Calendarul zilei – 8 august
Publicat de Codrin RAITA, 8 august 2024, 05:00 / actualizat: 8 august 2024, 13:58
S-a întâmplat într-o zi de 8 august
* Cu 238 de ani în urmă (1786) avea loc ziua oficială de „naștere” a alpinismului, momentul cuceririi vârfului Mont Blanc (4810 m) din Alpi. Cei care prin perseverența lor, fără echipamente moderne, folosind doar bețe cu vârf de fier, au realizat performanța au fost francezii Jacques Balmat (1762-1834), vânător și căutător de cristale, și medicul Michel Gabriel Paccard (1757-1827), care au urcat pe Mont Blanc la cererea fizicianului elvețian Horace Benedict de Saussure (1740-1799)
* Acum 154 de ani (1870) a avut loc mişcarea antidinastică de la Ploieşti, condusă de Alexandru Candiano-Popescu (fost ofiţer care s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877). Mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile (în aceste împrejurări, domnitorul Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, dar, în cele din urmă, a revenit asupra hotărârii). Formarea acestei mişcări conspirative a fost determinată de dezamăgirea unor oameni politici ai vremii care sperau ca prin supunerea faţă de o dinastie străină să fie realizată o relaxare, o linişte între partidele politice. Acţiunea a fost planificată pentru noaptea de 7/8 august 1870, dar ofiţerii de la Furceni au propus amânarea acesteia pentru a se vedea rezultatul războiului dintre Franţa şi Prusia. Îndată ce a aflat despre „rebeliune”, guvernul condus de Manolache Costache Epureanu a trecut la arestarea suspecţilor, în frunte cu Eugeniu Carada, Ion C. Brătianu şi generalul Nicolae Golescu. La Ploieşti, armata a ridicat în noaptea de 8/9 august „peste 400 de cetăţeni de la locuinţele lor pentru a-i arunca în închisoare”. Neputând organiza rezistenţa, Candiano Popescu a părăsit oraşul, dar a fost prins la Buzău. Conspiratorii au fost trimişi în faţa Curţii de Juraţi din Târgovişte. La 17/29 octombrie 1870, toţi cei 41 de acuzaţi au fost achitaţi, fapt ce l-a revoltat pe Carol I. Al. Candiano-Popescu a devenit, zece ani mai târziu, aghiotant al regelui Carol I
* În urmă cu 148 de ani (1876) era publicată în Monitorul Oficial nr. 174 Legea pentru organizarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Din fondurile colectate erau acordate credite pentru judeţe şi comune, iar din anul 1876, şi către populaţie, prin modificarea legii de organizare a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni care este promulgată prin Înaltul Decret din 3 august 1876 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 174 din 8 august 1876. La 28 iulie 1864, Consiliul de Miniştri a aprobat proiectul de lege referitor la „instituirea unei casse de depozite şi consignaţii”, proiect prezentat de Nicolae Rosetti-Bălănescu, ministru de Finanţe ad-interim în guvernul Mihail Kogălniceanu (11 oct.1863-26 ian.1865). La 24 noiembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a sancţionat (amendat) legea de înfiinţare a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. În data de 24 noiembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat legea de înfiinţare a băncii, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 268 din 1/13 decembrie 1864, acesta fiind practic momentul în care noua instituţie este înfiinţată oficial. La 1 ianuarie 1865, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni şi-a început activitatea sub conducerea economistului Enric Winterhalder (8/20)
