Calendarul zilei – 7 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 septembrie 2024, 05:00 / actualizat: 9 septembrie 2024, 14:50

 S-a întâmplat într-o zi de 7 septembrie

* Cu 212 ani în urmă (1812) a avut loc Bătălia de la Borodino (localitate în Rusia, la 110 km vest de Moscova), între armatele ruse, conduse de Kutuzov, şi cele franceze, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie acelaşi an. Bătălia de la Borodino (încheiată nedecis) a reprezentat una dintre operaţiunile importante din cadrul campaniei lui Napoelon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în luna iunie acelaşi an

* Acum 167 de ani (1857) începeau alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti, câştigate de unionişti (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856). La data de 7/19.VII.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc în Moldova, falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei decideau ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri marchează, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român (7/19)

* În urmă cu 136 de ani (1888) americanca Edith Eleanor McLean, născută la această dată şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost primul nou-născut introdus într-un incubator. Un medic pe nume Martin Coney a inventat incubatorul și, în cele din urmă, l-a adus în Statele Unite pentru a trata bebelușii din New York, unde s-a născut și Edith

* Cu 129 de ani în urmă (1895), sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), i-a graţiat pe memorandişti. Aceştia participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania (Sibiu, 20-21.I.1892) şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul Imperiu (7/19)

* În urmă cu 93 de ani (1931) avea loc alegerea pentru a doua oară a lui Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, ca preşedinte al Sesiunii ordinare (a XII-a) a Adunării Societăţii Naţiunilor, fiind singurul care a deţinut acest mandat consecutiv în analele organizaţiei

* Acum 84 de ani (1940) a fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durustor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei. Documentul a fost ratificat, de partea română, prin semnătura generalului Ion Antonescu, conducător al statului, la 10 septembrie 1940

* În urmă cu 74 de ani începea „Blitz”, campanie de atacuri aeriene declanșate de Reich-ul nazist împotriva Marii Britanii. Începând cu 7 septembrie 1940 până pe 11 mai 1941 aviația militară germană Luftwaffe a bombardat orașe din Marea Britanie, provocând moartea a 43000 de persoane, peste jumătate dintre ele în Londra. Campania a început cu bombardarea timp de 76 de nopți consecutiv a Capitalei britanice. Deși nu au fost cele mai ucigașe bombardamente din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (în comparație cu cele îndreptate împotriva orașelor Hamburg, Dresda, Tokio, Hiroshima sau Nagasaki), aceasta a fost prima campanie aeriană de o asemenea amploare împotriva civililor. „Blitz-ul” era menit, în intenția lui Adolf Hitler, a fi un preludiu al invaziei terestre de către armata germană a Marii Britanii, rămasă singură în luptă împotriva naziștilor, după anihilarea Franței în vara lui 1940, în condițiile neutralității Statelor Unite și a pactului de neagresiune semnat de URSS cu Germania nazistă în anul precedent

* Sunt marcați 80 de ani (1944) de când şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 00:00. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a demisionat pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”

* Sunt marcați 75 de ani (1949) de când era proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alegea primul preşedinte federal, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). La 15 septembrie era ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer (1876-1976), reales de trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). În data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Se împlinesc 65 de ani (1959) de când era încheiat, la Geneva, un acord între SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componenţa următoarelor zece state: Marea Britanie, Canada, Franţa, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi URSS. Comitetul şi-a început activitatea la Geneva, la 15 martie 1960

* Se împlinesc 60 de ani (1964) de când au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, la Šip, în prezenţa şefilor de stat ai României (Gheorghe Gheorghiu-Dej) şi Iugoslaviei (Iosip Broz Tito), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Finalizarea lucrărilor a fost consemnată la 16 mai 1972

* Acum 47 de ani (1977) avea loc la Washington, semnarea, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos, a Tratatului privind Canalul Panama, în baza căruia jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze (Canalul a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama la 31.XII.1999). Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” SUA construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– 1850: S-a născut Constantin I. Istrati, chimist şi medic; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie (a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti); a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902); membru titular al Academiei Române din 1899, preşedinte al acestui for (1913-1916) (m. 1918)

– 1867: A murit arhiepiscopul Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1853/1855) (n. 1794)

– 1880: A murit, la Wiesbaden, în Germania, Emanoil (Manolache) Costache Epureanu, fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri – în 1870 (1 mai – 26 decembrie) și în 1876 (6 mai – 5 august) (n. 1820, la Bârlad)

– 1889: S-a născut Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (m. 1943) – 135 de ani

– 1897: S-a născut Alexandru Rally, poet şi traducător (din poezia franceză); a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (m. 1986)

– 1897: A murit Nicolae Popovici, compozitor de muzică bisericească, profesor şi dirijor de cor (n. 1857)

– 1900, 7/20: S-a născut pedagogul Stanciu Stoian; contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1902: S-a născut Şerban Cioculescu, critic şi istoric literar, caragialeolog, publicist şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1904: S-a născut inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1984) – 120 de ani

– 1910: S-a născut Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (m. 1987)

– 1911: S-a născut Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (m. 1976)

– 1915, 7/20: A murit Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (n. 1833)

– 1924: S-a născut (la Salonic, Grecia) pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999) – 100 de ani

– 1929: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2001) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2011)

– 1936: S-a născut Peter Freund (nume complet: Peter George Oliver Freud), fizician și profesor american originar din România; contribuții importante în fizica particulelor și în fizica matematică, mai ales în domeniul teoriei coardelor; unul din părinţii teoriei stringurilor şi al teoriilor supersimetriei şi supergravitaţiei (m. 2018)

– 1939: S-a născut Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (m. 2009) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Ion Ghinoiu, geograf şi etnolog, specialist al culturii populare, profesor; coordonator al Atlasului Etnografic Român

– 1944: S-a născut Paul Fister, pugilist, actor şi cascador, supranumit „Ultimul haiduc” (m. 2017) – 80 de ani

– 1960: S-a născut Nae (Nicolae) Caranfil, regizor de film, scenarist şi actor; fiul criticului şi istoricului de film Tudor Caranfil

– 1965: S-a născut Angela Gheorghiu, considerată una dintre cele mai mari soprane ale vremurilor noastre; vocea ei este considerată de critica internațională drept o combinație între vocile a două celebre cântărețe de operă, Maria Callas și Renata Tebaldi; după debutul său internaţional, din 1992, la Opera Regală din Londra, „Covent Garden”, cu „Boema” de Puccini, s-a stabilit în străinătate

– 1972: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu

– 1973: A murit Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător şi eseist (n. 1904)

– 1993: A murit Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1924)

– 1999: A murit portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (n. 1909) – 25 de ani

– 2001: A murit istoricul Pompiliu Teodor; specialist în istoria central-europeană a secolului al XVIII-lea, în istoria istoriografiei şi în istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (n. 1930)

– 2002: A murit lingvistul Eugenio Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; părinte al lingvisticii integrale; specialist în lingvistica generală şi romanică; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1921, la Mihăileni, azi în Rep. Moldova)

– 2003: A murit arheologul, istoricul de artă, profesorul şi muzeograful Radu Florescu; a adus contribuţii importante la dezvoltarea cercetării arheologice, muzeologiei, conservării, restaurării şi valorificării patrimoniului cultural (n. 1931)

– 2008: A murit actorul Ilarion Ciobanu, figură reprezentativă a cinematografiei româneşti (n. 1931)

– 2008: A murit Vintilă Ivănceanu, poet, prozator, eseist, dramaturg și editor; este aşezat de critica literară în cadrul celui de-al treilea val al avangardismului românesc (care a fost posibil în perioada ”liberalizării” de după 1965), alături de Sebastian Reichmann, Valeriu Oişteanu sau Virgil Mazilescu; a emigrat în Austria, la începutul anilor ’70 ai secolului XX (n. 1940)

– 2013: A murit criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (n. 1947)

– 2016: A murit poetul, eseistul şi publicistul Ilorian Păunoiu (n. 1965)

EVENIMENTE EXTERNE

– Algeria: Alegeri prezidențiale

– Cape Town, Africa de Sud: Campionatul de rugby, sezon regulat: Africa de Sud – Noua Zeelandă

– Santa Fe, Argentina: Campionatul de rugby, sezon regulat: Argentina – Australia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Aerului Curat pentru un Cer Albastru”, stabilită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 74/212 din 19 decembrie 2019, pentru a fi acordată o atenţie specială calității aerului (ce poate atenua schimbările climatice) şi gestionării deşeurilor

– „Ziua Mondială a Conştientizării Duchenne” este marcată, din 2014 (- 10 ani), pentru a atrage atenţia asupra urgenţei găsirii unui tratament eficient şi a realizării unor servicii specializate pentru distrofia musculară Duchenne, boală genetică cauzată de o mutație, sau o modificare, la nivelul genei care codifică distrofina (proteină prezentă în fiecare fibră musculară din organism, care acționează ca un „absorbant de șoc” și permite mușchilor să se contracteze și să se relaxeze fără a suferi leziuni; fără distrofină, mușchii nu pot funcționa și nu se pot repara în mod adecvat); a fost aleasă data de 7 septembrie (7/9) cu referire la cei 79 de exoni ai genei Duchenne

– Sărbătoarea naţională a Republicii Federative a Braziliei; aniversarea proclamării independenţei faţă de Portugalia – 1822

– 1533: S-a născut Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat literatura şi artele; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană” (m. 1603)

– 1707: S-a născut Georges (Louis Leclerc) de Buffon, naturalist, biolog, matematician şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (m. 1788)

– 1726: S-a născut compozitorul şi şahistul francez François Philidor; considerat cel mai bun jucător de şah al secolului al XVIII-lea (m. 1795)

– 1844: S-a născut arhitectul francez Emile André Lecomte du Noüy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (m. 1914) – 180 de ani

– 1866: S-a născut Tristan Bernard (nume real: Paul Bernard), romancier şi dramaturg francez (m. 1947)

– 1870: S-a născut Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (m. 1938)

– 1881: S-a născut Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1943)

– 1881: A murit Sidney Lanier, scriitor şi critic literar american (n. 1842)

– 1907: A murit poetul francez Sully Prudhomme (nume real: René-François-Armand Prudhomme); primul laureat al Premiului Nobel pentru literatură, la 10 decembrie 1901 (n. 1839)

– 1908: S-a născut Michael Ellis Debakey, chirurg cardio-vascular și profesor american; a perfecționat bypass-ul cardiopulmonar și a fost primul care, în anul 1966, a implantat unui bolnav cardiac o inimă artificială (m. 2008)

– 1909: S-a născut (la Istanbul, din părinţi greci) Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător de film și teatru, dramaturg și nuvelist american (m. 2003) – 115 ani

– 1911: S-a născut Todor Jivkov, om politic comunist şi fost preşedinte al Bulgariei între anii 1971 şi 1989 (m. 1998)

– 1914: S-a născut astrofizicianul american James A. Van Allen; cercetări asupra atmosferei şi a câmpului magnetic terestru; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane (m. 2006) – 110 ani

– 1917: S-a născut Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru chimie în 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (m. 2013)

– 1926: S-a născut producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (m. 2015)

– 1943: S-a născut interpreta americană Gloria Gaynor (numele real: Gloria Fowels); considerată mult timp „regina muzicii disco” (înainte de a-i ceda „coroana” Donnei Summer)

– 1948: S-a născut fostul preşedinte al Emiratelor Arabe Unite, şeicul Khalifa Bin Zayed Al-Nahyan; a deținut și titlurile de Comandant Suprem al Forțelor Armate și președinte al Consiliului Suprem al Petrolului (m. 2022)

– 1949: A murit José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii murale mexicane (n. 1883) – 75 de ani

– 1955: S-a născut actriţa și cântăreața croată Mira Furlan (m. 2021)

