Calendarul zilei – 8 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 11 decembrie 2023, 14:08

 S-a întâmplat într-o zi de 8 decembrie

* Se împlinesc 210 ani (1813) de când avea loc prima audiţie a Simfoniei a VII-a în La major de Ludwig van Beethoven

* Acum 191 de ani (1832) apărea (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, primul periodic românesc oficial, „Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu. Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti” (8/20)

* Cu 154 de ani în urmă (1869), în Bazilica Sfântul Petru, avea loc primul Conciliu al Vaticanului, convocat de Papa Pius al IX-lea prin scrisoarea apostolică „Aeterni Patris” din 29 iunie 1868. Acesta a fost cel de-al douăzecilea conciliu ecumenic al Bisericii Catolice. La conciliu au participat aproape 800 de reprezentanți din numeroase dieceze. Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1 septembrie 1870. Sarcinile primordiale au fost definiția dogmei Infalibilității Papale și confirmarea poziției Bisericii Catolice față de raționalism, relativism, liberalism şi materialism

* Acum 119 ani (1904) România semna, la Haga, alături de alte 24 de state, „Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”

* În urmă cu 102 ani (1921), la ora 20:00, avea loc primul spectacol al Operei Române din Bucureşti (vechea denumire a Operei Naţionale Bucureşti), înfiinţate cu puţin timp înainte, cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner (cu text românesc după o traducere de Şt. O. Iosif), avându-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu, iar ca regizor pe Adalbert Markowski. Sediul de atunci al Operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă Cişmigiu

* Sunt marcați 95 de ani (1928) de când Radiodifuziunea Română transmitea prima conferinţă adresată femeilor (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Cu 82 de ani în urmă (1941) Canada şi Noua Zeelandă declarau război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* În urmă cu 68 de ani (1955) era creat drapelul european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru. Numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizează uniunea popoarelor europene. Această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare. Începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene

* Acum 36 de ani (1987) preşedinţii american şi rus, Ronald Reagan, respectiv Mihail Gorbaciov, au semnat, la Washington, Tratatul cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF), intrat în vigoare la data de 1 iunie 1988. În data de 2 august 2019, Statele Unite ale Americii s-au retras oficial din Tratat, conform art. al XV-lea, întrucât „Rusia nu a revenit la respectul total şi verificat” al pactului. Moscova, la rândul ei, a anunţat încetarea existenţei Tratatului INF „la iniţiativa” SUA. Ministerul rus de Externe a dat publicităţii un comunicat în care se arăta că: „Pe 2 august 2019, la iniţiativa părţii americane, a încetat să mai fie aplicabil tratatul între Uniunea Sovietică şi Statele Unite privind eliminarea rachetelor cu raze intermediare şi scurte de acţiune, semnat la Washington pe 8 decembrie 1987”

* În urmă cu 33 de ani (1990), în perioada 8 – 10 decembrie, avea loc, la Bucureşti, prima Conferinţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului din cele 35 de state semnatare ale Actului final de la Helsinki, din 1.VIII.1975, şi ale documentului final al Reuniunii general-europene din 15.I.1989, desfăşurate la Viena

* Cu 32 de ani în urmă (1991) liderii Rusiei, Republicii Belarus şi Ucrainei decideau (la Brest, lângă Minsk/Belarus) crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Actul constitutiv al CSI a fost semnat la 21 decembrie acelaşi an, la Alma-Ata/Kazahstan, de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente. Documentul de fondare a CSI, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte au consfinţit destrămarea şi dispariţia URSS de pe harta politică a lumii. Deși a fost unul dintre statele fondatoare ale CSI, din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia și începutul conflictului armat în Donbas, Ucraina nu a mai luat parte la activitățile CSI, iar la întâlnirile liderilor țărilor CSI din ultimii ani a fost reprezentată doar la nivel de ambasador. Pe data de 19 august 2020, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat decizia de retragere din patru acorduri și un memorandum de cooperare încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Potrivit premierului Ucrainei, Denis Șmihal, acordurile și-au pierdut sensul din cauza acțiunilor agresive ale Federației Ruse față de Ucraina

* Acum 19 ani (2004) reprezentanţi oficiali din douăsprezece țări din America de Sud semnau, în orașul peruan Cuzco, în timpul celei de-a treia Adunări a Șefilor Statelor Sud-Americane, o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene. Constituirea de uniuni monetare şi economice zonale reprezintă un element fundamental în procesul de aliniere la noua Ordine Mondială. Cea mai avansată materializare a unui astfel de proiect de uniune îl reprezintă Uniunea Europeană, dar această direcţie a fost urmată şi în celelalte zone ale lumii, concretizările la nivel geopolitic fiind uniunile continentale. Încercările au dus la rezultate concrete, începând cu Declaraţia de la Cuzco (8 decembrie 2004), continuând cu Comisia Strategică de Reflecţie (constituită în 2005), cu Declaraţia de la Cochabamba (adoptată în 2007) şi încheind cu Tratatul constitutiv al Naţiunilor Sud-Americane (semnat la 23 mai 2008, în Brasília). În aprilie 2018, șase țări – Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Paraguay și Peru – și-au suspendat calitatea de membru și, în luna august a aceluiași an, Columbia și-a anunțat retragerea din organizație. În martie 2019, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a anunțat intenția țării sale de a se retrage din organizație. La 13 martie 2019, Ecuadorul a anunțat că se retrage din organizație, iar în 2020, Uruguay-ul s-a alăturat țărilor care și-au anunțat oficial retragerea din organizație

* Cu 8 ani în urmă (2015) peste 50.000 de pelerini s-au adunat în Piaţa San Pietro din Roma pentru a asista la ceremonia deschiderii Jubileului extraordinar al Anului Milostivirii. Cu ocazia celei de-a doua aniversări a alegerii sale în scaunul pontifical, la 11 martie, Papa Francisc a anunțat Anul Sfânt Extraordinar al Milostivirii, între 8 decembrie 2015, când se sărbătorește „Neprihănita Zămislire”, și 20 noiembrie 2016, când se sărbătorește Regele Christos. Inaugurarea a marcat totodată încheierea Conciliului Vatican II, din 1965, care a schimbat și a deschis Biserica spre modernitate. Acest prim „An Sfânt”, de la Jubileul Anului 2000/2001 al Papei Ioan Paul al II-lea, a fost marcat de numeroase evenimente, precum canonizarea Maicii Tereza de Calcutta, din luna septembrie. A fost prima dată în istoria jubileelor când s-a oferit posibilitatea de a deschide Poarta Sfântă. Cel care a instituit tradiția jubileelor la Roma a fost Papa Bonifaciu al VIII-lea, în anul 1300. El a prevăzut un jubileu la fiecare secol. Dar începând din 1475, pentru a permite tuturor generațiilor să trăiască cel puțin un An Sfânt, a fost reținută o perioadă de 25 de ani

Aniversări – Comemorări

– Neprihănita Zămislire (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 8 – 15.XII: Sărbătoarea mozaică Hanuka, „Sărbătoarea luminilor” (a început în seara zilei precedente)

– „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia postcomunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003, varianta actuală fiind în vigoare din 29.X.2003)

– „Ziua Limbii Macedonene”, marcată în România din 2018 ( – 5 ani), la iniţiativa deputatei Mariana Venera Popescu, reprezentantul macedonenilor în Parlamentul României, cu susţinerea Asociaţiei Macedonenilor din România. Ziua de 8 decembrie este declarată sărbătoare legală în Republica Macedonia, fiind sărbătorit Sfântul Clement al Ohridei, considerat primul autor de limbă slavonă

– 1876: S-a născut Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică (m. 1955)

– 1876: S-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1881: S-a născut soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (m. 1970)

– 1893: A murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877-1878 (n. 1834) – 130 de ani

– 1903, 8/21: A murit Gavriil Musicescu, compozitor, dirijor şi profesor; unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esenţa comorilor folclorului românesc (n. 1847) – 120 de ani

– 1910: S-a născut juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994)

– 1915: S-a născut compozitoarea Florica Dimitriu (m. 1993)

– 1928: S-a născut Toma-George Maiorescu, poet, prozator, eseist, filosof, editor, publicist, traducător, profesor și militant ecologist; fondator, în zilele Revoluției decembriste, al Mișcării Ecologiste din România și președinte al Partidului MER; creatorul Ecosofiei (m. 2019) – 95 de ani

– 1932: S-a născut sculptorul Constantin Foamete (m. 1998)

– 1933: S-a născut Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet (m. 2017) – 90 de ani

– 1937: S-a născut (la Heisi/Grecia) Sotiris Fotopoulos, fost preşedinte al Uniunii Elene din România (fondată de el în decembrie 1989, împreună cu un grup de iniţiativă); reprezentantul comunităţii elene în Parlamentul României în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008 (m. 2008)

– 1950: S-a născut Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk (m. 1995)

– 1951: S-a născut medicul urolog Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2011

– 1953: S-a născut Mihai Dinu Gheorghiu, unul dintre cei mai mari sociologi ieşeni, de anvergură internaţională, profesor universitar, eseist şi critic literar – 70 de ani

– 1955: S-a născut chimistul și profesorul Cristian Sorin Silvestru; contribuții la dezvoltarea chimiei organometalice şi coordinative; membru titular al Academiei Române din 2017

– 1957: S-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist şi compozitor; stabilit în Canada din 1991

– 1958: S-a născut lt. col. Radu Voinescu (pseudonimul lui Nicolae Baboi), poet, scriitor, publicist și critic literar; a pus bazele antropologiei militare ca disciplină ştiinţifică; ziarist militar la săptămânalul „Apărarea patriei“ (astăzi „Observatorul militar”) şi la revista „Orizonturi militare“ (pe care a înfiinţat-o în zilele Revoluţiei din decembrie 1989); redactor şi şef al secţiei de beletristică la Editura Militară (1991-1993), redactor şi apoi secretar general de redacţie la revista „Viaţa armatei“ (1994-2001); a înfiinţat şi conduce, din aprilie 1997, Cenaclul Scriitorilor Militari; director al revistei de cultură „Diagonale” de la Buzău (2008-2009); preşedinte al Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România din 2013 și coordonatorul Colocviilor de Critică ale acestei filiale; este autorul Dicţionarului esenţial on-line al membrilor Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, creatorul şi administratorul site-ului Filialei – http://filialadecritica.blogspot.com – 65 de ani

– 1972: A murit prozatorul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat, în 1932, revista „Discobolul” (n. 1911)

– 1981: A murit tenorul Ion Dacian (pe numele său real Ion Pulcă); în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti; în februarie 2011, Şcoala Generală din localitatea natală (comuna Saschiz, jud. Mureş) a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian” (n. 1911)

– 1985: A murit inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903)

– 1996: A murit Marin Sorescu, poet, prozator, dramaturg, publicist, eseist și pictor; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1936). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) menționează ca dată a decesului 6.XII.1996

– 2002, 8/9: A murit artista decoratoare Florica Vasilescu (n. 1922)

– 2005: A murit Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (n. 1915)

– 2007: A murit actorul Ion Fiscuteanu (n. 1937)

– 2016: A murit Romulus Rusan, prozator, editor şi reporter; unul dintre membrii fondatori al organizaţiei neguvernamentale „Alianţa Civică”; a fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conducând Centrul Internaţional Pentru Studiul Comunismului; fondator, împreună cu poeta şi soţia Ana Blandiana, al Memorialului de la Sighet (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE – miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene se întâlnesc pentru a discuta modificările aduse regulilor fiscale ale UE privind reducerea datoriilor și a deficitului

– Mito, Japonia: Reuniunea miniștrilor de Interne și pentru Securitate din cadrul G7 (8 – 10 dec.)

– Mumbai, India: Decizia Băncii Centrale a Indiei privind ratele dobânzilor

– Moscova: Cifrele inflației în noiembrie

– Wiesbaden, Germania: Inflația pentru luna noiembrie (finală)

– Los Angeles: Premiile The Game, ceremonie anuală de premiere care onorează realizările din industria jocurilor video. Pe lângă premii, The Game Awards oferă premiere ale jocurilor viitoare și informații noi despre titlurile anunțate anterior

– Washington D.C: Rata șomajului în noiembrie

– Srinagar, India: Concursul Miss World

– Paris: Rugby – Cupa Campionilor (8 dec. 2023 – 25 mai 2024)

Aniversări – Comemorări

– 65 î.Hr: S-a născut poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus) (m. 8 î.Hr.)

– 1681: A murit pictorul olandez Gerard Terborch (n. 1617)

– 1830: A murit Benjamin Constant, scriitor, ziarist şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (n. 1767, la Lausanne/Elveţia)

– 1832: S-a născut Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1903 (m. 1910)

– 1844: S-a născut Charles Émile Reynaud, fotograf, artist, profesor şi inventator francez, precursor al cinematografiei prin praxinoscop-ul său (un aparat optic care crea iluzia mişcării), premiat la Expoziţia Universală de la Paris, din 1878, şi prin „teatrul optic” (1888), care permitea proiectarea unei animaţii pe un ecran cu ajutorul a două lanterne magice; pe 28 octombrie 1892, a proiectat primul film animat în public, „Pauvre Pierrot”, la Musée Grévin din Paris (m. 1918)

– 1862: S-a născut dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (m. 1921)

– 1864: S-a născut Camille Claudel, sculptoriță franceză și artist grafic; sora poetului și diplomatului Paul Claudel, iubita și colaboratoarea sculptorului Auguste Rodin (m. 1943)

– 1864: A murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne (n. 1815)

– 1865: S-a născut compozitorul finlandez Jean Sibelius, a cărui muzică a avut un rol esenţial în formarea identităţii naţionale finlandeze (m. 1957)

– 1886: S-a născut pictorul mexican Diego Rivera (m. 1957)

– 1890: S-a născut compozitorul ceh Bohuslav Martinů (m. 1959)

– 1902: S-a născut Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor şi ceramist cubanez (m. 1982)

– 1913: S-a născut Delmore Schwartz, poet, scriitor de nuvele, eseist, critic literar și editor american; considerat la un moment dat un adevărat «geniu tânăr» al liricii americane (m. 1966) – 110 ani

– 1916: S-a născut regizorul american de film Richard Fleischer (m. 2006)

– 1918: S-a născut baritonul francez Gérard Souzay (m. 2004) – 105 ani

– 1921: S-a născut Ecaterina Cazimirov, actriță din Rep. Moldova (m. 2012)

– 1922: S-a născut (la Berlin) pictorul britanic Lucian Freud, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (m. 2011)

– 1925: S-a născut Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ, multi-instrumentist, actor de comedie şi entertainer american (m. 1990)

– 1927: A murit Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1875)

– 1930: S-a născut Maximilian Schell, actor, producător, regizor, scenarist austriac (m. 2014)

– 1936: S-a născut actorul american de film David Carradine (fiul actorului John Carradine) (m. 2009)

– 1939: S-a născut flautistul irlandez Sir James Galway, supranumit „Omul cu flautul de aur”

– 1942: S-a născut Toots Hibbert, cântăreț și compozitor jamaican, unul dintre artiştii care au contribuit esenţial la popularizarea curentului muzical reggae şi solist al trupei Toots and the Maytals (m. 2020)

– 1943: S-a născut cântărețul, compozitorul și textierul american Jim Morrison, solistul trupei rock „The Doors” (m. 1971) – 80 de ani

– 1943: S-a născut poetul, prozatorul şi profesorul american James Tate, recompensat în 1992 cu premiul Pulitzer, pentru volumul „Selected Poems” (m. 2015) – 80 de ani

– 1946: S-a născut actorul american de film și televiziune Frank Pesce (m. 2022)

– 1947: S-a născut Gregg (Gregory LeNoir) Allman, cântăreţ, compozitor şi clăpar american, pionier al rockului sudist; cofondator al trupei „The Allman Brothers Band” (m. 2017)

– 1953: S-a născut actriţa americană de film Kim Basinger – 70 de ani

– 1957: S-a născut actriţa şi prezentatoarea tv. rusă Marina Golub (m. 2012)

– 1961: A murit matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1879)

– 1966: S-a născut cântăreaţa irlandeză Sinead O’Connor (m. 2023)

– 1966: S-a născut Rim Banna, cântăreață și compozitoare palestiniană; cunoscută pentru interpretările sale moderne ale muzicii și poeziei tradiționale palestiniene (m. 2018)

– 1978: A murit Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (n. 1898, la Kiev, Ucraina) – 45 de ani

– 1980: A murit (a fost asasinat, la New York) John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al cunoscutei formaţii „The Beatles” (n. 1940)

– 1997: A murit (la Paris) Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (n. 1910)

– 2000: A murit geograful chinez Huang Bingwei, considerat fondatorul geografiei moderne în ţara sa; cercetările sale s-au îndreptat în trei direcţii: bilanţul apă-căldură, geografia chimică şi comunităţile biogeografice; membru corespondent din străinătate al Academiei Române (1965) (n. 1913)

– 2013: A murit Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie în 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (n. 1917) – 10 ani

– 2016: A murit astronautul şi senatorul John Glenn, primul american care a orbitat în 1962 în jurul Pământului (n. 1921)

– 2017: A murit Vladimir Curbet, coregraf, folclorist, publicist și profesor din R. Moldova; conducătorul ansamblului de dansuri populare „Joc” (n. 1930)

– 2018: A murit Liudmila Alexeeva, activistă pentru drepturile omului, fostă disidentă sovietică şi unul dintre simbolurile rezistenţei în Rusia contemporană (n. 1927) – 5 ani

– 2019: A murit ieromonahul Efrem Filotheitul din Arizona (Ioannis Moraitis pe numele de mirean), unul dintre cei mai renumiți părinți ortodocși contemporani, duhovnic al mai multor mănăstiri din Sfântul Munte şi din Grecia, ctitor a 19 mănăstiri în Statele Unite ale Americii și Canada; ucenic al părintelui Iosif Isihastul (m. 1959), lângă care s-a nevoit timp de 12 ani (n. 1927, în Grecia)

– 2019: A murit Hirokazu Kanazawa, maestru japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial; a fost instructorul șef și președintele Federației Internaționale de Shotokan Karate-Do, o organizație pe care a înființat-o după ce a părăsit Asociația Japoneză de Karate; în anul 2002 a primit gradul de 10 Dan, devenind astfel Karate-ka cu cel mai mare grad în Karate Tradițional (n. 1931)

– 2019: A murit actorul, cântărețul și regizorul american de origine franco-elveţiană Rene Auberjonois; cunoscut pentru rolul său din „Star Trek: Deep Space Nine” din anii ’90 ai secolului trecut (n. 1940)

– 2021: A murit Robert „Robbie” Shakespeare, basistul și producătorul jamaican, cunoscut în special pentru activitatea sa în duetul reggae şi dub „Sly & Robbie” (n. 1953)

Calendarul zilei – 8 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 decembrie 2022, 05:00 / actualizat: 9 decembrie 2022, 14:27

S-a întâmplat într-o zi de 8 decembrie

* Acum 209 ani (1813) avea loc prima audiţie a Simfoniei a VII-a în La major de Ludwig van Beethoven

* Se împlinesc 190 de ani (1832) de când apărea (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, primul periodic românesc oficial, „Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu. Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti” (8/20)

* Cu 153 de ani în urmă (1869), în Bazilica Sfântul Petru, avea loc primul Conciliu al Vaticanului, convocat de Papa Pius al IX-lea prin scrisoarea apostolică „Aeterni Patris” din 29 iunie 1868. Acesta a fost cel de-al douăzecilea conciliu ecumenic al Bisericii Catolice. La conciliu au participat aproape 800 de reprezentanți din numeroase dieceze. Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1 septembrie 1870. Sarcinile primordiale au fost definiția dogmei Infalibilității Papale și confirmarea poziției Bisericii Catolice față de raționalism, relativism, liberalism şi materialism

* Acum 118 ani (1904) România semna, la Haga, alături de alte 24 de state, „Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”