* Sunt marcați 135 de ani (1889) de când era înfiinţată Şcoala Superioară de Război (actuala Academie de Înalte Studii Militare), prin Înaltul Decret Nr. 2073 al Regelui Carol I, reprezentând a şasea astfel de instituţie din Europa (după cele din Berlin, Viena, Paris, Torino şi Bruxelles) şi prima instituţie de învăţământ superior din Balcani. Cursurile au început la 5 noiembrie acelaşi an. La 29 august 1948, prin Decretul nr. 1803 al Prezidiului M.A.N. se înfiinţa Academia Militară şi se desfiinţa Şcoala Superioară de Război. În 1957, prin Decretul nr. 400 al Prezidiului M.A.N., denumirea instituţiei a devenit Academia Militară Generală (A.M.G.). La 23 aprilie 1991, prin Hotărârea Guvernului României nr. 305, Academia Militară îşi schimbă denumirea în Academia de Înalte Studii Militare. La 1 februarie 1992, a fost înfiinţat Colegiul Naţional de Apărare, iar prin Hotărârea Guvernului nr. 438 din 5 august 1992, Colegiul Naţional de Apărare devine instituţie separată de Academia de Înalte Studii Militare (8/20)
* În oraşul american Boston, acum 124 de ani (1900), a avut loc prima ediţie a „Cupei Davis” (cunoscută în întreaga lume şi sub numele de „Salatiera de argint”), competiţie internaţională de tenis iniţiată de tenismanul american Dwight-Filley Davis. România a debutat la Cupa Davis în anul 1922, iar în anul 1969 a fost prima ţară din estul Europei care a obţinut calificarea în finală, performanţă repetată în anii 1971 şi 1972. Ilie Năstase şi Ion Ţiriac se numără printre marii performeri ai „Cupei Davis”, cu peste 100 de meciuri susţinute
* Cu 88 de ani în urmă (1936), între 8 şi 15 august, 280 de delegaţi din 32 de ţări au participat, la Geneva, la constituirea Congresului Mondial Evreiesc (World Jewish Congress/WJC), federaţie voluntară a organismelor, organizaţiilor şi comunităţilor evreieşti din întreaga lume, cu scopul de „a asigura supravieţuirea şi creşterea unităţii poporului evreu”. Fondatori: Stephen Wise (primul preşedinte al WJC, între anii 1936 şi 1949) şi Nahum Goldman
* Cu 79 de ani în urmă (1945), la Londra, s-a semnat un Acord între marile puteri aliate privind urmărirea și pedepsirea criminalilor de război ai puterilor europene ale Axei, în cadrul unui Tribunal Militar Internațional. Tribunalul Militar Internaţional şi-a început lucrările la 20 noiembrie 1945, la Nürnberg, în Germania. Au fost trimişi în judecată H. Göring, R. Hess, J. von Ribbentrop, W. Keitel, E. Kaltenbrunner, A. Rosenberg, H. Frank, W. Frick, I. Streicher, K. Dönitz, E. Raeder, Baldur von Schirach, F. Sauckel, A. Jodl, M. Borman, A. Seyss-Inquart, A. Speer, Constantin von Neurath ş.a. Martin Borman nu a fost găsit şi a fost judecat în lipsă. Lucrările Tribunalului Militar Internaţional au durat până la 1 octombrie 1946, când acesta a pronunţat verdictul. Tribunalul Militar Internaţional i-a condamnat la moarte pe Göring, von Ribbentrop, Keitel, Kaltenbrunner, Rosenberg, Franck, Frick, Streicher, Sauckel, Jodl, Seyss-Inquart şi Borman (acesta din urmă, în contumacie). La 15 octombrie 1946, Göring s-a sinucis în închisoare. Toţi ceilalţi au fost executaţi prin spânzurare a doua zi, la 16 octombrie 1946. Amiralul K. Dönitz a fost condamnat la 10 ani închisoare, amiralul Raeder şi Hess la închisoare pe viaţă, Baldur von Schirach la 20 de ani, Speer la 20 de ani şi Constantin von Neurath la 15 ani