– 1959: S-a născut Drew Weissman, cercetător american, specialist în medicină, microbiologie, biochimie, imunologie; cunoscut mai ales, pentru cercetările sale în domeniul acidului ribo-nucleic; Premiul Nobel pentru medicină în 2023, împreună cu biochimista americană Katalin Kariko, pentru „descoperirile lor privind modificările bazelor nucleozidice, care permit dezvoltarea unor vaccinuri ARNm eficiente împotriva Covid-19 (noul tip de coronavirus)” – 65 de ani

– 1962: A murit romanciera daneză Karen Blixen (cunoscută şi sub pseudonimul Isak Dinesen) (n. 1885)

– 1994: A murit James Clavell, scriitor, scenarist, regizor şi producător de film britanic; devenit celebru pentru romanele „Shogun” şi „Tai-Pan” și pentru scenariile unor filme ca „Marea Evadare” şi „Domnului profesor, cu dragoste” (n. 1924) – 30 de ani

– 1997: A murit Mobutu Sese Seko, mareşal şi om politic, autoproclamat preşedinte al Republicii Zair (n. 1930)

– 2008: A murit baritonul englez Peter Glossop (n. 1928)

– 2019: A murit actorul american de film, televiziune și teatru John Wesley (nume complet: John Wesley Houston); celebru pentru rolul din serialul TV de succes „Fresh Prince of Bel Air” (n. 1947) – 5 ani

– 2022: A murit cosmonautul rus Valeri Poliakov, care a petrecut 437 de zile la bordul staţiei spaţiale ruseşti Mir, între ianuarie 1994 şi martie 1995, ceea ce reprezintă un record absolut pentru durata unei singure misiuni în spaţiu (n. 1942)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 7 septembrie 2023, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 7 septembrie

* Cu 211 ani în urmă (1812) a avut loc Bătălia de la Borodino (localitate în Rusia, la 110 km vest de Moscova), între armatele ruse, conduse de Kutuzov, şi cele franceze, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie acelaşi an. Bătălia de la Borodino (încheiată nedecis) a reprezentat una dintre operaţiunile importante din cadrul campaniei lui Napoelon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în luna iunie acelaşi an

* Acum 166 de ani (1857) începeau alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti, câştigate de unionişti (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856). La data de 7/19.VII.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc în Moldova, falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei decideau ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri marchează, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român (7/19)

* Se împlinesc 135 de ani (1888) de când americanca Edith Eleanor McLean, născută la această dată şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost primul nou-născut introdus într-un incubator. Un medic pe nume Martin Coney a inventat incubatorul și, în cele din urmă, l-a adus în Statele Unite pentru a trata bebelușii din New York, unde s-a născut și Edith

* Cu 128 de ani în urmă (1895), sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), i-a graţiat pe memorandişti. Aceştia participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania (Sibiu, 20-21.I.1892) şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul Imperiu (7/19)

* În urmă cu 92 de ani (1931) avea loc alegerea pentru a doua oară a lui Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, ca preşedinte al Sesiunii ordinare (a XII-a) a Adunării Societăţii Naţiunilor, fiind singurul care a deţinut acest mandat consecutiv în analele organizaţiei

* Acum 83 de ani (1940) a fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durustor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei. Documentul a fost ratificat, de partea română, prin semnătura generalului Ion Antonescu, conducător al statului, la 10 septembrie 1940

* În urmă cu 73 de ani începea „Blitz”, campanie de atacuri aeriene declanșate de Reich-ul nazist împotriva Marii Britanii. Începând cu 7 septembrie 1940 până pe 11 mai 1941 aviația militară germană Luftwaffe a bombardat orașe din Marea Britanie, provocând moartea a 43000 de persoane, peste jumătate dintre ele în Londra. Campania a început cu bombardarea timp de 76 de nopți consecutiv a Capitalei britanice. Deși nu au fost cele mai ucigașe bombardamente din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (în comparație cu cele îndreptate împotriva orașelor Hamburg, Dresda, Tokio, Hiroshima sau Nagasaki), aceasta a fost prima campanie aeriană de o asemenea amploare împotriva civililor. „Blitz-ul” era menit, în intenția lui Adolf Hitler, a fi un preludiu al invaziei terestre de către armata germană a Marii Britanii, rămasă singură în luptă împotriva naziștilor, după anihilarea Franței în vara lui 1940, în condițiile neutralității Statelor Unite și a pactului de neagresiune semnat de URSS cu Germania nazistă în anul precedent

* Acum 79 de ani (1944) şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 00:00. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a demisionat pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”

* Cu 74 de ani în urmă (1949) era proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alegea primul preşedinte federal, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). La 15 septembrie era ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer (1876-1976), reales de trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). În data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Acum 64 de ani (1959) era încheiat, la Geneva, un acord între SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componenţa următoarelor zece state: Marea Britanie, Canada, Franţa, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi URSS. Comitetul şi-a început activitatea la Geneva, la 15 martie 1960

* În urmă cu 59 de ani (1964) au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, la Šip, în prezenţa şefilor de stat ai României (Gheorghe Gheorghiu-Dej) şi Iugoslaviei (Iosip Broz Tito), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Finalizarea lucrărilor a fost consemnată la 16 mai 1972

* Acum 46 de ani (1977) avea loc la Washington, semnarea, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos, a Tratatului privind Canalul Panama, în baza căruia jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze (Canalul a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama la 31.XII.1999). Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” SUA construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– 1850: S-a născut Constantin I. Istrati, chimist şi medic; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie (a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti); a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902); membru titular al Academiei Române din 1899, preşedinte al acestui for (1913-1916) (m. 1918)

– 1867: A murit arhiepiscopul Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1853/1855) (n. 1794)

– 1880: A murit, la Wiesbaden, în Germania, Emanoil (Manolache) Costache Epureanu, fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri – în 1870 (1 mai – 26 decembrie) și în 1876 (6 mai – 5 august) (n. 1820, la Bârlad)

– 1889: S-a născut Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (m. 1943)

– 1897: S-a născut Alexandru Rally, poet şi traducător (din poezia franceză); a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (m. 1986)

– 1897: A murit Nicolae Popovici, compozitor de muzică bisericească, profesor şi dirijor de cor (n. 1857)

– 1900, 7/20: S-a născut pedagogul Stanciu Stoian; contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1902: S-a născut Şerban Cioculescu, critic şi istoric literar, caragialeolog, publicist şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1904: S-a născut inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1910: S-a născut Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (m. 1987)

– 1911: S-a născut Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (m. 1976)

– 1915, 7/20: A murit Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (n. 1833)

– 1924: S-a născut (la Salonic, Grecia) pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999)

– 1929: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2001)

– 1930: S-a născut Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2011)

– 1936: S-a născut Peter Freund (nume complet: Peter George Oliver Freud), fizician și profesor american originar din România; contribuții importante în fizica particulelor și în fizica matematică, mai ales în domeniul teoriei coardelor; unul din părinţii teoriei stringurilor şi al teoriilor supersimetriei şi supergravitaţiei (m. 2018)

– 1939: S-a născut Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (m. 2009)

– 1941: S-a născut Ion Ghinoiu, geograf şi etnolog, specialist al culturii populare, profesor; coordonator al Atlasului Etnografic Român

– 1944: S-a născut Paul Fister, pugilist, actor şi cascador, supranumit „Ultimul haiduc” (m. 2017)

– 1960: S-a născut Nae (Nicolae) Caranfil, regizor de film, scenarist şi actor; fiul criticului şi istoricului de film Tudor Caranfil

– 1965: S-a născut Angela Gheorghiu, considerată una dintre cele mai mari soprane ale vremurilor noastre; vocea ei este considerată de critica internațională drept o combinație între vocile a două celebre cântărețe de operă, Maria Callas și Renata Tebaldi; după debutul său internaţional, din 1992, la Opera Regală din Londra, „Covent Garden”, cu „Boema” de Puccini, s-a stabilit în străinătate

– 1972: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu

– 1973: A murit Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător şi eseist (n. 1904) – 50 de ani

– 1993: A murit Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1924) – 30 de ani

– 1999: A murit portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (n. 1909)

– 2001: A murit istoricul Pompiliu Teodor; specialist în istoria central-europeană a secolului al XVIII-lea, în istoria istoriografiei şi în istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (n. 1930)

– 2002: A murit lingvistul Eugenio Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; părinte al lingvisticii integrale; specialist în lingvistica generală şi romanică; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1921, la Mihăileni, azi în R.Moldova)

– 2003: A murit arheologul, istoricul de artă, profesorul şi muzeograful Radu Florescu; a adus contribuţii importante la dezvoltarea cercetării arheologice, muzeologiei, conservării, restaurării şi valorificării patrimoniului cultural (n. 1931) – 20 de ani

– 2008: A murit actorul Ilarion Ciobanu, figură reprezentativă a cinematografiei româneşti (n. 1931) – 15 ani

– 2008: A murit Vintilă Ivănceanu, poet, prozator, eseist, dramaturg și editor; este aşezat de critica literară în cadrul celui de-al treilea val al avangardismului românesc (care a fost posibil în perioada ”liberalizării” de după 1965), alături de Sebastian Reichmann, Valeriu Oişteanu sau Virgil Mazilescu; a emigrat în Austria, la începutul anilor ’70 ai secolului XX (n. 1940) – 15 ani

– 2013: A murit criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (n. 1947) – 10 ani

– 2016: A murit poetul, eseistul şi publicistul Ilorian Păunoiu (n. 1965)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Conferință de presă comună susținută de șeful NATO, Jens Stoltenberg, și președintele Kosovo, Vjosa Osmani

– New Delhi, India: Reuniune a miniştrilor de finanţe şi cei ai energiei din G20 (7 – 8 sep.)

– Jakarta: Summitul Asiei de Est

• Președintele indonezian Joko Widodo susține o conferință de presă de încheiere în ultima zi a celui de-al 43-lea Summit ASEAN și a summiturilor aferente

-Berlin: Ministrul german de finanţe, Christian Lindner, vorbeşte la Asociaţia jurnaliştilor internaţionali

-India: Președintele SUA Joe Biden va călători în India într-o vizită de patru zile pentru a participa la Summitul liderilor G20 de la New Delhi. (7 – 10 sep.)

– Onslow, Australia: Lucrătorii intră în grevă la fabricile de gaze Chevron Gorgon și Wheatstone

– Luxemburg: Eurostat prezintă date despre PIB-ul din al doilea trimestru în zona euro (a treia estimare)

– Tokyo: Date privind PIB-ul din al doilea trimestru (a doua estimare)

– New York: Începe turneul de adio al trupei Eagles, care se va încheia pe 18 noiembrie și va cuprinde mai multe orașe din SUA

– Toronto, Canada: Festivalul Internațional de Film de la Toronto 2023 (7 – 17 sep.)

– Lamia, Grecia: Campionatul Mondial (WRC) – Raliul Acropolei (7 – 10 sep.)