* În urmă cu 101 ani (1921), la ora 20:00, avea loc primul spectacol al Operei Române din Bucureşti (vechea denumire a Operei Naţionale Bucureşti), înfiinţate cu puţin timp înainte, cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner (cu text românesc după o traducere de Şt. O. Iosif), avându-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu, iar ca regizor pe Adalbert Markowski. Sediul de atunci al Operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă Cişmigiu

* Acum 94 de ani (1928) Radiodifuziunea Română transmitea prima conferinţă adresată femeilor (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Cu 81 de ani în urmă (1941) Canada şi Noua Zeelandă declarau război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* În urmă cu 67 de ani (1955) era creat drapelul european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru. Numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizează uniunea popoarelor europene. Această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare. Începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene

* Se împlinesc 35 de ani (1987) de când preşedinţii american şi rus, Ronald Reagan, respectiv Mihail Gorbaciov, au semnat, la Washington, Tratatul cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF), intrat în vigoare la data de 1 iunie 1988. În data de 2 august 2019, Statele Unite ale Americii s-au retras oficial din Tratat, conform art. al XV-lea, întrucât „Rusia nu a revenit la respectul total şi verificat” al pactului. Moscova, la rândul ei, a anunţat încetarea existenţei Tratatului INF „la iniţiativa” SUA. Ministerul rus de Externe a dat publicităţii un comunicat în care se arăta că: „Pe 2 august 2019, la iniţiativa părţii americane, a încetat să mai fie aplicabil tratatul între Uniunea Sovietică şi Statele Unite privind eliminarea rachetelor cu raze intermediare şi scurte de acţiune, semnat la Washington pe 8 decembrie 1987”

* Acum 32 de ani (1990), în perioada 8 – 10 decembrie, avea loc, la Bucureşti, prima Conferinţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului din cele 35 de state semnatare ale Actului final de la Helsinki, din 1.VIII.1975, şi ale documentului final al Reuniunii general-europene din 15.I.1989, desfăşurate la Viena

* Cu 31 de ani în urmă (1991) liderii Rusiei, Republicii Belarus şi Ucrainei decideau (la Brest, lângă Minsk/Belarus) crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Actul constitutiv al CSI a fost semnat la 21 decembrie acelaşi an, la Alma-Ata/Kazahstan, de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente. Documentul de fondare a CSI, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte au consfinţit destrămarea şi dispariţia URSS de pe harta politică a lumii. Deși a fost unul dintre statele fondatoare ale CSI, din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia și începutul conflictului armat în Donbas, Ucraina nu a mai luat parte la activitățile CSI, iar la întâlnirile liderilor țărilor CSI din ultimii ani a fost reprezentată doar la nivel de ambasador. Pe data de 19 august 2020, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat decizia de retragere din patru acorduri și un memorandum de cooperare încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Potrivit premierului Ucrainei, Denis Șmihal, acordurile și-au pierdut sensul din cauza acțiunilor agresive ale Federației Ruse față de Ucraina

* Acum 18 ani (2004) reprezentanţi oficiali din douăsprezece țări din America de Sud semnau, în orașul peruan Cuzco, în timpul celei de-a treia Adunări a Șefilor Statelor Sud-Americane, o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene. Constituirea de uniuni monetare şi economice zonale reprezintă un element fundamental în procesul de aliniere la noua Ordine Mondială. Cea mai avansată materializare a unui astfel de proiect de uniune îl reprezintă Uniunea Europeană, dar această direcţie a fost urmată şi în celelalte zone ale lumii, concretizările la nivel geopolitic fiind uniunile continentale. Încercările au dus la rezultate concrete, începând cu Declaraţia de la Cuzco (8 decembrie 2004), continuând cu Comisia Strategică de Reflecţie (constituită în 2005), cu Declaraţia de la Cochabamba (adoptată în 2007) şi încheind cu Tratatul constitutiv al Naţiunilor Sud-Americane (semnat la 23 mai 2008, în Brasília). În aprilie 2018, șase țări – Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Paraguay și Peru – și-au suspendat calitatea de membru și, în luna august a aceluiași an, Columbia și-a anunțat retragerea din organizație. În martie 2019, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a anunțat intenția țării sale de a se retrage din organizație. La 13 martie 2019, Ecuadorul a anunțat că se retrage din organizație, iar în 2020, Uruguay-ul s-a alăturat țărilor care și-au anunțat oficial retragerea din organizație

* Cu 7 ani în urmă (2015) peste 50.000 de pelerini s-au adunat în Piaţa San Pietro din Roma pentru a asista la ceremonia deschiderii Jubileului extraordinar al Anului Milostivirii. Cu ocazia celei de-a doua aniversări a alegerii sale în scaunul pontifical, la 11 martie, Papa Francisc a anunțat Anul Sfânt Extraordinar al Milostivirii, între 8 decembrie 2015, când se sărbătorește „Neprihănita Zămislire”, și 20 noiembrie 2016, când se sărbătorește Regele Christos. Inaugurarea a marcat totodată încheierea Conciliului Vatican II, din 1965, care a schimbat și a deschis Biserica spre modernitate. Acest prim „An Sfânt”, de la Jubileul Anului 2000/2001 al Papei Ioan Paul al II-lea, a fost marcat de numeroase evenimente, precum canonizarea Maicii Tereza de Calcutta, din luna septembrie. A fost prima dată în istoria jubileelor când s-a oferit posibilitatea de a deschide Poarta Sfântă. Cel care a instituit tradiția jubileelor la Roma a fost Papa Bonifaciu al VIII-lea, în anul 1300. El a prevăzut un jubileu la fiecare secol. Dar începând din 1475, pentru a permite tuturor generațiilor să trăiască cel puțin un An Sfânt, a fost reținută o perioadă de 25 de ani

Aniversări – Comemorări

– Neprihănita Zămislire (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia postcomunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003, varianta actuală fiind în vigoare din 29.X.2003)

– „Ziua Limbii Macedonene”, marcată în România din 2018, la iniţiativa deputatei Mariana Venera Popescu, reprezentantul macedonenilor în Parlamentul României, cu susţinerea Asociaţiei Macedonenilor din România. Ziua de 8 decembrie este declarată sărbătoare legală în Republica Macedonia, fiind sărbătorit Sfântul Clement al Ohridei, considerat primul autor de limbă slavonă

– 1876: S-a născut Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică (m. 1955)

– 1876: S-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1881: S-a născut soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (m. 1970)

– 1893: A murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877-1878 (n. 1834)

– 1903, 8/21: A murit Gavriil Musicescu, compozitor, dirijor şi profesor; unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esenţa comorilor folclorului românesc (n. 1847)

– 1910: S-a născut juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994)

– 1915: S-a născut compozitoarea Florica Dimitriu (m. 1993)

– 1928: S-a născut poetul, prozatorul, eseistul, publicistul şi profesorul Toma-George Maiorescu (m. 2019)

– 1932: S-a născut sculptorul Constantin Foamete (m. 1998) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet (m. 2017)

– 1937: S-a născut (la Heisi/Grecia) Sotiris Fotopoulos, fost preşedinte al Uniunii Elene din România (fondată de el în decembrie 1989, împreună cu un grup de iniţiativă); reprezentantul comunităţii elene în Parlamentul României în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008 (m. 2008) – 85 de ani

– 1950: S-a născut Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk (m. 1995)

– 1951: S-a născut medicul urolog Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2011

– 1953: S-a născut Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog, profesor universitar, eseist şi critic literar

– 1955: S-a născut chimistul și profesorul Cristian Sorin Silvestru; contribuții la dezvoltarea chimiei organometalice şi coordinative; membru titular al Academiei Române din 2017

– 1957: S-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist şi compozitor; stabilit în Canada din 1991 – 65 de ani

– 1972: A murit prozatorul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat, în 1932, revista „Discobolul” (n. 1911) – 50 de ani

– 1981: A murit tenorul Ion Dacian (pe numele său real Ion Pulcă); în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti; în februarie 2011, Şcoala Generală din localitatea natală (comuna Saschiz, jud. Mureş) a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian” (n. 1911)

– 1985: A murit inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903)

– 1996: A murit Marin Sorescu, poet, prozator, dramaturg, publicist, eseist și pictor; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1936). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) menționează ca dată a decesului 6.XII.1996

– 2002, 8/9: A murit artista decoratoare Florica Vasilescu (n. 1922) – 20 de ani

– 2005: A murit Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (n. 1915)

– 2007: A murit actorul Ion Fiscuteanu (n. 1937) – 15 ani

– 2016: A murit Romulus Rusan, prozator, editor şi reporter; unul dintre membrii fondatori al organizaţiei neguvernamentale „Alianţa Civică”; a fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conducând Centrul Internaţional Pentru Studiul Comunismului; fondator, împreună cu poeta şi soţia Ana Blandiana, al Memorialului de la Sighet (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Ocuparea Forţei de Muncă, Politica Socială, Sănătate şi Consumatori (Ocuparea Forţei de Muncă şi Politică Socială) al UE

– Ahmedabad, India: Numărarea voturilor la alegerile legislative regionale din statul Gujarat

– Alicante, Spania: Summit-ul UE MED care reunește țările din sudul UE (8 – 9 dec.)

-Strasbourg, Franța: CEDO prezintă decizia cu privire la o procedură introdusă împotriva Franței de 11 solicitanți de azil congolezi și georgieni

– München: Proces pentru fraudă al fostului CEO al companiei de plăți Wirecard, Markus Braun

– Tórshavn, Danemarca: Alegeri locale în Insulele Feroe

– Lisabona, Portugalia: Greva personalului de cabină a TAP Air Portugal pentru a protesta împotriva reducerilor salariale (8 – 9 dec.)

– Paris: Hotărâre în cazul fostului șef al Institutului Montaigne care a drogat o fostă rudă și colaboratoare

– New York: Sesiunea Adunării Generale a ONU la 40 de ani de la adoptarea Convenției privind dreptul mării din 10 decembrie 1982 (8 – 9 dec.)

– Torino, Italia: Patinaj artistic – finala ISU Grand Prix (8 – 11 dec.)

Aniversări – Comemorări

– 65 î.Hr: S-a născut poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus) (m. 8 î.Hr.)

– 1681: A murit pictorul olandez Gerard Terborch (n. 1617)

– 1830: A murit Benjamin Constant, scriitor, ziarist şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (n. 1767, la Lausanne/Elveţia)

– 1832: S-a născut Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1903 (m. 1910) – 190 de ani

– 1844: S-a născut Charles Émile Reynaud, fotograf, artist, profesor şi inventator francez, precursor al cinematografiei prin praxinoscop-ul său (un aparat optic care crea iluzia mişcării), premiat la Expoziţia Universală de la Paris, din 1878, şi prin „teatrul optic” (1888), care permitea proiectarea unei animaţii pe un ecran cu ajutorul a două lanterne magice; pe 28 octombrie 1892, a proiectat primul film animat în public, „Pauvre Pierrot”, la Musée Grévin din Paris (m. 1918)

– 1862: S-a născut dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (m. 1921) – 160 de ani

– 1864: S-a născut Camille Claudel, sculptoriță franceză și artist grafic; sora poetului și diplomatului Paul Claudel, iubita și colaboratoarea sculptorului Auguste Rodin (m. 1943)

– 1864: A murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne (n. 1815)

– 1865: S-a născut compozitorul finlandez Jean Sibelius, a cărui muzică a avut un rol esenţial în formarea identităţii naţionale finlandeze (m. 1957)

– 1886: S-a născut pictorul mexican Diego Rivera (m. 1957)

– 1890: S-a născut compozitorul ceh Bohuslav Martinů (m. 1959)

– 1902: S-a născut Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor şi ceramist cubanez (m. 1982) – 120 de ani

– 1916: S-a născut regizorul american de film Richard Fleischer (m. 2006)

– 1918: S-a născut baritonul francez Gérard Souzay (m. 2004)

– 1921: S-a născut Ecaterina Cazimirov, actriță din Rep. Moldova (m. 2012)

– 1922: S-a născut (la Berlin) pictorul britanic Lucian Freud, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (m. 2011) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ, multi-instrumentist, actor de comedie şi entertainer american (m. 1990)

– 1927: A murit Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1875) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Maximilian Schell, actor, producător, regizor, scenarist austriac (m. 2014)

– 1936: S-a născut actorul american de film David Carradine (fiul actorului John Carradine) (m. 2009)

– 1939: S-a născut flautistul irlandez Sir James Galway, supranumit „Omul cu flautul de aur”

– 1942: S-a născut Toots Hibbert, cântăreț și compozitor jamaican, unul dintre artiştii care au contribuit esenţial la popularizarea curentului muzical reggae şi solist al trupei Toots and the Maytals (m. 2020) – 80 de ani

– 1943: S-a născut cântărețul, compozitorul și textierul american Jim Morrison, solistul trupei rock „The Doors” (m. 1971)

– 1943: S-a născut poetul, prozatorul şi profesorul american James Tate, recompensat în 1992 cu premiul Pulitzer, pentru volumul „Selected Poems” (m. 2015)

– 1946: S-a născut actorul american de film și televiziune Frank Pesce (m. 2022)

– 1947: S-a născut Gregg (Gregory LeNoir) Allman, cântăreţ, compozitor şi clăpar american, pionier al rockului sudist; cofondator al trupei „The Allman Brothers Band” (m. 2017) – 75 de ani

– 1953: S-a născut actriţa americană de film Kim Basinger

– 1957: S-a născut actriţa şi prezentatoarea tv. rusă Marina Golub (m. 2012) – 65 de ani

– 1961: A murit matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1879)

– 1966: S-a născut cântăreaţa britanică Sinead O’Connor

– 1966: S-a născut Rim Banna, cântăreață și compozitoare palestiniană; cunoscută pentru interpretările sale moderne ale muzicii și poeziei tradiționale palestiniene (m. 2018)

– 1978: A murit Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (n. 1898, la Kiev, Ucraina)

– 1980: A murit (a fost asasinat, la New York) John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al cunoscutei formaţii „The Beatles” (n. 1940)

– 1997: A murit (la Paris) Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (n. 1910) – 25 de ani

– 2000: A murit geograful chinez Huang Bingwei, considerat fondatorul geografiei moderne în ţara sa; cercetările sale s-au îndreptat în trei direcţii: bilanţul apă-căldură, geografia chimică şi comunităţile biogeografice; membru corespondent din străinătate al Academiei Române (1965) (n. 1913)

– 2013: A murit Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie pe 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (n. 1917)

– 2016: A murit astronautul şi senatorul John Glenn, primul american care a orbitat în 1962 în jurul Pământului (n. 1921)

– 2017: A murit Vladimir Curbet, coregraf, folclorist, publicist și profesor din R. Moldova; conducătorul ansamblului de dansuri populare „Joc” (n. 1930) – 5 ani

– 2018: A murit Liudmila Alexeeva, activistă pentru drepturile omului, fostă disidentă sovietică şi unul dintre simbolurile rezistenţei în Rusia contemporană (n. 1927)

– 2019: A murit ieromonahul Efrem Filotheitul din Arizona (Ioannis Moraitis pe numele de mirean), unul dintre cei mai renumiți părinți ortodocși contemporani, duhovnic al mai multor mănăstiri din Sfântul Munte şi din Grecia, ctitor a 19 mănăstiri în Statele Unite ale Americii și Canada; ucenic al părintelui Iosif Isihastul (m. 1959), lângă care s-a nevoit timp de 12 ani (n. 1927, în Grecia)

– 2019: A murit Hirokazu Kanazawa, maestru japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial; a fost instructorul șef și președintele Federației Internaționale de Shotokan Karate-Do, o organizație pe care a înființat-o după ce a părăsit Asociația Japoneză de Karate; în anul 2002 a primit gradul de 10 Dan, devenind astfel Karate-ka cu cel mai mare grad în Karate Tradițional (n. 1931)

– 2019: A murit actorul, cântărețul și regizorul american de origine franco-elveţiană Rene Auberjonois; cunoscut pentru rolul său din „Star Trek: Deep Space Nine” din anii ’90 ai secolului trecut (n. 1940)

– 2021: A murit Robert „Robbie” Shakespeare, basistul și producătorul jamaican, cunoscut în special pentru activitatea sa în duetul reggae şi dub „Sly & Robbie” (n. 1953) – 1 an

Calendarul zilei – 8 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 decembrie 2021, 05:00 / actualizat: 8 decembrie 2021, 9:10

S-a întâmplat într-o zi de 8 decembrie

* Acum 208 ani (1813) avea loc prima audiţie a Simfoniei a VII-a în La major de Ludwig van Beethoven

* În urmă cu 189 de ani (1832) apărea (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, primul periodic românesc oficial, „Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu; Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti” (8/20)

* Cu 152 de ani în urmă (1869), în Bazilica Sfântul Petru, avea loc primul Conciliu al Vaticanului, convocat de Papa Pius al IX-lea prin scrisoarea apostolică „Aeterni Patris” din 29 iunie 1868. Acesta a fost cel de-al douăzecilea conciliu ecumenic al Bisericii Catolice. La conciliu au participat aproape 800 de reprezentanți din numeroase dieceze. Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1 septembrie 1870. Sarcinile primordiale au fost definiția dogmei Infalibilității Papale și confirmarea poziției Bisericii Catolice față de raționalism, relativism, liberalism şi materialism

* Acum 117 ani (1904) România semna, la Haga, alături de alte 24 de state, „Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”

* Se împlinesc 100 de ani (1921), de când, în această zi, la ora 20:00, avea loc primul spectacol al Operei Române din Bucureşti (vechea denumire a Operei Naţionale Bucureşti), înfiinţate cu puţin timp înainte, cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner (cu text românesc după o traducere de Şt. O. Iosif), avându-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu, iar ca regizor pe Adalbert Markowski. Sediul de atunci al Operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă Cişmigiu

* Acum 93 de ani (1928) Radiodifuziunea Română transmitea prima conferinţă adresată femeilor (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Se împlinesc 80 de ani (1941) de când Canada şi Noua Zeelandă declarau război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* În urmă cu 66 de ani (1955) era creat drapelul european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru. Numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizează uniunea popoarelor europene. Această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare. Începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene

* Cu 34 de ani în urmă (1987) preşedinţii american şi rus, Ronald Reagan, respectiv Mihail Gorbaciov, au semnat, la Washington, Tratatul cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF), intrat în vigoare la data de 1 iunie 1988. În data de 2 august 2019, Statele Unite ale Americii s-au retras oficial din Tratat, conform art. al XV-lea, întrucât „Rusia nu a revenit la respectul total şi verificat” al pactului. Moscova, la rândul ei, a anunţat încetarea existenţei Tratatului INF „la iniţiativa” SUA. Ministerul rus de Externe a dat publicităţii un comunicat în care se arăta că: „Pe 2 august 2019, la iniţiativa părţii americane, a încetat să mai fie aplicabil tratatul între Uniunea Sovietică şi Statele Unite privind eliminarea rachetelor cu raze intermediare şi scurte de acţiune, semnat la Washington pe 8 decembrie 1987”

* Acum 31 de ani (1990), în perioada 8 – 10 decembrie, avea loc, la Bucureşti, prima Conferinţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului din cele 35 de state semnatare ale Actului final de la Helsinki, din 1.VIII.1975, şi ale documentului final al Reuniunii general-europene din 15.I.1989, desfăşurate la Viena

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când liderii Rusiei, Republicii Belarus şi Ucrainei decideau (la Brest, lângă Minsk/Belarus) crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Actul constitutiv al CSI a fost semnat la 21 decembrie acelaşi an, la Alma-Ata/Kazahstan, de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente. Documentul de fondare a CSI, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte au consfinţit destrămarea şi dispariţia URSS de pe harta politică a lumii. Deși a fost unul dintre statele fondatoare ale CSI, din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia și începutul conflictului armat în Donbas, Ucraina nu a mai luat parte la activitățile CSI, iar la întâlnirile liderilor țărilor CSI din ultimii ani a fost reprezentată doar la nivel de ambasador. Pe data de 19 august 2020, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat decizia de retragere din patru acorduri și un memorandum de cooperare încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Potrivit premierului Ucrainei, Denis Șmihal, acordurile și-au pierdut sensul din cauza acțiunilor agresive ale Federației Ruse față de Ucraina

