Pilotul avionului Farman „Goliath”, un bombardier WW1 transformat în avion civil, a fost Lucien Bossoutrot. Avionul a decolat la ora locală 11:50, de pe aeroportul Toussus-le-Noble (Paris), a durat 2 ore şi 30 minute şi a aterizat la Croydon, lângă Londra

* Acum 91 de ani (1929), la Radiodifuziunea Română, era difuzată prima „Cronică dramatică”, realizată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de când a fost înregistrată, la Bucureşti, prima organizaţie a bulgarilor din România, „Asociaţia culturală a bulgarilor din România”. Ulterior au fost înfiinţate şi alte organizaţii în diverse judeţe ale ţării, iar la 24.V.1992, la prima Conferinţă pe ţară a bulgarilor, s-a hotărât, în unanimitate, constituirea „Comunităţii Bratstvo a Bulgarilor din România”, ca organ coordonator

* Acum 14 ani (2006) egiptologul american, Otto J. Schaden (1937 – 2015), dădea publicităţii ştirea că echipa lui a descoperit un nou mormânt de faraon în Valea Regilor – mormântul KV63, la 45 de paşi depărtare de mormântul lui Tutankhamon. În această cameră intactă au fost descoperite 7 sarcofage printre care unul ale cărui dimensiuni amintesc de un copil, 28 de vase mari umplute cu lucruri artizanale şi ţesături. Pe sarcofage au putut fi descoperite nume şi titluri

Aniversări – Comemorări

– 1894, 8/9: A murit Iorgu Caragiale, actor şi dramaturg; unchiul scriitorului I. L. Caragiale şi frate al actorului Costache Caragiali (n. ~1824). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1826

– 1899: S-a născut fizicianul Theodor V. Ionescu; studii şi cercetări asupra ionosferei, gazelor ionizate, descărcărilor electrice în gaze, vitezei sunetului în lichide; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988)

– 1916: S-a născut Corneliu Mănescu, om politic comunist; ministru de externe al României în perioada 1961-1972; preşedinte al Adunării Generale a ONU (1967-1968); în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase” (m. 2000). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6 februarie 1916

– 1925: S-a născut actriţa de teatru și film Eugenia Bosânceanu (m. 2018) – 95 de ani

– 1926: S-a născut scenografa Mioara Buescu; a realizat decoruri, costume şi păpuşi pentru numeroase spectacole la teatrul „Ţăndărică” din Bucureşti

– 1927: S-a născut Cornel Popescu, dirijor, instrumentist şi orchestrator; regizor muzical la Radiodifuziunea Română (1962-1967), șef de rubrică în secția de creație repertoriu a Radio-ului (1967-1969), apoi dirijor al Orchestrei de Muzică Ușoară a Radiodifuziunii Române (1972-1989); stabilit în Canada. NOTĂ: Unele surse (http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/?p=27931) menţionează ca dată a naşterii 27 februarie 1927

– 1932: S-a născut actorul Emanoil Petruţ (m. 1983)

– 1943: S-a născut Sabin Pautza, compozitor, dirijor şi profesor

– 1944: S-a născut jurnalistul Mircea Rucăreanu, fost redactor acreditat la Guvernul României din partea Radio România Actualităţi şi fost coordonator al Secţiei Partide Politice din cadrul Redacţiei Informaţii de la Radio România Actualități; din iulie 1972, Mircea Rucăreanu a fost corespondent al RadioTeleviziunii Române pentru judeţul Ilfov (m. 2020)

– 1946: S-a născut actriţa Cristina Stamate (m. 2017)

– 1954: S-a născut Puiu Nistoreanu, economist, profesor universitar şi cercetător

– 1967: S-a născut Florin Niculescu, violonist român de jazz stabilit în Franţa; apreciat pentru strălucita sa interpretare şi reinventarea curentului jazz manouche, creat în anii ’30 de Django Reinhardt şi Stephane Grappelli

– 1979: A murit Alexandru Philippide, poet şi eseist; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1900)

– 1983: A murit Grigore Baştan, primul general paraşutist al României, care a avut un rol important în dezvoltarea paraşutismului (n. 1922)

– 1985: A murit pictorul Ioan Sima (n. 1898) – 35 de ani

– 2000: A murit Ion Gheorghe Maurer, jurist şi om politic comunist; fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (1961-1965; 1969-1974); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902) – 20 de ani

– 2006: A murit (la Hânceşti-Lăpuşna, azi în R. Moldova) prozatorul Chiril Tricolici; autor de romane de factură poliţistă şi psihologică, precum şi romane pentru copii şi adolescenţi (n. 1924)

– 2009: A murit (asasinat, la Veszprém/Ungaria) handbalistul Marian Cozma, campion al României şi Ungariei la handbal masculin (n. 1982)

EVENIMENTE EXTERNE

– Canberra: Vizita de stat a preşedintelui indonezian, Joko Widodo, în Australia (8 – 10 feb.)

– Cetatea Vaticanului: Papa Francisc îl primeşte în audienţă pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski

– Tokyo, Japonia: Vizita ministrului britanic de externe, Dominic Raab, în cadrul căreia are întrevederi cu omologul său japonez, Toshimitsu Motegi

– New Delhi: Alegeri legislative

– Irlanda: Alegeri legislative anticipate

– Italia: Ediţia 2020 a Carnavalului de la Veneţia (8 – 25 feb.)

– Feuquières-Lés-Lens, Franţa: Ceremonie comemorativă după restaurarea gropii comune cu prizonieri sovietici

– Bangkok, Thailanda: Sărbătoarea budhistă Makha Bucha

– Durban, Africa de Sud: Sărbătoarea anuală indiană Kavady

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Rugăciune şi Reflecţie împotriva Traficului de Persoane”, stabilită de papa Francisc, în 2015, la iniţiativa Consiliului Pontifical al Pastoraţiei pentru Migranţi şi Itineranţi, a Consiliului Pontifical pentru Dreptate şi Pace şi a Uniunii Internaţionale Feminine şi Masculine a Superiorilor Generali. Alegerea zilei de 8 februarie este legată de comemorarea liturgică a sfintei Iosefina Bakhita, sclavă sudaneză care, după ce a fost eliberată, a devenit călugăriţă canossiană, activă în Italia timp de 45 de ani; canonizată în 2000 de biserica romano-catolică, ea a devenit patroana victimelor traficului de persoane. NOTĂ: „Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane” se marchează la 30 iulie (proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013). La 18 octombrie este „Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane”, adoptată în anul 2007 de Comisia Europeană

– 1591: S-a născut pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (m. 1666)

– 1709: A murit compozitorul, violistul, violonistul şi profesorul italian Giuseppe Torelli (n. 1658)

– 1741: S-a născut compozitorul francez Modeste Grétry (m. 1813). NOTĂ: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/245869/Andre-Ernest-Modeste-Gretry menţionează ca dată a naşterii 10/11 februarie 1741

– 1819: S-a născut John Ruskin, scriitor, critic de artă şi sociolog englez (m. 1900)

– 1828: S-a născut scriitorul francez Jules Verne; este, prin suita lui de „călătorii extraordinare”, creatorul romanului de anticipaţie (m. 1905)

– 1849: A murit dirijorul și violonistul francez François Antoine Habeneck (n. 1781)

– 1878: S-a născut Martin Buber, filosof austriac de origine evreiască; cunoscut mai ales pentru filosofia dialogului, o formă de existenţialism religios (m. 1965)

– 1880: S-a născut Franz Marc, pictor şi grafician german, unul dintre principalii reprezentanţi ai mişcării expresioniste germane (m. 1916, pe front, în timpul Primului Război Mondial) – 140 de ani

– 1894: S-a născut Ludwig Marcuse, autor şi filosof german (m. 1971)

– 1894: S-a născut regizorul american de film King Vidor, unul dintre realizatorii de marcă din perioada filmului mut (m. 1982)

– 1909: A murit Mieczylav Karlowicz, compozitor, violonist şi dirijor polonez (n. 1876)

– 1921: S-a născut actriţa de film americană Lana Turner (m. 1995). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1920

– 1925: S-a născut Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (m. 2001) – 95 de ani

– 1926: S-a născut Guillermo Morón, istoric şi scriitor venezuelean; contribuţii la istoriografia latino-americană; coordonatorul monumentalei „Istorii generale a Americii”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992

– 1928: S-a născut Viaceslav Tihonov, actor rus de teatru şi film (m. 2009)

– 1929: S-a născut actorul francez de teatru și film Claude Rich (m. 2017)

– 1931: S-a născut actorul de film american James Dean; a marcat tineretul american post-belic, mai ales prin rolul lui Jim Stark din filmul „Rebel fără cauză” („Rebel Without a Cause”), devenind un idol (m. 1955)