Aniversări – Comemorări

– 7 – 14.IX: „Săptămâna Globală de Acțiune în domeniul Bolilor Netransmisibile”, organizată prima oară în 2018 (- 5 ani), își propune anul acesta să transmită un mesaj guvernelor, donatorilor, agențiilor internaționale și sectorului privat: „Momentul îngrijirii este acum”

– „Ziua Internaţională a Aerului curat pentru un Cer albastru”, stabilită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 74/212 din 19 decembrie 2019, pentru a fi acordată o atenţie specială calității aerului (ce poate atenua schimbările climatice) şi gestionării deşeurilor

– „Ziua Mondială a Conştientizării Duchenne” este marcată, din 2014, pentru a atrage atenţia asupra urgenţei găsirii unui tratament eficient şi a realizării unor servicii specializate pentru distrofia musculară Duchenne, boală genetică cauzată de o mutație, sau o modificare, la nivelul genei care codifică distrofina (proteină prezentă în fiecare fibră musculară din organism, care acționează ca un „absorbant de șoc” și permite mușchilor să se contracteze și să se relaxeze fără a suferi leziuni; fără distrofină, mușchii nu pot funcționa și nu se pot repara în mod adecvat); a fost aleasă data de 7 septembrie (7/9) cu referire la cei 79 de exoni ai genei Duchenne

– Sărbătoarea naţională a Republicii Federative a Braziliei; aniversarea proclamării independenţei faţă de Portugalia – 1822

– 1533: S-a născut Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat literatura şi artele; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană” (m. 1603) – 490 de ani

– 1707: S-a născut Georges (Louis Leclerc) De Buffon, naturalist, biolog, matematician şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (m. 1788)

– 1726: S-a născut compozitorul şi şahistul francez François Philidor; considerat cel mai bun jucător de şah al secolului al XVIII-lea (m. 1795)

– 1844: S-a născut arhitectul francez Emile Lecomte De Nouy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (m. 1914)

– 1866: S-a născut Tristan Bernard (nume real: Paul Bernard), romancier şi dramaturg francez (m. 1947)

– 1870: S-a născut Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (m. 1938)

– 1881: S-a născut Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1943)

– 1881: A murit Sidney Lanier, scriitor şi critic literar american (n. 1842)

– 1907: A murit poetul francez Sully Prudhomme (nume real: René-François-Armand Prudhomme); primul laureat al Premiului Nobel pentru literatură, la 10 decembrie 1901 (n. 1839)

– 1908: S-a născut Michael Ellis Debakey, chirurg cardio-vascular și profesor american; a perfecționat bypass-ul cardiopulmonar și a fost primul care, în anul 1966, a implantat unui bolnav cardiac o inimă artificială (m. 2008) – 115 ani

– 1909: S-a născut (la Istanbul, din părinţi greci) Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător de film și teatru, dramaturg și nuvelist american (m. 2003)

– 1911: S-a născut Todor Jivkov, om politic comunist şi fost preşedinte al Bulgariei între anii 1971 şi 1989 (m. 1998)

– 1914: S-a născut astrofizicianul american James A. Van Allen; cercetări asupra atmosferei şi a câmpului magnetic terestru; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane (m. 2006)

– 1917: S-a născut Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru chimie în 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (m. 2013)

– 1926: S-a născut producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (m. 2015)

– 1943: S-a născut interpreta americană Gloria Gaynor (numele real: Gloria Fowels); considerată mult timp „regina muzicii disco” (înainte de a-i ceda „coroana” Donnei Summer) – 80 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 1949

– 1948: S-a născut fostul preşedinte al Emiratelor Arabe Unite, şeicul Khalifa Bin Zayed Al-Nahyan; a deținut și titlurile de Comandant Suprem al Forțelor Armate și președinte al Consiliului Suprem al Petrolului (m. 2022) – 75 de ani

– 1949: A murit José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii murale mexicane (n. 1883)

– 1955: S-a născut actriţa și cântăreața croată Mira Furlan (m. 2021)

– 1962: A murit romanciera daneză Karen Blixen (cunoscută şi sub pseudonimul Isak Dinesen) (n. 1885)

– 1994: A murit James Clavell, scriitor, scenarist şi regizor britanic (n. 1924)

– 1997: A murit Mobutu Sese Seko, mareşal şi om politic, autoproclamat preşedinte al Republicii Zair (n. 1930)

– 2008: A murit baritonul englez Peter Glossop (n. 1928) – 15 ani

– 2019: A murit actorul american de film, televiziune și teatru John Wesley (nume complet: John Wesley Houston); celebru pentru rolul din serialul TV de succes „Fresh Prince of Bel Air” (n. 1947)

– 2022: A murit cosmonautul rus Valeri Poliakov, care a petrecut 437 de zile la bordul staţiei spaţiale ruseşti Mir, între ianuarie 1994 şi martie 1995, ceea ce reprezintă un record absolut pentru durata unei singure misiuni în spaţiu (n. 1942) – 1 an

Calendarul zilei – 7 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 septembrie 2022, 05:00 / actualizat: 8 septembrie 2022, 13:53

S-a întâmplat într-o zi de 7 septembrie

* Se împlinesc 210 ani (1812) de când a avut loc Bătălia de la Borodino (localitate în Rusia, la 110 km vest de Moscova), între armatele ruse, conduse de Kutuzov, şi cele franceze, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie acelaşi an. Bătălia de la Borodino (încheiată nedecis) a reprezentat una dintre operaţiunile importante din cadrul campaniei lui Napoelon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în luna iunie acelaşi an

* Se împlinesc 165 de ani (1857) de când începeau alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti, câştigate de unionişti (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856). La data de 7/19.VII.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc în Moldova, falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei decideau ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri marchează, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român (7/19)

* Acum 134 de ani (1888) americanca Edith Eleanor McLean, născută la această dată şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost primul nou-născut introdus într-un incubator

* Cu 127 de ani în urmă (1895), sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), i-a graţiat pe memorandişti. Aceştia participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania (Sibiu, 20-21.I.1892) şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul Imperiu (7/19)

* În urmă cu 91 de ani (1931) avea loc alegerea pentru a doua oară a lui Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, ca preşedinte al Sesiunii ordinare (a XII-a) a Adunării Societăţii Naţiunilor, fiind singurul care a deţinut acest mandat consecutiv în analele organizaţiei

* Acum 82 de ani (1940) a fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durustor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei. Documentul a fost ratificat, de partea română, prin semnătura generalului Ion Antonescu, conducător al statului, la 10 septembrie 1940

* În urmă cu 72 de ani începea „Blitz”, campanie de atacuri aeriene declanșate de Reich-ul nazist împotriva Marii Britanii. Începând cu 7 septembrie 1940 până pe 11 mai 1941 aviația militară germană Luftwaffe a bombardat orașe din Marea Britanie, provocând moartea a 43000 de persoane, peste jumătate dintre ele în Londra. Campania a început cu bombardarea timp de 76 de nopți consecutiv a Capitalei britanice. Deși nu au fost cele mai ucigașe bombardamente din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (în comparație cu cele îndreptate împotriva orașelor Hamburg, Dresda, Tokio, Hiroshima sau Nagasaki), aceasta a fost prima campanie aeriană de o asemenea amploare împotriva civililor. „Blitz-ul” era menit, în intenția lui Adolf Hitler, a fi un preludiu al invaziei terestre de către armata germană a Marii Britanii, rămasă singură în luptă împotriva naziștilor, după anihilarea Franței în vara lui 1940, în condițiile neutralității Statelor Unite și a pactului de neagresiune semnat de URSS cu Germania nazistă în anul precedent

* Acum 78 de ani (1944) şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 00:00. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a demisionat pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”

* Cu 73 de ani în urmă (1949) era proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alegea primul preşedinte federal, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). La 15 septembrie era ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer (1876-1976), reales de trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). În data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Acum 63 de ani (1959) era încheiat, la Geneva, un acord între SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componenţa următoarelor zece state: Marea Britanie, Canada, Franţa, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi URSS. Comitetul şi-a început activitatea la Geneva, la 15 martie 1960

* În urmă cu 58 de ani (1964) au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, la Šip, în prezenţa şefilor de stat ai României (Gheorghe Gheorghiu-Dej) şi Iugoslaviei (Iosip Broz Tito), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Finalizarea lucrărilor a fost consemnată la 16 mai 1972

* Se împlinesc 45 de ani (1977) de când avea loc la Washington, semnarea, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos, a Tratatului privind Canalul Panama, în baza căruia jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze (Canalul a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama la 31.XII.1999). Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” SUA construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– 1850: S-a născut Constantin I. Istrati, chimist şi medic; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie (a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti); a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902); membru titular al Academiei Române din 1899, preşedinte al acestui for (1913-1916) (m. 1918)

– 1867: A murit arhiepiscopul Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1853/1855) (n. 1794) – 155 de ani

– 1880: A murit, la Wiesbaden, în Germania, Emanoil (Manolache) Costache Epureanu, fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri – în 1870 (1 mai – 26 decembrie) și în 1876 (6 mai – 5 august) (n. 1820, la Bârlad)

– 1889: S-a născut Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (m. 1943)

– 1897: S-a născut Alexandru Rally, poet şi traducător (din poezia franceză); a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (m. 1986) – 125 de ani

– 1897: A murit Nicolae Popovici, compozitor de muzică bisericească, profesor şi dirijor de cor (n. 1857) – 125 de ani

– 1900, 7/20: S-a născut pedagogul Stanciu Stoian; contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1902: S-a născut Şerban Cioculescu, critic şi istoric literar, caragialeolog, publicist şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988) – 120 de ani

– 1904: S-a născut inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1910: S-a născut Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (m. 1987)

– 1911: S-a născut Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (m. 1976)

– 1915, 7/20: A murit Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (n. 1833)

– 1924: S-a născut (la Salonic, Grecia) pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999)

– 1929: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2001)

– 1930: S-a născut Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2011)

– 1936: S-a născut Peter Freund (nume complet: Peter George Oliver Freud), fizician și profesor american originar din România; contribuții importante în fizica particulelor și în fizica matematică, mai ales în domeniul teoriei coardelor; unul din părinţii teoriei stringurilor şi al teoriilor supersimetriei şi supergravitaţiei (m. 2018)

– 1939: S-a născut Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (m. 2009)

– 1941: S-a născut Ion Ghinoiu, geograf şi etnolog, specialist al culturii populare, profesor; coordonator al Atlasului Etnografic Român

– 1944: S-a născut Paul Fister, pugilist, actor şi cascador, supranumit „Ultimul haiduc” (m. 2017)

– 1960: S-a născut Nae (Nicolae) Caranfil, regizor de film, scenarist şi actor; fiul criticului şi istoricului de film Tudor Caranfil

– 1965: S-a născut Angela Gheorghiu, considerată una dintre cele mai mari soprane ale vremurilor noastre; vocea ei este considerată de critica internațională drept o combinație între vocile a două celebre cântărețe de operă, Maria Callas și Renata Tebaldi; după debutul său internaţional, din 1992, la Opera Regală din Londra, „Covent Garden”, cu „Boema” de Puccini, s-a stabilit în străinătate

– 1972: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu – 50 de ani

– 1973: A murit Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător şi eseist (n. 1904)

– 1993: A murit Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1924)

– 1999: A murit portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (n. 1909)

– 2001: A murit istoricul Pompiliu Teodor; specialist în istoria central-europeană a secolului al XVIII-lea, în istoria istoriografiei şi în istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (n. 1930)

– 2002: A murit lingvistul Eugenio Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; părinte al lingvisticii integrale; specialist în lingvistica generală şi romanică; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1921, la Mihăileni, azi în R.Moldova) – 20 de ani

– 2008: A murit actorul Ilarion Ciobanu (n. 1931)

– 2008: A murit Vintilă Ivănceanu, poet, prozator, eseist, dramaturg și editor; este aşezat de critica literară în cadrul celui de-al treilea val al avangardismului românesc (care a fost posibil în perioada ”liberalizării” de după 1965), alături de Sebastian Reichmann, Valeriu Oişteanu sau Virgil Mazilescu; a emigrat în Austria, la începutul anilor ’70 ai secolului XX (n. 1940)

– 2013: A murit criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (n. 1947)

– 2016: A murit poetul, eseistul şi publicistul Ilorian Păunoiu (n. 1965)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisarul economic al UE, Paolo Gentiloni, susține un discurs de închidere la conferința Bruegel

– Bruxelles: Comisia Europeană își prezintă strategia de îmbunătățire a asistenței medicale

-Bruxelles: Ministrul spaniol de finanțe, Nadia Calvino, participă la evenimentul anual al think-tank-ului Bruegel, conferință la care urmează să discute despre cum să abordăm creșterea inflației și riscul de energie iminentă la șocuri

– Washington: Președintele american Joe Biden îl primește pe fostul președinte Barack Obama și pe soția sa, Michelle, pentru a atarna portretele oficiale la Casa Albă

– Phenian: A 7-a sesiune a celei de-a 14-a Adunări Supreme a Poporului din RPDC, parlamentul nord-coreean

– Paris: Publicarea cărții despre războiul din Ucraina, „Turburări”, scrisă de fostul președinte francez, François Hollande

– Nador, Maroc: Drama din Nador/Melilla – o nouă audiere în procesul migranților africani

-Mayville, Statele Unite: Apariția în fața instanței a lui Hadi Matar, suspect în tentativa de omor a scriitorului indian, Salman Rushdie

– Hong Kong, China: Verdict în procesul membrilor unui sindicat de logopezi acuzați de răzvrătire prin cărți pentru copii

– Brazilia: Au loc manifestări de sărbătorire a Bicentenarului Independenței

• Rio de Janeiro: Paradă militară pentru aniversarea a 200 de ani de la independență în prezența președintelui Jair Bolsonaro

– Buenos Aires: Începutul procesului fostului polițist Mario Sandoval, extrădat de Franța, pentru presupusa sa implicare în dispariția unui student în 1976, sub dictatură

– Zürich, Elveția: Atletism – Liga de Diamant 2022, reuniunea de la Zürich (7 – 8 sep.)