* Acum 61 de ani (1963) România a semnat Tratatul privind interzicerea experienţelor atomice în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă (încheiat la 5 august 1963, la Moscova și intrat în vigoare la 10 octombrie 1963, fără însă a reuşi să pună piedici continuării experienţelor de acest fel)
* Tot 61 de ani sunt marcați de la „Marele jaf” (The Great Train Robbery), care s-a petrecut la primele ore ale zilei de 8 august 1963, la Podul Feroviar Bridegodata, Ledburn, lângă Mentmore în Buckinghamshire, Anglia, între Glasgow și Londra, când din trenul regal poștal (Royal Mail train) s-au furat 2,61 milioane de lire sterline (echivalentul a aproximativ 55 milioane de lire sterline în prezent). După ce a modificat semnalele de pe marginea liniei pentru a opri trenul, o bandă de 15 răufăcători, condusă de Bruce Reynolds, a atacat trenul. Alți membri ai bandei au fost Gordon Goody, Buster Edwards, Charlie Wilson, Roy James, John Daly, Jimmy White, Ronnie Biggs, Tommy Wisbey, Jim Hussey, Bob Welch și Roger Cordrey, precum și trei bărbați cunoscuți doar ca numerele „1”, „2” și „3”; doi au fost identificați ulterior ca Harry Smith și Danny Pembroke. Un al 16-lea bărbat, un mecanic de tren pensionar fără nume, a fost și el implicat. Cea mai mare parte a banilor furați nu a fost niciodată recuperată. Banda nu a folosit nicio armă de foc; Jack Mills, mecanicul de tren, a fost lovit în cap cu o bară de metal, suferind răni grave. După recuperarea parțială, s-a întors la muncă făcând sarcini ușoare. După jaf, gașca s-a ascuns la Leatherslade Farm. Poliția a găsit această ascunzătoare și dovezi incriminatoare, un panou de monopol cu amprente ducând la eventuala arestare și condamnare a majorității bandei. Conducătorii jafului au fost condamnați la 30 de ani de închisoare
* Cu 28 de ani în urmă (1996) avea loc lansarea postului public local Radio România Reşiţa, din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune. La acea dată frecvenţa era 102,5 MHz, dar din decembrie 2000 a fost schimbată în 105,6 MHz. La începutul anului 2004 Societatea Română de Radiodifuziune a hotărât acordarea titlului de post public regional. Unul dintre cele mai importante momente în istoria postului a fost 1 decembrie 2014, dată de la care Radio România Reşiţa transmite şi în format visual-radio
* Acum 16 ani (2008) începea războiul ruso-georgian, conflict armat, numit şi „Războiul de cinci zile”, între Georgia, pe de-o parte, și Federația Rusă pe cealaltă parte, în regiunea Osetia de Sud. Războiul, considerat primul din Europa secolului XXI, s-a declanşat ca urmare a unei operațiuni militare lansate de către forțele georgiene contra regimului separatist oset. Pe data de 8 august Rusia a trimis forțe în sprijinul osetilor. În urma acestui război Osetia de Sud a fost recunoscută ca entitate statală de Federația Rusă, Georgia, la rândul ei, pierzând de facto controlul asupra acestei regiuni. În ianuarie 2021, Rusia a primit cea mai dură sentinţă în cazul conflictului ruso-georgian, pierzând, după 12 ani, în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, procesul intentat de Tbilisi. Hotărârea reţine faptul că, în noaptea de 7 spre 8 august 2008 forţele georgiene au lansat un atac de artilerie asupra localităţii Tskhinvali, capitala administrativă a Osetiei de Sud (teritoriu georgian). Apoi, din 8 august 