– 1932: S-a născut John Williams, compozitor de muzică de film, dirijor şi pianist american

– 1935: S-a născut actorul american Council Cargle (m. 2013) – 85 de ani

– 1935: A murit Max Liebermann, pictor şi grafician, reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847) – 85 de ani

– 1938: A murit István Auer, scriitor, poet şi traducător maghiar (n. 1877)

– 1941: S-a născut Nick Nolte, actor american de film

– 1955: S-a născut John Grisham, romancier, avocat și om politic american; multe dintre cărţile sale, adevărate best-seller-uri, au fost ecranizate – 65 de ani

– 1957: A murit fizicianul german Walther Bothe; a studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu britanicul Max Born (n. 1891)

– 1957: A murit John von Neumann (născut János Neumann), matematician american de origine maghiară (n. 1903)

– 1975: A murit Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru chimie pe 1947; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1886) – 45 de ani

– 1998: A murit scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1955 (n. 1902)

– 1999: A murit scriitoarea britanică Iris Murdoch (n. 1919, la Dublin)

– 2007: A murit actriţa americană Anna Nicole Smith (n. 1967)

– 2016: A murit Margaret Forster, romaniceră britanică, biograf, memorialist, critic şi istoric literar (n. 1938)

– 2016: A murit balerina şi coregrafa franceză Violette Verdy (nume real: Nelly Armande Guillerm), fostă directoare a Baletului Operei din Paris şi a altor companii de talie mondială (n. 1933)

– 2017: A murit tenorul suedez Nicolai Gedda (n. 1925)

– 2018: A murit Marie Gruber, actriță germană de teatru și film (n. 1955)

– 2019: A murit actorul britanic Albert Finney (n. 1936) – 1 an

Calendarul zilei – 8 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 8 februarie 2019, 06:00 / actualizat: 8 februarie 2019, 7:55

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Teatrul de Comedie prezintă premiera oficială a one-man show-ului „Mihăiță. Reconstituirea unei vieți” cu actorul George Mihăiță, spectacol care rememorează momentele definitorii ale biografiei marelui actor, după împlinirea a 70 de ani. Spectacolul are la bază, printre sutele de amintiri și de imagini din arhiva personală a lui George Mihăiță, lucrarea Doinei Papp, cu același titlu, apărută în 2018 la editura Tracus Arte  – ora 19:30, la Sala Studio

– S-a întâmplat într-o zi de 8 februarie

* Acum 163 de ani (1856) domnitorul Barbu Ştirbei (1849-1853; 1854-1856) decreta desfiinţarea robiei ţiganilor (Legiuirea pentru emanciparea ţiganilor) în Ţara Românească (8/20)

* Se împlinesc 160 de ani (1859) de când avea loc primirea entuziastă a domnitorului Principatului Moldovei şi de curând domnitorul Principatului Valahiei, Alexandru Ioan Cuza, la Bucureşti, unde rostea proclamaţia către ţară. Domnitorul a intrat în Bucureşti prin zona Băneasa, fiind întâmpinat cu pâine şi sare şi aclamat de 100.000 de oameni. În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, în care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: „Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!” (8/20)

* Se împlinesc 150 de ani (1869) de la apariţia Legii privind învăţământul primar în Austro-Ungaria, în baza căreia acesta era scos de sub controlul bisericii şi etatizat. Legea a avut grave repercusiuni asupra învăţământului românesc din Transilvania, predarea în limba română restrângându-se numai la unele sate şi făcându-se după manuale şi metode ineficiente

* Cu 139 de ani în urmă (1880), Franţa, Germania şi Marea Britanie recunoşteau independenţa de stat a României, iar trimişii diplomatici de la Bucureşti au fost ridicaţi la rang de miniştri plenipotenţiari (8/20)

* Tot într-o zi de 8 februarie, acum 114 ani (1904), flota japoneză ataca pe neaşteptate fortăreaţa rusă Port-Arthur din Manciuria, pricinuind serioase pierderi flotei ruseşti aflate în rada portului, ofensiva fiind începutul Războiului ruso-japonez (1904-1905)

* Cu 112 ani în urmă (1907), în satul Flămânzi (judeţul Botoşani), avea loc un incident care a marcat începutul marii răscoale a ţăranilor, desfăşurate sub lozinca „Vrem pământ!”. Prin amploare (în aproape două luni a cuprins majoritatea judeţelor Moldovei şi Munteniei), precum şi prin revendicările ţăranilor, răscoala a avut profunde consecinţe în viaţa economică, socială şi politică a ţării (8/21)

* Acum 103 ani (1916) se „năştea” Dadaismul. Intelectuali, dezertori, refugiaţi politici, toţi revoltaţi împotriva absurdităţii Primului Război Mondial, s-au reunit în jurul scriitorului român Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului „Voltaire”, în Zürich, capitala Elveţiei (stat neutru). Aceştia au dat naştere curentului avangardist dadaist. Vrând să răspundă absurdului prin absurd, ei şi-au manifestat revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice. Originea numelui este neclară. Sunt păreri care susţin că provine din afirmaţia „Da”, folosită foarte des în discuţiile purtate de iniţiatorii mişcării. O altă variantă spune că numele mişcării lor este ales la întâmplare, dintr-un dicţionar „Larousse”. Dadaismul cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea şi stupoarea, organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei tradiţionale, programatic puse sub semnul întrebării

* Se împlinesc 100 de ani (1919) de la primul zbor comercial Paris – Londra. Pilotul avionului Farman „Goliath”, un bombardier WW1 transformat în avion civil, a fost Lucien Bossoutrot. Avionul a decolat la ora locală 11:50, de pe aeroportul Toussus-le-Noble (Paris), a durat 2 ore şi 30 minute şi a aterizat la Croydon, lângă Londra

* Se împlinesc 90 de ani (1929), de când la Radiodifuziunea Română, era difuzată prima „Cronică dramatică”, realizată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu

* Cu 29 de ani în urmă (1990) a fost înregistrată, la Bucureşti, prima organizaţie a bulgarilor din România, „Asociaţia culturală a bulgarilor din România”. Ulterior au fost înfiinţate şi alte organizaţii în diverse judeţe ale ţării, iar la 24.V.1992, la prima Conferinţă pe ţară a bulgarilor, s-a hotărât, în unanimitate, constituirea „Comunităţii Bratstvo a Bulgarilor din România”, ca organ coordonator

* Acum 13 ani (2006) egiptologul american, Otto J. Schaden (1937 – 2015), dădea publicităţii ştirea că echipa lui a descoperit un nou mormânt de faraon în Valea Regilor – mormântul KV63, la 45 de paşi depărtare de mormântul lui Tutankhamon. În această cameră intactă au fost descoperite 7 sarcofage printre care unul ale cărui dimensiuni amintesc de un copil, 28 de vase mari umplute cu lucruri artizanale şi ţesături. Pe sarcofage au putut fi descoperite nume şi titluri

Aniversări – Comemorări

– 1894, 8/9: A murit Iorgu Caragiale, actor şi dramaturg; unchiul scriitorului I. L. Caragiale şi frate al actorului Costache Caragiali (n. ~1824) – 125 de ani. NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1826

– 1899: S-a născut fizicianul Theodor V. Ionescu; studii şi cercetări asupra ionosferei, gazelor ionizate, descărcărilor electrice în gaze, vitezei sunetului în lichide; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988) – 120 de ani

– 1916: S-a născut Corneliu Mănescu, om politic comunist; ministru de externe al României în perioada 1961-1972; preşedinte al Adunării Generale a ONU (1967-1968); în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase” (m. 2000). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6 februarie 1916

– 1925: S-a născut actriţa Eugenia Bosânceanu (m. 2018)

– 1926: S-a născut scenografa Mioara Buescu; a realizat decoruri, costume şi păpuşi pentru numeroase spectacole la teatrul „Ţăndărică” din Bucureşti

– 1927: S-a născut Cornel Popescu, dirijor, instrumentist şi orchestrator; regizor muzical la Radiodifuziunea Română (1962-1967), șef de rubrică în secția de creație repertoriu a Radio-ului (1967-1969), apoi dirijor al Orchestrei de Muzică Ușoară a Radiodifuziunii Române (1972- 1989); stabilit în Canada

– 1932: S-a născut actorul Emanoil Petruţ (m. 1983)

– 1943: S-a născut Sabin Pautza, compozitor, dirijor şi profesor

– 1946: S-a născut actriţa Cristina Stamate (m. 2017)

– 1954: S-a născut Puiu Nistoreanu, economist, profesor universitar şi cercetător