– Lausanne, Elveția: Reuniunea Comisiei Executive a Comitetului Olimpic Internațional (CIO) (7 – 9 sep.)

– Arequipa, Peru: Fotbal – Copa Sudamericana, manșa secundă semifinală: Melgar (PER) – Independiente del Valle (ECU)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Aerului Curat pentru un Cer Albastru”, stabilită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 74/212 din 19 decembrie 2019, pentru a fi acordată o atenţie specială calității aerului (ce poate atenua schimbările climatice) şi gestionării deşeurilor

– „Ziua Mondială a Conştientizării Duchenne” este marcată, din 2014, pentru a atrage atenţia asupra urgenţei găsirii unui tratament eficient şi a realizării unor servicii specializate pentru distrofia musculară Duchenne, boală genetică cauzată de o mutație, sau o modificare, la nivelul genei care codifică distrofina (proteină prezentă în fiecare fibră musculară din organism, care acționează ca un „absorbant de șoc” și permite mușchilor să se contracteze și să se relaxeze fără a suferi leziuni; fără distrofină, mușchii nu pot funcționa și nu se pot repara în mod adecvat); a fost aleasă data de 7 septembrie (7/9) cu referire la cei 79 de exoni ai genei Duchenne

– Sărbătoarea naţională a Republicii Federative a Braziliei; aniversarea proclamării independenţei faţă de Portugalia/1822 – 200 de ani

– 1533: S-a născut Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat literatura şi artele; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană” (m. 1603)

– 1707: S-a născut Georges (Louis Leclerc) De Buffon, naturalist, biolog, matematician şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (m. 1788) – 315 ani

– 1726: S-a născut compozitorul şi şahistul francez François Philidor; considerat cel mai bun jucător de şah al secolului al XVIII-lea (m. 1795)

– 1844: S-a născut arhitectul francez Emile Lecomte De Nouy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (m. 1914)

– 1866: S-a născut Tristan Bernard (nume real: Paul Bernard), romancier şi dramaturg francez (m. 1947)

– 1870: S-a născut Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (m. 1938)

– 1881: S-a născut Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1943)

– 1881: A murit Sidney Lanier, scriitor şi critic literar american (n. 1842)

– 1907: A murit poetul francez Sully Prudhomme (nume real: René-François-Armand Prudhomme); primul laureat al Premiului Nobel pentru literatură, la 10 decembrie 1901 (n. 1839) – 115 ani

– 1908: S-a născut Michael Ellis Debakey, chirurg cardio-vascular și profesor american; a perfecționat bypass-ul cardiopulmonar și a fost primul care, în anul 1966, a implantat unui bolnav cardiac o inimă artificială (m. 2008)

– 1909: S-a născut (la Istanbul, din părinţi greci) Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător de film și teatru, dramaturg și nuvelist american (m. 2003)

– 1911: S-a născut Todor Jivkov, om politic comunist şi fost preşedinte al Bulgariei între anii 1971 şi 1989 (m. 1998)

– 1914: S-a născut astrofizicianul american James A. Van Allen; cercetări asupra atmosferei şi a câmpului magnetic terestru; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane (m. 2006)

– 1917: S-a născut Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru chimie pe 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (m. 2013) – 105 ani

– 1926: S-a născut producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (m. 2015)

– 1948: S-a născut fostul preşedinte al Emiratelor Arabe Unite, şeicul Khalifa Bin Zayed Al-Nahyan; a deținut și titlurile de Comandant Suprem al Forțelor Armate și președinte al Consiliului Suprem al Petrolului (m. 2022)

– 1949: S-a născut interpreta americană Gloria Gaynor (numele real: Gloria Fowels); considerată mult timp „regina muzicii disco” (înainte de a-i ceda „coroana” Donnei Summer)

– 1949: A murit José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii murale mexicane (n. 1883)

– 1955: S-a născut actriţa și cântăreața croată Mira Furlan (m. 2021)

– 1962: A murit romanciera daneză Karen Blixen (cunoscută şi sub pseudonimul Isak Dinesen) (n. 1885) – 60 de ani

– 1994: A murit James Clavell, scriitor, scenarist şi regizor britanic (n. 1924)

– 1997: A murit Mobutu Sese Seko, mareşal şi om politic, autoproclamat preşedinte al Republicii Zair (n. 1930) – 25 de ani

– 2008: A murit baritonul englez Peter Glossop (n. 1928)

– 2019: A murit actorul american de film, televiziune și teatru John Wesley (nume complet: John Wesley Houston); celebru pentru rolul din serialul TV de succes „Fresh Prince of Bel Air” (n. 1947)

Calendarul zilei – 7 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 septembrie 2021, 05:00 / actualizat: 7 septembrie 2021, 9:57

S-a întâmplat într-o zi de 7 septembrie

* Acum 209 ani (1812) a avut loc Bătălia de la Borodino (localitate în Rusia, la 110 km vest de Moscova), între armatele ruse, conduse de Kutuzov, şi cele franceze, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie acelaşi an. Bătălia de la Borodino (încheiată nedecis) a reprezentat una dintre operaţiunile importante din cadrul campaniei lui Napoelon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în luna iunie acelaşi an

* În urmă cu 164 de ani (1857) începeau alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti, câştigate de unionişti (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856). La data de 7/19.VII.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc în Moldova, falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei decideau ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri marchează, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român (7/19)

* Acum 133 de ani (1888) americanca Edith Eleanor McLean, născută la această dată şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost primul nou-născut introdus într-un incubator

* Cu 126 de ani în urmă (1895), sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), i-a graţiat pe memorandişti. Aceştia participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania (Sibiu, 20-21.I.1892) şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul Imperiu (7/19)

* Se împlinesc 90 de ani (1931) de la alegerea pentru a doua oară a lui Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, ca preşedinte al Sesiunii ordinare (a XII-a) a Adunării Societăţii Naţiunilor, fiind singurul care a deţinut acest mandat consecutiv în analele organizaţiei

* Acum 81 de ani (1940) a fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durustor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei. Documentul a fost ratificat, de partea română, prin semnătura generalului Ion Antonescu, conducător al statului, la 10 septembrie 1940

* În urmă cu 71 de ani începea „Blitz”, campanie de atacuri aeriene declanșate de Reich-ul nazist împotriva Marii Britanii. Începând cu 7 septembrie 1940 până pe 11 mai 1941 aviația militară germană Luftwaffe a bombardat orașe din Marea Britanie, provocând moartea a 43000 de persoane, peste jumătate dintre ele în Londra. Campania a început cu bombardarea timp de 76 de nopți consecutiv a Capitalei britanice. Deși nu au fost cele mai ucigașe bombardamente din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (în comparație cu cele îndreptate împotriva orașelor Hamburg, Dresda, Tokio, Hiroshima sau Nagasaki), aceasta a fost prima campanie aeriană de o asemenea amploare împotriva civililor. „Blitz-ul” era menit, în intenția lui Adolf Hitler, a fi un preludiu al invaziei terestre de către armata germană a Marii Britanii, rămasă singură în luptă împotriva naziștilor, după anihilarea Franței în vara lui 1940, în condițiile neutralității Statelor Unite și a pactului de neagresiune semnat de URSS cu Germania nazistă în anul precedent

* Acum 77 de ani (1944) şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 00:00. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a demisionat pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”

* Cu 72 de ani în urmă (1949) era proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alegea primul preşedinte federal, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). La 15 septembrie era ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer (1876-1976), reales de trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). În data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Acum 62 de ani (1959) era încheiat, la Geneva, un acord între SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componenţa următoarelor zece state: Marea Britanie, Canada, Franţa, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi URSS. Comitetul şi-a început activitatea la Geneva, la 15 martie 1960

* În urmă cu 57 de ani (1964) au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, la Šip, în prezenţa şefilor de stat ai României (Gheorghe Gheorghiu-Dej) şi Iugoslaviei (Iosip Broz Tito), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Finalizarea lucrărilor a fost consemnată la 16 mai 1972

* Acum 44 de ani (1977) avea loc la Washington, semnarea, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos, a Tratatului privind Canalul Panama, în baza căruia jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze (Canalul a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama la 31.XII.1999). Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” SUA construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– 7-8.IX: Sărbătoarea mozaică Roş Haşana (Anul Nou iudaic – 5782); a început la asfinţitul soarelui luni 6 septembrie, şi se încheie miercuri 8 septembrie, la căderea nopţii

– 1850: S-a născut Constantin I. Istrati, chimist şi medic; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie (a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti); a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902); membru titular al Academiei Române din 1899, preşedinte al acestui for (1913-1916) (m. 1918)

– 1867: A murit arhiepiscopul Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1853/1855) (n. 1794)

– 1880: A murit, la Wiesbaden, în Germania, Emanoil (Manolache) Costache Epureanu, fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri – în 1870 (1 mai – 26 decembrie) și în 1876 (6 mai – 5 august) (n. 1820, la Bârlad)

– 1889: S-a născut Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (m. 1943)

– 1897: S-a născut Alexandru Rally, poet şi traducător (din poezia franceză); a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (m. 1986)

– 1897: A murit Nicolae Popovici, compozitor de muzică bisericească, profesor şi dirijor de cor (n. 1857)

– 1900, 7/20: S-a născut pedagogul Stanciu Stoian; contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1902: S-a născut Şerban Cioculescu, critic şi istoric literar, caragialeolog, publicist şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1904: S-a născut inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1910: S-a născut Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (m. 1987)

– 1911: S-a născut Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (m. 1976) – 110 ani

– 1915, 7/20: A murit Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (n. 1833)

– 1924: S-a născut (la Salonic, Grecia) pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999)

– 1929: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2001)

– 1930: S-a născut Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2011)

– 1936: S-a născut Peter Freund (nume complet: Peter George Oliver Freud), fizician și profesor american originar din România; contribuții importante în fizica particulelor și în fizica matematică, mai ales în domeniul teoriei coardelor; unul din părinţii teoriei stringurilor şi al teoriilor supersimetriei şi supergravitaţiei (m. 2018) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (m. 2009)

– 1941: S-a născut Ion Ghinoiu, geograf şi etnolog, specialist al culturii populare, profesor; coordonator al Atlasului Etnografic Român – 80 de ani

– 1944: S-a născut Paul Fister, pugilist, actor şi cascador, supranumit „Ultimul haiduc” (m. 2017)

– 1960: S-a născut Nae (Nicolae) Caranfil, regizor de film, scenarist şi actor; fiul criticului şi istoricului de film Tudor Caranfil

– 1965: S-a născut Angela Gheorghiu, considerată una dintre cele mai mari soprane ale vremurilor noastre; vocea ei este considerată de critica internațională drept o combinație între vocile a două celebre cântărețe de operă, Maria Callas și Renata Tebaldi; după debutul său internaţional, din 1992, la Opera Regală din Londra, „Covent Garden”, cu „Boema” de Puccini, s-a stabilit în străinătate

– 1972: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu

– 1973: A murit Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător şi eseist (n. 1904)