2008, „trupele ruse au pătruns în Georgia,” traversând prin Abhazia şi Osetia de Sud, înainte de a intra chiar „în regiunile de pe „teritoriul georgian nedisputat”. Hotărârea face distincţie între teritoriile controlate de Rusia prin separatişti şi teritoriile georgiene nedisputate, fapt ce aduce şi semnalul de continuare a agresiunii şi extindere a ocupaţiei şi după 12 august, data încetării formale a focului. Decizia, luată de Marea Cameră CEDO, nu vizează direct conflictul armat dintre Tbilisi şi Moscova din 8-12 august 2008, ci acoperă perioada 12 august – 10 octombrie 2008, între armistiţiu şi data retragerii oficiale a trupelor ruse
Aniversări – Comemorări
– Sf. Dominic, preot (Calendarul Romano-Catolic 2024)
– 1819: S-a născut matematicianul şi arhitectul Ștefan Emilian (m. 1899) – 205 ani
– 1892, 8/20: S-a născut Mihail Sevastos, memorialist, poet şi traducător (în special din literatura rusă) (m. 1967)
– 1897: S-a născut tenorul Emil Marinescu (m. 1986)
– 1897: S-a născut tenorul Dimitrie Onofrei; s-a stabilit la Chicago, unde s-a dedicat carierei pedagogice (m. 1991)
– 1902, 8/21: S-a născut Saşa Pană (pseudonimul lui Alexandru Binder), poet şi prozator (m. 1981)
– 1902, 8/21: S-a născut pedologul Constantin D. Chiriţă; promotorul concepţiei ecologice de cercetare a solurilor; s-a numărat printre fondatorii Institutului de Cercetări Forestiere, unde a condus cercetări în domeniul pedologiei forestiere; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1993)
– 1904: S-a născut inginerul chimist Emilian Bratu; de numele său se leagă fondarea şi dezvoltarea şcolii de inginerie chimică din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1991) – 120 de ani
– 1907: S-a născut inginerul electromecanic Gheorghe Cartianu-Popescu; a luat parte la lucrările de realizare a primelor studiouri de radiodifuziune din Bucureşti şi a staţiei de emisie de la Bod (1933-1934); a construit şi experimentat primele instalaţii de emisie din România (de concepţie proprie) cu modulaţie de frecvenţă; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1982)
– 1912: S-a născut poetul şi prozatorul Liviu Bratoloveanu (m. 1983)
– 1924: S-a născut Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului XX şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (m. 2013, Germania) – 100 de ani
– 1926: S-a născut prozatorul, eseistul şi poetul Horia Stancu, de profesie medic; fiul scriitorului Zaharia Stancu (m. 1983)
– 1931: S-a născut Paul Anghel, prozator, eseist, dramaturg şi scenarist (m. 1995)
– 1939: S-a născut (la Budineţ/Storojineţ, azi în Ucraina) atleta şi antrenoarea Viorica Viscopoleanu, una dintre cele mai bune săritoare în lungime a anilor ’60 ai secolului XX; la Jocurile Olimpice de la Mexico City (1968), deşi accidentată la piciorul stâng, a reuşit din prima încercare un senzaţional 6,82 m, doborând recordul mondial şi câştigând medalia de aur; multiplă campioană naţională (de 11 ori) şi europeană (aur, la Viena – 1970, argint la Atena – 1969, bronz la Praga – 1967, Madrid – 1968 şi Sofia – 1971) – 85 de ani
– 1939: A murit George Mihail Zamfirescu (numele la naştere: Gheorghe Petre Mihai), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (n. 1898) – 85 de ani
– 1946: S-a născut criticul şi istoricul de artă Gheorghe Vida; fiul sculptorului Geza Vida (m. 2019)