– 1967: S-a născut Florin Niculescu, violonist român de jazz stabilit în Franţa; apreciat pentru strălucita sa interpretare şi reinventarea curentului jazz manouche, creat în anii ’30 de Django Reinhardt şi Stephane Grappelli

– 1979: A murit Alexandru Philippide, poet şi eseist; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1900) – 40 de ani

– 1983: A murit Grigore Baştan, primul general paraşutist al României, care a avut un rol important în dezvoltarea paraşutismului (n. 1922)

– 1985: A murit pictorul Ioan Sima (n. 1898)

– 2000: A murit Ion Gheorghe Maurer, jurist şi om politic comunist; fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (1961-1965; 1969-1974); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 2006: A murit (la Hânceşti-Lăpuşna, azi în R. Moldova) prozatorul Chiril Tricolici; autor de romane de factură poliţistă şi psihologică, precum şi romane pentru copii şi adolescenţi (n. 1924)

– 2009: A murit (asasinat, la Veszprém/Ungaria) handbalistul Marian Cozma, campion al României şi Ungariei la handbal masculin (n. 1982) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Asia: Ziua Nirvana, festival care marchează comemorarea morţii lui Buddha

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Rugăciune pentru Victimele Traficului de Persoane”, celebrată, din 2013, de Biserica Romano Catolică de sărbătoarea Sfintei Iosefina Bakhita, patroana victimelor traficului de persoane. NOTĂ: „Ziua mondială împotriva traficului de persoane” se marchează la 30 iulie (proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013). La 18 octombrie este „Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane”, adoptată în anul 2007 de Comisia Europeană

– 1591: S-a născut pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (m. 1666)

– 1709: A murit compozitorul, violistul, violonistul şi profesorul italian Giuseppe Torelli (n. 1658) – 310 ani

– 1741: S-a născut compozitorul francez Modeste Grétry (m. 1813). NOTĂ: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/245869/Andre-Ernest-Modeste-Gretry menţionează ca dată a naşterii 10/11 februarie 1741

– 1819: S-a născut John Ruskin, scriitor, critic de artă şi sociolog englez (m. 1900) – 200 de ani

– 1828: S-a născut scriitorul francez Jules Verne; este, prin suita lui de „călătorii extraordinare”, creatorul romanului de anticipaţie (m. 1905)

– 1849: A murit dirijorul și violonistul francez François Antoine Habeneck (n. 1781) – 170 de ani

– 1878: S-a născut Martin Buber, filosof austriac de origine evreiască; cunoscut mai ales pentru filosofia dialogului, o formă de existenţialism religios (m. 1965)

– 1880: S-a născut Franz Marc, pictor şi grafician german, unul dintre principalii reprezentanţi ai mişcării expresioniste germane (m. 1916, pe front, în timpul Primului Război Mondial)

– 1894: S-a născut Ludwig Marcuse, autor şi filosof german (m. 1971) – 125 de ani

– 1894: S-a născut regizorul american de film King Vidor, unul dintre realizatorii de marcă din perioada filmului mut (m. 1982) – 125 de ani

– 1909: A murit Mieczylav Karlowicz, compozitor, violonist şi dirijor polonez (n. 1876) – 110 ani

– 1921: S-a născut actriţa de film americană Lana Turner (m. 1995). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1920

– 1925: S-a născut Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (m. 2001)

– 1926: S-a născut Guillermo Morón, istoric şi scriitor venezuelean; contribuţii la istoriografia latino-americană; coordonatorul monumentalei „Istorii generale a Americii”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992

– 1928: S-a născut Viaceslav Tihonov, actor rus de teatru şi film (m. 2009)

– 1929: S-a născut actorul francez de teatru și film Claude Rich (m. 2017) – 90 de ani

– 1931: S-a născut actorul de film american James Dean; a marcat tineretul american post-belic, mai ales prin rolul lui Jim Stark din filmul „Rebel fără cauză” (“Rebel Without a Cause”), devenind un idol (m. 1955)

– 1932: S-a născut John Williams, compozitor de muzică de film, dirijor şi pianist american

– 1935: S-a născut actorul american Council Cargle (m. 2013)

– 1935: A murit Max Liebermann, pictor şi grafician, reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847)

– 1938: A murit István Auer, scriitor, poet şi traducător maghiar (n. 1877)

– 1941: S-a născut Nick Nolte, actor american de film

– 1955: S-a născut scriitorul american John Grisham; multe dintre cărţile sale, adevărate best-seller-uri, au fost ecranizate

– 1957: A murit fizicianul german Walther Bothe; a studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu britanicul Max Born (n. 1891)

– 1957: A murit John von Neumann (născut János Neumann), matematician american de origine maghiară (n. 1903)

– 1975: A murit Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1947; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1886)

– 1998: A murit scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1955 (n. 1902)

– 1999: A murit scriitoarea britanică Iris Murdoch (n. 1919, la Dublin) – 20 de ani

– 2007: A murit actriţa americană Anna Nicole Smith (n. 1967)

– 2016: A murit Margaret Forster, romaniceră britanică, biograf, memorialist, critic şi istoric literar (n. 1938)

– 2016: A murit balerina şi coregrafa franceză Violette Verdy (nume real: Nelly Armande Guillerm), fostă directoare a Baletului Operei din Paris şi a altor companii de talie mondială (n. 1933)

– 2017: A murit tenorul suedez Nicolai Gedda (n. 1925)

– 2018: A murit Marie Gruber, actriță germană de teatru și film (n. 1955) – 1 an

Calendarul zilei – 8 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 8 februarie 2018, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Juridic

* Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat, pentru astăzi, pronunţarea sentinţei în dosarul în care Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina şi ministru al Finanţelor, este acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani

– Istorie

* Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, Primăria Municipiului București și Biserica Evanghelică Lutherană București organizează conferința dezbatere „73 de ani de la deportarea sașilor din Transilvania  în U.R.S.S.” și vizionarea  filmului „Un tren în necunoscut”, semnat de Cristian Amza – ora 18:00. Conferinţa este organizată în cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturii germane din România

 – Cultură

* Programul Expozițional ARCUB 2018 se deschide astăzi, de la ora 18:00, cu vernisajul expoziției PARCURS BRU>><<BUH, semnată de artiștii conceptuali belgieni Pierre Van Hulle și Léa Scope. Expoziția organizată de Primăria Capitalei prin ARCUB, este curatoriată de Simona Tărtăcuță și poate fi vizitată zilnic la sediul ARCUB din strada Lipscani 84 – 90, în perioada 8 februarie – 1 aprilie

* Muzeul Național al Literaturii Române și Moara de hârtie organizează lansarea unui mărțișor literar aparte – Cărţişorul de Autor Nichita Stănescu – ora 19:00, la sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Cărțișorul de Autor Nichita Stănescu a fost manufacturat în Atelierul-muzeu Moara de hârtie din Comana. Participă la lansare Mircia Dumitrescu și Zoltan Octavian Butuc

– S-a întâmplat într-o zi de 8 februarie

* Acum 162 de ani (1856) domnitorul Barbu Ştirbei (1849-1853; 1854-1856) decreta desfiinţarea robiei ţiganilor (Legiuirea pentru emanciparea ţiganilor) în Ţara Românească (8/20)

* Într-o zi de duminică, 8 februarie 1859, acum 159 de ani, avea loc primirea entuziastă a domnitorului Principatului Moldovei şi de curând domnitorul Principatului Valahiei, Alexandru Ioan Cuza, la Bucureşti, unde rostea proclamaţia către ţară. Domnitorul a intrat în Bucureşti prin zona Băneasa, fiind întâmpinat cu pâine şi sare şi aclamat de 100.000 de oameni. În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, în care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: „Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!” (8/20)

* În urmă cu 149 de ani (1869) apărea Legea privind învăţământul primar în Austro-Ungaria, în baza căreia acesta era scos de sub controlul bisericii şi etatizat. Legea a avut grave repercusiuni asupra învăţământului românesc din Transilvania, predarea în limba română restrângându-se numai la unele sate şi făcându-se după manuale şi metode ineficiente

* Cu 138 de ani în urmă (1880), Franţa, Germania şi Marea Britanie recunoşteau independenţa de stat a României, iar trimişii diplomatici de la Bucureşti au fost ridicaţi la rang de miniştri plenipotenţiari (8/20)

* Tot într-o zi de 8 februarie, acum 114 ani (1904), flota japoneză ataca pe neaşteptate fortăreaţa rusă Port-Arthur din Manciuria, pricinuind serioase pierderi flotei ruseşti aflate în rada portului, ofensiva fiind începutul Războiului ruso-japonez (1904-1905)