* Acum 17 ani (2004) reprezentanţi oficiali din douăsprezece țări din America de Sud semnau, în orașul peruan Cuzco, în timpul celei de-a treia Adunări a Șefilor Statelor Sud-Americane, o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene. Constituirea de uniuni monetare şi economice zonale reprezintă un element fundamental în procesul de aliniere la noua Ordine Mondială. Cea mai avansată materializare a unui astfel de proiect de uniune îl reprezintă Uniunea Europeană, dar această direcţie a fost urmată şi în celelalte zone ale lumii, concretizările la nivel geopolitic fiind uniunile continentale. Încercările au dus la rezultate concrete, începând cu Declaraţia de la Cuzco (8 decembrie 2004), continuând cu Comisia Strategică de Reflecţie (constituită în 2005), cu Declaraţia de la Cochabamba (adoptată în 2007) şi încheind cu Tratatul constitutiv al Naţiunilor Sud-Americane (semnat la 23 mai 2008, în Brasília). În aprilie 2018, șase țări – Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Paraguay și Peru – și-au suspendat calitatea de membru și, în luna august a aceluiași an, Columbia și-a anunțat retragerea din organizație. În martie 2019, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a anunțat intenția țării sale de a se retrage din organizație. La 13 martie 2019, Ecuadorul a anunțat că se retrage din organizație, iar în 2020, Uruguay-ul s-a alăturat țărilor care și-au anunțat oficial retragerea din organizație

* Cu 6 ani în urmă (2015) peste 50.000 de pelerini s-au strâns în Piaţa San Pietro din Roma pentru a asista la ceremonia deschiderii Jubileului extraordinar al Anului Milostivirii. Cu ocazia celei de-a doua aniversări a alegerii sale în scaunul pontifical, la 11 martie, Papa Francisc a anunțat Anul Sfânt Extraordinar al Milostivirii, între 8 decembrie 2015, când se sărbătorește „Neprihănita Zămislire”, și 20 noiembrie 2016, când se sărbătorește Regele Christos. Inaugurarea a marcat totodată încheierea Conciliului Vatican II, din 1965, care a schimbat și a deschis Biserica spre modernitate. Acest prim „An Sfânt”, de la Jubileul Anului 2000/2001 al Papei Ioan Paul al II-lea, a fost marcat de numeroase evenimente, precum canonizarea Maicii Tereza de Calcutta, din luna septembrie. A fost prima dată în istoria jubileelor când s-a oferit posibilitatea de a deschide Poarta Sfântă. Cel care a instituit tradiția jubileelor la Roma a fost Papa Bonifaciu al VIII-lea, în anul 1300. El a prevăzut un jubileu la fiecare secol. Dar începând din 1475, pentru a permite tuturor generațiilor să trăiască cel puțin un An Sfânt, a fost reținută o perioadă de 25 de ani

Aniversări – Comemorări

– Neprihănita Zămislire (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 (- 30 de ani) a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia postcomunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003, varianta actuală fiind în vigoare din 29.X.2003)

– „Ziua Limbii Macedonene”, marcată în România din 2018, la iniţiativa deputatei Mariana Venera Popescu, reprezentantul macedonenilor în Parlamentul României, cu susţinerea Asociaţiei Macedonenilor din România. Ziua de 8 decembrie este declarată sărbătoare legală în Republica Macedonia, fiind sărbătorit Sfântul Clement al Ohridei, considerat primul autor de limbă slavonă

– 1876: S-a născut Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică (m. 1955) – 145 de ani

– 1876: S-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958) – 145 de ani

– 1881: S-a născut soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (m. 1970) – 140 de ani

– 1893: A murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877-1878 (n. 1834)

– 1903, 8/21: A murit Gavriil Musicescu, compozitor, dirijor şi profesor; unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esenţa comorilor folclorului românesc (n. 1847)

– 1910: S-a născut juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994)

– 1915: S-a născut compozitoarea Florica Dimitriu (m. 1993)

– 1928: S-a născut poetul, prozatorul, eseistul, publicistul şi profesorul Toma-George Maiorescu (m. 2019)

– 1932: S-a născut sculptorul Constantin Foamete (m. 1998)

– 1933: S-a născut Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet (m. 2017)

– 1937: S-a născut (la Heisi/Grecia) Sotiris Fotopoulos, fost preşedinte al Uniunii Elene din România (fondată de el în decembrie 1989, împreună cu un grup de iniţiativă); reprezentantul comunităţii elene în Parlamentul României în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008 (m. 2008)

– 1950: S-a născut Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk (m. 1995)

– 1951: S-a născut medicul urolog Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2011 – 70 de ani

– 1953: S-a născut Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog, profesor universitar, eseist şi critic literar

– 1955: S-a născut chimistul și profesorul Cristian Sorin Silvestru; contribuții la dezvoltarea chimiei organometalice şi coordinative; membru titular al Academiei Române din 2017

– 1957: S-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist şi compozitor

– 1972: A murit prozatorul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat, în 1932, revista „Discobolul” (n. 1911)

– 1981: A murit tenorul Ion Dacian (pe numele său real Ion Pulcă); în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti. În februarie 2011, Şcoala Generală din localitatea natală (comuna Saschiz, jud. Mureş) a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian” (n. 1911) – 40 de ani

– 1985: A murit inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903)

– 1996: A murit Marin Sorescu, poet, prozator, dramaturg, publicist, eseist și pictor; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1936) – 25 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) menționează ca dată a decesului 6.XII.1996

– 2002, 8/9: A murit artista decoratoare Florica Vasilescu (n. 1922)

– 2005: A murit Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (n. 1915)

– 2007: A murit actorul Ion Fiscuteanu (n. 1937)

– 2016: A murit Romulus Rusan, prozator, editor şi reporter; unul dintre membrii fondatori al organizaţiei neguvernamentale „Alianţa Civică”; a fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conducând Centrul Internaţional Pentru Studiul Comunismului; fondator, împreună cu poeta şi soţia Ana Blandiana, al Memorialului de la Sighet (n. 1935) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Anunțul unei propuneri de lege a UE pentru reglementarea condițiilor de muncă pe aplicații

– Moscova: Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis va face o vizită în Rusia

– Barcelona: Inaugurarea turnului Fecioarei Maria din Bazilica Sagrada Familia

– Corsham, Regatul Unit: Un pian care a aparținut grupului Queen va fi vândut la licitație

– Hanovra, Germania: TUI – rezultate anuale

– Baikonour, Kazahstan: Lansarea unei rachete Soyuz care îl va transporta pe miliardarul japonez Maezawa pe Stația Spațială Internațională

Aniversări – Comemorări

– 65 î.Hr: S-a născut poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus) (m. 8 î.Hr.)

– 1681: A murit pictorul olandez Gerard Terborch (n. 1617) – 340 de ani

– 1830: A murit Benjamin Constant, scriitor, ziarist şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (n. 1767, la Lausanne/Elveţia)

– 1832: S-a născut Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1903 (m. 1910)

– 1844: S-a născut Charles Émile Reynaud, fotograf, artist, profesor şi inventator francez, precursor al cinematografiei prin praxinoscop-ul său (un aparat optic care crea iluzia mişcării), premiat la Expoziţia Universală de la Paris, din 1878, şi prin „teatrul optic” (1888), care permitea proiectarea unei animaţii pe un ecran cu ajutorul a două lanterne magice; pe 28 octombrie 1892, a proiectat primul film animat în public, „Pauvre Pierrot”, la Musée Grévin din Paris (m. 1918)

– 1862: S-a născut dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (m. 1921)

– 1864: S-a născut Camille Claudel, sculptoriță franceză și artist grafic; sora poetului și diplomatului Paul Claudel, iubita și colaboratoarea sculptorului Auguste Rodin (m. 1943)

– 1864: A murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne (n. 1815)

– 1865: S-a născut compozitorul finlandez Jean Sibelius, a cărui muzică a avut un rol esenţial în formarea identităţii naţionale finlandeze (m. 1957)

– 1886: S-a născut pictorul mexican Diego Rivera (m. 1957) – 135 de ani

– 1890: S-a născut compozitorul ceh Bohuslav Martinů (m. 1959)

– 1902: S-a născut Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor şi ceramist cubanez (m. 1982)

– 1916: S-a născut regizorul american de film Richard Fleischer (m. 2006) – 105 ani

– 1918: S-a născut baritonul francez Gérard Souzay (m. 2004)

– 1921: S-a născut Ecaterina Cazimirov, actriță din Rep. Moldova (m. 2012) – 100 de ani

– 1922: S-a născut (la Berlin) pictorul britanic Lucian Freud, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (m. 2011)

– 1925: S-a născut Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ, multi-instrumentist, actor de comedie şi entertainer american (m. 1990)

– 1927: A murit Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1875)

– 1930: S-a născut Maximilian Schell, actor, producător, regizor, scenarist austriac (m. 2014)

– 1936: S-a născut actorul american de film David Carradine (fiul legendarului actor John Carradine) (m. 2009) – 85 de ani

– 1939: S-a născut flautistul irlandez Sir James Galway, supranumit „Omul cu flautul de aur”

– 1942: S-a născut Toots Hibbert, cântăreț și compozitor jamaican, unul dintre artiştii care au contribuit esenţial la popularizarea curentului muzical reggae şi solist al trupei Toots and the Maytals (m. 2020)

– 1943: S-a născut cântărețul, compozitorul și textierul american Jim Morrison, solistul trupei rock „The Doors” (m. 1971)

– 1943: S-a născut poetul, prozatorul şi profesorul american James Tate, recompensat în 1992 cu premiul Pulitzer, pentru volumul „Selected Poems” (m. 2015)

– 1947: S-a născut Gregg (Gregory LeNoir) Allman, cântăreţ, compozitor şi clăpar american, pionier al rockului sudist; cofondator al trupei „The Allman Brothers Band” (m. 2017)

– 1953: S-a născut actriţa americană de film Kim Basinger

– 1957: S-a născut actriţa şi prezentatoarea tv. rusă Marina Golub (m. 2012)

– 1961: A murit matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1879) – 60 de ani

– 1966: S-a născut cântăreaţa britanică Sinead O’Connor – 55 de ani

– 1966: S-a născut Rim Banna, cântăreață și compozitoare palestiniană; cunoscută pentru interpretările sale moderne ale muzicii și poeziei tradiționale palestiniene (m. 2018) – 55 de ani

– 1978: A murit Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (n. 1898, la Kiev, Ucraina)

– 1980: A murit (a fost asasinat, la New York) John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al cunoscutei formaţii „The Beatles” (n. 1940)

– 1997: A murit (la Paris) Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (n. 1910)

– 2000: A murit geograful chinez Huang Bingwei, considerat fondatorul geografiei moderne în ţara sa; cercetările sale s-au îndreptat în trei direcţii: bilanţul apă-căldură, geografia chimică şi comunităţile biogeografice; membru corespondent din străinătate al Academiei Române (1965) (n. 1913)

– 2013: A murit Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie pe 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (n. 1917)

– 2016: A murit astronautul şi senatorul John Glenn, primul american care a orbitat în 1962 în jurul Pământului (n. 1921) – 5 ani

– 2017: A murit Vladimir Curbet, coregraf, folclorist, publicist și profesor din R. Moldova; conducătorul ansamblului de dansuri populare „Joc” (n. 1930)

– 2018: A murit Liudmila Alexeeva, activistă pentru drepturile omului, fostă disidentă sovietică şi unul dintre simbolurile rezistenţei în Rusia contemporană (n. 1927)

– 2019: A murit ieromonahul Efrem Filotheitul din Arizona (Ioannis Moraitis pe numele de mirean), unul dintre cei mai renumiți părinți ortodocși contemporani, duhovnic al mai multor mănăstiri din Sfântul Munte şi din Grecia, ctitor a 19 mănăstiri în Statele Unite ale Americii și Canada; ucenic al părintelui Iosif Isihastul (m. 1959), lângă care s-a nevoit timp de 12 ani (n. 1927, în Grecia)

– 2019: A murit Hirokazu Kanazawa, maestru japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial; a fost instructorul șef și președintele Federației Internaționale de Shotokan Karate-Do, o organizație pe care a înființat-o după ce a părăsit Asociația Japoneză de Karate; în anul 2002 a primit gradul de 10 Dan, devenind astfel Karate-ka cu cel mai mare grad în Karate Tradițional (n. 1931)

– 2019: A murit actorul, cântărețul și regizorul american de origine franco-elveţiană Rene Auberjonois; cunoscut pentru rolul său din „Star Trek: Deep Space Nine” din anii ’90 ai secolului trecut (n. 1940)

Calendarul zilei – 8 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 8 decembrie 2020, 9:30

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* Are loc webinarul gratuit „Strategii de Marketing B2B pentru 2021” – ora 16:00. Evenimentul online acoperă cele mai importante subiecte despre crearea unei strategii eficiente pentru a obține obiectivele de business dorite

-Cultură

*Începând cu ora 13:00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București, va avea loc primul eveniment de promovare din cadrul Proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. La conferința de deschidere a proiectului vor participa reprezentanți ai beneficiarului finanțării – Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București, precum și ai partenerilor proiectului: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” și Biblioteca Națională a României. Conferința va fi transmisă în direct, on-line, pe canalul de youtube al TNB și pe paginile de facebook – a Proiectului și a TNB

– S-a întâmplat într-o zi de 8 decembrie

* Cu 207 ani în urmă (1813) avea loc prima audiţie a Simfoniei a VII-a în La major de Ludwig van Beethoven

* Acum 188 de ani (1832) apărea (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, primul periodic românesc oficial, „Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu; Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti” (8/20)

* Cu 151 de ani în urmă (1869), în Bazilica Sfântul Petru, avea loc primul Conciliu al Vaticanului, convocat de Papa Pius al IX-lea prin scrisoarea apostolică „Aeterni Patris” din 29 iunie 1868. Acesta a fost cel de-al douăzecilea conciliu ecumenic al Bisericii Catolice. La conciliu au participat aproape 800 de reprezentanți din numeroase dieceze. Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1 septembrie 1870. Sarcinile primordiale au fost definiția dogmei Infalibilității Papale și confirmarea poziției Bisericii Catolice față de raționalism, relativism, liberalism şi materialism

* Cu 132 de ani în urmă (1888) avea loc debutul sopranei Hariclea Hartulary-Darclée (1860-1939), pe scena Operei Mari din Paris, în rolul Margaretei din opera „Faust” de Charles Gounod

* Acum 116 ani (1904) România semna, la Haga, alături de alte 24 de state, „Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”

* Cu 99 de ani în urmă (1921), în această zi, la ora 20:00, avea loc primul spectacol al Operei Române din Bucureşti (vechea denumire a Operei Naţionale Bucureşti), înfiinţate cu puţin timp înainte, cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner (cu text românesc după o traducere de Şt. O. Iosif), avându-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu, iar ca regizor pe Adalbert Markowski. Sediul de atunci al Operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă Cişmigiu

* Acum 92 de ani (1928) Radiodifuziunea Română transmitea prima conferinţă adresată femeilor (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Cu 79 de ani în urmă (1941) Canada şi Noua Zeelandă declarau război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Se împlinesc 65 de ani (1955) de la crearea drapelului european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru. Numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizează uniunea popoarelor europene. Această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare. Începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene

* Cu 33 de ani în urmă (1987) preşedinţii american şi rus, Ronald Reagan, respectiv Mihail Gorbaciov, au semnat, la Washington, Tratatul cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF), intrat în vigoare la data de 1 iunie 1988. În data de 2 august 2019, Statele Unite ale Americii s-au retras oficial din Tratat, conform art. al XV-lea, întrucât „Rusia nu a revenit la respectul total şi verificat” al pactului. Moscova, la rândul ei, a anunţat încetarea existenţei Tratatului INF „la iniţiativa” SUA. Ministerul rus de Externe a dat publicităţii un comunicat în care se arăta că: „Pe 2 august 2019, la iniţiativa părţii americane, a încetat să mai fie aplicabil tratatul între Uniunea Sovietică şi Statele Unite privind eliminarea rachetelor cu raze intermediare şi scurte de acţiune, semnat la Washington pe 8 decembrie 1987”

* Se împlinesc 30 de ani (1990), de când, în perioada 8 – 10 decembrie, avea loc, la Bucureşti, prima Conferinţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului din cele 35 de state semnatare ale Actului final de la Helsinki, din 1.VIII.1975, şi ale documentului final al Reuniunii general-europene din 15.I.1989, desfăşurate la Viena

* În urmă cu 29 de ani (1991), liderii Rusiei, Republicii Belarus şi Ucrainei decideau (la Brest, lângă Minsk/Belarus) crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Actul constitutiv al CSI a fost semnat la 21 decembrie acelaşi an, la Alma-Ata/Kazahstan, de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente. Documentul de fondare a CSI, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte au consfinţit destrămarea şi dispariţia URSS de pe harta politică a lumii. Deși a fost unul dintre statele fondatoare ale CSI, din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia și începutul conflictului armat în Donbas, Ucraina nu a mai luat parte la activitățile CSI, iar la întâlnirile liderilor țărilor CSI din ultimii ani a fost reprezentată doar la nivel de ambasador. Pe data de 19 august 2020, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat decizia de retragere din patru acorduri și un memorandum de cooperare încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Potrivit premierului Ucrainei, Denis Shmygal, acordurile și-au pierdut sensul din cauza acțiunilor agresive ale Federației Ruse față de Ucraina

* Acum 16 ani (2004) reprezentanţi oficiali din douăsprezece țări din America de Sud semnau, în orașul peruan Cuzco, în timpul celei de-a treia Adunări a Șefilor Statelor Sud-Americane, o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene. Constituirea de uniuni monetare şi economice zonale reprezintă un element fundamental în procesul de aliniere la noua Ordine Mondială. Cea mai avansată materializare a unui astfel de proiect de uniune îl reprezintă Uniunea Europeană, dar această direcţie a fost urmată şi în celelalte zone ale lumii, concretizările la nivel geopolitic fiind uniunile continentale. Încercările au dus la rezultate concrete, începând cu Declaraţia de la Cuzco (8 decembrie 2004), continuând cu Comisia Strategică de Reflecţie (constituită în 2005), cu Declaraţia de la Cochabamba (adoptată în 2007) şi încheind cu Tratatul constitutiv al Naţiunilor Sud-Americane (semnat la 23 mai 2008, în Brasília). În aprilie 2018, șase țări – Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Paraguay și Peru – și-au suspendat calitatea de membru și, în luna august a aceluiași an, Columbia și-a anunțat retragerea din organizație. În martie 2019, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a anunțat intenția țării sale de a se retrage din organizație. La 13 martie 2019, Ecuadorul a anunțat că se retrage din organizație, iar în 2020, Uruguay-ul s-a alăturat țărilor care și-au anunțat oficial retragerea din organizație

* Se împlinesc 5 ani (2015) de când peste 50.000 de pelerini s-au strâns în Piaţa San Pietro din Roma pentru a asista la ceremonia deschiderii Jubileului extraordinar al Anului Milostivirii. Cu ocazia celei de-a doua aniversări a alegerii sale în scaunul pontifical, la 11 martie, Papa Francisc a anunțat Anul Sfânt Extraordinar al Milostivirii, între 8 decembrie 2015, când se sărbătorește „Neprihănita Zămislire”, și 20 noiembrie 2016, când se sărbătorește Regele Christos. Inaugurarea a marcat totodată încheierea Conciliului Vatican II, din 1965, care a schimbat și a deschis Biserica spre modernitate. Acest prim „An Sfânt”, de la Jubileul Anului 2000/2001 al Papei Ioan Paul al II-lea, a fost marcat de numeroase evenimente, precum canonizarea Maicii Tereza de Calcutta, din luna septembrie. A fost prima dată în istoria jubileelor când s-a oferit posibilitatea de a deschide Poarta Sfântă. Cel care a instituit tradiția jubileelor la Roma a fost Papa Bonifaciu al VIII-lea, în anul 1300. El a prevăzut un jubileu la fiecare secol. Dar începând din 1475, pentru a permite tuturor generațiilor să trăiască cel puțin un An Sfânt, a fost reținută o perioadă de 25 de ani