– 1993: A murit Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1924)

– 1999: A murit portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (n. 1909)

– 2001: A murit istoricul Pompiliu Teodor; specialist în istoria central-europeană a secolului al XVIII-lea, în istoria istoriografiei şi în istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (n. 1930) – 20 de ani

– 2002: A murit lingvistul Eugenio Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; părinte al lingvisticii integrale; specialist în lingvistica generală şi romanică; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1921, la Mihăileni, azi în R. Moldova)

– 2008: A murit actorul Ilarion Ciobanu (n. 1931)

– 2008: A murit Vintilă Ivănceanu, poet, prozator, eseist, dramaturg și editor; este aşezat de critica literară în cadrul celui de-al treilea val al avangardismului românesc (care a fost posibil în perioada ”liberalizării” de după 1965), alături de Sebastian Reichmann, Valeriu Oişteanu sau Virgil Mazilescu; a emigrat în Austria, la începutul anilor ’70 ai secolului XX (n. 1940)

– 2013: A murit criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (n. 1947)

– 2016: A murit poetul, eseistul şi publicistul Ilorian Păunoiu (n. 1965) – 5 ani

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Conştientizării Duchenne” este marcată, din 2014, pentru a atrage atenţia asupra urgenţei găsirii unui tratament eficient şi a realizării unor servicii specializate pentru distrofia musculară Duchenne, boală genetică cauzată de o mutație, sau o modificare, la nivelul genei care codifică distrofina (proteină prezentă în fiecare fibră musculară din organism, care acționează ca un „absorbant de șoc” și permite mușchilor să se contracteze și să se relaxeze fără a suferi leziuni; fără distrofină, mușchii nu pot funcționa și nu se pot repara în mod adecvat); a fost aleasă data de 7 septembrie (7/9) cu referire la cei 79 de exoni ai genei Duchenne

– Sărbătoarea naţională a Republicii Federative a Braziliei; aniversarea proclamării independenţei faţă de Portugalia – 1822

– 1533: S-a născut Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat literatura şi artele; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană” (m. 1603)

– 1707: S-a născut Georges (Louis Leclerc) de Buffon, naturalist şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (m. 1788)

– 1726: S-a născut compozitorul şi şahistul francez François Philidor; considerat cel mai bun jucător de şah al secolului al XVIII-lea (m. 1795) – 295 de ani

– 1844: S-a născut arhitectul francez Emile Lecomte De Nouy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (m. 1914)

– 1866: S-a născut Tristan Bernard (nume real: Paul Bernard), romancier şi dramaturg francez (m. 1947) – 155 de ani

– 1870: S-a născut Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (m. 1938)

– 1881: S-a născut Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1943) – 140 de ani

– 1881: A murit Sidney Lanier, scriitor şi critic literar american (n. 1842) – 140 de ani

– 1907: A murit poetul francez Sully Prudhomme (nume real: René-François-Armand Prudhomme); primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, la 10 decembrie 1901 (n. 1839)

– 1908: S-a născut Michael Ellis Debakey, chirurg cardio-vascular și profesor american; a perfecționat bypass-ul cardiopulmonar și a fost primul care, în anul 1966, a implantat unui bolnav cardiac o inimă artificială (m. 2008)

– 1909: S-a născut (la Istanbul, din părinţi greci) Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător de film și teatru, dramaturg și nuvelist american (m. 2003)

– 1911: S-a născut Todor Jivkov, om politic comunist şi fost preşedinte al Bulgariei între anii 1971 şi 1989 (m. 1998) – 110 ani

– 1914: S-a născut astrofizicianul american James A. Van Allen; cercetări asupra atmosferei şi a câmpului magnetic terestru; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane (m. 2006)

– 1917: S-a născut Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (m. 2013)

– 1926: S-a născut producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (m. 2015) – 95 de ani

– 1949: S-a născut interpreta americană Gloria Gaynor (numele real: Gloria Fowels); considerată mult timp „regina muzicii disco” (înainte de a-i ceda „coroana” Donnei Summer)

– 1949: A murit José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii murale mexicane (n. 1883)

– 1962: A murit romanciera daneză Karen Blixen (cunoscută şi sub pseudonimul Isak Dinesen) (n. 1885)

– 1994: A murit James Clavell, scriitor, scenarist şi regizor britanic

– 1997: A murit Mobutu Sese Seko, mareşal şi om politic, autoproclamat preşedinte al Republicii Zair (n. 1930)

– 2008: A murit baritonul englez Peter Glossop (n. 1928)

– 2019: A murit actorul american de film, televiziune și teatru John Wesley (nume complet: John Wesley Houston); celebru pentru rolul din serialul TV de succes „Fresh Prince of Bel Air” (n. 1947)

Calendarul zilei – 7 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 septembrie 2020, 05:00 / actualizat: 7 septembrie 2020, 10:00

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* Ședinţa Biroului permanent

*Ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

* ora   15:00 – Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital – online

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

• ora 13:00 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala: sedința online

– Cultură

* Asociaţia TETA organizează, între 7 şi 15 septembrie, cea de-a 6-a ediţie a rezidenţei de scenaristică Pustnik, singura de acest gen din România dedicată dezvoltării filmelor de lungmetraj realizate de tineri cineaşti din întreaga lume. Ediția 2020 urmează să se desfășoare strict în mediul online, iar în cadrul evenimentului vor fi invitați opt scenarişti – doi din România şi şase din străinătate. Pustnik se adresează cineaştilor care au scris cel puţin un scurtmetraj sau lungmetraj de ficţiune, care să fii participat la un festival de renume internaţional. Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Uniunea Cineaştilor din România

*Roman:Concert susținut de pianistul Horia Mihail în cadrul Turneului „Pianul Călător 2020” Open Air – Beethoven 250 – Colecţia de Toamnă – o nouă serie de concerte în aer liber – în Curtea Şcolii de arte “Sergiu Celibidache”. Coproducători: TVR 3, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional. Parteneri culturali şi organizatori locali : Filarmonica din Braşov, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, Consiliul Judeţean Neamţ, Şcoala de artă “Sergiu Celibidache” din Roman

– S-a întâmplat într-o zi de 7 septembrie

* Acum 281 de ani (1739) era semnat Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria și Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Țării Românești

* Acum 208 ani (1812) a avut loc Bătălia de la Borodino (localitate în Rusia, la 110 km vest de Moscova), între armatele ruse, conduse de Kutuzov, şi cele franceze, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie acelaşi an. Bătălia de la Borodino (încheiată nedecis) a reprezentat una dintre operaţiunile importante din cadrul campaniei lui Napoelon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în luna iunie acelaşi an

* În urmă cu 163 de ani (1857) începeau alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti, câştigate de unionişti (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856). La data de 7/19.VII.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc în Moldova, falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei decideau ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri marchează, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român (7/19)

* Acum 132 de ani (1888) americanca Edith Eleanor McLean, născută la această dată şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost primul nou-născut introdus într-un incubator

* Se împlinesc 125 de ani (1895) de când, sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), i-a graţiat pe memorandişti. Aceştia participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania (Sibiu, 20-21.I.1892) şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul Imperiu (7/19)

* Acum 89 de ani (1931) a avut loc alegerea pentru a doua oară a lui Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, ca preşedinte al Sesiunii ordinare (a XII-a) a Adunării Societăţii Naţiunilor, fiind singurul care a deţinut acest mandat consecutiv în analele organizaţiei

* Se împlinesc 80 de ani (1940) de când a fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durustor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei. Documentul a fost ratificat, de partea română, prin semnătura generalului Ion Antonescu, conducător al statului, la 10 septembrie 1940

* Se împlinesc 70 de ani de la începerea „Blitz”-ului, campanie de atacuri aeriene declanșate de Reich-ul nazist împotriva Marii Britanii. Începând cu 7 septembrie 1940 până pe 10 mai 1941 aviația militară germană Luftwaffe a bombardat orașe din Marea Britanie, provocând moartea a 43000 de persoane, peste jumătate dintre ele în Londra. Campania a început cu bombardarea timp de 76 de nopți consecutiv a Capitalei britanice. Deși nu au fost cele mai ucigașe bombardamente din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (în comparație cu cele îndreptate împotriva orașelor Hamburg, Dresda, Tokio, Hiroshima sau Nagasaki), aceasta a fost prima campanie aeriană de o asemenea amploare împotriva civililor. „Blitz-ul” era menit, în intenția lui Adolf Hitler, a fi un preludiu al invaziei terestre de către armata germană a Marii Britanii, rămasă singură în luptă împotriva naziștilor, după anihilarea Franței în vara lui 1940, în condițiile neutralității Statelor Unite și a pactului de neagresiune semnat de URSS cu Germania nazistă în anul precedent

* Acum 76 de ani (1944) şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a demisionat pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”

* Cu 71 de ani în urmă (1949) era proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alegea primul preşedinte federal, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). La 15 septembrie era ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer (1876-1976), reales de trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). În data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Acum 61 de ani (1959) era încheiat, la Geneva, un acord între SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componenţa următoarelor zece state: Marea Britanie, Canada, Franţa, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi URSS. Comitetul şi-a început activitatea la Geneva, la 15 martie 1960

* În urmă cu 56 de ani (1964) au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, la Šip, în prezenţa şefilor de stat ai României (Gheorghe Gheorghiu-Dej) şi Iugoslaviei (Iosip Broz Tito), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Finalizarea lucrărilor a fost consemnată la 16 mai 1972

* Acum 43 de ani (1977) avea loc la Washington, semnarea, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos, a Tratatului privind Canalul Panama, în baza căruia jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze (Canalul a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama la 31.XII.1999). Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” SUA construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– 1850: S-a născut Constantin I. Istrati, chimist şi medic; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie (a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti); a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902); membru titular al Academiei Române din 1899, preşedinte al acestui for (1913-1916) (m. 1918) – 170 de ani

– 1867: A murit arhiepiscopul Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1853/1855) (n. 1794)

– 1880: A murit, la Wiesbaden, în Germania, Emanoil (Manolache) Costache Epureanu, fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri – în 1870 (1 mai – 26 decembrie) și în 1876 (6 mai – 5 august) (n. 1820, la Bârlad) – 140 de ani

– 1889: S-a născut Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (m. 1943)

– 1897: A murit Nicolae Popovici, compozitor de muzică bisericească, profesor şi dirijor de cor (n. 1857)

– 1897: S-a născut Alexandru Rally, poet şi traducător (din poezia franceză); a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (m. 1986)

– 1900, 7/20: S-a născut pedagogul Stanciu Stoian; contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984) – 120 de ani

– 1902: S-a născut Şerban Cioculescu, critic şi istoric literar, caragialeolog, publicist şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1904: S-a născut inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1910: S-a născut Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (m. 1987) – 110 ani

– 1911: S-a născut Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (m. 1976)

– 1915, 7/20: A murit Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (n. 1833) – 105 ani

– 1924: S-a născut (la Salonic, Grecia) pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999)

– 1929: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2001)

– 1930: S-a născut Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2011) – 90 de ani

– 1939: S-a născut Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (m. 2009)

– 1941: S-a născut Ion Ghinoiu, geograf şi etnolog, specialist al culturii populare, profesor; coordonator al Atlasului Etnografic Român

– 1944: S-a născut Paul Fister, pugilist, actor şi cascador, supranumit „Ultimul haiduc” (m. 2017)

– 1960: S-a născut Nae (Nicolae) Caranfil, regizor de film, scenarist şi actor; fiul criticului şi istoricului de film Tudor Caranfil – 60 de ani

– 1965: S-a născut Angela Gheorghiu, considerată una dintre cele mai mari soprane ale vremurilor noastre; vocea ei este considerată de critica internațională drept o combinație între vocile a două celebre cântărețe de operă, Maria Callas și Renata Tebaldi; după debutul său internaţional, din 1992, la Opera Regală din Londra, „Covent Garden”, cu „Boema” de Puccini, s-a stabilit în străinătate – 55 de ani

– 1972: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu

– 1973: A murit Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător şi eseist (n. 1904)

– 1993: A murit Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române (n. 1924)

– 1999: A murit portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (n. 1909)

– 2001: A murit istoricul Pompiliu Teodor; specialist în istoria central-europeană a secolului al XVIII-lea, în istoria istoriografiei şi în istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea; membru corespondent al Academiei Române  din 1990 (n. 1930)

– 2002: A murit lingvistul Eugenio Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; părinte al lingvisticii integrale; specialist în lingvistica generală şi romanică; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1921, la Mihăileni, azi în R. Moldova)

– 2008: A murit actorul Ilarion Ciobanu (n. 1931)

– 2008: A murit Vintilă Ivănceanu, poet, prozator, eseist, dramaturg și editor; este aşezat de critica literară în cadrul celui de-al treilea val al avangardismului românesc (care a fost posibil în perioada ”liberalizării” de după 1965), alături de Sebastian Reichmann, Valeriu Oişteanu sau Virgil Mazilescu; a emigrat în Austria, la începutul anilor ’70 ai secolului XX (n. 1940)

– 2013: A murit criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (n. 1947)

– 2016: A murit poetul, eseistul şi publicistul Ilorian Păunoiu (n. 1965)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: A 8-a rundă de negocieri privind relația post-Brexit dintre Londra și UE (7 – 11 sep.)