* Cu 111 ani în urmă (1907), în satul Flămânzi (judeţul Botoşani), avea loc un incident care a marcat începutul marii răscoale a ţăranilor, desfăşurate sub lozinca „Vrem pământ!”. Prin amploare (în aproape două luni a cuprins majoritatea judeţelor Moldovei şi Munteniei), precum şi prin revendicările ţăranilor, răscoala a avut profunde consecinţe în viaţa economică, socială şi politică a ţării (8/21)

* Acum 102 ani (1916) se „năştea” Dadaismul. Intelectuali, dezertori, refugiaţi politici, toţi revoltaţi împotriva absurdităţii Primului Război Mondial, s-au reunit în jurul scriitorului român Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului „Voltaire”, în Zürich, capitala Elveţiei (stat neutru). Aceştia au dat naştere curentului avangardist dadaist. Vrând să răspundă absurdului prin absurd, ei şi-au manifestat revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice. Originea numelui este neclară. Sunt păreri care susţin că provine din afirmaţia „Da”, folosită foarte des în discuţiile purtate de iniţiatorii mişcării. O altă variantă spune că numele mişcării lor este ales la întâmplare, dintr-un dicţionar „Larousse”. Dadaismul cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea şi stupoarea, organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei tradiţionale, programatic puse sub semnul întrebării

* Acum 99 de ani (1919) avea loc primul zbor comercial Paris – Londra. Pilotul avionului Farman „Goliath”, un bombardier WW1 transformat în avion civil, a fost Lucien Bossoutrot. Avionul a decolat la ora locală 11:50, de pe aeroportul Toussus-le-Noble (Paris), a durat 2 ore şi 30 minute şi a aterizat la Croydon, lângă Londra

* În urmă cu 89 de ani (1929), la Radiodifuziunea Română, era difuzată prima „Cronică dramatică”, realizată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu

* Cu 28 de ani în urmă (1990) a fost înregistrată, la Bucureşti, prima organizaţie a bulgarilor din România, „Asociaţia culturală a bulgarilor din România”. Ulterior au fost înfiinţate şi alte organizaţii în diverse judeţe ale ţării, iar la 24.V.1992, la prima Conferinţă pe ţară a bulgarilor, s-a hotărât, în unanimitate, constituirea „Comunităţii Bratstvo a Bulgarilor din România”, ca organ coordonator

* Acum 12 ani (2006) egiptologul american, Otto J. Schaden (1937 – 2015), dădea publicităţii ştirea că echipa lui a descoperit un nou mormânt de faraon în Valea Regilor – mormântul KV63, la 45 de paşi depărtare de mormântul lui Tutankhamon. În această cameră intactă au fost descoperite 7 sarcofage printre care unul ale cărui dimensiuni amintesc de un copil, 28 de vase mari umplute cu lucruri artizanale şi ţesături. Pe sarcofage au putut fi descoperite nume şi titluri

Aniversări – Comemorări

– 1894, 8/9: A murit Iorgu Caragiale, actor şi dramaturg; unchiul scriitorului I. L. Caragiale şi frate al actorului Costache Caragiali (n. ~1824). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1826

– 1899: S-a născut fizicianul Theodor V. Ionescu; studii şi cercetări asupra ionosferei, gazelor ionizate, descărcărilor electrice în gaze, vitezei sunetului în lichide; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988)

– 1916: S-a născut Corneliu Mănescu, om politic comunist; ministru de externe al României în perioada 1961-1972; preşedinte al Adunării Generale a ONU (1967-1968); în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase” (m. 2000). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6 februarie 1916

– 1925: S-a născut actriţa Eugenia Bosânceanu

– 1926: S-a născut scenografa Mioara Buescu; a realizat decoruri, costume şi păpuşi pentru numeroase spectacole la teatrul „Ţăndărică” din Bucureşti

– 1927: S-a născut Cornel Popescu, dirijor, instrumentist şi orchestrator, stabilit în Canada; fost dirijor al Orchestrei de Estradă a Radiodifuziunii Române

– 1932: S-a născut actorul Emanoil Petruţ (m. 1983)

– 1943: S-a născut Sabin Păutza, compozitor şi dirijor; activitatea sa i-a adus numeroase premii şi distincţii româneşti şi internaţionale, printre care şi „Dr. Martin Luther King, Jr.” pentru lucrarea „Chimes”, precum şi titlurile de doctor în muzică, decernat de London Institute for Applied Research, şi doctor în compoziţie, al Academiei „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Numele său figurează alături de cei mai mari muzicieni ai lumii în volumele „International Who’s Who in Music”, publicat la Cambridge, Anglia, (ediţiile 1980-1984-1992-2000) şi „2.000 de americani notabili”, publicat de American Biographical Institute – 75 de ani

– 1946: S-a născut actriţa Cristina Stamate (m. 2017)

– 1954: S-a născut Puiu Nistoreanu, economist, profesor universitar şi cercetător

– 1967: S-a născut Florin Niculescu, violonist român de jazz stabilit în Franţa; apreciat pentru strălucita sa interpretare şi reinventarea curentului jazz manouche, creat în anii ’30 de Django Reinhardt şi Stephane Grappelli

– 1979: A murit Alexandru Philippide, scriitor, lingvist, filolog; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963; laureat al Premiului Herder în anul 1965 (n. 1900)

– 1983: A murit Grigore Baştan, primul general paraşutist al României, care a avut un rol important în dezvoltarea paraşutismului (n. 1922) – 35 de ani

– 1985: A murit pictorul Ioan Sima (n. 1898)

– 2000: A murit Ion Gheorghe Maurer, jurist şi om politic comunist; fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (1961-1965; 1969-1974); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 2006: A murit (la Hânceşti-Lăpuşna, azi în R. Moldova) prozatorul Chiril Tricolici; autor de romane de factură poliţistă şi psihologică, precum şi romane pentru copii şi adolescenţi (n. 1924)

– 2009: A murit (asasinat, la Veszprém/Ungaria) handbalistul Marian Cozma, campion al României şi Ungariei la handbal masculin (n. 1982)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cape Town, Africa de Sud: Președintele sud-african, Jacob Zuma, prezintă Parlamentului European un raport anual privind starea naţiunii

– Atena: Comisarul UE pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, se va afla în vizită în Grecia, în cadrul căreia va avea întrevederi cu premierul grec Alexander Tsipras și cu ministrul de finanțe Tsakalotos pentru discuții privind ultimele evoluții și pașii următori în programul de salvare al Greciei (8 – 9 feb.)

– Viena: Vizita președintelui Republicii Ucraina, Petro Poroșenko, în Austria

– Nepal: Alegerile Adunării Naționale

– Austria: Balul Operei din Viena 2018

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Rugăciune pentru Victimele Traficului de Persoane”, celebrată, din 2013 (- 5 ani), de Biserica Romano Catolică de sărbătoarea Sfintei Iosefina Bakhita, patroana victimelor traficului de persoane. NOTĂ: „Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane” se marchează la 30 iulie (proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013). La 18 octombrie este „Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane”, adoptată în anul 2007 de Comisia Europeană

– 1591: S-a născut pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (m. 1666)

– 1709: A murit compozitorul italian Giuseppe Torelli (n. 1658)

– 1741: S-a născut compozitorul francez Modeste Grétry (m. 1813). NOTĂ: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/245869/Andre-Ernest-Modeste-Gretry menţionează ca dată a naşterii 10/11 februarie 1741

– 1819: S-a născut John Ruskin, scriitor, critic de artă şi sociolog englez; a devenit cunoscut mai ales prin studiile sale aprofundate asupra arhitecturii şi artelor plastice în general şi asupra condiţiilor istorice şi sociale (m. 1900)

– 1828: S-a născut scriitorul francez Jules Verne; este, prin suita lui de „călătorii extraordinare”, creatorul romanului de anticipaţie (m. 1905) – 190 de ani

– 1849: A murit violonistul şi dirijorul francez François Antoine Habeneck (n. 1781)

– 1878: S-a născut Martin Buber, filosof austriac de origine evreiască; cunoscut mai ales pentru filosofia dialogului, o formă de existenţialism religios (m. 1965) – 140 de ani

– 1880: S-a născut Franz Marc, pictor şi grafician german, unul dintre principalii reprezentanţi ai mişcării expresioniste germane (m. 1916, pe front, în timpul Primului Război Mondial)

– 1894: S-a născut regizorul american de film King Vidor, unul dintre realizatorii de marcă din perioada filmului mut (m. 1982)

– 1894: S-a născut Ludwig Marcuse, autor şi filosof german (m. 1971)

– 1909: A murit Mieczysław Karlowicz, compozitor, violonist şi dirijor polonez (n. 1876)