Aniversări – Comemorări

– Neprihănita Zămislire (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995 (- 25 de ani), ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia postcomunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003, varianta actuală fiind în vigoare din 29.X.2003)

– „Ziua Limbii Macedonene”, marcată în România din 2018, la iniţiativa deputatei Mariana Venera Popescu, reprezentantul macedonenilor în Parlamentul României, cu susţinerea Asociaţiei Macedonenilor din România. Ziua de 8 decembrie este declarată sărbătoare legală în Republica Macedonia, fiind sărbătorit Sfântul Clement al Ohridei, considerat primul autor de limbă slavonă

– 1876: S-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1876: S-a născut Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică (m. 1955)

– 1881: S-a născut soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (m. 1970)

– 1893: A murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877-1878 (n. 1834)

– 1903, 8/21: A murit Gavriil Musicescu, compozitor, dirijor şi profesor; unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esenţa comorilor folclorului românesc (n. 1847)

– 1910: S-a născut juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994) – 110 ani

– 1915: S-a născut compozitoarea Florica Dimitriu (m. 1993) – 105 ani

– 1928: S-a născut poetul, prozatorul, eseistul, publicistul şi profesorul Toma-George Maiorescu (m. 2019)

– 1932: S-a născut sculptorul Constantin Foamete (m. 1998)

– 1933: S-a născut Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet (m. 2017)

– 1937: S-a născut (la Heisi/Grecia) Sotiris Fotopoulos, fost preşedinte al Uniunii Elene din România (fondată de el în decembrie 1989, împreună cu un grup de iniţiativă); reprezentantul comunităţii elene în Parlamentul României în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008 (m. 2008)

– 1950: S-a născut Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk (m. 1995) – 70 de ani

– 1951: S-a născut medicul urolog Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2011

– 1953: S-a născut Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog, profesor universitar, eseist şi critic literar

– 1955: S-a născut chimistul și profesorul Cristian Sorin Silvestru; contribuții la dezvoltarea chimiei organometalice şi coordinative; membru titular al Academiei Române din 2017 – 65 de ani

– 1957: S-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist şi compozitor

– 1972: A murit prozatorul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat, în 1932, revista „Discobolul” (n. 1911)

– 1981: A murit tenorul Ion Dacian (pe numele său real Ion Pulcă); în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti. În februarie 2011, Şcoala Generală din localitatea natală (comuna Saschiz, jud. Mureş) a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian” (n. 1911)

– 1985: A murit inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903) – 35 de ani

– 2002: A murit artista decoratoare Florica Vasilescu (n. 1922). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 9 decembrie 2002

– 2005: A murit Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (n. 1915) – 15 ani

– 2007: A murit actorul Ion Fiscuteanu (n. 1937)

– 2016: A murit Romulus Rusan, prozator şi reporter, unul dintre membrii fondatori al organizaţiei neguvernamentale „Alianţa Civică”; a fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conducând Centrul Internaţional Pentru Studiul Comunismului; fondator, împreună cu poeta şi soţia Ana Blandiana, al Memorialului de la Sighet (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

– Berlin: Forumul OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, privind productivitatea

– Liberia: Alegeri senatoriale la jumătatea mandatului și referendum constituțional

– Khartoum, Sudan: Continuarea procesului președintelui demis Omar al-Bashir

– New York: Sunt marcați 40 de ani de la asasinarea fostului membru al formației Beatles, John Lennon

– Paris: Audieri pentru plasarea sub sechestru a unui tablou de Pissarro, confiscat de naziști

– Geneva, Elveția: Licitații de comori paleontologice, inclusiv scheletul unui „tigru cu dinți de sabie”

– Nantes, Franța: Licitație cu vânzare a unui set de desene din sala de judecată din timpul proceselor lui Émile Zola și Alfred Dreyfus

– Lausanne, Elveția: Jocurile Olimpice: Reuniunea Comitetului Executiv al CIO (8 – 10 dec.)

Aniversări – Comemorări

– 65 î.Hr: S-a născut poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus) (m. 8 î.Hr.) – 2085 de ani

– 1681: A murit pictorul olandez Gerard Terborch (n. 1617)

– 1830: A murit Benjamin Constant, scriitor, ziarist şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (n. 1767, la Lausanne/Elveţia) – 190 de ani

– 1832: S-a născut Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1903 (m. 1910)

– 1844: S-a născut Charles Émile Reynaud, fotograf, artist, profesor şi inventator francez, precursor al cinematografiei prin praxinoscop-ul său (un aparat optic care crea iluzia mişcării), premiat la Expoziţia Universală de la Paris, din 1878, şi prin „teatrul optic” (1888), care permitea proiectarea unei animaţii pe un ecran cu ajutorul a două lanterne magice; pe 28 octombrie 1892, a proiectat primul film animat în public, „Pauvre Pierrot”, la Musée Grévin din Paris (m. 1918)

– 1862: S-a născut dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (m. 1921)

– 1864: A murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne (n. 1815)

– 1864: S-a născut Camille Claudel, sculptoriță franceză și artist grafic; sora poetului și diplomatului Paul Claudel, iubita și colaboratoarea sculptorului Auguste Rodin (m. 1943)

– 1865: S-a născut compozitorul finlandez Jean Sibelius, a cărui muzică a avut un rol esenţial în formarea identităţii naţionale finlandeze (m. 1957) – 155 de ani

– 1886: S-a născut pictorul mexican Diego Rivera (m. 1957)

– 1890: S-a născut compozitorul ceh Bohuslav Martinů (m. 1959) – 130 de ani

– 1902: S-a născut Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor şi ceramist cubanez (m. 1982)

– 1916: S-a născut regizorul american de film Richard Fleischer (m. 2006)

– 1918: S-a născut baritonul francez Gérard Souzay (m. 2004)

– 1922: S-a născut (la Berlin) pictorul britanic Lucian Freud, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (m. 2011)

– 1925: S-a născut Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ, multi-instrumentist, actor de comedie şi entertainer american (m. 1990) – 95 de ani

– 1927: A murit Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1875)

– 1930: S-a născut Maximilian Schell, actor, producător, regizor, scenarist austriac (m. 2014) – 90 de ani

– 1936: S-a născut actorul american de film David Carradine (fiul actorului John Carradine) (m. 2009)

– 1939: S-a născut flautistul irlandez Sir James Galway, unul dintre cei mai buni din lume; supranumit „Omul cu flautul de aur”

– 1942: S-a născut Toots Hibbert, cântăreț și compozitor jamaican, unul dintre artiştii care au contribuit esenţial la popularizarea curentului muzical reggae şi solist al trupei Toots and the Maytals (m. 2020

– 1943: S-a născut cântărețul, compozitorul și textierul american Jim Morrison, solistul trupei rock „The Doors” (m. 1971)

– 1943: S-a născut poetul, prozatorul şi profesorul american James Tate, recompensat în 1992 cu premiul Pulitzer, pentru volumul ”Selected Poems” (m. 2015)

– 1947: S-a născut Gregg (Gregory LeNoir) Allman, cântăreţ, compozitor şi clăpar american, pionier al rockului sudist; cofondator al trupei „The Allman Brothers Band” (m. 2017)

– 1953: S-a născut actriţa americană de film Kim Basinger

– 1957: S-a născut actriţa şi prezentatoarea tv. rusă Marina Golub (m. 2012)

– 1966: S-a născut cântăreaţa britanică Sinead O’Connor

– 1978: A murit Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (n. 1898, la Kiev, Ucraina)

– 1980: A murit (a fost asasinat, la New York) John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al cunoscutei formaţii „The Beatles” (n. 1940) – 40 de ani. NOTĂ: La 9.X.2000 văduva lui John Lennon, Yoko Ono (n. 1933), a inaugurat, în Prefectura Saitama (în apropiere de Tokyo), primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei „The Beatles” (închis la 30 septembrie 2010)

– 1997: A murit (la Paris) Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (n. 1910)

– 2000: A murit geograful chinez Huang Bingwei, considerat fondatorul geografiei moderne în ţara sa; cercetările sale s-au îndreptat în trei direcţii: bilanţul apă-căldură, geografia chimică şi comunităţile biogeografice; membru corespondent din străinătate al Academiei Române (1965) (n. 1913) – 20 de ani

– 2013: A murit Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie pe 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (n. 1917)

– 2016: A murit astronautul şi senatorul John Glenn, primul american care a orbitat în 1962 în jurul Pământului (n. 1921)

– 2017: A murit Vladimir Curbet, coregraf, folclorist, publicist și profesor din R. Moldova; conducătorul ansamblului de dansuri populare „Joc” (n. 1930)

– 2018: A murit Liudmila Alexeeva, activistă pentru drepturile omului, fostă disidentă sovietică şi unul dintre simbolurile rezistenţei în Rusia contemporană (n. 1927)

– 2019: A murit ieromonahul Efrem Filotheitul din Arizona (Ioannis Moraitis pe numele de mirean), unul dintre cei mai renumiți părinți ortodocși contemporani, duhovnic al mai multor mănăstiri din Sfântul Munte şi din Grecia, ctitor a 19 mănăstiri în Statele Unite ale Americii și Canada; ucenic al părintelui Iosif Isihastul (m. 1959), lângă care s-a nevoit timp de 12 ani (n. 1927, în Grecia) – 1 an

– 2019: A murit actorul, cântărețul și regizorul american de origine franco-elveţiană Rene Auberjonois; cunoscut pentru rolul său din „Star Trek: Deep Space Nine” din anii ’90 ai secolului trecut (n. 1940) – 1 an

– 2019: A murit Hirokazu Kanazawa, maestru japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial; a fost instructorul șef și președintele Federației Internaționale de Shotokan Karate-Do, o organizație pe care a înființat-o după ce a părăsit Asociația Japoneză de Karate; în anul 2002 a primit gradul de 10 Dan, devenind astfel Karate-ka cu cel mai mare grad în Karate Tradițional (n. 1931) – 1 an

Calendarul zilei – 8 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 decembrie 2019, 05:09 / actualizat: 8 decembrie 2019, 9:57

EVENIMENTE INTERNE

– Social

* Ambasade și comunități internaționale din peste 50 de țări vor fi prezente la Târgul caritabil de Crăciun – IWA Charity Christmas Bazaar, între orele 10:00 – 16:00, la Willbrook Platinum Business & Convention Center (Șoseaua București-Ploiești nr.172-176)

– Medicină, Sănătate

* Ministerul Sănătăţii va organiza concursul de intrare în Rezidenţiat în domeniile medicină, medicină dentară şi farmacie, care se va desfăşura în 6 centre universitare: Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara, după aceeaşi metodologie, pe o durată de 4 ore, sub formă de test-grilă

– Cultură

* De la ora 11:00, la Sala Atelier a TNB va avea loc conferința „Silvia Colfescu la povești cu Anamaria Smigelschi: Despre boema românească din anii ’70-’80. Revedere cu arta lui Ion Alin Gheorghiu și Vladimir Șetran”. Scriitoarea și graficiana Silvia Colfescu revine cu o nouă conferință, de data aceasta sub forma unui dialog cu graficiana Anamaria Smigelschi

* La Ateneul Român, începând cu ora 19:00, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și copii din Programul Național Cantus Mundi vor susține o serie de concerte care vestesc apropierea sfintei sărbători de Crăciun

– S-a întâmplat într-o zi de 8 decembrie

* Cu 206 ani în urmă (1813) avea loc prima audiţie a Simfoniei a VII-a în La major de Ludwig van Beethoven

* Acum 187 de ani (1832) apărea (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, primul periodic românesc oficial, „Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu; Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti” (8/20)

* Se împlinesc 150 de ani (1869), de când, în Bazilica Sfântul Petru, avea loc primul Conciliu al Vaticanului, convocat de Papa Pius al IX-lea prin scrisoarea apostolică “Aeterni Patris” din 29 iunie 1868. Acesta a fost cel de-al douăzecilea conciliu ecumenic al Bisericii Catolice. La conciliu au participat aproape 800 de reprezentanți din numeroase dieceze. Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1 septembrie 1870. Sarcinile primordiale au fost definiția dogmei Infalibilității Papale și confirmarea poziției Bisericii Catolice față de raționalism, relativism, liberalism şi materialism

* Cu 131 de ani în urmă (1888) avea loc debutul sopranei Hariclea Hartulary-Darclée (1860-1939), pe scena Operei Mari din Paris, în rolul Margaretei din opera ”Faust” de Charles Gounod

* Se împlinesc 115 ani (1904) de când România semna, la Haga, alături de alte 24 de state, „Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”

* Cu 98 de ani în urmă (1921), în această zi, la ora 20:00, avea loc primul spectacol al Operei Române din Bucureşti (vechea denumire a Operei Naţionale Bucureşti), înfiinţate cu puţin timp înainte, cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner (cu text românesc după o traducere de Şt. O. Iosif), avându-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu, iar ca regizor pe Adalbert Markowski. Sediul de atunci al Operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă Cişmigiu

* Acum 91 de ani (1928) Radiodifuziunea Română transmitea prima conferinţă adresată femeilor (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Cu 78 de ani în urmă (1941) Canada şi Noua Zeelandă declarau război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Acum 64 de ani (1955) era creat drapelul european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru. Numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizând uniunea popoarelor europene. Această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare. Începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene

* Cu 32 de ani în urmă (1987) preşedinţii american şi rus, Ronald Reagan, respectiv Mihail Gorbaciov, au semnat, la Washington, Tratatul cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF), intrat în vigoare la data de 1 iunie 1988. În data de 2 august 2019, Statele Unite ale Americii s-au retras oficial din Tratat, conform art. al XV-lea, întrucât „Rusia nu a revenit la respectul total şi verificat” al pactului. Moscova, la rândul ei, a anunţat încetarea existenţei Tratatului INF „la iniţiativa” SUA. Ministerul rus de Externe a dat publicităţii un comunicat în care se arăta că: „Pe 2 august 2019, la iniţiativa părţii americane, a încetat să mai fie apicabil tratatul între Uniunea Sovietică şi Statele Unite privind eliminarea rachetelor cu raze intermediare şi scurte de acţiune, semnat la Washington pe 8 decembrie 1987”

* Acum 29 de ani (1990), în perioada 8 – 10 decembrie, avea loc, la Bucureşti, prima Conferinţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului din cele 35 de state semnatare ale Actului final de la Helsinki, din 1.VIII.1975, şi ale documentului final al Reuniunii general-europene din 15.I.1989, desfăşurate la Viena

* În urmă cu 28 de ani (1991), liderii Rusiei, Republicii Belarus şi Ucrainei decideau (la Brest, lângă Minsk/Belarus) crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Actul constitutiv al CSI va fi semnat la 21 decembrie acelaşi an, la Alma-Ata/Kazahstan, de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente. Documentul de fondare a CSI, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte au consfinţit destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS

* Se împlinesc 15 ani (2004), de când reprezentanţi oficiali din douăsprezece țări din America de Sud semnau, în orașul peruan Cuzco, în timpul celei de-a treia Adunări a Șefilor Statelor Sud-Americane, o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene. Constituirea de uniuni monetare şi economice zonale reprezintă un element fundamental în procesul de aliniere la noua Ordine Mondială. Cea mai avansată materializare a unui astfel de proiect de uniune îl reprezintă Uniunea Europeană, dar această direcţie a fost urmată şi în celelalte zone ale lumii, concretizările la nivel geopolitic fiind uniunile continentale. Încercările au dus la rezultate concrete, începând cu Declaraţia de la Cuzco (8 decembrie 2004), continuând cu Comisia Strategică de Reflecţie (constituită în 2005), cu Declaraţia de la Cochabamba (adoptată în 2007) şi încheind cu Tratatul constitutiv al Naţiunilor Sud-Americane (semnat la 23 mai 2009, la Brasil)

* Cu 4 ani în urmă (2015) peste 50.000 de pelerini s-au strâns în Piaţa San Pietro din Roma pentru a asista la ceremonia deschiderii Jubileului extraordinar al Anului Milostivirii. Cu ocazia celei de-a doua aniversări a alegerii sale în scaunul pontifical, la 11 martie, papa Francisc a anunțat Anul Sfânt Extraordinar al Milostivirii, între 8 decembrie 2015, când se sărbătorește „Neprihănita Zămislire”, și 20 noiembrie 2016, când se sărbătorește Regele Christos. Inaugurarea a marcat totodată încheierea Conciliului Vatican II, din 1965, care a schimbat și a deschis Biserica spre modernitate. Acest prim „An Sfânt”, de la Jubileul Anului 2000/2001 al Papei Ioan Paul al II-lea, a fost marcat de numeroase evenimente, precum canonizarea Maicii Tereza de Calcutta, din luna septembrie. A fost prima dată în istoria jubileelor când s-a oferit posibilitatea de a deschide Poarta Sfântă. Cel care a instituit tradiția jubileelor la Roma a fost Papa Bonifaciu al VIII-lea, în anul 1300. El a prevăzut un jubileu la fiecare secol. Dar începând din 1475, pentru a permite tuturor generațiilor să trăiască cel puțin un An Sfânt, a fost reținută o perioadă de 25 de ani

Aniversări – Comemorări

– Neprihănita Zămislire (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia postcomunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003, varianta actuală fiind în vigoare din 29.X.2003)

– 1876: S-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1876: S-a născut Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică (m. 1955)

– 1881: S-a născut soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (m. 1970)

– 1893: A murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877-1878 (n. 1834)

– 1903, 8/21: A murit Gavriil Musicescu, compozitor, dirijor şi profesor; unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esenţa comorilor folclorului românesc (n. 1847)

– 1910: S-a născut juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994)

– 1915: S-a născut compozitoarea Florica Dimitriu (m. 1993)

– 1928: S-a născut poetul, prozatorul, eseistul, publicistul şi profesorul Toma-George Maiorescu (m. 2019)

– 1932: S-a născut sculptorul Constantin Foamete (m. 1998)

– 1933: S-a născut Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet (m. 2017)

– 1937: S-a născut (la Heisi/Grecia) Sotiris Fotopoulos, fost preşedinte al Uniunii Elene din România (fondată de el în decembrie 1989, împreună cu un grup de iniţiativă); reprezentantul comunităţii elene în Parlamentul României în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008 (m. 2008)

– 1950: S-a născut Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk (m. 1995)

– 1951: S-a născut medicul urolog Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2011

– 1953: S-a născut Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog, profesor universitar, eseist şi critic literar

– 1957: S-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist şi compozitor

– 1972: A murit prozatorul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat, în 1932, revista „Discobolul” (n. 1911). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă naşterea la 2.XII.1911

– 1981: A murit tenorul Ion Dacian (pe numele său real Ion Pulcă); în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti. În februarie 2011, Şcoala Generală din localitatea natală (comuna Saschiz, jud. Mureş) a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian” (n. 1911)

– 1985: A murit inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903)

– 2002: A murit artista decoratoare Florica Vasilescu (n. 1922). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 9 decembrie 2002

– 2005: A murit Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (n. 1915)

– 2007: A murit actorul Ion Fiscuteanu (n. 1937)

– 2016: A murit Romulus Rusan, prozator şi reporter, unul dintre membrii fondatori al organizaţiei neguvernamentale „Alianţa Civică”; a fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conducând Centrul Internaţional Pentru Studiul Comunismului; fondator, împreună cu poeta şi soţia Ana Blandiana, al Memorialului de la Sighet (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Cântului Coral”, eveniment iniţiat de Federaţia Internaţională a Muzicii Corale în anul 1991, la iniţiativa compozitorului Alberto Grau din Venezuela; se desfăşoară anual în a doua duminică a lunii decembrie. În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2000 când, la iniţiativa Fundaţiei Culturale „Sound”, în douăsprezece localităţi s-au desfăşurat impresionante manifestări corale

– „Ziua Internaţională a Copiilor în Mass-Media”, o iniţiativă a UNICEF şi Academiei Internaţionale de Arte şi Ştiinţe pentru Televiziune; marcată în a doua duminică din decembrie, este o zi de reflexie a influenţei şi prezenţei copiilor în mass-media, dar şi a promovării acestora în atenţia publică

– 65 î.H.: S-a născut poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus) (m. 8 î.H.)