– 1948: S-a născut Alexandra Titu (Alexandra Ionescu), critic de artă, curator dedicat artei contemporane, scriitoare și profesoară (mentor pentru numeroase generații de artiști și teoreticieni ai artelor) (m. 2018)
– 1965: A murit matematicianul Constantin P. Bogdan (n. 1910)
– 1982: A murit sculptorul Boris Caragea; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906, la Balcic/Bulgaria)
– 1983: A murit actorul Emanoil Petruţ (n. 1932)
– 1990: A murit Zorica Laţcu (maica Teodosia din 1948), poetă creştină şi traducătoare; a făcut parte din generaţia formată duhovniceşte în atmosfera plămădită la Mănăstirea Sâmbăta în jurul Părintelui Arsenie Boca, căruia Zorica i-a închinat volumul de versuri „Poemele Iubirii”; a stat 3 ani în temniţele comuniste; a făcut importante traduceri din Sfinţii Părinţi; a avut o însemnată contribuţie şi la tălmăcirea primelor volume de Filocalie, editate de părintele Dumitru Stăniloae (n. 1917)
– 1999: A murit Nicolae Boboc, compozitor, dirijor şi muzicolog, folclorist şi profesor (n. 1920) – 25 de ani
– 2004: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Emil Lerescu (n. 1921) – 20 de ani
– 2011: A murit compozitorul român Andreas Porfetye, stabilit în Germania (n. 1927)
– 2013: A murit sociologul de origine romă Nicolae Gheorghe, care a dinamizat mişcarea romă nu numai în România, ci şi în Europa (n. 1946)
– 2014: A murit actorul de teatru şi film Aurel Cioranu (n. 1929) – 10 ani
EVENIMENTE EXTERNE
– Singapore: Manifestări de marcare a 57 de ani (1967) de la înființarea Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
-Kenya: Manifestări antiguvernamentale pentru a cere demisia președintelui William Ruto
– Mumbai: Decizia Băncii Centrale a Indiei cu privire la ratele acesteia
– München: Allianz – rezultate din al doilea trimestru
– München: Munich Re – rezultate din al doilea trimestru
– Berlin: Siemens – rezultatele trimestrului 3 al exercițiului financiar 2023/2024
– Washington, DC: Evenimente de marcare a 50 de ani de la demisia lui Richard Nixon în urma scandalului Watergate
– Rio de Janeiro: Rezultate trimestriale Petrobras (trimestrul al II-lea)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est)”; ASEAN a fost creată la 8 august 1967, la Bangkok, în Thailanda, odată cu semnarea Declarației ASEAN (Declarația de la Bangkok) de către cele cinci state fondatoare: Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore și Thailanda. În prezent asociația are zece membri, celor cinci adăugându-li-se: Brunei Darussalam (a aderat la 7 ianuarie 1984), Vietnam (28 iulie 1995), Laos, Myanmar (23 iulie 1997) și Cambodgia (30 aprilie 1999)
– „Ziua Mondială a Pisicii”; iniţiată, în 2002, de către Fondul Internaţional pentru Bunăstarea Animalelor (IFAW) şi alte grupuri pentru drepturile animalelor
– 117 d.H.: A murit împăratul roman Traian (Marcus Ulpius Nerva Traianus); a fost primul împărat roman de origine neitalică; în timpul domniei lui (98-117 d.H.) Imperiul Roman a atins apogeul expansiunii sale; în urma a două campanii militare (101-102 d.H. şi 105-106 d.H.) i-a învins pe daci şi a transformat cea mai mare parte a Daciei în provincie romană, colonizând-o cu elemente romane şi romanizate; în amintirea acestei victorii a ridicat, la Adamclisi (109 d.H.), „Tropaeum Traiani”, şi la Roma (113 d.H.), „Columna lui Traian” (n. 53 d.H., pe teritoriul actualei Andaluzii/Spania). NOTĂ: Alte surse menționează decesul la 9 sau 13.VIII.117 d.H.