– 1921: S-a născut actriţa de film americană Lana Turner (m. 1995). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1920

– 1925: S-a născut Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (m. 2001)

– 1926: S-a născut Guillermo Morón, istoric şi scriitor venezuelean; contribuţii la istoriografia latino-americană; coordonatorul monumentalei „Istorii generale a Americii”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992

– 1928: S-a născut Viaceslav Tihonov, actor rus de teatru şi film (m. 2009) – 90 de ani

– 1931: S-a născut actorul de film american James Dean; a marcat tineretul american post-belic, mai ales prin rolul lui Jim Stark din filmul „Rebel fără cauză” (“Rebel Without a Cause”), devenind un idol (m. 1955)

– 1932: S-a născut John Williams, compozitor de muzică de film, dirijor şi pianist american

– 1935: S-a născut actorul american Council Cargle (m. 2013)

– 1935: A murit Max Liebermann, pictor şi grafician, reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847)

– 1938: A murit István Auer, scriitor, poet şi traducător maghiar (n. 1877) – 80 de ani

– 1941: S-a născut Nick Nolte, actor american de film

– 1955: S-a născut scriitorul american John Grisham; multe dintre cărţile sale, adevărate best-seller-uri, au fost ecranizate

– 1957: A murit fizicianul german Walther Bothe; a studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu britanicul Max Born (n. 1891)

– 1957: A murit John von Neumann (născut János Neumann), matematician american de origine maghiară (n. 1903)

– 1975: A murit Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1947; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1886)

– 1998: A murit scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1955 (n. 1902) – 20 de ani

– 1999: A murit scriitoarea britanică Iris Murdoch (n. 1919, la Dublin)

– 2007: A murit actriţa americană Anna Nicole Smith (n. 1967)

– 2016: A murit Margaret Forster, romaniceră britanică, biograf, memorialist, critic şi istoric literar (n. 1938)

– 2016: A murit balerina şi coregrafa franceză Violette Verdy (nume real: Nelly Armande Guillerm), fostă directoare a Baletului Operei din Paris şi a altor companii de talie mondială (n. 1933)

– 2017: A murit tenorul suedez Nicolai Gedda (n. 1925) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 8 februarie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Recital susţinut de Cvartetul Ad Libitum din Iaşi, avându-i ca solişti pe Alexandru Tomescu – vioara I, Şerban Mereuţă – vioara a II-a, Bogdan Bişoc – violă şi Filip Papa – violoncel – ora 19:00, la Sala Radio

– S-a întâmplat într-o zi de 8 februarie

* Acum 161 de ani (1856) domnitorul Barbu Ştirbei (1849-1853; 1854-1856) decreta desfiinţarea robiei ţiganilor (Legiuirea pentru emanciparea ţiganilor) în Ţara Românească (8/20)

* Într-o zi de duminică, 8 februarie 1859, acum 158 de ani, avea loc primirea entuziastă a domnitorului Principatului Moldovei şi de curând domnitorul Principatului Valahiei, Alexandru Ioan Cuza, la Bucureşti, unde rostea proclamaţia către ţară. Domnitorul a intrat în Bucureşti prin zona Băneasa, fiind întâmpinat cu pâine şi sare şi aclamat de 100.000 de oameni. În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, în care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: „Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!” (8/20)

* În urmă cu 148 de ani (1869) apărea Legea privind învăţământul primar în Austro-Ungaria, în baza căreia acesta era scos de sub controlul bisericii şi etatizat. Legea a avut grave repercusiuni asupra învăţământului românesc din Transilvania, predarea în limba română restrângându-se numai la unele sate şi făcându-se după manuale şi metode ineficiente

* Cu 137 de ani în urmă (1880), Franţa, Germania şi Marea Britanie recunoşteau independenţa de stat a României, iar trimişii diplomatici de la Bucureşti au fost ridicaţi la rang de miniştri plenipotenţiari (8/20)

* Tot într-o zi de 8 februarie, acum 113 ani (1904), flota japoneză ataca pe neaşteptate fortăreaţa rusă Port-Arthur din Manciuria, pricinuind serioase pierderi flotei ruseşti aflate în rada portului, ofensiva fiind începutul Războiului ruso-japonez (1904-1905)

* Se împlinesc 110 ani (1907) de când, în satul Flămânzi (judeţul Botoşani), avea loc un incident care a marcat începutul marii răscoale a ţăranilor, desfăşurate sub lozinca „Vrem pământ!”. Prin amploare (în aproape două luni a cuprins majoritatea judeţelor Moldovei şi Munteniei), precum şi prin revendicările ţăranilor, răscoala a avut profunde consecinţe în viaţa economică, socială şi politică a ţării (8/21)

* Acum 101 ani (1916) se „năştea” Dadaismul. Intelectuali, dezertori, refugiaţi politici, toţi revoltaţi împotriva absurdităţii Primului Război Mondial, s-au reunit în jurul scriitorului român Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului „Voltaire”, în Zürich, capitala Elveţiei (stat neutru). Aceştia au dat naştere curentului avangardist dadaist. Vrând să răspundă absurdului prin absurd, ei şi-au manifestat revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice. Originea numelui este neclară. Sunt păreri care susţin că provine din afirmaţia „Da”, folosită foarte des în discuţiile purtate de iniţiatorii mişcării. O altă variantă spune că numele mişcării lor este ales la întâmplare, dintr-un dicţionar „Larousse”. Dadaismul cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea şi stupoarea, organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei tradiţionale, programatic puse sub semnul întrebării

* Acum 98 de ani (1919) avea loc primul zbor comercial Paris – Londra. Pilotul avionului Farman „Goliath”, un bombardier WW1 transformat în avion civil, a fost Lucien Bossoutrot. Avionul a decolat la ora locală 11:50, de pe aeroportul Toussus-le-Noble (Paris), a durat 2 ore şi 30 minute şi a aterizat la Croydon, lângă Londra

* În urmă cu 88 de ani (1929), la Radiodifuziunea Română, era difuzată prima „Cronică dramatică”, realizată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu

* Cu 27 de ani în urmă (1990) a fost înregistrată, la Bucureşti, prima organizaţie a bulgarilor din România, „Asociaţia culturală a bulgarilor din România”. Ulterior au fost înfiinţate şi alte organizaţii în diverse judeţe ale ţării, iar la 24.V.1992, la prima Conferinţă pe ţară a bulgarilor, s-a hotărât, în unanimitate, constituirea „Comunităţii Bratstvo a Bulgarilor din România”, ca organ coordonator

* Acum 11 ani (2006) egiptologul american, Otto J. Schaden (1937 – 2015), dădea publicităţii ştirea că echipa lui a descoperit un nou mormânt de faraon în Valea Regilor – mormântul KV63, la 45 de paşi depărtare de mormântul lui Tutankhamon. În această cameră intactă au fost descoperite 7 sarcofage printre care unul ale cărui dimensiuni amintesc de un copil, 28 de vase mari umplute cu lucruri artizanale şi ţesături. Pe sarcofage au putut fi descoperite nume şi titluri

Aniversări – Comemorări

– 1894, 8/9: A murit Iorgu Caragiale, actor şi dramaturg; unchiul scriitorului I. L. Caragiale şi frate al actorului Costache Caragiali (n. ~1824). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1826

– 1899: S-a născut fizicianul Theodor V. Ionescu; studii şi cercetări asupra ionosferei, gazelor ionizate, descărcărilor electrice în gaze, vitezei sunetului în lichide; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988)

– 1916: S-a născut Corneliu Mănescu, om politic comunist; ministru de externe al României în perioada 1961-1972; preşedinte al Adunării Generale a ONU (1967-1968); în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase” (m. 2000). NOTĂ: Unele surse (http://biografii.famouswhy.ro/corneliu_manescu/ şi http://cultural.bzi.ro/viata-lui-corneliu-manescu-11149) menţionează ca dată a naşterii 6 februarie 1916

– 1925: S-a născut actriţa Eugenia Bosânceanu

– 1926: S-a născut scenografa Mioara Buescu; a realizat decoruri, costume şi păpuşi pentru numeroase spectacole la teatrul „Ţăndărică” din Bucureşti

– 1927: S-a născut Cornel Popescu, dirijor, instrumentist şi orchestrator, stabilit în Canada; fost dirijor al Orchestrei de estradă a Radiodifuziunii Române – 90 de ani