– 1681: A murit pictorul olandez Gerard Terborch (n. 1617)

– 1830: A murit Benjamin Constant, scriitor şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și, totodată, un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (n. 1767). NOTĂ: Unele surse dau ca dată morţii 10 decembrie 1830

– 1832: S-a născut Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1903 (m. 1910)

– 1844: S-a născut Charles Émile Reynaud, fotograf, artist, profesor şi inventator francez, precursor al cinematografiei prin praxinoscop-ul său (un aparat optic care crea iluzia mişcării), premiat la Expoziţia Universală de la Paris, din 1878, şi prin „teatrul optic” (1888), care permitea proiectarea unei animaţii pe un ecran cu ajutorul a două lanterne magice; pe 28 octombrie 1892, a proiectat primul film animat în public, „Pauvre Pierrot”, la Musée Grévin din Paris (m. 1918) – 175 de ani

– 1862: S-a născut dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (m. 1921)

– 1864: A murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne (n. 1815) – 155 de ani

– 1864: S-a născut Camille Claudel, sculptoriță franceză și artist grafic; sora poetului și diplomatului Paul Claudel, iubita și colaboratoarea sculptorului Auguste Rodin (m. 1943) – 155 de ani

– 1865: S-a născut compozitorul finlandez Jean Sibelius, a cărui muzică a avut un rol esenţial în formarea identităţii naţionale finlandeze (m. 1957)

– 1886: S-a născut pictorul mexican Diego Rivera (m. 1957)

– 1890: S-a născut compozitorul ceh Bohuslav Martinů (m. 1959)

– 1902: S-a născut Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor şi ceramist cubanez (m. 1982)

– 1916: S-a născut regizorul american de film Richard Fleischer (m. 2006)

– 1918: S-a născut baritonul francez Gérard Souzay (m. 2004)

– 1922: S-a născut (la Berlin) pictorul britanic Lucian Freud, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (m. 2011)

– 1925: S-a născut Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ şi entertainer american (m. 1990)

– 1927: A murit Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1875)

– 1930: S-a născut Maximilian Schell, actor, producător, regizor, scenarist austriac (m. 2014)

– 1936: S-a născut actorul american de film David Carradine (fiul actorului John Carradine) (m. 2009)

– 1939: S-a născut flautistul irlandez Sir James Galway, unul dintre cei mai buni din lume; supranumit „Omul cu flautul de aur” – 80 de ani

– 1943: S-a născut cântărețul, compozitorul și textierul american Jim Morrison, solistul trupei rock „The Doors” (m. 1971)

– 1943: S-a născut poetul, prozatorul şi profesorul american James Tate, recompensat în 1992 cu premiul Pulitzer, pentru volumul ”Selected Poems” (m. 2015)

– 1947: S-a născut Gregg (Gregory LeNoir) Allman, cântăreţ, compozitor şi clăpar american, pionier al rockului sudist; cofondator al trupei „The Allman Brothers Band” (m. 2017)

– 1953: S-a născut actriţa americană de film Kim Basinger

– 1957: S-a născut actriţa şi prezentatoarea tv. rusă Marina Golub (m. 2012)

– 1966: S-a născut cântăreaţa britanică Sinead O’Connor

– 1978: A murit Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (n. 1898, la Kiev, Ucraina)

– 1980: A murit (a fost asasinat, la New York) John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al cunoscutei formaţii „The Beatles” (n. 1940). NOTĂ: La 9.X.2000 văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat, la Tokyo, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei „The Beatles” (închis la 30 septembrie 2010)

– 1997: A murit (la Paris) Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (n. 1910)

– 2000: A murit geograful chinez Huang Bingwei, considerat fondatorul geografiei moderne în ţara sa; cercetările sale s-au îndreptat în trei direcţii: bilanţul apă-căldură, geografia chimică şi comunităţile biogeografice; membru corespondent din străinătate al Academiei Române din 1965 (n. 1913)

– 2013: A murit Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie pe 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (n. 1917)

– 2016: A murit astronautul şi senatorul John Glenn, primul american care a orbitat în 1962 în jurul Pământului (n. 1921)

– 2017: A murit Vladimir Curbet, coregraf, folclorist, publicist și profesor din R. Moldova; conducătorul ansamblului de dansuri populare „Joc” (n. 1930)

– 2018: A murit Liudmila Alexeeva, activistă pentru drepturile omului, fostă disidentă sovietică şi unul dintre simbolurile rezistenţei în Rusia contemporană (n. 1927) – 1 an

Calendarul zilei – 8 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 decembrie 2018, 04:08 / actualizat: 8 decembrie 2018, 14:55

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu prezintă recitalul reputatului clavecinist Ketil Haugsand, discipol al lui Gustav Leonhardt, care aduce la București parfumul Barocului Târziu din Franța, dar și, în premieră națională, o transcripție realizată de maestrul său a unei lucrări bachiene – ora 19:00, Bulevardul Ion C. Brătianu 2

* Are loc o nouă lecție de jazz în cadrul proiectului „Clasic e fantastic. Cum să înțelegem muzica”, intitulată „Să-i cântăm lui Moș Crăciun în ritm de jazz” şi susţinută de Irina Sarbu – voce, Sebastian Burneci – trompetă, Puiu Pascu – pian, Ciprian Parghel – contrabas, Tudor Parghel – tobe – orele 10:00 și 12:30, la Ateneul Român. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

* Concert de sărbători susţinut de trupa de rock-metal Bucovina, prin care vor lansa un nou material discografic intitulat „Septentrion” – la Arenele Romane din Bucureşti

* În perioada 8 – 20 decembrie, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” va efectua un turneu naţional extraordinar de Crăciun, aducând magia sărbătorilor de iarnă în inimile publicului din București, Slatina, Brașov, Cluj, și Ploiești. Turneul va fi susținut alături de sute de copii din Programul Național „Cantus Mundi”. Selecția repertorială pentru programul concertistic de Crăciun va include unele din cele mai frumoase compoziții specifice sărbătorii Nașterii Domnului, combinând lucrări din repertoriul românesc și internațional, unele interpretate alături de coruri de copii din Programul Național Cantus Mundi

* Sibiu: Victoria şi Sos Petrosyan, artiştii care deţin patru recorduri mondiale cu schimbarea rapidă a unor costume în faţa publicului, vor prezenta, începând cu ora 18:00, în cadrul programului Sibiu Magic Show, spectacolul „IAMSOS”, la Teatrul „Gong”. Sibiu Magic Show este organizat de Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gong” Sibiu şi finanţat de Primăria Municipiului Sibiu

– S-a întâmplat într-o zi de 8 decembrie

* Se împlinesc 205 ani (1813) de la prima audiţie a Simfoniei a VII-a în La major de Ludwig van Beethoven

* Acum 186 de ani (1832) apărea (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, primul periodic românesc oficial, „Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu; Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti” (8/20)

* În urmă cu 149 de ani (1869), în Bazilica Sfântul Petru, avea loc primul Conciliu al Vaticanului, convocat de Papa Pius al IX-lea prin scrisoarea apostolică “Aeterni Patris” din 29 iunie 1868. Acesta a fost cel de-al douăzecilea conciliu ecumenic al Bisericii Catolice. La conciliu au participat aproape 800 de reprezentanți din numeroase dieceze. Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1 septembrie 1870. Sarcinile primordiale au fost definiția dogmei Infalibilității Papale și confirmarea poziției Bisericii Catolice față de raționalism, relativism, liberalism şi materialism

* Se împlinesc 130 de ani (1888) de la debutul sopranei Hariclea Hartulary-Darclée (1860-1939), pe scena Operei Mari din Paris, în rolul Margaretei din opera ”Faust” de Charles Gounod

* Acum 114 ani (1904) România semna, la Haga, alături de alte 24 de state, „Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”

* Cu 97 de ani în urmă (1921), în această zi, la ora 20:00, avea loc primul spectacol al Operei Române din Bucureşti (vechea denumire a Operei Naţionale Bucureşti), înfiinţate cu puţin timp înainte, cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner (cu text românesc după o traducere de Şt. O. Iosif), avându-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu, iar ca regizor pe Adalbert Markowski. Sediul de atunci al Operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă Cişmigiu

* Se împlinesc 90 de ani (1928) de când Radiodifuziunea Română transmitea prima conferinţă adresată femeilor (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Cu 77 de ani în urmă (1941) Canada şi Noua Zeelandă declarau război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Acum 63 de ani (1955) era creat drapelul european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru. Numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizând uniunea popoarelor europene. Această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare. Începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene

* Cu 31 de ani în urmă (1987) preşedinţii american şi rus, Ronald Reagan, respectiv Mihail Gorbaciov, au semnat, la Washington, Tratatul cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF), intrat în vigoare la data de 1 iunie 1988

* Acum 28 de ani (1990), în perioada 8 – 10 decembrie, avea loc, la Bucureşti, prima Conferinţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului din cele 35 de state semnatare ale Actului final de la Helsinki, din 1.VIII.1975, şi ale documentului final al Reuniunii general-europene din 15.I.1989, desfăşurate la Viena

* În urmă cu 27 de ani (1991), liderii Rusiei, Republicii Belarus şi Ucrainei decideau (la Brest, lângă Minsk/Belarus) crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Actul constitutiv al CSI va fi semnat la 21 decembrie acelaşi an, la Alma-Ata/Kazahstan, de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente. Documentul de fondare a CSI, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte au consfinţit destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS

* Acum 14 ani (2004), reprezentanţi oficiali din douăsprezece țări din America de Sud semnau, în orașul peruan Cuzco, în timpul celei de-a treia Adunări a Șefilor Statelor Sud-Americane, o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene. Constituirea de uniuni monetare şi economice zonale reprezintă un element fundamental în procesul de aliniere la noua Ordine Mondială. Cea mai avansată materializare a unui astfel de proiect de uniune îl reprezintă Uniunea Europeană, dar această direcţie a fost urmată şi în celelalte zone ale lumii, concretizările la nivel geopolitic fiind uniunile continentale. Încercările au dus la rezultate concrete, începând cu Declaraţia de la Cuzco (8 decembrie 2004), continuând cu Comisia Strategică de Reflecţie (constituită în 2005), cu Declaraţia de la Cochabamba (adoptată în 2007) şi încheind cu Tratatul constitutiv al Naţiunilor Sud-Americane (semnat la 23 mai 2009, la Brasil)

* Cu 3 ani în urmă (2015) peste 50.000 de pelerini s-au strâns în Piaţa San Pietro din Roma pentru a asista la ceremonia deschiderii Jubileului extraordinar al Anului Milostivirii. Cu ocazia celei de-a doua aniversări a alegerii sale în scaunul pontifical, la 11 martie, papa Francisc a anunțat Anul Sfânt Extraordinar al Milostivirii, între 8 decembrie 2015, când se sărbătorește „Neprihănita Zămislire”, și 20 noiembrie 2016, când se sărbătorește Regele Christos. Inaugurarea a marcat totodată încheierea Conciliului Vatican II, din 1965, care a schimbat și a deschis Biserica spre modernitate. Acest prim „An Sfânt”, de la Jubileul Anului 2000/2001 al Papei Ioan Paul al II-lea, a fost marcat de numeroase evenimente, precum canonizarea Maicii Tereza de Calcutta, din luna septembrie. A fost prima dată în istoria jubileelor când s-a oferit posibilitatea de a deschide Poarta Sfântă. Cel care a instituit tradiția jubileelor la Roma a fost Papa Bonifaciu al VIII-lea, în anul 1300. El a prevăzut un jubileu la fiecare secol. Dar începând din 1475, pentru a permite tuturor generațiilor să trăiască cel puțin un An Sfânt, a fost reținută o perioadă de 25 de ani

Aniversări – Comemorări

– Neprihănita Zămislire (Calendarul Romano-Catolic 2018)

– Sf. Nicolae din Smirna (Calendarul Arhiepiscopiei Bisericii Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2018)

– „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia postcomunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003, varianta actuală fiind în vigoare din 29.X.2003)

– 1876: S-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1876: S-a născut Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică (m. 1955)

– 1881: S-a născut soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (m. 1970)

– 1893: A murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877-1878 (n. 1834) – 125 de ani

– 1903, 8/21: A murit Gavriil Musicescu, compozitor, dirijor şi profesor; unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esenţa comorilor folclorului românesc (n. 1847) – 115 ani

– 1910: S-a născut juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994)

– 1915: S-a născut compozitoarea Florica Dimitriu (m. 1993)

– 1928: S-a născut poetul, prozatorul, eseistul, publicistul şi profesorul Toma-George Maiorescu – 90 de ani

– 1932: S-a născut sculptorul Constantin Foamete (m. 1998)

– 1933: S-a născut Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet (m. 2017) – 85 de ani

– 1937: S-a născut (la Heisi/Grecia) Sotiris Fotopoulos, fost preşedinte al Uniunii Elene din România (fondată de el în decembrie 1989, împreună cu un grup de iniţiativă); reprezentantul comunităţii elene în Parlamentul României în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008 (m. 2008)

– 1950: S-a născut Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk (m. 1995)

– 1951: S-a născut medicul urolog Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2011

– 1953: S-a născut Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog, profesor universitar, eseist şi critic literar – 65 de ani

– 1957: S-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist şi compozitor

– 1972: A murit prozatorul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat, în 1932, revista „Discobolul” (n. 1911). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă naşterea la 2.XII.1911

– 1981: A murit tenorul Ion Dacian (pe numele său real Ion Pulcă); în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti. În februarie 2011, Şcoala Generală din localitatea natală (comuna Saschiz, jud. Mureş) a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian” (n. 1911)

– 1985: A murit inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903)

– 2002: A murit artista decoratoare Florica Vasilescu (n. 1922). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 9 decembrie 2002

– 2005: A murit Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (n. 1915)

– 2007: A murit actorul Ion Fiscuteanu (n. 1937)

– 2016: A murit Romulus Rusan, prozator şi reporter, unul dintre membrii fondatori al organizaţiei neguvernamentale „Alianţa Civică”; a fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conducând Centrul Internaţional Pentru Studiul Comunismului; fondator, împreună cu poeta şi soţia Ana Blandiana, al Memorialului de la Sighet (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Oran, Algeria: Ceremonia de beatificare a șapte călugări din Tibhirine și alți 12 călugări catolici uciși în timpul războiului civil din anii ’90 în Algeria

Aniversări – Comemorări

– 65 î.H.: S-a născut poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus) (m. 8 î.H.)

– 1681: A murit pictorul olandez Gerard Terborch (n. 1617)

– 1830: A murit Benjamin Constant, scriitor şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și, totodată, un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (n. 1767). NOTĂ: Unele surse dau ca dată morţii 10 decembrie 1830

– 1832: S-a născut Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1903 (m. 1910)

– 1862: S-a născut dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (m. 1921)

– 1864: A murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne (n. 1815)

– 1865: S-a născut compozitorul finlandez Jean Sibelius, a cărui muzică a avut un rol esenţial în formarea identităţii naţionale finlandeze (m. 1957)

– 1886: S-a născut pictorul mexican Diego Rivera (m. 1957)

– 1890: S-a născut compozitorul ceh Bohuslav Martinů (m. 1959)

– 1902: S-a născut Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor şi ceramist cubanez (m. 1982)

– 1916: S-a născut regizorul american de film Richard Fleischer (m. 2006)

– 1918: S-a născut baritonul francez Gérard Souzay (m. 2004) – 100 de ani

– 1922: S-a născut (la Berlin) pictorul britanic Lucian Freud, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (m. 2011)

– 1925: S-a născut Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ şi entertainer american (m. 1990)

– 1927: A murit Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1875)

– 1930: S-a născut Maximilian Schell, actor, producător, regizor, scenarist austriac (m. 2014)

– 1936: S-a născut actorul american de film David Carradine (fiul actorului John Carradine) (m. 2009)

– 1939: S-a născut flautistul irlandez James Galway

– 1943: S-a născut cântărețul, compozitorul și textierul american Jim Morrison, solistul trupei rock „The Doors” (m. 1971) – 75 de ani

– 1943: S-a născut poetul, prozatorul şi profesorul american James Tate, recompensat în 1992 cu premiul Pulitzer, pentru volumul ”Selected Poems” (m. 2015) – 75 de ani

– 1947: S-a născut Gregg (Gregory LeNoir) Allman, cântăreţ, compozitor şi clăpar american, pionier al rockului sudist; cofondator al trupei „The Allman Brothers Band” (m. 2017)

– 1953: S-a născut actriţa americană de film Kim Basinger – 65 de ani

– 1957: S-a născut actriţa şi prezentatoarea tv. rusă Marina Golub (m. 2012)

– 1966: S-a născut cântăreaţa britanică Sinead O’Connor

– 1978: A murit Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (n. 1898, la Kiev, Ucraina) – 40 de ani

– 1980: A murit (a fost asasinat, la New York) John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al cunoscutei formaţii „The Beatles” (n. 1940). NOTĂ: La 9.X.2000 văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat, la Tokyo, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei „The Beatles” (închis la 30 septembrie 2010)

– 1997: A murit (la Paris) Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (n. 1910)

– 2000: A murit geograful chinez Huang Bingwei, considerat fondatorul geografiei moderne în ţara sa; cercetările sale s-au îndreptat în trei direcţii: bilanţul apă-căldură, geografia chimică şi comunităţile biogeografice; membru corespondent din străinătate al Academiei Române din 1965 (n. 1913)

– 2013: A murit Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie pe 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (n. 1917) – 5 ani

– 2016: A murit astronautul şi senatorul John Glenn, primul american care a orbitat în 1962 în jurul Pământului (n. 1921)

– 2017: A murit Vladimir Curbet, coregraf, folclorist, publicist și profesor din R. Moldova; conducătorul ansamblului de dansuri populare „Joc” (n. 1930) – 1 an

Calendarul zilei – 8 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 decembrie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Parlament

* Asociaţia Pro Democraţia (APD – inițiatorul proiectului încă din 2007), Camera Deputaţilor și Fundația „Hanns Seidel” România organizează, la Palatul Parlamentului, în perioada 8 -10 decembrie, cea de-a IX-a ediţie a Parlamentului Tinerilor, o simulare a procesului decizional din cadrul Parlamentului României desfășurat pe grupuri politice, comisii parlamentare, precum şi în plen

– Organizaţii

* Marea Lojă Feminină a României aniversează, în acest an, 95 de ani de la fondare. Cu acest prilej, M.L.F.R. organizează o conferinţă înternaţională la Palatul Fraternităţii din Bucureşti, în perioada 8-10 decembrie, în cadrul căreia sunt invitate toate Obedienţele Masonice în Prietenie ale Celor Două Emisfere

– Învăţământ

* Iaşi:Departamentul de Cercetare și Departamentul de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene din cadrul Facultății de Filozofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași organizează cea de-a cincea ediție a conferinței internaționale de științe politice – „Dezvoltare internațională și democratizare”

– Cultură

* Horia Brenciu susţine un show de Crăciun, la Sala Palatului, în zilele de 8, 9 şi 10 decembrie – ora 20:00

* Premiera, în cinematografele din România, a filmului „Ghinionistul”, în regia lui Iura Luncaşu

* Filmul „O femeie fantastică”, în regia lui Sebastían Lelio, va fi distribuit în cinematografele din România de Transilvania Film, începând de astăzi

* Bistriţa: Attila Bartis, unul dintre cei mai importanti prozatori maghiari contemporani, va susţine o lectură publică cu prilejul lansării romanului „Sfârşitul”, apărut de curând în colecţia „Biblioteca Polirom” (coordonator Bogdan-Alexandru Stanescu), în traducerea lui Marius Tabacu – ora 18:00, Librăria Aletheia Casa Cărţii „N. Steinhardt”,  Str. Mihai Eminescu nr.4-5.Fragmente în limba maghiară, în lectura autorului.Dialog cu Dan Coman si Marin Malaicu-Hondrari.Eveniment organizat de Editura Polirom, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Cultura Bistriţa şi Librăria Casa Cărţii „N.  Steinhardt”

* Cluj-Napoca: Vernisajul expoziţiei „I can’t see” al Luizei Preda, eveniment organizat prin Galeria Şoimii Patriei cu sprijinul Asociaţiei ORIGO – ora 19:00, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca (8-22 dec.)