– 1732: S-a născut filologul german Johann Cristoph Adelung; a iniţiat un catalog al tuturor limbilor de pe glob („Mithridates sau lingvistică generală”) (m. 1806)
– 1779: S-a născut Benjamin Silliman, chimist şi geolog american (m. 1864) – 245 de ani
– 1828: A murit Carl Peter Thunberg (cunoscut și sub numele de Karl Peter von Thunberg, Carl Pehr Thunberg sau Carl Per Thunberg), naturalist suedez, faimos pentru lucrările sale botanice, dar și entomolog proeminent; unul dintre celebrii discipoli călători ai lui Linnaeus, care a plecat în călătorii de explorare și de colectare în Africa de Sud și în Japonia (n. 1743)
– 1879: S-a născut Emiliano Zapata, unul dintre conducătorii revoluţiei mexicane din anii 1910-1917; ajuns personaj de legendă, a inspirat numeroase filme artistice (m. 1919, asasinat) – 145 de ani
– 1879: A murit filosoful german Immanuel Hermann Fichte (n. 1797) – 145 de ani
– 1891: S-a născut Adolf Busch, violonist, dirijor şi compozitor german (m. 1952)
– 1897: A murit chimistul german Viktor Meyer; a inventat o metodă de determinare a densităţii vaporilor (care-i poartă numele) şi a masei moleculare a compuşilor organici (n. 1848)
– 1898: A murit Eugène Louis Boudin, unul dintre primii pictori peisagiști francezi care au pictat în aer liber; a fost un pictor de scene marine și expert în redarea a tot ceea ce se întâmplă pe mare și de-a lungul țărmurilor sale (n. 1824)
– 1900: S-a născut Victor Young, compozitor, violonist și dirijor american (m. 1956)
– 1901: S-a născut fizicianul american Ernest Orlando Lawrence, inventatorul ciclotronului (1931); a participat la elaborarea bombei atomice; Premiul Nobel pentru fizică în 1939 (m. 1958)
– 1902: S-a născut Paul Adrien Maurice Dirac, fizician britanic, unul din fondatorii domeniului mecanicii cuantice și a teoriei cuantice a câmpurilor; Premiul Nobel pentru Fizică în 1933, alături de Erwin Schrödinger, pentru descoperirea de noi forme productive ale teoriei atomice (m. 1984)
– 1905: S-a născut compozitorul şi dirijorul francez André Jolivet (m. 1974)
– 1910: S-a născut Sylvia Sidney, actriță americană de teatru, film și tv (m. 1999)
– 1919: S-a născut producătorul italian de film Dino (Agostino) de Laurentiis; rămâne în istoria cinematografiei pentru pelicule de succes ca „La Strada”, „Barbarella”, „Serpico”, „Three Days Of The Condor” sau „Dune”; în 2003 a primit „Leul de Aur”, la Festivalul de film de la Veneţia, în semn de apreciere a îndelungatei şi valoroasei sale cariere cinematografice (m. 2010) – 105 ani
– 1920: S-a născut Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2011)
– 1921: S-a născut Esther Jane Williams, înotătoare americană de performanţă şi actriţă de film (m. 2013)
– 1921: A murit Juhani Aho (numele real Johannes Brofeldt), scriitor și jurnalist finlandez; considerat unul dintre cei mai reprezentativi scriitori realiști ai literaturii finlandeze (n. 1861)
– 1924: S-a născut animatorul, ilustratorul și regizorul american de film Gene Deitch; a câștigat un premiu Oscar la categoria Cel mai bun scurt metraj de animație în 1961, cu „Munro”, fiind primul scurt-metraj de animație produs în afara Statelor Unite care a primit acest premiu; a regizat douăsprezece episoade din serialul de desene animate „Tom și Jerry”, precum și câteva din seriile Popeye Marinarul (m. 2020) – 100 de ani
– 1929: S-a născut violonistul ceh Josef Suk, strănepotul celebrului compozitor romantic Antonín Dvořák (m. 2011) – 95 de ani
– 1929: S-a născut José Luis Borau (numele la naştere: José Luis Borau Moradell), scenarist, regizor, producător, actor şi scriitor spaniol; considerat părintele cinematografiei spaniole vreme de 50 de ani; fost preşedinte şi fondator al Academiei de Film spaniole (m. 2012) – 95 de ani
– 1931: S-a născut Sir Roger Penrose, matematician, fizician și profesor englez; contribuţii în domeniul fizicii matematice, relativităţii generale şi cosmologiei