– 1932: S-a născut actorul Emanoil Petruţ (m. 1983) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Sabin Păutza, compozitor şi dirijor; activitatea sa i-a adus numeroase premii şi distincţii româneşti şi internaţionale, printre care şi „Dr. Martin Luther King, Jr.” pentru lucrarea „Chimes”, precum şi titlurile de doctor în muzică, decernat de London Institute for Applied Research, şi doctor în compoziţie, al Academiei „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Numele său figurează alături de cei mai mari muzicieni ai lumii în volumele „International Who’s Who in Music”, publicat la Cambridge, Anglia, (ediţiile 1980-1984-1992-2000) şi „2.000 de americani notabili”, publicat de American Biographical Institute

– 1954: S-a născut Puiu Nistoreanu, economist, profesor universitar şi cercetător

– 1967: S-a născut Florin Niculescu, violonist român de jazz stabilit în Franţa; apreciat pentru strălucita sa interpretare şi reinventarea curentului jazz manouche, creat în anii ’30 de Django Reinhardt şi Stephane Grappelli – 50 de ani

– 1979: A murit Alexandru Philippide, scriitor, lingvist, filolog; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963; laureat al Premiului Herder în anul 1965 (n. 1900)

– 1985: A murit pictorul Ioan Sima (n. 1898)

– 2000: A murit Ion Gheorghe Maurer, jurist şi om politic comunist; fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (1961-1965; 1969-1974); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 2006: A murit (la Hânceşti-Lăpuşna, azi în R. Moldova) prozatorul Chiril Tricolici; autor de romane de factură poliţistă şi psihologică, precum şi romane pentru copii şi adolescenţi (n. 1924)

– 2009: A murit (asasinat, la Veszprém/Ungaria) handbalistul Marian Cozma, campion al României şi Ungariei la handbal masculin (n. 1982)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Rugăciune pentru Victimele Traficului de Persoane”, celebrată, din 2013, de Biserica Romano Catolică de sărbătoarea Sfintei Iosefina Bakhita, patroana victimelor traficului de persoane. NOTĂ: „Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane” se marchează la 30 iulie (proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013). La 18 octombrie este „Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane”, adoptată în anul 2007 de Comisia Europeană

– 1591: S-a născut pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (m. 1666)

– 1709: A murit compozitorul italian Giuseppe Torelli (n. 1658)

– 1741: S-a născut compozitorul francez Modeste Grétry (m. 1813). NOTĂ: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/245869/Andre-Ernest-Modeste-Gretry menţionează ca dată a naşterii 10/11 februarie 1741

– 1819: S-a născut John Ruskin, scriitor, critic de artă şi sociolog englez; a devenit cunoscut mai ales prin studiile sale aprofundate asupra arhitecturii şi artelor plastice în general şi asupra condiţiilor istorice şi sociale (m. 1900)

– 1828: S-a născut scriitorul francez Jules Verne; este, prin suita lui de „călătorii extraordinare”, creatorul romanului de anticipaţie (m. 1905)

– 1849: A murit violonistul şi dirijorul francez François Antoine Habeneck (n. 1781)

– 1878: S-a născut Martin Buber, filosof austriac de origine evreiască; cunoscut mai ales pentru filosofia dialogului, o formă de existenţialism religios (m. 1965)

– 1880: S-a născut Franz Marc, pictor şi grafician german, unul dintre principalii reprezentanţi ai mişcării expresioniste germane (m. 1916, pe front, în timpul Primului Război Mondial)

– 1894: S-a născut regizorul american de film King Vidor, unul dintre realizatorii de marcă din perioada filmului mut (m. 1982)

– 1894: S-a născut Ludwig Marcuse, autor şi filosof german (m. 1971)

– 1909: A murit Mieczysław Karlowicz, compozitor, violonist şi dirijor polonez (n. 1876)

– 1921: S-a născut actriţa de film americană Lana Turner (m. 1995). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1920

– 1925: S-a născut Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (m. 2001)

– 1926: S-a născut Guillermo Morón, istoric şi scriitor venezuelean; contribuţii la istoriografia latino-americană; coordonatorul monumentalei „Istorii generale a Americii”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992

– 1928: S-a născut Viaceslav Tihonov, actor rus de teatru şi film (m. 2009)

– 1931: S-a născut actorul de film american James Dean; a marcat tineretul american post-belic, mai ales prin rolul lui Jim Stark din filmul „Rebel fără cauză” (“Rebel Without a Cause”), devenind un idol (m. 1955)

– 1932: S-a născut John Williams, compozitor de muzică de film, dirijor şi pianist american – 85 de ani

– 1935: S-a născut actorul american Council Cargle (m. 2013)

– 1935: A murit Max Liebermann, pictor şi grafician, reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847)

– 1938: A murit István Auer, scriitor, poet şi traducător maghiar (n. 1877)

– 1941: S-a născut Nick Nolte, actor american de film

– 1955: S-a născut scriitorul american John Grisham; multe dintre cărţile sale, adevărate best-seller-uri, au fost ecranizate

– 1957: A murit fizicianul german Walther Bothe; a studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară; Premiul Nobel pentru Fizică  1954, împreună cu britanicul Max Born (n. 1891) – 60 de ani

– 1957: A murit John von Neumann (născut János Neumann), matematician american de origine maghiară (n. 1903) – 60 de ani

– 1975: A murit Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1947; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1886)

– 1998: A murit scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1955 (n. 1902)

– 1999: A murit scriitoarea britanică Iris Murdoch (n. 1919, la Dublin)

– 2007: A murit actriţa americană Anna Nicole Smith (n. 1967) – 10 ani

– 2016: A murit Margaret Forster, romaniceră britanică, biograf, memorialist, critic şi istoric literar (n. 1938) – 1 an

– 2016: A murit balerina şi coregrafa franceză Violette Verdy (nume real: Nelly Armande Guillerm), fostă directoare a Baletului Operei din Paris şi a altor companii de talie mondială (n. 1933) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 8 februarie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 8 februarie
* Se împlinesc 160 de ani (1856) de când domnitorul Barbu Ştirbei (1849-1853; 1854-1856) decreta desfiinţarea robiei ţiganilor (Legiuirea pentru emanciparea ţiganilor) în Ţara Românească (8/20)
* Într-o zi de duminică, 8 februarie 1859, acum 157 de ani, avea loc primirea entuziastă a domnitorului Principatului Moldovei şi de curând domnitorul Principatului Valahiei, Alexandru Ioan Cuza, la Bucureşti, unde rosteşte proclamaţia către ţară. Domnitorul a intrat în Bucureşti prin zona Băneasa, fiind întâmpinat cu pâine şi sare şi aclamat de 100.000 de oameni. În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, în care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: „Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!” (8/20)
* În urmă cu 147 de ani (1869) apărea Legea privind învăţământul primar în Austro-Ungaria, în baza căreia acesta era scos de sub controlul bisericii şi etatizat. Legea a avut grave repercusiuni asupra învăţământului românesc din Transilvania, predarea în limba română restrângându-se numai la unele sate şi făcându-se după manuale şi metode ineficiente
* Cu 136 de ani în urmă (1880), Franţa, Germania şi Marea Britanie recunoşteau independenţa de stat a României, iar trimişii diplomatici de la Bucureşti au fost ridicaţi la rang de miniştri plenipotenţiari (8/20)
* Tot într-o zi de 8 februarie, acum 112 ani (1904), flota japoneză ataca pe neaşteptate fortăreaţa rusă Port-Arthur din Manciuria, pricinuind serioase pierderi flotei ruseşti aflate în rada portului, ofensiva fiind începutul Războiului ruso-japonez (1904-1905)
* În urmă cu 109 ani (1907) avea loc, în satul Flămânzi (judeţul Botoşani), un incident care a marcat începutul marii răscoale a ţăranilor, desfăşurate sub lozinca „Vrem pământ!”. Prin amploare (în aproape două luni a cuprins majoritatea judeţelor Moldovei şi Munteniei), precum şi prin revendicările ţăranilor, răscoala a avut profunde consecinţe în viaţa economică, socială şi politică a ţării (8/21)
* Se împlinesc 100 de ani (1916) de la „naşterea” Dadaismului. Intelectuali, dezertori, refugiaţi politici, toţi revoltaţi împotriva absurdităţii Primului Război Mondial, s-au reunit în jurul scriitorului român Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului „Voltaire”, în Zürich, capitala Elveţiei, stat neutru. Aceştia au dat naştere curentului avangardist dadaismul. Vrând să răspundă absurdului prin absurd, ei şi-au manifestat revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice. Originea numelui este neclară. Sunt păreri care susţin că provine din afirmaţia „Da”, folosită foarte des în discuţiile purtate de iniţiatorii mişcării. O altă variantă spune că numele mişcării lor este ales la întâmplare, dintr-un dicţionar „Larousse”. Dadaismul cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea şi stupoarea, organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei tradiţionale, programatic puse sub semnul întrebării
* Acum 97 de ani (1919) avea loc primul zbor comercial Paris – Londra. Pilotul avionului Farman „Goliath”, un bombardier WW1 transformat în avion civil, a fost Lucien Bossoutrot. Avionul a decolat la ora locală 11:50, de pe aeroportul Toussus-le-Noble (Paris), a durat 2 ore şi 30 minute şi a aterizat la Croydon, lângă Londra
* În urmă cu 87 de ani (1929), la Radiodifuziunea Română, era difuzată prima „Cronică dramatică”, realizată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu
* Cu 26 de ani în urmă (1990) a fost înregistrată, la Bucureşti, prima organizaţie a bulgarilor din România, „Asociaţia culturală a bulgarilor din România”. Ulterior au fost înfiinţate şi alte organizaţii în diverse judeţe ale ţării, iar la 24.V.1992, la prima Conferinţă pe ţară a bulgarilor, s-a hotărât, în unanimitate, constituirea „Comunităţii Bratstvo a Bulgarilor din România”, ca organ coordonator
* Se împlinesc 10 ani (2006) de când egiptologul american, Otto J. Schaden (1937 – 2015), dădea publicităţii ştirea că echipa lui a descoperit un nou mormânt de faraon în Valea Regilor – mormântul KV63, la 45 de paşi depărtare de mormântul lui Tutankhamon. În această cameră intactă au fost descoperite 7 sarcofage printre care unul ale cărui dimensiuni amintesc de un copil, 28 de vase mari umplute cu lucruri artizanale şi ţesături. Pe sarcofage au putut fi descoperite nume şi titluri