* Târgu Lăpuş: Spectacol susţinut de violoncelistul Adrian Naidin şi Ionuţ Micu, toboşarul trupei Compact – ora 17:00, la Casa de Cultură Vasile Grigore Latiş

* Beijing, China: Are loc un concert din turneul de lansare a CD-ului „Twenty Shades of Music”, ai cărui protagonişti sunt flautistul Ion Bogdan Ştefănescu şi chitaristul Costin Soare, organizat sub egida Institutului Cultural Român – la Conservatorul Central de Muzică. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

* Istanbul: Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” prezintă un mini-recital de pian susținut de Eda Üner, o talentată copilă provenind dintr-o familie mixtă româno-turcă – ora 19:00. Cadoul de Moș Niculae destinat tuturor copiilor va putea fi primit chiar la sediul ICR Istanbul din Piața Taksim

* New York: Expoziţia „Drepturile Omului pentru Toţi” se va deschide astăzi, la ICR New York, în cadrul unui proiect de diplomaţie culturală realizat în colaborare cu Misiunea Permanentă a României la ONU, cu Comisia Naţională a României pentru UNESCO şi cu Asociaţia „Liber la Educaţie, Cultură şi Sport” din România.Proiectul, menit a celebra Ziua Internaţională a Drepturilor Omului (10 dec.), este dedicat tuturor segmentelor de vârstă, fiind structurat pe trei secţiuni: caligrafie, fotografie şi artă plastică. Expoziţia va putea fi vizitată până în data de 20 decembrie

 – S-a întâmplat într-o zi de 8 decembrie

* Se împlinesc 185 de ani (1832) de la apariţia (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, a primului periodic românesc oficial, „Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu; Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti” (8/20)

* În urmă cu 148 de ani (1869), în Bazilica Sfântul Petru, avea loc primul Conciliu al Vaticanului, convocat de Papa Pius al IX-lea prin scrisoarea apostolică “Aeterni Patris” din 29 iunie 1868. Acesta a fost cel de-al douăzecilea conciliu ecumenic al Bisericii Catolice. La conciliu au participat aproape 800 de reprezentanți din numeroase dieceze. Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1 septembrie 1870. Sarcinile primordiale au fost definiția dogmei Infalibilității Papale și confirmarea poziției Bisericii Catolice față de raționalism, relativism, liberalism şi materialism

* Acum 113 ani (1904), România semna, la Haga, alături de alte 24 de state, „Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”

* Cu 96 de ani în urmă (1921), în această zi, la ora 20:00, avea loc primul spectacol al Operei Române din Bucureşti (vechea denumire a Operei Naţionale Bucureşti), înfiinţate cu puţin timp înainte, cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner (cu text românesc după o traducere de Şt. O. Iosif), avându-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu, iar ca regizor pe Adalbert Markowski. Sediul de atunci al Operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă Cişmigiu

* Acum 89 de ani (1928), Radiodifuziunea Română transmitea prima conferinţă adresată femeilor (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Cu 76 de ani în urmă (1941) Canada şi Noua Zeelandă declarau război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Acum 62 de ani (1955) era creat drapelul european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru. Numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizând uniunea popoarelor europene. Această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare. Începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene

* Se împlinesc 30 de ani (1987) de când preşedinţii american şi rus, Ronald Reagan, respectiv Mihail Gorbaciov, au semnat, la Washington, Tratatul cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF), intrat în vigoare la data de 1 iunie 1988

* Acum 27 de ani (1990), în perioada 8 – 10 decembrie, avea loc, la Bucureşti, prima Conferinţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului din cele 35 de state semnatare ale Actului final de la Helsinki, din 1.VIII.1975, şi ale documentului final al Reuniunii general-europene din 15.I.1989, desfăşurate la Viena

* În urmă cu 26 de ani (1991), liderii Rusiei, Republicii Belarus şi Ucrainei decideau (la Brest, lângă Minsk/Belarus) crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Actul constitutiv al CSI va fi semnat la 21 decembrie acelaşi an, la Alma-Ata/Kazahstan, de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente. Documentul de fondare a CSI, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte au consfinţit destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS

* Acum 13 ani (2004), reprezentanţi oficiali din douăsprezece țări din America de Sud semnau, în orașul peruan Cuzco, în timpul celei de-a treia Adunări a Șefilor Statelor Sud-Americane, o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene. Constituirea de uniuni monetare şi economice zonale reprezintă un element fundamental în procesul de aliniere la noua Ordine Mondială. Cea mai avansată materializare a unui astfel de proiect de uniune îl reprezintă Uniunea Europeană, dar această direcţie a fost urmată şi în celelalte zone ale lumii, concretizările la nivel geopolitic fiind uniunile continentale. Încercările au dus la rezultate concrete, începând cu Declaraţia de la Cuzco (8 decembrie 2004), continuând cu Comisia Strategică de Reflecţie (constituită în 2005), cu Declaraţia de la Cochabamba (adoptată în 2007) şi încheind cu Tratatul constitutiv al Naţiunilor Sud-Americane (semnat la 23 mai 2009, la Brasil)

* Cu 2 ani în urmă (2015) peste 50.000 de pelerini s-au strâns în Piaţa San Pietro din Roma pentru a asista la ceremonia deschiderii Jubileului extraordinar al Anului Milostivirii. Cu ocazia celei de-a doua aniversări a alegerii sale în scaunul pontifical, la 11 martie, papa Francisc a anunțat Anul Sfânt Extraordinar al Milostivirii, între 8 decembrie 2015, când se sărbătorește „Neprihănita Zămislire”, și 20 noiembrie 2016, când se sărbătorește Regele Christos. Inaugurarea a marcat totodată încheierea Conciliului Vatican II, din 1965, care a schimbat și a deschis Biserica spre modernitate. Acest prim „An Sfânt”, de la Jubileul Anului 2000/2001 al Papei Ioan Paul al II-lea, a fost marcat de numeroase evenimente, precum canonizarea Maicii Tereza de Calcutta, din luna septembrie. A fost prima dată în istoria jubileelor când s-a oferit posibilitatea de a deschide Poarta Sfântă. Cel care a instituit tradiția jubileelor la Roma a fost Papa Bonifaciu al VIII-lea, în anul 1300. El a prevăzut un jubileu la fiecare secol. Dar începând din 1475, pentru a permite tuturor generațiilor să trăiască cel puțin un An Sfânt, a fost reținută o perioadă de 25 de ani

Aniversări – Comemorări

– Neprihănita Zămislire (Calendarul Romano-Catolic 2017)

– „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia postcomunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003, varianta actuală fiind în vigoare din 29.X.2003)

– 1876: S-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1876: S-a născut Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică (m. 1955)

– 1881: S-a născut soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (m. 1970)

– 1893: A murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877-1878 (n. 1834)

– 1910: S-a născut juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994)

– 1915: S-a născut compozitoarea Florica Dimitriu (m. 1993)

– 1928: S-a născut poetul, prozatorul, eseistul, publicistul şi profesorul Toma-George Maiorescu

– 1932: S-a născut sculptorul Constantin Foamete (m. 1998) – 85 de ani

– 1933: S-a născut Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet

– 1937: S-a născut (la Heisi/Grecia) Sotiris Fotopoulos, fost preşedinte al Uniunii Elene din România (fondată de el în decembrie 1989, împreună cu un grup de iniţiativă); reprezentantul comunităţii elene în Parlamentul României în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008 (m. 2008) – 80 de ani

– 1950: S-a născut Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk (m. 1995)

– 1951: S-a născut medicul urolog Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2011

– 1953: S-a născut Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog, profesor universitar, eseist, traducător şi critic literar

– 1957: S-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist şi compozitor – 60 de ani

– 1972: A murit prozatorul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat, în 1932, revista „Discobolul” (n. 1911) – 45 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă naşterea la 2.XII.1911

– 1981: A murit tenorul Ion Dacian (pe numele său real Ion Pulcă); în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti. În februarie 2011, Şcoala Generală din localitatea natală (comuna Saschiz, jud. Mureş) a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian” (n. 1911)

– 1985: A murit inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903)

– 2002: A murit artista decoratoare Florica Vasilescu (n. 1922) – 15 ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 9 decembrie 2002

– 2005: A murit Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (n. 1915)

– 2007: A murit actorul Ion Fiscuteanu (n. 1937) – 10 ani

– 2016: A murit Romulus Rusan, prozator şi reporter, unul dintre membrii fondatori al organizaţiei neguvernamentale „Alianţa Civică”; a fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conducând Centrul Internaţional Pentru Studiul Comunismului; fondator, împreună cu poeta şi soţia Ana Blandiana, al Memorialului de la Sighet (n. 1935) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– New Delhi: Vizita preşedintelui francez, Emmanuel Macron, în India (8 – 10 dec.)

Aniversări – Comemorări

– 65 î.H.: S-a născut poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus) (m. 8 î.H.)

– 1681: A murit pictorul olandez Gerard Terborch (n. 1617)

– 1830: A murit Benjamin Constant, scriitor şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și, totodată, un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (n. 1767). NOTĂ: Unele surse dau ca dată morţii 10 decembrie 1830

– 1832: S-a născut Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1903 (m. 1910) – 185 de ani

– 1862: S-a născut dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (m. 1921) – 155 de ani

– 1864: A murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne (n. 1815)

– 1865: S-a născut compozitorul finlandez Jean Sibelius, a cărui muzică a avut un rol esenţial în formarea identităţii naţionale finlandeze (m. 1957)

– 1886: S-a născut pictorul mexican Diego Rivera (m. 1957)

– 1890: S-a născut compozitorul ceh Bohuslav Martinů (m. 1959)

– 1902: S-a născut Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor şi ceramist cubanez (m. 1982) – 115 ani

– 1916: S-a născut regizorul american de film Richard Fleischer (m. 2006)

– 1918: S-a născut baritonul francez Gérard Souzay (m. 2004)

– 1922: S-a născut (la Berlin) pictorul britanic Lucian Freud, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (m. 2011) – 95 de ani

– 1925: S-a născut Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ şi entertainer american (m. 1990)

– 1927: A murit Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1875) – 90 de ani

– 1930: S-a născut Maximilian Schell, actor, producător, regizor, scenarist austriac (m. 2014)

– 1936: S-a născut actorul american de film David Carradine (fiul actorului John Carradine) (m. 2009)

– 1939: S-a născut flautistul irlandez James Galway

– 1943: S-a născut cântărețul, compozitorul și textierul american Jim Morrison, solistul trupei rock „The Doors” (m. 1971)

– 1947: S-a născut Gregg (Gregory LeNoir) Allman, cântăreţ, compozitor şi clăpar american, pionier al rockului sudist; cofondator al trupei „The Allman Brothers Band” (m. 2017) – 70 de ani

– 1953: S-a născut actriţa americană de film Kim Basinger

– 1957: S-a născut actriţa şi prezentatoarea tv. rusă Marina Golub (m. 2012) – 60 de ani

– 1966: S-a născut cântăreaţa britanică Sinead O’Connor

– 1978: A murit Golda Meir (născută Golda Mabovici), om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel; al patrulea prim-ministru al statului, prima femeie din Israel şi a treia din lume ce a ocupat o astfel de funcţie importantă (n. 1898, la Kiev, Ucraina)

– 1980: A murit (a fost asasinat, la New York) John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al cunoscutei formaţii „The Beatles” (n. 1940). NOTĂ: La 9.X.2000 văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat, la Tokyo, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei „The Beatles” (închis la 30 septembrie 2010)

– 1997: A murit (la Paris) Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (n. 1910) – 20 de ani

– 2000: A murit geograful chinez Huang Bingwei, considerat fondatorul geografiei moderne în ţara sa; cercetările sale s-au îndreptat în trei direcţii: bilanţul apă-căldură, geografia chimică şi comunităţile biogeografice; membru corespondent din străinătate al Academiei Române din 1965 (n. 1913)

– 2016: A murit astronautul şi senatorul John Glenn, primul american care a orbitat în 1962 în jurul Pământului (n. 1921) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 decembrie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Preşedinţie

* Preşedintele Klaus Iohannis va fi prezent la Curtea Constituţională a României (CCR) cu ocazia Zilei Constituţiei (8 dec.)

– Social

* Brazii de Crăciun vor fi licitaţi în cadrul Galei Festivalului Brazilor de Crăciun

– Mass-Media

* Serialul de televiziune „Memoria Exilului Românesc”, realizat de Marilena Rotaru, distins cu patru premii APTR (Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România), aniversează un sfert de secol de la ora 18:00, la Institutul Cultural Român, Aleea Alexandru nr.38. Alături de realizatoarea de televiziune Marilena Rotaru, vor fi prezenți Doina Alexandru, jurnalist la Radio Europa Liberă, Alex. Ștefănescu, scriitor și critic literar și Radu Preda, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER)

– Cultură

* Iubitorii de literatură din Capitală au şansa de a se întâlni cu prozatoarele Irina Teodorescu (Franţa), Veronica D. Niculescu, Lavinia Branişte şi Irina Georgescu Groza – patru momente de lecturi publice din cele mai recente volume publicate de autoare, urmate de o dezbatere cu tema „Despre „scriitura feminină’: există o scriitură feminină sau este doar o etichetă comodă pentru critica literară şi pentru jurnalismul cultural?” , în cadrul celei de a IX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB) ce va avea loc între 7 şi 9 decembrie – ora 18:00, la Clubul Ţăranului

* La ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București are loc vernisajul celei mai recente expoziții de artă contemporană „Drumeț în calea artei”, Daniel Ștefănică, colecționar, curatoriată de Erwin Kessler – ora 18:00. Expoziția poate fi vizitată până în data de 5 februarie 2017, de luni până duminică, în intervalul orar 14:00 – 22:00

* Conferinţa „Literatura şi oraşul: un catalog al formelor posibile”, cu criticul literar Andreea Răsuceanu – ora 18:30, la Palatul Suţu

* În cadrul programului „Joia de film”, are loc proiecţia peliculei „A Napoli N On Piove Mai”, în regia lui Sergio Assisi – ora 19:00, la Institutul Italian de Cultură „Vito Grasso”

* Brăila:Casa de cultură „Friedrich Schiller” în parteneriat cu Muzeul Brăilei „Carol I“ și editura  Istros  organizează evenimentul dedicat unei remarcabile apariții editoriale, Cetatea Albă – autor dr. Ionel Cândea – ora 18:30

* Suceava:Avanpremiera spectacolului „Tigrul din oraşul nostru” de Gianina Cărbunariu – prima producţie a Teatrului „Matei Vişniec” din Suceava – ora 19:00

* Istanbul: Recital a doi virtuoşi muzicieni: flautistul român Matei Ioachimescu şi pianistul turc Ata Ustun Bilgin, o colaborare româno – turcă propusă de ICR Istanbul – ora 19:30, la Opera „Leyla Gencer”

* New York: Scriitorul Matei Vişniec participă la cea de-a  XIII – a ediţie a Festivalului de Literatură Europeană de la New York, în cadrul unei discuţii despre literatură şi jurnalism „Inventing Realities” – la Scandinavia House

– S-a întâmplat într-o zi de 8 decembrie

* Acum 184 de ani (1832), apărea (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, primul periodic românesc oficial, „Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu; Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti” (8/20)

* În urmă cu 147 de ani (1869), în Bazilica Sfântul Petru, avea loc primul Conciliu al Vaticanului, convocat de Papa Pius al IX-lea prin scrisoarea apostolică “Aeterni Patris” din 29 iunie 1868. Acesta a fost cel de-al douăzecilea conciliu ecumenic al Bisericii Catolice. La conciliu au participat aproape 800 de reprezentanți din numeroase dieceze. Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1 septembrie 1870. Sarcinile primordiale au fost definiția dogmei Infalibilității Papale și confirmarea poziției Bisericii Catolice față de raționalism, relativism, liberalism şi materialism

* Acum 112 ani (1904), România semna, la Haga, alături de alte 24 de state, „Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”

* Se împlinesc 95 de ani (1921), de când, în această zi, la ora 20:00, avea loc primul spectacol al Operei Române din Bucureşti (vechea denumire a Operei Naţionale Bucureşti), înfiinţate cu puţin timp înainte, cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner (cu text românesc după o traducere de Şt. O. Iosif), avându-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu, iar ca regizor pe Adalbert Markowski. Sediul de atunci al Operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă Cişmigiu

* Acum 88 de ani (1928), Radiodifuziunea Română transmitea prima conferinţă adresată femeilor (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Se împlinesc 75 de ani (1941) de când Canada şi Noua Zeelandă declarau război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Acum 61 de ani (1955) era creat drapelul european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru. Numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizând uniunea popoarelor europene. Această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare. Începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene

* În urmă cu 29 de ani (1987), preşedinţii american şi rus, Ronald Reagan, respectiv Mihail Gorbaciov, au semnat, la Washington, Tratatul cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF), intrat în vigoare la data de 1 iunie 1988

* Acum 26 de ani (1990), în perioada 8 – 10 decembrie, avea loc, la Bucureşti, prima Conferinţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului din cele 35 de state semnatare ale Actului final de la Helsinki, din 1.VIII.1975, şi ale documentului final al Reuniunii general-europene din 15.I.1989, desfăşurate la Viena

* Se împlinesc 25 de ani (1991), de când liderii Rusiei, Republicii Belarus şi Ucrainei decideau (la Brest, lângă Minsk/Belarus) crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Actul constitutiv al CSI va fi semnat la 21 decembrie acelaşi an, la Alma-Ata/Kazahstan, de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente. Documentul de fondare a CSI, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte au consfinţit destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS

* Acum 12 ani (2004), reprezentanţi oficiali din douăsprezece țări din America de Sud semnau, în orașul peruan Cuzco, în timpul celei de-a treia Adunări a Șefilor Statelor Sud-Americane, o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene. Constituirea de uniuni monetare şi economice zonale reprezintă un element fundamental în procesul de aliniere la noua Ordine Mondială. Cea mai avansată materializare a unui astfel de proiect de uniune îl reprezintă Uniunea Europeană, dar această direcţie a fost urmată şi în celelalte zone ale lumii, concretizările la nivel geopolitic fiind uniunile continentale. Încercările au dus la rezultate concrete, începând cu Declaraţia de la Cuzco (8 decembrie 2004), continuând cu Comisia Strategică de Reflecţie (constituită în 2005), cu Declaraţia de la  Cochabamba (adoptată în 2007) şi încheind cu Tratatul constitutiv al Naţiunilor Sud-Americane (semnat la 23 mai 2009, la Brasil)