– 1932: S-a născut Mel Tillis (Lonnie Melvin Tillis), cântăreţ de muzică country şi compozitor prolific american (m. 2017)
– 1937: S-a născut actorul şi producătorul american de film Dustin Hoffman
– 1950: S-a născut Sarah Dunant, romancieră, critic literar şi realizatoare britanică de emisiuni radio-TV
– 1950: A murit Nikolai Miaskovski, compozitor rus, numit uneori „Părintele simfoniei sovietice” (n. 1881)
– 1963: S-a născut Jon Turteltaub, regizor și producător american; celebru pentru mai multe producții de succes ale Studiourilor Walt Disney
– 1973: A murit Karl Artur Vilhelm Moberg, scriitor și istoric suedez, cunoscut pentru seria de romane Emigranții; romanele sale prezintă o solidă motivare psihologică, configurând realist aspectele sociale, politice și economice ale vieții celor defavorizați (n. 1898)
– 1981: S-a născut tenismanul elveţian Roger Federer; pe 16 iulie 2017 a devenit singurul jucător din istorie, de la acea dată, cu 8 trofee pe iarba de la Wimbledon, câştigând al optulea trofeu la turneul de Grand Slam şi stabilind astfel un nou record
– 1985: A murit Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (n. 1906)
– 1994: A murit scriitorul rus Leonid Leonov (n. 1899) – 30 de ani
– 1996: A murit Sir Nevill (Francis) Mott, fizician britanic; a descoperit efectul cunoscut sub denumirea de „tranziţie M.”; între anii 1954 şi 1971 a condus renumitul Laborator Cavendish; Premiul Nobel pentru fizică în 1977, împreună cu americanii Philip W. Anderson şi John H. Van Vleck; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1905)
– 1996: A murit Sir Frank Whittle, inginer britanic; a perfecţionat turbina cu gaz; a pus la punct primul turboreactor, realizat în 1941 de Rolls Royce (n. 1907)
– 2003: A murit Antonis Samarakis, unul dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii grecești moderne (n. 1919)
– 2010: A murit Patricia Neal, actriță americană de teatru și film, laureată a premiului Oscar (n. 1926)
– 2011: A murit actriţa de film egipteană Hind Rostom, considerată o Marilyn Monroe a lumii arabe (n. 1929)
– 2012: A murit regizorul german de film Kurt Maetzig, cofondator al companiei de producţie cinematografică din Germania de Est (n. 1911)
– 2013: A murit Karen Black, actriţă de film, scenaristă, compozitoare şi producătoare americană (n. 1939)
– 2017: A murit Barbara Cook, actriţă şi cântăreaţă americană, cunoscută pentru rolurile sale în musicaluri şi spectacole de cabaret pe Broadway (n. 1927)
– 2017: A murit Glen Campbell, cântăreț de muzică country și rock, chitarist, compozitor și prezentator de televiziune american (n. 1936)
– 2017: A murit Gonzague Saint Bris, istoric, romancier, eseist și publicist francez; figură marcantă a romantismului modern (n. 1948)
– 2019: A murit Jean-Pierre Mocky (nume real: Jean-Paul Adam Mokiejewski), regizor, scenarist, producător de filme și actor francez (n. 1933) – 5 ani
– 2022: A murit artistul american Lamont Dozier, unul dintre cei mai importanţi cantautori şi producători de muzică soul; a colaborat cu „The Supremes”, Marvin Gaye şi „The Isley Brothers” (n. 1941)
– 2022: A murit poetul, jurnalistul și traducătorul Vasile Tărâţeanu, una dintre vocile cele mai importante ale comunităţii româneşti din Ucraina şi un promotor al drepturilor românilor în această ţară; director și fondator al primului ziar independent în limba română, „Plai Românesc” din Cernăuți, apoi al revistei „Arcașul”; vicepreşedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, director al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1945)
– 2022: A murit cântăreaţa și actriţa britanico-australiană Olivia Newton-John; câştigătoare a patru premii Grammy; militantă în lupta anti-cancer, a înființat, în Melbourne, „Olivia Newton-John Cancer and Wellness Research Centre” (n. 1948)
Sursa: RADOR