– Bruxelles, Belgia:Președintele sârb Aleksandar Vucic va avea întrevederi cu prim-ministrul kosovar Avdullah Hoti

– Vaziani, Georgia: Au loc exerciții militare ale forțelor georgiene și NATO (7 – 18 sep.)

-New Delhi, India: Deschiderea metroului capitalei

– Tokyo: Date privind evoluția PIB-ului pentru al doilea trimestru al anului 2020 (a doua estimare)

– Londra: Examinarea cererii de extrădare a fondatorului Wikileaks, Julien Assange, în Statele Unite

– Londra: Sunt marcați 80 de ani de la începerea operațiunii „Blitz” în Anglia, când a avut loc bombardarea continuă a Regatului Unit de către Germania Nazistă în perioada 7 septembrie 1940 — 10 mai 1941, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

– Istanbul: Reluarea procesului lui Abdulkadir Masharipov, cetățean al Uzbekistanului, acuzat de un atac la un club de noapte, în 2017

– Dresda, Germania: Judecarea presupușilor susținători ai „Gruparea Freital”, un mic grup neo-nazist

– Alger: Proces al lui Wafi Tigrine, militant al Adunării Acțiunii Tineretului (RAJ)

– San Benedetto del Tronto, Italia: Ciclism – CursaTirreno – Adriatico, supranumită „cursa celor două mări”, rută de ciclism de elită din Italia, desfășurată între coastele Tirreniei și Adriatice (7 – 14 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Conştientizării Duchenne” este marcată, din 2014, pentru a atrage atenţia asupra urgenţei găsirii unui tratament eficient şi a realizării unor servicii specializate pentru distrofia musculară Duchenne, boală genetică cauzată de o mutație, sau o modificare, la nivelul genei care codifică distrofina (proteină prezentă în fiecare fibră musculară din organism, care acționează ca un „absorbant de șoc” și permite mușchilor să se contracteze și să se relaxeze fără a suferi leziuni; fără distrofină, mușchii nu pot funcționa și nu se pot repara în mod adecvat); a fost aleasă data de 7 septembrie (7/9) cu referire la cei 79 de exoni ai genei Duchenne

– Sărbătoarea naţională a Republicii Federative a Braziliei; aniversarea proclamării independenţei faţă de Portugalia – 1822

– În Statele Unite ale Americii se sărbătoreşte „Ziua Muncii”, la propunerea sindicatelor (Central Labour Union); se marchează în prima zi de luni din septembrie, începând din 1882

– 1533: S-a născut Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat literatura şi artele; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană” (m. 1603)

– 1707: S-a născut Georges (Louis Leclerc) de Buffon, naturalist şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (m. 1788)

– 1726: S-a născut compozitorul şi şahistul francez François Philidor; considerat cel mai bun jucător de şah al secolului al XVIII-lea (m. 1795)

– 1844: S-a născut arhitectul francez Emile Lecomte De Nouy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (m. 1914)

– 1866: S-a născut scriitorul francez Tristan Bernard (m. 1947)

– 1870: S-a născut Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (m. 1938) – 150 de ani

– 1881: S-a născut Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1943)

– 1881: A murit Sidney Lanier, scriitor şi critic literar american (n. 1842)

– 1907: A murit poetul francez Sully Prudhomme (nume real: René-François-Armand Prudhomme); primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, la 10 decembrie 1901 (n. 1839)

– 1908: S-a născut Michael Ellis Debakey, chirurg cardio-vascular și profesor american; a perfecționat bypass-ul cardiopulmonar și a fost primul care, în anul 1966, a implantat unui bolnav cardiac o inimă artificială (m. 2008)

– 1909: S-a născut (la Istanbul, din părinţi greci) Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător de film și teatru, dramaturg și nuvelist american (m. 2003)

– 1911: S-a născut Todor Jivkov, om politic comunist şi fost preşedinte al Bulgariei între anii 1971 şi 1989 (m. 1998)

– 1914: S-a născut astrofizicianul american James A. Van Allen; cercetări asupra atmosferei şi a câmpului magnetic terestru; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane (m. 2006)

– 1917: S-a născut Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (m. 2013)

– 1926: S-a născut producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (m. 2015)

– 1949: S-a născut interpreta americană Gloria Gaynor (numele real: Gloria Fowels); considerată mult timp „regina muzicii disco” (înainte de a-i ceda coroana Donnei Summer)

– 1949: A murit José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii murale mexicane (n. 1883)

– 1962: A murit romanciera daneză Karen Blixen (cunoscută şi sub pseudonimul Isak Dinesen) (n. 1885)

– 1994: A murit James Clavell, scriitor, scenarist şi regizor britanic (n. 1924)

– 1997: A murit Mobutu Sese Seko, mareşal şi om politic, autoproclamat preşedinte al Republicii Zair (n. 1930)

– 2008: A murit baritonul englez Peter Glossop (n. 1928)

– 2019: A murit actorul american de film, televiziune și teatru John Wesley (nume complet: John Wesley Houston); celebru pentru rolul din serialul TV de succes „Fresh Prince of Bel Air” (n. 1947) – 1 an

Calendarul zilei – 7 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 septembrie 2019, 06:00 / actualizat: 7 septembrie 2019, 12:55

EVENIMENTE INTERNE

– Învăţământ

* Astăzi, vor fi afişate rezultatele finale, în cadrul celei de-a doua sesiuni a examenului de Bacalaureat (aug. – sep.)

– Cultură

* Cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” va avea loc în perioada 31 august – 22 septembrie în mai multe spaţii din București: Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Sala Mică a Palatului și Teatrul Excelsior. De asemenea, vor avea loc și câteva concerte asociate la Teatrul Metropolis, Teatrul Național şi Muzeul Municipiului București. Tema centrală a acestei ediţii este „Lumea în Armonie”, iar directorul artistic al festivalului este Vladimir Jurowski. Evenimentul este desfăşurat sub înaltul patronaj al Preşedinţiei României, având ca producător Guvernul României, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi co-producători Primăria Capitalei şi Radio România. Organizatori: ARTEXIM şi Fundaţia ART Production. Din programul zilei:

• Recitaluri și concerte camerale: Charles Richard-Hamelin – pian – ora 11:00, la Sala Auditorium, Muzeul Național de Artă
• Muzica secolului XXI: Orchestra Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău – ora 13:00, la Sala Radio. Jayce Ogren – dirijor
• Recitaluri și concerte camerale: Julia Fischer – vioară, Henri Bonamy – pian – ora 16:30, la Ateneul Român
• Mari orchestre ale lumii: Orchestra Națională a Franței – Ion Marin, dirijor, Alexandra Dariescu, pian – ora 19:30, la Sala Palatului
• Concertele de la miezul nopții: Orchestra Of The Age Of Enlightenment – Laurence Cummings, dirijor – ora 22:30, la Ateneul Român

► Programe asociate:

• Orașul Cântă în Piața Festivalului – Piața „George Enescu”. Evenimente şi activităţi pentru publicul larg. Programul include proiecte pentru copii, quiz-uri muzicale, sesiuni de dans, concerte ale tinerilor artiști de la liceele de muzică, transmisiuni ale concertelor de la Ateneul Român, din cadrul Festivalului Internațional George Enescu. Programul Pieței începe din data de 7 septembrie
• Seara Divelor… Seara Celor Patru Dive… – Museicorum 2019 – ora 19:00, la Palatul Suțu, Muzeul Municipiului București
• Festivalul Enescu pentru Copii este conceput și pus în scenă de echipa Operei Comice pentru Copii: astăzi și duminică, 8 septembrie, de la ora 12:00 are loc spectacolul „Enescu și muzica franceză” – Concert lecție pentru copii, cu lucrări de George Enescu, Béla Bartók, Claude Debussy și Maurice Ravel

► Festivalul în Lume:

• Toronto, Canada: „Tribut lui George Enescu” – Jonathan Crow, vioară; Coral Solomon, pian – la Sala Jeanne Lamon, Trinity-St. Paul’s Centre
• Florența, Italia: Orchestra şi Corul Maggio Musicale Fiorentino – Fabio Luisi, dirijor şi Sergei Krylov, vioară – la Teatro del Maggio Musicale Fiorentino

* Teatrul de Comedie aduce în cea de-a treia stagiune de Teatru în TVR – „Masa puterilor noastre”, de Petre Barbu, în regia Silviei Roman – în Grădina Moliere

* We Love Retro, cel mai mare retro party din România, revine la București, astăzi, într-o nouă locație: Romexpo, Parcarea B

* Jud. Tulcea:În zilele de 7-8 septembrie, au loc zilele comunei Baia, eveniment dedicat atât localnicilor cât şi turiştilor care se pot opri pe drumul dintre Constanţa şi Tulcea

– Diverse

* Jud. Constanţa: În zilele de 7 şi 8 septembrie, va avea loc Sărbătoarea borşului de peşte din Delta Dunării, ediţia I, la Crişan, în inima Deltei

– S-a întâmplat într-o zi de 7 septembrie

* Se împlinesc 280 de ani (1739) de la Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria și Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Țării Românești

* Acum 207 ani (1812) a avut loc Bătălia de la Borodino (localitate în Rusia, la 110 km vest de Moscova), între armatele ruse, conduse de Kutuzov, şi cele franceze, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie acelaşi an. Bătălia de la Borodino (încheiată nedecis) a reprezentat una dintre operaţiunile importante din cadrul campaniei lui Napoelon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în luna iunie acelaşi an

* În urmă cu 162 de ani (1857) începeau alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti, câştigate de unionişti (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856). La data de 7/19.VII.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc în Moldova, falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei decideau ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri marchează, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român (7/19)

* Acum 131 de ani (1888) americanca Edith Eleanor McLean, născută la această dată şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost primul nou-născut introdus într-un incubator

* Cu 124 de ani în urmă (1895) sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), i-a graţiat pe memorandişti. Aceştia participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania (Sibiu, 20-21.I.1892) şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul Imperiu (7/19)

* Acum 88 de ani (1931) a avut loc alegerea pentru a doua oară a lui Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, ca preşedinte al Sesiunii ordinare (a XII-a) a Adunării Societăţii Naţiunilor, fiind singurul care a deţinut acest mandat consecutiv în analele organizaţiei

* Acum 79 de ani (1940) a fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durustor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei. Documentul a fost ratificat, de partea română, prin semnătura generalului Ion Antonescu, conducător al statului, la 10 septembrie 1940

* Se împlinesc 75 de ani (1944) de când şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a demisionat pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”