* Se împlineşte 1 an (2015) de când peste 50.000 de pelerini s-au strâns în Piaţa San Pietro din Roma pentru a asista la ceremonia deschiderii Jubileului extraordinar al Anului Milostivirii. Cu ocazia celei de-a doua aniversări a alegerii sale în scaunul pontifical, la 11 martie, papa Francisc a anunțat Anul Sfânt Extraordinar al Milostivirii, între 8 decembrie 2015, când se sărbătorește „Neprihănita Zămislire”, și 20 noiembrie 2016, când se sărbătorește Regele Christos. Inaugurarea a marcat totodată încheierea Conciliului Vatican II, din 1965, care a schimbat și a deschis Biserica spre modernitate. Acest prim „An Sfânt”, de la Jubileul Anului 2000/2001 al Papei Ioan Paul al II-lea, a fost marcat de numeroase evenimente, precum canonizarea Maicii Tereza de Calcutta, din luna septembrie. A fost prima dată în istoria jubileelor când s-a oferit posibilitatea de a deschide Poarta Sfântă. Cel care a instituit tradiția jubileelor la Roma a fost Papa Bonifaciu al VIII-lea, în anul 1300. El a prevăzut un jubileu la fiecare secol. Dar începând din 1475, pentru a permite tuturor generațiilor să trăiască cel puțin un An Sfânt, a fost reținută o perioadă de 25 de ani

Aniversări – Comemorări

– Neprihănita Zămislire (Calendarul Romano-Catolic 2016)

– „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 (- 25 de ani) a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia postcomunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003, varianta actuală fiind în vigoare din 29.X.2003)

– 1876: S-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958) – 140 de ani

– 1876: S-a născut Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică (m. 1955) – 140 de ani

– 1881: S-a născut soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (m. 1970) – 135 de ani

– 1893: A murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877-1878 (n. 1834)

– 1910: S-a născut juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994)

– 1915: S-a născut compozitoarea Florica Dimitriu (m. 1993)

– 1928: S-a născut poetul, prozatorul, eseistul, publicistul şi profesorul Toma-George Maiorescu

– 1932: S-a născut sculptorul Constantin Foamete (m. 1998)

– 1933: S-a născut Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 18 decembrie 1933

– 1950: S-a născut Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk (m. 1995)

– 1951: S-a născut medicul urolog Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2011 – 65 de ani

– 1953: S-a născut Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog, profesor universitar, eseist, traducător şi critic literar

– 1957: S-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist şi compozitor

– 1972: A murit prozatorul şi memorialistul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat, în 1932, revista „Discobolul” (n. 1911)

– 1981: A murit tenorul Ion Dacian (pe numele său real Ion Pulcă); în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti. În februarie 2011, Şcoala Generală din localitatea natală (comuna Saschiz, jud. Mureş) a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian” (n. 1911) – 35 de ani

– 1985: A murit inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903)

– 2002: A murit artista decoratoare Florica Vasilescu (n. 1922). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 9 decembrie 2002

– 2005: A murit Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (n. 1915)

– 2007: A murit actorul Ion Fiscuteanu (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles:Reuniune a miniştrilor de interne şi ai  justiţiei din cadrul UE ( 8 şi 9 dec.)

– Hamburg: Reuniunea Consiliului de miniştri al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), la invitaţia preşedintelui în funcţie al OSCE, ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier. Întrunirea anuală le oferă miniştrilor de externe din cele 57 de state membre OSCE ocazia de a evalua şi aprecia activitatea organizaţiei şi de a întări dialogul pe teme de securitate din spaţiul OSCE (8 – 9 dec.)

– Geneva: Zi pentru presă a Asociaţiei Internaţionale de Transport Aerian (IATA), în prezenţa noului director general al organizaţiei, Alexandre de Juniac

– Ottawa: Primul ministru canadian, Justin Trudeau, și reprezentanţii provinciilor finalizează planul de acțiune climatică al Canadei

– Frankfurt: Reuniune de politică monetară a Consiliului guvernatorilor al Băncii Centrale Europene

Aniversări – Comemorări

– 65 î.H.: S-a născut poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus) (m. 8 î.H.)

– 1681: A murit pictorul olandez Gerard Terborch (n. 1617) – 335 de ani

– 1830: A murit Benjamin Constant, scriitor şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și, totodată, un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (n. 1767). NOTĂ: Unele surse dau ca dată morţii 10 decembrie 1830

– 1832: S-a născut Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1903 (m. 1910)

– 1862: S-a născut dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (m. 1921)

– 1864: A murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne (n. 1815)

– 1865: S-a născut compozitorul finlandez Jean Sibelius, a cărui muzică a avut un rol esenţial în formarea identităţii naţionale finlandeze (m. 1957)

– 1886: S-a născut pictorul mexican Diego Rivera (m. 1957) – 130 de ani

– 1890: S-a născut compozitorul ceh Bohuslav Martinů (m. 1959)

– 1902: S-a născut Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor şi ceramist cubanez (m. 1982)

– 1916: S-a născut regizorul american de film Richard Fleischer (m. 2006) – 100 de ani

– 1918: S-a născut baritonul francez Gérard Souzay (m. 2004)

– 1925: S-a născut Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ şi entertainer american (m. 1990)

– 1927: A murit Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1875)

– 1930: S-a născut Maximilian Schell, actor, producător, regizor, scenarist austriac (m. 2014)

– 1936: S-a născut actorul american de film David Carradine (fiul actorului John Carradine) (m. 2009) – 80 de ani

– 1939: S-a născut flautistul irlandez James Galway

– 1943: S-a născut cântărețul, compozitorul și textierul american Jim Morrison, solistul trupei rock „The Doors” (m. 1971)

– 1953: S-a născut actriţa americană de film Kim Basinger

– 1957: S-a născut actriţa rusă Marina Golub (m. 2012, într-un accident rutier)

– 1966: S-a născut cântăreaţa britanică Sinead O’Connor – 50 de ani

– 1978: A murit Golda Meir (născută Golda Mabovici), om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel; al patrulea prim-ministru al statului, prima femeie din Israel şi a treia din lume ce a ocupat o astfel de funcţie importantă (n. 1898, la Kiev, Ucraina)

– 1980: A murit (a fost asasinat, la New York) John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al cunoscutei formaţii „The Beatles” (n. 1940). NOTĂ: La 9.X.2000 văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat, la Tokyo, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei „The Beatles” (închis la 30 septembrie 2010)

– 1997: A murit (la Paris) Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (n. 1910)

– 2000: A murit geograful chinez Huang Bingwei, considerat fondatorul geografiei moderne în ţara sa; cercetările sale s-au îndreptat în trei direcţii: bilanţul apă-căldură, geografia chimică şi comunităţile biogeografice; membru corespondent din străinătate al Academiei Române din 1965 (n. 1913)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 decembrie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat
* ora 10:00 – lucrări în plen
* Lucrări în Comisiile permanente:
• ora 13:00 – Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi – sala Avram Iancu, nivel P1
• ora 13:00 – Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital – sala 3047, et.III
• ora 13:00 – Comisia românilor de pretutindeni – sala 7037/3
• ora 13:00 – Comisia economică, industrii şi servicii – cam. 4044, etaj 4
• ora 13:00 – Comisia pentru sănătate publică – etaj 5, cam. 5043
• ora 13:30 – Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului – sala 7029
• ora 13:30 – Comisia pentru cultură şi media
• ora 13:30 – Comisia pentru afaceri europene – Sala 3040, etaj 3
• ora 13:30 – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări – Sala 5001, etaj 5

– Camera Deputaţilor
* ora 8:30 – activităţi în Comisiile parlamentare

– Culte, Biserică
* Roman: Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în perioada 8 – 13 decembrie, racla cu sfintele moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae de la Parohia Sfântul Gheorghe-Nou, Protopopiatul Sector III Capitală, va fi dusă în procesiune la Roman. Intitulat „O săptămână duhovnicească în Cetatea Muşatină”, programul este următorul:
• ora 11:30 – primirea delegaţiei Patriarhiei Române care însoţeşte racla cu mâna Sfântului Ierarh Nicolae, la Catedrala arhiepiscopală „Sfintei Cuvioase Parascheva”
• ora 16:45 – primirea raclei cu moaştele Sfântului Ierarh Nicolae, la Biserica „Sfântul Nicolae”
• ora 17:00 – slujba Vecerniei
• ora 18:00 – cateheză tineri – „Hristos şi Sfinţii, modele de educaţie şi bună convieţuire a tinerilor creştini”

– Minorităţi
* Asociația Eurocentrica organizează conferinţa de lansare a studiului de cercetare “Aspecte pozitive ale migrației: femei rome ca agenți ai schimbării”, organizată în cadrul unui proiect finanțat prin Granturile SEE – ora 10:00, la sediul Institutului European din România, Bd. Regina Elisabeta 7-9, sector 3

– Social
* Asociaţia Europeană pentru o Viaţă mai Bună (AEVB) organizează conferinţa finală a proiectului strategic “EchitFem – Echitate pe piaţa muncii pentru femeile din regiunile Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov” – ora 17:00, la Hotel Ibis Palatul Parlamentului

– Economic
* Camera de Comerț și Industrie a României, în parteneriat cu Legal Magazin Events, organizează conferința ”Schemele de ajutor de stat în perioada 2014-2020” – ora 9:00, la Amfiteatrul Al. I. Cuza, etajul 4, Tronson III – CCIR Business Center
* Cea de-a 21-a ediție Business Days va avea loc la Willbrook Platinum, în zilele de 8 şi 9 decembrie, și va reuni în jur de 1.200 de oameni de afaceri din țară și străinătate, care vor putea participa la 50 de manifestări – ora 9:00, Sala Mahogany Court. Evenimentul se va încheia cu prima Gală Business Days, în data de 9 decembrie, de la ora 18:30
* Masă rotundă cu presa pe teme de actualitate legate de evaluarea imobiliară, organizată de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR) – ora 10:00, la sediul ANEVAR, Str. Scărlătescu nr. 7, Sector 1
* Eveniment organizat de GEZE România (dezvoltator şi producător de sisteme de construcţie a uşilor) pentru prezentarea bilanţului de sfârşit de an şi a planurilor de viitor – ora 10:30, la Restaurant Veranda Casa Frumoasă, Str. Clopotarii Vechi nr. 5
* Conferinţă de presă organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România – cu ora 11:00, la sediul CNIPMMR din Piaţa Valter Mărăcineanu nr. 1-3, intrarea 1, etaj 1, sala Protocol
* Revista Cariere organizează a III-a ediţie a Galei Premiilor „Noua generație” – ora 19:30, la Le Château, Str. Turturelelor nr. 11
* Dassault Systèmes, liderul mondial în dezvoltarea de soluții software pentru proiectarea 3D, alături de partenerii săi din România, CENIT, Magic Engineering și CAELYNX, organizează evenimentul „Transportation & Mobility Solutions Experience Forum”, dedicat inovației și tehnologiilor de ultimă generație din domeniul auto, care va avea loc la Grand Hotel Marriott București

– Învăţământ
* Asociaţia Studenţilor în Drept organizează cea de-a III-a ediţie a proiectului „Ars diplomatica” – ora 11:00, la Institutul Diplomatic Român, Bd. Primăverii nr. 17, sector 1
* Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” – Masteratul Drept Internaţional şi European, în parteneriat cu Centrul de Studii de Drept European al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române şi ARDAE – Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene, organizează conferința „Arbitrajul de drept privat în context european” (ediţia a II-a) – ora 16:00, la Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir”
– Arhitectură
* Italia: În perioada 8 – 18 decembrie, Accademia di Romania din Roma va găzdui expoziţia de arhitectură „Architetti rumeni creatori di beni culturali 1869-1989” („Arhitecţi români creatori de patrimoniu cultural 1869-1989”), a cărei inaugurare va avea loc astăzi, în sala de conferinţe a Academiei. Vor lua cuvântul profesorul Mihai Bărbulescu – director Accademia di Romania din Roma, prof.univ.dr. Olga Cristina Gociman şi prof.univ.dr. Nicolae Lascu de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti

– Cultură
* Vernisajul expoziţiei dedicate fotografilor afectaţi de incendiul din Colectiv sub titulatura „#FIND_US – Expoziţie în memoria fotografilor din Colectiv” (8 – 31 dec.) având scopul de a-i omagia pe cei care şi-au pierdut viaţa în această tragedie şi de a-i susţine pe supravieţuitorii care au nevoie de ajutor – ora 18:00 la Casa Filipescu-Cesianu din Calea Victoriei, nr.151
* Editura ACT şi Politon lansează cartea „Tata este gras”, semnată de autorul Jim Gaffigan şi audiobook-ul cu acelaşi nume, înregistrat în lectura cunoscutului actor de teatru şi film Radu Gheorghe – ora 19:00, la Journey Pub, Str. George Enescu, nr. 25. Evenimentul de lansare va include un moment de stand-up susţinut de actorul Radu Gheorghe şi de invitaţii săi
* Scriitorul francez Eric-Emmanuel Schmitt, celebru pentru romanul „Oscar şi tanti Roz”, se va afla la Bucureşti, în zilele de 8 şi 9 decembrie. Astăzi, de la ora 19:00, la Institutul Cervantes, va fi lansat romanul „Femeia în faţa oglinzii” de Eric-Emmanuel Schmitt, bestseller Humanitas Fiction la Târgul Gaudeamus 2015. La eveniment vor participa, alături de autor, Luca Niculescu şi Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction
* Vernisajul expoziţiei de pictură, gravură şi sculptură „Dual & Duel”, a artiştilor Eva Radu şi ZuZu Caratănase – ora 19:00, la sediul Institutului Cultural Român. Expoziţia, deschisă până pe 17 decembrie, va fi prezentată de Ion Bogdan Lefter şi de curatorul Mihai Plămădeală. Evenimentul este organizat de ICR, în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici, Universitatea Naţională de Artă Bucureşti, Artindex şi Asociaţia culturală „Nomen este omen”
* În cadrul EUROPAfest Tour 2015 (25 nov. – 10 dec.), are loc concertul Winter Classical Concert – ora 19:00, la Hotel Ibis Nord, Sala Enescu
* Are loc ultima reprezentaţie din 2015 a spectacolului „Omul pernă”, cea mai recentă premieră a Teatrului Act, ce poartă semnătura regizorului Eugen Gyemant – ora 19:00
* Institutul Francez din Bucureşti organizează concertul Frenchmania, susţinut de Cornel Ilie (Vunk), Dorian Popa, Bodo (Proconsul) şi Keo – ora 20:00, la Sala Elvire Popesco, Bd. Daci, nr. 77 (programat iniţial pentru data de 18 noiembrie, evenimentul a fost anulat ca urmare a atentatelor de la Paris şi Saint-Denis)
* Cluj-Napoca: Concert de Crăciun susţinut de soprana finlandeză, Tarja Turunen – ora 20:00, la Opera Naţionala Română, Piaţa Ştefan cel Mare nr. 2-4
* Iaşi: De la ora 19:00, Filarmonica de Stat ”Moldova” susţine, în Biblioteca Centrală Universitară ”M. Eminescu”, recitalul de vioară și pian ”Capodopere camerale”; soliști: Wonhee Bae (Coreea), vioară – Laureată a Concursului Internațional George Enescu (2015) şi Peter Wittenberg, pian (Austria)
* Iaşi: În perioada 8-12 decembrie, la Casa de Cultură a Studenţilor şi la Casa de Cultură ”M. Ursachi” (Parcul Copou), se desfăşoară Festivalul Internaţional de Teatru „Zilele Teatrului Ludic”, în cadrul căruia vor fi prezente trupe din ţări precum Serbia, Israel, Italia, Croaţia, Slovenia, Armenia, SUA, dar şi trupe din ţară – Cluj, Craiova, Alba Iulia, Sibiu, Bucureşti şi Iaşi
* Bulgaria: Între 8 şi 13 decembrie, se desfăşoară cea de-a 43-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Sofia, eveniment la care România participă pentru a doua oară, după ce anul trecut ţara noastră a avut statutul de invitată de onoare. Ministerul Culturii din România este organizatorul standului naţional şi al programului de evenimente. Scriitorii invitaţi de Ministerul Culturii la această ediţie a târgului de la Sofia sunt Petre Barbu, Cezar-Paul Bădescu şi Stelian Tănase. La realizarea expoziţiei de carte din cadrul standului naţional al României au participat editurile: Casa Radio, Adenium, Grup Editorial Art, Cartea Românească, Casa de Editură „Max Blecher” ş.a.

– S-a întâmplat într-o zi de 8 decembrie
* Acum 183 de ani (1832), apărea (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, primul periodic românesc oficial, „Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu; Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti” (8/20)
* În urmă cu 146 de ani (1869), în Bazilica Sfântul Petru, avea loc primul Conciliu al Vaticanului, convocat de Papa Pius al IX-lea prin scrisoarea apostolică “Aeterni Patris” din 29 iunie 1868. Acesta a fost cel de-al douăzecilea conciliu ecumenic al Bisericii Catolice. La conciliu au participat aproape 800 de reprezentanți din numeroase dieceze. Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1 septembrie 1870. Sarcinile primordiale au fost definiția dogmei Infalibilității Papale și confirmarea poziției Bisericii Catolice față de raționalism, relativism, liberalism şi materialism
* Acum 111 ani (1904), România semna, la Haga, alături de alte 24 de state, „Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”
* În urmă cu 94 de ani (1921), la ora 20:00, avea loc primul spectacol al Operei Române din Bucureşti (vechea denumire a Operei Naţionale Bucureşti), înfiinţate cu puţin timp înainte, cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner (cu text românesc după o traducere de Şt. O. Iosif), avându-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu, iar ca regizor pe Adalbert Markowski. Sediul de atunci al Operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă Cişmigiu
* Acum 87 de ani (1928), Radiodifuziunea Română transmitea prima conferinţă adresată femeilor (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)
* Se împlinesc 60 de ani (1955) de la crearea drapelului european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru. Numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizând uniunea popoarelor europene. Această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare. Începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene
* În urmă cu 28 de ani (1987), preşedinţii american şi rus, Ronald Reagan, respectiv Mihail Gorbaciov, au semnat, la Washington, Tratatul cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF), intrat în vigoare la data de 1 iunie 1988
* Se împlinesc 25 de ani (1990), de când, în perioada 8 – 10 decembrie, la Bucureşti, avea loc prima Conferinţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului din cele 35 de state semnatare ale Actului final de la Helsinki, din 1.VIII.1975, şi ale documentului final al Reuniunii general-europene din 15.I.1989, desfăşurate la Viena
* Acum 26 de ani (1991), liderii Rusiei, Republicii Belarus şi Ucrainei decid (la Brest, lângă Minsk/Belarus) crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Actul constitutiv al CSI va fi semnat la 21 decembrie acelaşi an, la Alma-Ata/Kazahstan, de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente. Documentul de fondare a CSI, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte au consfinţit destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS
* Acum 11 ani (2004), reprezentanţi oficiali din douăsprezece țări din America de Sud semnau, în orașul peruan Cuzco, în timpul celei de-a treia Adunări a Șefilor Statelor Sud-Americane, o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene. Constituirea de uniuni monetare şi economice zonale reprezintă un element fundamental în procesul de aliniere la noua Ordine Mondială. Cea mai avansată materializare a unui astfel de proiect de uniune îl reprezintă Uniunea Europeană, dar această direcţie a fost urmată şi în celelalte zone ale lumii, concretizările la nivel geopolitic fiind uniunile continentale. Încercările au dus la rezultate concrete, începând cu Declaraţia de la Cuzco (8 decembrie 2004), continuând cu Comisia Strategică de Reflecţie (constituită în 2005), cu Declaraţia de la Cochabamba (adoptată în 2007) şi încheind cu Tratatul constitutiv al Naţiunilor Sud-Americane (semnat la 23 mai 2009, la Brasil)

Aniversări – Comemorări

– Anul Jubiliar al Milostivirii (8 decembrie 2015 – 20 noiembrie 2016); Neprihănita Zămislire (Calendarul Romano-Catolic 2015)

– „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995 (- 20 de ani), ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia postcomunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003, varianta actuală fiind în vigoare din 29.X.2003)

– 1876: S-a născut scriitoarea Hortensia Papadat-Bengescu (m. 1955)

– 1876: S-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1881: S-a născut soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (m. 1970)

– 1893: A murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877-1878 (n. 1834)

– 1910: S-a născut juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994) – 105 ani

– 1915: S-a născut compozitoarea Florica Dimitriu (m. 1993) – 100 de ani

– 1928: S-a născut poetul, prozatorul, eseistul, publicistul şi profesorul Toma-George Maiorescu

– 1932: S-a născut sculptorul Constantin Foamete (m. 1998)

– 1933: S-a născut Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 18 decembrie 1933

– 1950: S-a născut Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk (m. 1995) – 65 de ani

– 1951: S-a născut medicul Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni; membru titular al Academiei Române din 2011

– 1953: S-a născut Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog, profesor universitar, eseist, traducător şi critic literar

– 1957: S-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist şi compozitor

– 1972: A murit prozatorul şi memorialistul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat, în 1932, revista „Discobolul” (n. 1911)

– 1981: A murit tenorul Ion Dacian (pe numele său real Ion Pulcă); în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti. În februarie 2011, Şcoala Generală din localitatea natală (comuna Saschiz, jud. Mureş) a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian” (n. 1911)

– 1985: A murit inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903) – 30 de ani

– 2002: A murit artista decoratoare Florica Vasilescu (n. 1922). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 9 decembrie 2002

– 2005: A murit Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (n. 1915) – 10 ani

– 2007: A murit actorul Ion Fiscuteanu (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a miniştrilor economiei şi finanţelor din cadrul UE (ECOFIN)

– Haga: Şeful diplomaţiei europene, Federica Mogherini şi ministrul olandez de externe, Bert Koenders participă la o discuţie pe tema politicii externe şi de securitate a UE

– Beijing: Vizita de stat a preşedintelui azer, Ilham Aliyev, la invitaţia omologului să chinez, Xi Jinping (8 – 11 dec.)