Aniversări – Comemorări

– 1894, 8/9: A murit Iorgu Caragiale, actor şi dramaturg; unchiul scriitorului I. L. Caragiale şi frate al actorului Costache Caragiali (n. ~1824). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1826

– 1899: S-a născut fizicianul Theodor V. Ionescu; studii şi cercetări asupra ionosferei, gazelor ionizate, descărcărilor electrice în gaze, vitezei sunetului în lichide; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988)

– 1916: S-a născut Corneliu Mănescu, om politic comunist; ministru de externe al României în perioada 1961-1972; preşedinte al Adunării Generale a ONU (1967-1968); în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase” (m. 2000) – 100 de ani. NOTĂ: Unele surse (http://biografii.famouswhy.ro/corneliu_manescu/ şi http://cultural.bzi.ro/viata-lui-corneliu-manescu-11149) menţionează ca dată a naşterii 6 februarie 1916

– 1925: S-a născut actriţa Eugenia Bosânceanu

– 1926: S-a născut scenografa Mioara Buescu; a realizat decoruri, costume şi păpuşi pentru numeroase spectacole la teatrul „Ţăndărică” din Bucureşti – 90 de ani

– 1927: S-a născut Cornel Popescu, dirijor, instrumentist şi orchestrator, stabilit în Canada; fost dirijor al Orchestrei de Estradă a Radiodifuziunii Române

– 1932: S-a născut actorul Emanoil Petruţ (m. 1983)

– 1943: S-a născut Sabin Păutza, compozitor şi dirijor; activitatea sa i-a adus numeroase premii şi distincţii româneşti şi internaţionale, printre care şi „Dr. Martin Luther King, Jr.” pentru lucrarea „Chimes”, precum şi titlurile de doctor în muzică, decernat de London Institute for Applied Research, şi doctor în compoziţie, al Academiei „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Numele său figurează alături de cei mai mari muzicieni ai lumii în volumele „International Who’s Who in Music”, publicat la Cambridge, Anglia, (ediţiile 1980-1984-1992-2000) şi „2.000 de americani notabili”, publicat de American Biographical Institute

– 1954: S-a născut Puiu Nistoreanu, economist, profesor universitar şi cercetător

– 1967: S-a născut Florin Niculescu, violonist român de jazz stabilit în Franţa; apreciat pentru strălucita sa interpretare şi reinventarea curentului jazz manouche, creat în anii ’30 de Django Reinhardt şi Stephane Grappelli

– 1979: A murit Alexandru Philippide, scriitor, lingvist, filolog; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963; laureat al Premiului Herder în anul 1965 (n. 1900)

– 1985: A murit pictorul Ioan Sima (n. 1898)

– 2000: A murit Ion Gheorghe Maurer, jurist şi om politic comunist; fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (1961-1965; 1969-1974); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 2006: A murit (la Hânceşti-Lăpuşna, azi în R. Moldova) prozatorul Chiril Tricolici; autor de romane de factură poliţistă şi psihologică, precum şi romane pentru copii şi adolescenţi (n. 1924) – 10 ani

– 2009: A murit (asasinat, la Veszprém/Ungaria) handbalistul Marian Cozma, campion al României şi Ungariei la handbal masculin (n. 1982)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– Anul Nou Chinezesc; începe Anul Maimuţei de Foc (până la 27.I.2017)

– 1591: S-a născut pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (m. 1666) – 425 de ani

– 1709: A murit compozitorul italian Giuseppe Torelli (n. 1658)

– 1741: S-a născut compozitorul francez Modeste Grétry (m. 1813) – 275 de ani. NOTĂ: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/245869/Andre-Ernest-Modeste-Gretry menţionează ca dată a naşterii 10/11 februarie 1741

– 1819: S-a născut John Ruskin, scriitor, critic de artă şi sociolog englez; a devenit cunoscut mai ales prin studiile sale aprofundate asupra arhitecturii şi artelor plastice în general şi asupra condiţiilor istorice şi sociale (m. 1900)

– 1828: S-a născut scriitorul francez Jules Verne; este, prin suita lui de „călătorii extraordinare”, creatorul romanului de anticipaţie (m. 1905)

– 1849: A murit violonistul şi dirijorul francez François Antoine Habeneck (n. 1781)

– 1878: S-a născut Martin Buber, filosof austriac de origine evreiască; cunoscut mai ales pentru filosofia dialogului, o formă de existenţialism religios (m. 1965)

– 1880: S-a născut Franz Marc, pictor şi grafician german, unul dintre principalii reprezentanţi ai mişcării expresioniste germane (m. 1916, pe front, în timpul Primului Război Mondial)

– 1894: S-a născut regizorul american de film King Vidor, unul dintre realizatorii de marcă din perioada filmului mut (m. 1982)

– 1894: S-a născut Ludwig Marcuse, autor şi filosof german (m. 1971)

– 1909: A murit Mieczysław Karlowicz, compozitor, violonist şi dirijor polonez (n. 1876)

– 1921: S-a născut actriţa de film americană Lana Turner (m. 1995) – 95 de ani. NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1920

– 1925: S-a născut Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (m. 2001)

– 1926: S-a născut Guillermo Morón, istoric şi scriitor venezuelean; contribuţii la istoriografia latino-americană; coordonatorul monumentalei „Istorii generale a Americii”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 – 90 de ani

– 1928: S-a născut Viaceslav Tihonov, actor rus de teatru şi film (m. 2009)

– 1931: S-a născut actorul de film american James Dean; a marcat tineretul american post-belic, mai ales prin rolul lui Jim Stark din filmul „Rebel fără cauză” (“Rebel Without a Cause”), devenind un idol (m. 1955) – 85 de ani

– 1932: S-a născut John Williams, compozitor de muzică de film, dirijor şi pianist american

– 1935: S-a născut actorul american Council Cargle (m. 2013)

– 1935: A murit Max Liebermann, pictor şi grafician, reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847)

– 1938: A murit István Auer, scriitor, poet şi traducător maghiar (n. 1877)

– 1941: S-a născut Nick Nolte, actor american de film – 75 de ani

– 1955: S-a născut scriitorul american John Grisham; multe dintre cărţile sale, adevărate best-seller-uri, au fost ecranizate

– 1957: A murit fizicianul german Walther Bothe; a studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu britanicul Max Born (n. 1891)

– 1957: A murit John von Neumann (născut János Neumann), matematician american de origine maghiară (n. 1903)

– 1975: A murit Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1947; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1886)

– 1998: A murit scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1955 (n. 1902)

– 1999: A murit scriitoarea britanică Iris Murdoch (n. 1919, la Dublin)

– 2007: A murit actriţa americană Anna Nicole Smith (n. 1967)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 8 februarie 2015, 16:52

EVENIMENTE INTERNE

– Camera Deputaţilor
* Lucrări în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, care urmează să discute cererile de începere a urmăririi penale şi arestare pe numele deputatului Elena Udrea – ora 16:30, sala “Mihai Viteazul”, nivel P1

– Ministere
* München: Participarea ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu, la lucrările Conferinţei internaţionale de securitate, unde se vor discuta teme precum situaţia din Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu sau terorismul (6 – 8 feb.)