* Se împlinesc 70 de ani (1949) de la proclamarea Republicii Federale Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alegea primul preşedinte federal, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). La 15 septembrie era ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer (1876-1976), reales de trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). În data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Se împlinesc 60 de ani (1959) de la încheierea, la Geneva, a unui acord între SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componenţa următoarelor zece state: Marea Britanie, Canada, Franţa, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi URSS. Comitetul şi-a început activitatea la Geneva, la 15 martie 1960

* Se împlinesc 55 de ani (1964) de când au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, la Šip, în prezenţa şefilor de stat ai României (Gheorghe Gheorghiu-Dej) şi Iugoslaviei (Iosif Broz Tito), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Finalizarea lucrărilor a fost consemnată la 16 mai 1972

* Acum 42 de ani (1977) avea loc la Washington, semnarea, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos, a Tratatului privind Canalul Panama, în baza căruia jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze (Canalul a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama la 31.XII.1999). Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” SUA construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– 1850: S-a născut Constantin I. Istrati, chimist şi medic; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie (a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti); a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902); membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1913-1916) (m. 1918)

– 1867: A murit arhiepiscopul Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1853/1855) (n. 1794)

– 1880: A murit, la Wiesbaden, în Germania, Emanoil (Manolache) Costache Epureanu, fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri – în 1870 (1 mai – 26 decembrie) și în 1876 (6 mai – 5 august) (n. 1820, la Bârlad)

– 1889: S-a născut Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (m. 1943) – 130 de ani

– 1897: A murit Nicolae Popovici, compozitor de muzică bisericească, profesor şi dirijor de cor (n. 1857)

– 1897: S-a născut Alexandru Rally, poet şi traducător (din poezia franceză); a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (m. 1986)

– 1900, 7/20: S-a născut pedagogul Stanciu Stoian; contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1902: S-a născut Şerban Cioculescu, critic şi istoric literar, caragialeolog, publicist şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1904: S-a născut inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1984) – 115 ani

– 1910: S-a născut Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (m. 1987)

– 1911: S-a născut Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (m. 1976)

– 1915, 7/20: A murit Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (n. 1833)

– 1924: S-a născut (la Salonic, Grecia) pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999) – 95 de ani

– 1929: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2001) – 90 de ani

– 1930: S-a născut prozatorul şi publicistul Ion Arieşanu. NOTĂ: Unele surse menționează nașterea pe 8.IX.1930

– 1930: S-a născut Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2011)

– 1939: S-a născut Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (m. 2009) – 80 de ani

– 1941: S-a născut Ion Ghinoiu, geograf şi etnolog, specialist al culturii populare, profesor; coordonator al Atlasului Etnografic Român

– 1944: S-a născut Paul Fister, pugilist, actor şi cascador, supranumit „Ultimul haiduc” (m. 2017) – 75 de ani

– 1960: S-a născut Nae (Nicolae) Caranfil, regizor de film, scenarist şi actor; fiul criticului şi istoricului de film Tudor Caranfil

– 1965: S-a născut soprana Angela Gheorghiu; după debutul său internaţional, din 1992, la Opera Regală din Londra, „Covent Garden”, cu „Boema” de Puccini, s-a stabilit în străinătate

– 1972: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu

– 1973: A murit Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător şi eseist (n. 1904)

– 1993: A murit Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române (n. 1924)

– 1999: A murit portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (n. 1909) – 20 de ani

– 2001: A murit istoricul Pompiliu Teodor; specialist în istoria central-europeană a secolului al XVIII-lea, în istoria istoriografiei şi în istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea; membru corespondent al Academiei Române  din 1990 (n. 1930)

– 2002: A murit lingvistul Eugenio Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; părinte al lingvisticii integrale; specialist în lingvistica generală şi romanică; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1921, la Mihăileni, azi în R. Moldova)

– 2008: A murit actorul Ilarion Ciobanu (n. 1931)

– 2008: A murit Vintilă Ivănceanu, poet, prozator, eseist, dramaturg și editor; este aşezat de critica literară în cadrul celui de-al treilea val al avangardismului românesc (care a fost posibil în perioada ”liberalizării” de după 1965), alături de Sebastian Reichmann, Valeriu Oişteanu sau Virgil Mazilescu; a emigrat în Austria, la începutul anilor ’70 ai secolului XX (n. 1940)

– 2013: A murit criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (n. 1947)

– 2016: A murit poetul, eseistul şi publicistul Ilorian Păunoiu (n. 1965)

EVENIMENTE EXTERNE

– Antananarivo: Papa Francisc îl întâlnește pe președintele Madagascar, Andry Rajoelina

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea Naţională a Republicii Federative a Braziliei; aniversarea proclamării independenţei faţă de Portugalia – 1822

– 1533: S-a născut Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat literatura şi artele; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană” (m. 1603)

– 1707: S-a născut Georges (Louis Leclerc) de Buffon, naturalist şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (m. 1788)

– 1726: S-a născut compozitorul şi şahistul francez François Philidor; considerat cel mai bun jucător de şah al secolului al XVIII-lea (m. 1795)

– 1844: S-a născut arhitectul francez Emile Lecomte De Nouy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (m. 1914) – 175 de ani

– 1866: S-a născut scriitorul francez Tristan Bernard (m. 1947)

– 1870: S-a născut Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (m. 1938)

– 1881: S-a născut Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1943)

– 1881: A murit Sidney Lanier, scriitor şi critic literar american (n. 1842)

– 1907: A murit poetul francez Sully Prudhomme (nume real: René-François-Armand Prudhomme); primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, la 10 decembrie 1901 (n. 1839)

– 1908: S-a născut Michael Ellis Debakey, chirurg cardio-vascular și profesor american; a perfecționat bypass-ul cardiopulmonar și a fost primul care, în anul 1966, a implantat unui bolnav cardiac o inimă artificială (m. 2008)

– 1909: S-a născut (la Istanbul, din părinţi greci) Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător de film și teatru, dramaturg și nuvelist american (m. 2003) – 110 ani

– 1911: S-a născut Todor Jivkov, om politic comunist şi fost preşedinte al Bulgariei între anii 1971 şi 1989 (m. 1998)

– 1914: S-a născut astrofizicianul american James A. Van Allen; cercetări asupra atmosferei şi a câmpului magnetic terestru; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane (m. 2006) – 105 ani

– 1917: S-a născut Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (m. 2013)

– 1926: S-a născut producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (m. 2015)

– 1949: S-a născut interpreta americană Gloria Gaynor (numele real: Gloria Fowels); considerată mult timp „regina muzicii disco” (înainte de a-i ceda coroana Donnei Summer) – 70 de ani

– 1949: A murit José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii murale mexicane (n. 1883) – 70 de ani

– 1962: A murit romanciera daneză Karen Blixen (cunoscută şi sub pseudonimul Isak Dinesen) (n. 1885)

– 1994: A murit James Clavell, scriitor, scenarist şi regizor britanic (n. 1924) – 25 de ani

– 1997: A murit Mobutu Sese Seko, mareşal şi om politic, autoproclamat preşedinte al Republicii Zair (n. 1930)

– 2008: A murit baritonul englez Peter Glossop (n. 1928)

Calendarul zilei – 7 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 septembrie 2018, 06:04 / actualizat: 7 septembrie 2018, 11:02

EVENIMENTE INTERNE

– Cercetare

* Reșița: Cea de-a 39-a Convenție Națională de Science-Fiction (7-9 septembrie) – la Universitatea “Eftimie Murgu” Reșița. Temele ROMCON:  „Drumul spre stele – între real și imaginar”  și „Anticipația științifică și SF-ul”. Invitați de onoare: Rodica Bretin, Dan Farcaș, Lucian-Vasile Szabo

– Cultură

* Programele dedicate copiilor de Muzeul Municipiului București:

• ora 10:00 – atelier de improvizație cu Asociația PlaYouth. Caravana Muzeelor, ediția a VII-a (proiect dedicat cunoașterii patrimoniului muzeal, care se va desfășura sub genericul: „Despre copilărie”)
• ora 10:00 – Frumusețea balurilor și seratelor de altădată: de la costumație la muzică, atelier inspirat de expoziția „Muzeul Vârstelor”

* În perioada 7 – 9 septembrie, are loc cea de-a VIII-a ediție a evenimentului de world music „Balkanik! Festival” – la Gara Regală Băneasa și Youniverse Summer Club

* Teatrul Arte dell’Anima prezintă spectacolul „de-A PoeZIA” de şi cu Radu Lupu – ora 19:00, Str. Făinari nr. 17D, Sector 2

* Ediția din 2018 Something For The Core va avea loc în perioada 7-9 septembrie în Club Quantic – ora 17:00

* Akua Naru va susține un concert la Arenele Romane – ora 19:00. Artista afro-americană va fi acompaniată de The Fresh Symphonic Orchestra. Akua Naru va cânta piesele de pe noul său album intitulat „The Blackest Joy”. Alături de ea, vor mai urca pe scenă Alexandra Ușurelu împreună cu cei șase colegi de trupă & Muse Quartet, Luiza Zan care aduce influențele jazz, YCCMD, în timp ce warm-up-ul va fi asigurat de Rammon

* Concert susţinut de  cantautorul Mihai Mărgineanu – ora 22:30, la Hard Rock Cafe, în parcul Herăstrău – Şoseaua Kiseleff, nr. 32

* Baia: În perioada 7 – 9 septembrie se desfăşoară în Piața Cetății a 3-a ediție a Festivalului International de Jazz & blues, NORTH WEST FEST unde vor fi prezenți artiști de mare ținută, personalități ale jazzului din Polonia, România și Ungaria, apreciați de publicul intern și internațional – ora 20:00

* Iaşi: În perioada 7 – 9  septembrie, în parcările cu barieră de la Ciric, va avea loc Festivalul Girafelor, primul eveniment de bere artizanală organizat în municipiu

* Oradea: Prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) are loc în perioada 7 – 9 septembrie. În primele două zile de festival orădenii se vor bucura de Proiecţii de Gală în sala Teatrului Regina Maria, în timp ce în toate cele 3 zile programul îi va purta în cele mai îndrăgite spaţii din oraş pentru numeroase proiecţii în aer liber sau indoor – Piaţa Unirii, Cetatea, Universitatea Partium sunt câteva dintre principalele locaţii în care TIFF Oradea se va desfăşura. TIFF Oradea este organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) şi co-finanţat de Primăria Municipiului Oradea, prin Consiliul Local Oradea. Partener media: Radio Cluj

* Piatra-Neamț: Prima ediție a „Neamț Piano Festival” se va desfășura în zilele de 7, 8 și 9 septembrie, concertele urmând a avea loc la Biserica Romano-Catolică

* Jud. Prahova: Cea de-a XVII-a ediție a Festivalului Cașcavelei va avea loc în perioada 7-9 septembrie – pe terenul de fotbal și platoul adiacent din satul Trăisteni, comuna Valea Doftanei. Manifestarea este organizată de Primărie și Consiliul Local

* Târgovişte: Zilele Cetății Târgoviște (7-9 sep.). Din programul de astăzi:

• ora 10:00 – Târgul negustorilor – în Parcul Chindia
• ora 11:00 – Deschiderea Salonului Editorial ”Ion Heliade Rădulescu” – la Scuarul Primăriei
• ora 11:00 – Deschidere Târgul de Anticariat – la Scuarul Primăriei
• ora 11:00 – Deschidere Stand Expozițional de promovare a obiectivelor turistice din Municipiul Târgoviște / Județul Dâmbovița –  organizat de B.P.P.C,D.T  în parteneriat cu Complexul Muzeal „Curtea Domnească” – la Scuarul Primăriei

* Timişoara: Primăria municipiului Timişoara va organiza, în perioada 7 – 9 septembrie, a unsprezecea ediție a festivalului „Bega Bulevard”, între Podul Mihai Viteazul (Mitropolit Andrei Şaguna)şi Podul Maria (Traian)