– Atena: Vizita preşedintelui egiptean, Abdel Fattah al-Sisi

– Minsk: Reuniune a grupului trilateral de contact pentru Ucraina

– Helsinki: Vizita secretarului-general al ONU, Ban Ki-Moon (8 şi 9 dec.)

– Islamabad: Are loc cea de-a V-a ediţie a conferinţei ministeriale „Heart of Asia” (8 – 10 dec.)

– Hammamet, Tunisia: Cea de-a IV-a ediţie a Forumului arab pentru bunurile recuperate (AFAR – Arab Forum on Asset Recovery), reuniune stabilită din timpul „Primăverii Arabe” (8 – 10 dec.)

– Geneva: Cea de-a 32-a conferinţă internaţională a Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, o reuniune convocată o dată la patru ani, în cadrul căreia se va aborda problema protecţiei personalului umanitar pe timp de război (8 – 10 dec.)

– Malaysia: Forumul UE-ASEAN pe tema siguranţei în alimentaţie (8 şi 9 dec.)

– Lausanne: Reuniune a Biroului executiv al Comitetului Olimpic Internaţional (8 – 10 dec.)

– Cetatea Vaticanului: „Jubileul Milei”, pe care Biserica Catolică îl celebrează timp de un an, în perioada 8 decembrie 2015 – 20 noiembrie 2016, va începe cu deschiderea Porţii Sfinte de la Bazilica Sfântul Petru şi se va încheia cu solemnitatea Domnului nostru Iisus Christos

Aniversări – Comemorări

– 65 î.H.: S-a născut poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus) (m. 8 î.H.) – 2080 de ani

– 1681: A murit pictorul olandez Gerard Terborch (n. 1617)

– 1865: S-a născut compozitorul finlandez Jean Sibelius, a cărui muzică a avut un rol esenţial în formarea identităţii naţionale finlandeze (m. 1957) – 150 de ani

– 1830: A murit Benjamin Constant, scriitor şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și, totodată, un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (n. 1767) – 185 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată morţii 10 decembrie 1830

– 1832: S-a născut Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1903 (m. 1910)

– 1862: S-a născut dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (m. 1921)

– 1864: A murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne (n. 1815)

– 1865: S-a născut compozitorul finlandez Jean Sibelius (m. 1957) – 150 de ani

– 1886: S-a născut pictorul mexican Diego Rivera (m. 1957)

– 1890: S-a născut compozitorul ceh Bohuslav Martinů (m. 1959) – 125 de ani

– 1902: S-a născut Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor şi ceramist cubanez (m. 1982)

– 1916: S-a născut regizorul american de film Richard Fleischer (m. 2006)

– 1918: S-a născut baritonul francez Gérard Souzay (m. 2004)

– 1925: S-a născut Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ şi entertainer american (m. 1990) – 90 de ani

– 1927: A murit Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1875)

– 1930: S-a născut Maximilian Schell, actor, producător, regizor, scenarist austriac (m. 2014) – 85 de ani

– 1936: S-a născut actorul american de film David Carradine (fiul legendarului actor John Carradine) (m. 2009)

– 1939: S-a născut flautistul irlandez James Galway

– 1943: S-a născut cântărețul, compozitorul și textierul american Jim Morrison, solistul trupei rock „The Doors” (m. 1971)

– 1953: S-a născut actriţa americană de film Kim Basinger

– 1957: S-a născut actriţa rusă Marina Golub (m. 2012, într-un accident rutier)

– 1966: S-a născut cântăreaţa britanică Sinead O’Connor

– 1978: A murit Golda Meir (născută Golda Mabovici), om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel; al patrulea prim-ministru al statului, prima femeie din Israel şi a treia din lume ce a ocupat o astfel de funcţie importantă (n. 1898, la Kiev, Ucraina)

– 1980: A murit (a fost asasinat, la New York) John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al cunoscutei formaţii „The Beatles” (n. 1940) – 35 de ani. NOTĂ: La 9.X.2000 văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat, la Tokyo, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei „The Beatles” (închis la 30 septembrie 2010)

– 1997: A murit (la Paris) Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (n. 1910)

– 2000: A murit geograful chinez Huang Bingwei, considerat fondatorul geografiei moderne în ţara sa; cercetările sale s-au îndreptat în trei direcţii: bilanţul apă-căldură, geografia chimică şi comunităţile biogeografice; membru corespondent din străinătate al Academiei Române din 1965 (n. 1913) – 15 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 decembrie 2014, 10:32

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* Lucrări în Comisiile permanente:

• ora 12:00 – şedinţa comună a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări cu Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului – sala 5001, etaj 5
• ora 12:30 – Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului – corp A1, etajul 7, sala 7029
• ora 13:00 – Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi
• ora 15:00 – Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

* ora 14:00 – şedinţa Biroului permanent

* ora 15:00 – lucrări în grupurile parlamentare

* ora 16:00 – lucrări în plen

– Camera Deputaţilor

* ora 14:00 – şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – activităţi în cadrul grupurilor parlamentare

* ora 16:00 – şedinţă în plen

– Organizaţii

* Centrul de Studii în Istorie Contemporană organizează dezbaterea „Decembrie ’89. Adevăruri, controverse, manipulări” – ora 18:00, la Hotelul Intercontinental, Sala „Rapsodia”

– Social

* Asociaţia Studenţilor la Istorie „Dacia”, din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, organizează o licitaţie cu obiecte care au aparţinut unor personalităţi culturale şi sportive – ora 19:00, la Merci Charity Boutique, Str. Smârdan nr. 13. Sumele obţinute în urma licitaţiei vor fi donate centrului de plasament “Sfântul Nicolae”

– Economic

* Grupul de Presa MediaUno şi Comisia de Industrii si Servicii din Camera Deputaţilor, în parteneriat cu Federaţia Patronală ACUE, Centrul Român al Energiei şi Adrem Automation, organizează dezbaterea cu tema „Legea privind energia termică în cogenerare şi implicaţiile asupra preţului căldurii” – ora 10:00, la Hotel Parliament Bucureşti, etaj 5

– Învăţământ, Cercetare

* Au loc Gala şi concursul din cadrul proiectului „5 licee – 5 teatre”, ediţia a 4-a – ora 17:00, la Teatrul Mic. Cinci trupe de teatru din cinci licee din capitală vor urca pe scenă pentru a prezenta piesele pregătite pe parcursul proiectului derulat în perioada octombrie – decembrie 2014. Evenimentul se va desfăşura pe tema „Drepturile Omului” sărbătorind şi „Ziua Internaţională a Drepturilor Omului” (10 decembrie)

– Istorie

* Tel Aviv: Institutul Cultural Român organizează o masă rotundă dedicată marcării a 25 de ani de la căderea comunismului în România – ora 17:00, la sediul ICR Tel Aviv. În cadrul discuţiilor vor fi evocate aspecte definitorii ale trecutului recent: perioada imediat premergătoare căderii regimului Ceuşescu, Revoluţia Română şi ecourile acesteia în cancelariile lumii, precum şi problematica tranziţiei şi aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunea Europeană

– Cultură

* Spectacolele radiofonice „Dureroasa neutralitate” şi „Vara Marelui Război” vor putea fi audiate, în avanpremieră, de la ora 11:00, la clubul de la Hotelul Ramada Majestic de pe Calea Victoriei. Spectacolele sunt dedicate împlinirii a 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial

* Lansarea volumului „Seniorul Corneliu Coposu” – ora 19:00, la librăria Humanitas de la Cişmigiu. Vor vorbi: Rodica Coposu, Cristian Fulger, Tudor Călin Zarojanu, Bogdan Murgescu, moderator Cătălin Strat

* Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România organizează o nouă ediție a Seratelor „Eminescu, jurnalistul” – ora 19:00, în sala Institutului Cultural Român din Bucureşti (Aleea Alexandru nr. 38). Vor participa: IPS Teodosie cu lucrarea „Eminescu și creștinătatea”, istoricul literar Nicolae Georgescu, care își va prezenta volumul „Boala și moartea lui Eminescu”; gen. dr. Mircea Chelaru cu lucrarea „Eminescu în sublim”. Moderator: Doru Dinu Glăvan

* Muzeul Naţional al Literaturii Române prezintă a şaptea secvenţă a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR „POEZIE. LA COMEDIE!” – ora 18:00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti, Str. Sf. Dumitru nr. 2 (în Centrul Istoric). Vor susţine recitaluri publice patru dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani: Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş, şi Bogdan O. Popescu. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian

* A II-a ediţie a Conferinței de Crăciun „From Here to Eternity” („De aici spre eternitate”), prezentată de profesorul Joseph Silk, membru al Royal Society, eveniment organizat de Institutul de Fizică Atomică, Filarmonica „George Enescu”, Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și Clubul Rotary București – Curtea Veche, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii, a British Council și a Ministerului Educației Naționale – ora 18:30, la Ateneul Român

* Duetul croato-sloven de violonceniști „Cellos”, compus din Luka Šulić şi Stjepan Hauser, va concerta pentru prima oară în România – ora 20:00, la Sala Palatului

* Galeria GOLDART Ghildush organizează licitaţia unei noi colecţii de artă modernă şi postmodernă – obiecte reunite în licitaţia 135 a Casei Goldart Ghilduş – ora 19:00, în Intrarea I.L. Caragiale nr. 1

* Cluj-Napoca: „Concert de colinde şi «corinzi» din Ardeal”, susţinut de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, alături de grupuri de colindători, eveniment organizat de Direcţia Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), împreună cu Consiliul Studenților din UBB și cu Organizația Studenților din UBB – ora 19:00, la Auditorium Maximum. La eveniment va fi prezent şi prof. univ. dr. Ion Cuceu, fostul director al Arhivei de Folclor a Academiei Române, care va avea un dialog cu Răzvan Roşu pe temele de actualitate în ceea ce priveşte fenomenul colindatului şi modul de promovare al acestuia

* Iaşi: Are loc spectacolul de teatru „Revizorul”, de Nikolai Gogol, în regia lui Horațiu Mălăele – ora 19:30, la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Strada Agatha Bârsescu nr. 18

* Sibiu: Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg va oferi publicului un spectacol feeric, cu reprezentaţia “Spărgătorul de nuci” – ora 18:00, la Sala Transilvania

* Chişinău: Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău în colaborare cu Antena din Chişinău a Agenţiei Universitare pentru Francofonie şi Universitatea de Stat din Moldova organizează lansarea voumului „Programul de Studii Avansate a Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău. Conferinţe publice” (Ed. CEP USM, 2014) – ultima etapă a proiectului amplu cu acelaşi nume care s-a desfăşurat în perioada martie 2012 – iunie 2013 la Chişinău şi Bălţi – ora 11:00, în Sala Senatului Universităţii de Stat a Moldovei, bloc central, Str. A. Mateevici nr. 60. Volumul va fi prezentat de: acad. Valeriu Matei, directorul ICR Chişinău, Roman Kwiatkowski, responsabil birou Antena din Chişinău a Agenţiei Universitare pentru Francofonie (AUF), prof.univ.dr.hab. Otilia Dandara, prorectorul Universităţii de Stat din Moldova pentru activitatea didactică, prof.univ.dr.hab. Ludmila Zbanţ, decanul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a USM, coordonator volum, conf.univ.dr. Claudia Cemârtan, decanul Facultăţii de Litere a USM; conf.univ.dr. Ion Gumenâi, decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a USM şi conf.univ. Alexandru Solcan, decanul Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative a USM

Aniversări – Comemorări

– Neprihănita Zămislire (Calendarul Romano-Catolic 2014)

– Sf. Mina (Calendarul Arhiepiscopiei Bisericii Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2014)

– “Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia postcomunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003, varianta actuală fiind în vigoare din 29.X.2003)

– 1832, 8/20: Apare (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, primul periodic românesc oficial, “Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu; Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de “Monitorul Oficial al Ţării Româneşti”

– 1876: S-a născut scriitoarea Hortensia Papadat-Bengescu (m. 1955)

– 1876: S-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, “Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1881: S-a născut soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (m. 1970)

– 1893: A murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877-1878 (n. 1834)

– 1904: România semnează, la Haga, alături de alte 24 de state, “Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război” – 110 ani

– 1915: S-a născut compozitoarea Florica Dimitriu (m. 1993)

– 1921: Are loc primul spectacol al Operei Române din Bucureşti (înfiinţate cu puţin timp înainte), cu “Lohengrin” de Richard Wagner (cu text românesc după o traducere de Şt. O. Iosif); dirijor – George Enescu (sediul de atunci al Operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă Cişmigiu)

– 1928: Radiodifuziunea Română transmite prima conferinţă adresată femeilor (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

– 1928: S-a născut poetul, prozatorul, eseistul, publicistul şi profesorul Toma-George Maiorescu

– 1932: S-a născut sculptorul Constantin Foamete (m. 1998)

– 1933: S-a născut Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 18 decembrie 1933

– 1950: S-a născut Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk (m. 1995)

– 1951: S-a născut medicul Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni; membru titular al Academiei Române din 2011

– 1953: S-a născut Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog, profesor universitar, eseist, traducător şi critic literar

– 1957: S-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist şi compozitor

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Eurogrup, la care este aşteptat președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi (8 – 9 dec.)

– Washington: Preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, se adresează Consiliului pentru Relaţii Externe asupra priorităţilor pentru realizarea unui acord global asupra schimbărilor climatice

– Washington: Vizită oficială a prinţului William şi a soţiei sale, ducesa Catherine de Cambridge; primire la Casa Albă

– Washington: Secretarul de stat american, John Kerry, susţine un discurs la Camera Americană de Comerţ, asupra comerţului şi investiţiilor în Orientul Mijlociu

– Praga: Vizita premierului francez, Manuel Valls

– Moscova: Vizita ministrului belgian de externe, Didier Reynders (8 – 9 dec.)

– Teheran: Vizită a ministrului sirian de externe, Walid Mouallem

– Pristina: Parlamentul kosovar, ales la alegerile legislative din luna iunie a acestui an, se reuneşte pentru alegerea preşedintelui

– Havana: Cel de-al 5-lea Summit Caricom-Cuba

– Veracruz, Mexic: Cea de-a 24-a ediţie a Summitului Ibero-American (8 – 9 dec.)

– Tokyo: Reprezentantul special al SUA pentru Coreea de Nord, Sung Kim, vizitează Japonia (8 – 9 dec.)

– Viena: Conferință privind impactul umanitar al armelor nucleare, organizată de Ministerul austriac al Afacerilor Externe (6 – 9 dec.)

– Ottawa, Canada: Conferința internațională privind cercetarea zonei arctice multisectoriale „Arctic Change 2014” (8 – 12 dec.)

– Bruxelles: O nouă zi de grevă în mai multe provincii şi în capitală, împotriva măsurilor de austeritate anunţate de noul Guvern

– Bangkok: ONU publică raportul anual asupra producţiei de opiu în Birmania şi Laos

– Monaco: Reuniunea Comitetului Internaţional Olimpic (8 – 9 dec.)

Aniversări – Comemorări

– 65 î.H.: S-a născut poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus) (m. 8 î.H.)

– 1681: A murit pictorul olandez Gerard Terborch (n. 1617)

– 1830: A murit Benjamin Constant, scriitor şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și, totodată, un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (n. 1767)

– 1832: S-a născut Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre “cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1903 (m. 1910)

– 1862: S-a născut dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (m. 1921)

– 1864: A murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne (n. 1815) – 150 de ani

– 1865: S-a născut compozitorul finlandez Jean Sibelius (m. 1957)

– 1869: În Bazilica Sfântul Petru, are loc primul Conciliu al Vaticanului, convocat de Papa Pius al IX-lea prin scrisoarea apostolică “Aeterni Patris” din 29 iunie 1868; acesta a fost cel de-al douăzecilea conciliu ecumenic al Bisericii Catolice. La conciliu au participat aproape 800 de reprezentanți din numeroase dieceze. Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1 septembrie 1870. Sarcinile primordiale au fost definiția dogmei Infalibilității Papale și confirmarea poziției Bisericii Catolice față de raționalism, relativism, liberalism şi materialism – 145 de ani

– 1886: S-a născut pictorul mexican Diego Rivera (m. 1957)

– 1890: S-a născut compozitorul ceh Bohuslav Martinů (m. 1959)

– 1902: S-a născut Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor şi ceramist cubanez (m. 1982)

– 1916: S-a născut regizorul american de film Richard Fleischer (m. 2006)

– 1918: S-a născut baritonul francez Gérard Souzay (m. 2004)

– 1925: S-a născut Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ şi entertainer american (m. 1990)

– 1927: A murit Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1875)

– 1930: S-a născut actorul şi regizorul austriac de film Maximilian Schell (m. 2014)

– 1936: S-a născut actorul american de film David Carradine (fiul legendarului actor John Carradine) (m. 2009)

– 1939: S-a născut flautistul irlandez James Galway – 75 de ani

– 1943: S-a născut cântărețul, compozitorul și textierul american Jim Morrison, solistul trupei rock “The Doors” (m. 1971)

– 1953: S-a născut actriţa americană de film Kim Basinger

– 1955: Crearea drapelului european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru; numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizând uniunea popoarelor europene; această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare; începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene

– 1957: S-a născut actriţa rusă Marina Golub (m. 2012, într-un accident rutier)

– 1966: S-a născut cântăreaţa britanică Sinead O’Connor

– 1978: A murit Golda Meir (născută Golda Mabovici), om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel; al patrulea prim-ministru al statului, prima femeie din Israel şi a treia din lume ce a ocupat o astfel de funcţie importantă (n. 1898, la Kiev, Ucraina)

– 1980: A murit (a fost asasinat, la New York) John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al cunoscutei formaţii “The Beatles” (n. 1940). NOTĂ: La 9.X.2000 văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat, la Tokyo, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei “The Beatles”

Sursa: RADOR