– Partide
*Congresul Partidului Mişcarea Populară – ora 11:00, la Palatul Parlamentului, sala “C.A. Rosetti”

– Organizaţii
* Asociaţia “21 Decembrie 1989″ sărbătoreşte împlinirea a 25 de ani de la înfiinţare – ora 18:00, la sediul Asociaţiei, Str. Batiştei nr. 24A

– Mass-Media
* RADAR DE MEDIA organizează cea de-a VI-a ediţie a Premiilor RADAR DE MEDIA, care reflectă activitatea industriei mass media din România, din anul precedent (8 feb. – 15 apr.). Evenimentul va culmina cu gala de Decernare a Premiilor Radar de Media, ce va avea loc la sfârşitul lunii aprilie

– Cultură
* Teatrul National “I. L. Caragiale”, găzduieşte, în perioada 8-22 februarie, expoziţia “Pledoarie pentru Pălărie”, o colecţie de costume şi pălării a Adinei Nanu, critic şi istoric de artă, autoare a unei cărţi de istorie a costumului universal –  în foaierul Sălii Atelier. Expoziţia se deschide astăzi, cu ocazia conferinţei susţinute de Adina Nanu în cadrul programului “Conferinţele Teatrului Naţional” – ora 11:00, în Sala Atelier
* Concert susţinut de Trioul PRO ARTE (Anda Petrovici – vioară, Marin Cazacu – violoncel, Nicolae Licareţ – pian) cu un program în care sunt alăturate capodopere ale genului cameral semnate de maeştri ai muzicii clasice: Haydn, Mozart şi Beethoven – ora 21:00, la Ateneul Român, în Sala mare
* Israel: În perioada 8-12 februarie se desfăşoară cea de-a 27-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Ierusalim – la Complexul HaTachana HaRishona. Standul României este organizat de Ministerul Culturii, la ediţia din acest an fiind prezentă şi Editura Casa Radio, iar printre invitaţii evenimentului se află şi jurnalista Carmen Gavrilă

– Sport
* Galaţi: Are loc întâlnirea de tenis România – Spania, contând pentru primul tur al Grupei Mondiale II din cadrul Fed Cup – la Patinoarul Dunărea. Din program:
● Simona Halep – Garbine Muguruza – ora 12:00
● Irina Begu – Silvia Soler
● Alexandra Dulgheru/Monica Niculescu – Lara Arruabarrena/Anabel Medina-Garrigues.
* Baia Mare: HCM Baia Mare primeşte vizita formaţiei Ungare Györi Audi ETO KC, în cadrul Grupei a 2-a principale a Ligii Campionilor la handbal feminin – ora 18:30

Aniversări – Comemorări

– 1859, 8/20: Intrarea triumfală a lui Alexandru Ioan Cuza în Bucureşti, după dubla sa alegere ca domn al Principatelor Române; proclamaţia către ţară a domnitorului

– 1869: Apare Legea privind învăţământul primar în Austro-Ungaria, în baza căreia acesta era scos de sub controlul bisericii şi etatizat; legea a avut grave repercusiuni asupra învăţământului românesc din Transilvania, predarea în limba română restrângându-se numai la unele sate şi făcându-se după manuale şi metode ineficiente

– 1880, 8/20: Franţa, Germania şi Marea Britanie recunosc independenţa de stat a României – 135 de ani

– 1899: S-a născut fizicianul Theodor V. Ionescu; studii şi cercetări asupra ionosferei, gazelor ionizate, descărcărilor electrice în gaze, vitezei sunetului în lichide; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988)

– 1907, 8/21: Are loc în satul Flămânzi (judeţul Botoşani) un incident care marchează începutul marii răscoale a ţăranilor, desfăşurată sub lozinca “Vrem pământ!”; prin amploare (în aproape două luni a cuprins majoritatea judeţelor Moldovei şi Munteniei), ca şi prin revendicările ţăranilor, răscoala va avea profunde consecinţe în viaţa economică, socială şi politică a ţării

– 1927: S-a născut Cornel Popescu, dirijor, instrumentist şi orchestrator, stabilit în Canada; fost dirijor al Orchestrei de Estradă a Radiodifuziunii Române

– 1929: La Radiodifuziunea Română este difuzată prima “Cronică dramatică”, realizată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu

– 1932: S-a născut actorul Emanoil Petruţ (m. 1983)

– 1943: S-a născut Sabin Păutza, compozitor şi dirijor; activitatea sa i-a adus numeroase premii şi distincţii româneşti şi internaţionale, printre care şi “Dr. Martin Luther King, Jr.” pentru lucrarea “Chimes”, precum şi titlurile de doctor în muzică, decernat de London Institute for Applied Research, şi doctor în compoziţie, al Academiei “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Numele său figurează alături de cei mai mari muzicieni ai lumii în volumele “International Who’s Who in Music”, publicat la Cambridge, Anglia, (ediţiile 1980-1984-1992-2000) şi “2.000 de americani notabili”, publicat de American Biographical Institute

– 1954: S-a născut Puiu Nistoreanu, economist, profesor universitar şi cercetător

– 1967: S-a născut Florin Niculescu, violonist român de jazz stabilit în Franţa; apreciat pentru strălucita sa interpretare şi reinventarea curentului jazz manouche, creat în anii ’30 de Django Reinhardt şi Stephane Grappelli

– 1979: A murit Alexandru Philippide, scriitor, lingvist, filolog; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963; laureat al Premiului Herder în anul 1965 (n. 1900)

– 2009: A murit (asasinat, la Veszprém/Ungaria) handbalistul Marian Cozma, campion al României şi Ungariei la handbal masculin (n. 1982)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington/Ottawa: Cancelarul german, Angela Merkel, efectuează o vizită de două zile în SUA şi Canada în vederea pregătirii summitului G7, care va avea loc în perioada 7-8 iunie în Germania (8 – 9 feb.)

– Londra: Gala de decernare a premiilor Academiei britanice de film şi televiziune – British Academy of Film and Television Arts (BAFTA)

– Los Angeles: Cea de-a 57 ediţie a Premiilor Grammy, care recompensează realizările deosebite în domeniul înregistrărilor muzicale

Aniversări – Comemorări

– 1591: S-a născut pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (m. 1666)

– 1709: A murit compozitorul italian Giuseppe Torelli (n. 1658)

– 1828: S-a născut scriitorul francez Jules Verne; este, prin suita lui de “călătorii extraordinare”, creatorul romanului de anticipaţie (m. 1905)

– 1849: A murit violonistul şi dirijorul francez François Antoine Habeneck (n. 1781)

– 1878: S-a născut Martin Buber, filosof austriac de origine evreiască; cunoscut mai ales pentru filosofia dialogului, o formă de existenţialism religios (m. 1965)

– 1904: Flota japoneză atacă pe neaşteptate fortăreaţa rusă Port-Arthur din Manciuria, pricinuind serioase pierderi flotei ruseşti aflate în rada portului; începe războiul ruso-japonez (1904-1905)

– 1919: Are loc primul zbor comercial Paris – Londra; pilotul avionului Farman “Goliath”, un bombardier WW1 transformat în avion civil, a fost Lucien Bossoutrot; avionul a decolat la ora locală 11:50, de pe aeroportul Toussus-le-Noble (Paris), a durat 2 ore şi 30 minute şi a aterizat la Croydon, lângă Londra

– 1921: S-a născut actriţa de film americană Lana Turner (m. 1995). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1920

– 1925: S-a născut Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (m. 2001) – 90 de ani

– 1926: S-a născut Guillermo Morón, istoric şi scriitor venezuelean; contribuţii la istoriografia latino-americană; coordonatorul monumentalei “Istorii generale a Americii”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992

– 1928: S-a născut Viaceslav Tihonov, actor rus de teatru şi film (m. 2009)

– 1931: S-a născut actorul de film american James Dean; a marcat tineretul american post-belic, mai ales prin rolul lui Jim Stark din filmul “Rebel fără cauză” (“Rebel Without a Cause”), devenind un idol (m. 1955)

– 1935: A murit Max Liebermann, pictor şi grafician, reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847) – 80 de ani

– 1941: S-a născut Nick Nolte, actor de film american

– 1955: S-a născut scriitorul american John Grisham; multe dintre cărţile sale, adevărate best-seller-uri, au fost ecranizate – 60 de ani

– 1999: A murit scriitoarea britanică Iris Murdoch (n. 1919, la Dublin)

– 2007: A murit actriţa americană Anna Nicole Smith (n. 1967)

Sursa: RADOR