– Diverse

* Crişan, jud. Tulcea: În perioada 7-9 septembrie va avea loc ediţia a VI-a a „Festivalul borşului de peste al Deltei Dunării”. Organizator: ANTREC Tulcea. Sâmbătă, 8 sep. – ora 8:00 – plecare din Tulcea pasager NAVROM

– S-a întâmplat într-o zi de 7 septembrie

* Cu 279 de ani în urmă (1739) a avut loc Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria și Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Țării Românești

* Acum 206 ani (1812) a avut loc Bătălia de la Borodino (localitate în Rusia, la 110 km vest de Moscova), între armatele ruse, conduse de Kutuzov, şi cele franceze, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie acelaşi an. Bătălia de la Borodino (încheiată nedecis) a reprezentat una dintre operaţiunile importante din cadrul campaniei lui Napoelon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în luna iunie acelaşi an

* În urmă cu 161 de ani (1857) începeau alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti, câştigate de unionişti (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856). La data de 7/19.VII.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc în Moldova, falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei decideau ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri marchează, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român (7/19)

* Se împlinesc 130 de ani (1888) de când americanca Edith Eleanor McLean, născută la această dată şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost primul nou-născut introdus într-un incubator

* Cu 123 de ani în urmă (1895) sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), i-a graţiat pe memorandişti. Aceştia participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania (Sibiu, 20-21.I.1892) şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul Imperiu (7/19)

* Acum 87 de ani (1931) a avut loc alegerea pentru a doua oară a lui Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, ca preşedinte al Sesiunii ordinare (a XII-a) a Adunării Societăţii Naţiunilor, fiind singurul care a deţinut acest mandat consecutiv în analele organizaţiei

* Acum 78 de ani (1940) a fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durustor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei. Documentul a fost ratificat, de partea română, prin semnătura generalului Ion Antonescu, conducător al statului, la 10 septembrie 1940

* Cu 74 de ani în urmă (1944) şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a demisionat pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”

* Acum 69 de ani (1949) era proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alegea primul preşedinte federal, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). La 15 septembrie era ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer (1876-1976), reales de trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). În data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Cu 59 de ani în urmă (1959) s-a încheiat, la Geneva, un acord între SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componenţa următoarelor zece state: Marea Britanie, Canada, Franţa, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi URSS. Comitetul şi-a început activitatea la Geneva, la 15 martie 1960

* În urmă cu 54 de ani (1964) au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, la Šip, în prezenţa şefilor de stat ai României (Gheorghe Gheorghiu-Dej) şi Iugoslaviei (Iosif Broz Tito), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Finalizarea lucrărilor a fost consemnată la 16 mai 1972

* Acum 41 de ani (1977) avea loc la Washington, semnarea, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos, a Tratatului privind Canalul Panama, în baza căruia jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze (Canalul a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama la 31.XII.1999). Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” SUA construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2018)

– 1850: S-a născut Constantin I. Istrati, chimist şi medic; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie (a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti); a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902); membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1913-1916) (m. 1918)

– 1867: A murit arhiepiscopul Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1853/1855) (n. 1794)

– 1880: A murit, la Wiesbaden, în Germania, Emanoil (Manolache) Costache Epureanu, fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri – în 1870 (1 mai – 26 decembrie) și în 1876 (6 mai – 5 august) (n. 1820, la Bârlad)

– 1889: S-a născut Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (m. 1943)

– 1897: A murit Nicolae Popovici, compozitor de muzică bisericească, profesor şi dirijor de cor (n. 1857)

– 1897: S-a născut Alexandru Rally, poet şi traducător (din poezia franceză); a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (m. 1986)

– 1900, 7/20: S-a născut pedagogul Stanciu Stoian; contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1902: S-a născut Şerban Cioculescu, critic şi istoric literar, caragialeolog, publicist şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1904: S-a născut inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1910: S-a născut Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (m. 1987)

– 1911: S-a născut Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (m. 1976)

– 1915, 7/20: A murit Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (n. 1833)

– 1924: S-a născut (la Salonic, Grecia) pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999)

– 1929: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2001)

– 1930: S-a născut prozatorul şi publicistul Ion Arieşanu. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 8.IX.1930

– 1930: S-a născut Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2011)

– 1939: S-a născut Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (m. 2009)

– 1941: S-a născut Ion Ghinoiu, geograf şi etnolog, specialist al culturii populare, profesor; coordonator al Atlasului Etnografic Român

– 1944: S-a născut actorul și cascadorul Paul Fister (m. 2017)

– 1960: S-a născut Nae (Nicolae) Caranfil, regizor de film, scenarist şi actor; fiul criticului şi istoricului de film Tudor Caranfil

– 1965: S-a născut soprana Angela Gheorghiu; după debutul său internaţional, din 1992, la Opera Regală din Londra, „Covent Garden”, cu „Boema” de Puccini, s-a stabilit în străinătate

– 1972: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu

– 1973: A murit Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător şi eseist (n. 1904) – 45 de ani

– 1993: A murit Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române (n. 1924) – 25 de ani

– 1999: A murit portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (n. 1909)

– 2001: A murit istoricul Pompiliu Teodor; specialist în istoria central-europeană a secolului al XVIII-lea, în istoria istoriografiei şi în istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea; membru corespondent al Academiei Române  din 1990 (n. 1930)

– 2002: A murit lingvistul Eugenio Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; părinte al lingvisticii integrale; specialist în lingvistica generală şi romanică; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1921, la Mihăileni, azi în R. Moldova)

– 2008: A murit actorul Ilarion Ciobanu (n. 1931) – 10 ani

– 2008: A murit Vintilă Ivănceanu, poet, prozator, eseist, dramaturg și editor; este aşezat de critica literară în cadrul celui de-al treilea val al avangardismului românesc (care a fost posibil în perioada ”liberalizării” de după 1965), alături de Sebastian Reichmann, Valeriu Oişteanu sau Virgil Mazilescu; a emigrat în Austria, la începutul anilor ’70 ai secolului XX (n. 1940) – 10 ani

– 2013: A murit criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (n. 1947) – 5 ani

– 2016: A murit poetul, eseistul şi publicistul Ilorian Păunoiu (n. 1965)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea Naţională a Republicii Federative a Braziliei; aniversarea proclamării independenţei faţă de Portugalia – 1822

– 1533: S-a născut Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat literatura şi artele; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană” (m. 1603) – 485 de ani

– 1707: S-a născut Georges (Louis Leclerc) de Buffon, naturalist şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (m. 1788)

– 1726: S-a născut compozitorul şi şahistul francez François Philidor; considerat cel mai bun jucător de şah al secolului al XVIII-lea (m. 1795)

– 1844: S-a născut arhitectul francez Émile André Lecomte du Noüy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (m. 1914)

– 1866: S-a născut scriitorul francez Tristan Bernard (m. 1947)

– 1870: S-a născut Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (m. 1938)

– 1881: S-a născut Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1943)

– 1881: A murit Sidney Lanier, scriitor şi critic literar american (n. 1842)

– 1907: A murit poetul francez Sully Prudhomme (nume real: René-François-Armand Prudhomme); primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, la 10 decembrie 1901 (n. 1839)

– 1908: S-a născut Michael Ellis Debakey, chirurg cardio-vascular și profesor american; a perfecționat bypass-ul cardiopulmonar și a fost primul care, în anul 1966, a implantat unui bolnav cardiac o inimă artificială (m. 2008) – 110 ani

– 1909: S-a născut (la Istanbul, din părinţi greci) Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător american de film (m. 2003)

– 1911: S-a născut Todor Jivkov, om politic comunist şi fost preşedinte al Bulgariei între anii 1971 şi 1989 (m. 1998)

– 1914: S-a născut astrofizicianul american James A. Van Allen; cercetări asupra atmosferei şi a câmpului magnetic terestru; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane (m. 2006)

– 1917: S-a născut Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (m. 2013)

– 1926: S-a născut producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (m. 2015)

– 1949: A murit José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii murale mexicane (n. 1883)

– 1949: S-a născut interpreta americană Gloria Gaynor (numele real: Gloria Fowels), supranumită „regina muzicii disco”

– 1962: A murit romanciera daneză Karen Blixen (cunoscută şi sub pseudonimul Isak Dinesen) (n. 1885)

– 1994: A murit James Clavell, scriitor, scenarist şi regizor britanic (n. 1924)

– 1997: A murit Mobutu Sese Seko, mareşal şi om politic, autoproclamat preşedinte al Republicii Zair (n. 1930)

– 2008: A murit baritonul englez Peter Glossop (n. 1928) – 10 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 septembrie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* În perioada 7 – 10 septembrie, are loc cea de-a II-a ediţie a – Bucharest Street Food CARNIVAL, cel mai mare eveniment de food din Europa de Est, ce reunește aproape 100 de comercianți de mâncare – la Romexpo. Participă: artiști internaționali (Club des Belugas, N.O.H.A, Touch & Go), artiști români (Subcarpați, Vama)

– Cultură

* Cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu” are loc în perioada 2 – 24 septembrie, eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Producător: Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale. Co-producători: TVR şi Radio România. Organizatori: Artexim, Primăria Capitalei şi ARCUB. Din program:

• Recitaluri și concerte camerale – Czech Philharmonic Orchestra. Dirijor: Cristian Măcelaru. Solist: Nikolaj Znaider – vioară – ora 17:00, la Ateneul Român
• Mari orchestre ale lumii – Pittsburgh Symphony Orchestra. Dirijor: Manfred Honeck. Solist: Matthias Goerne (bariton) – ora 19:30, la Sala Mare a Palatului
• Concertele de la miezul nopții – Concerto Köln & Giuliano Carmignola. Solist și dirijor: Giuliano Carmignola. Concertmaistru: Mayumi Hirasaki – ora 22:30, la Ateneul Român

* Asociaţia ESCU prezintă cea de-a treia ediţie aniversară a evenimentului „Festivalul Ambasadelor”, având ca temă în acest an conceptul de „ONE World”, fiind organizat în perioada 7-10 septembrie la Grand Hotel du Boulevard, spaţiul unde vor fi găzduite expoziţiile de artă etnografică şi conferinţele inspiraţionale, Cinema PRO, unde vor fi difuzate filme artistice şi documentare recente din peste 15 ţări, şi Parcul Titan, locul de desfăşurare al World Bazaar & Show, cu spectacole exotice de World Music şi dansuri din toate colţurile lumii, cu standuri de prezentare ale ambasadelor participante, ateliere, ceremonii şi workshop-uri multiculturale şi degustări de preparate culinare din peste 10 bucătării tradiţionale. Vor avea loc spectacole de muzică şi dans cu influenţe din ţări precum India, Indonezia, Angola, Argentina, Brazilia, Malaezia, Vietnam, Grecia, Cuba, Iordania, Peru, Coreea de Sud, Armenia, China şi România. Festivalul va cuprinde, ca prim element de noutate, o expoziție centrală comună, care va reuni ideea de „Costumele lumii – meșteșugul care leagă civilizațiile”, prin participarea a peste 40 de țări expozante. Printre partenerii media: Radio România București FM, Radio România Cultural

* Una dintre cele mai importante manifestări cinematografice dedicate producțiilor de dans, ajunsă la cea de-a III–a ediție, Bucharest International Dance Film Festival – BIDFF 2017 va avea loc în perioada 7 – 10 septembrie, şi se va desfășura la Cinema „Elvira Popesco”, Centrul Național al Dansului București, Muzeul Național de Artă Contemporană. Tema ediției din acest an, „The Age Of The Strange”, își propune o întoarcere la starea de natural, căutând modalități de expunere “tehno-surealiste”, îmbrățișând contradicția și fragilitatea. În plus, va avea loc o serie de evenimente în spații necovenționale din capitală, precum URBANINC sau Gallery. Bucharest International Dance Film Festival este organizat de Asociația Tangaj Dance, un proiect cultural co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Parteneri: Cinema „Elvira Popesco” (Institutul Francez din România), Centrul Național al Dansului București, Muzeul Național de Artă Contemporană, Ambasada Israelului și Ambasada Spaniei la București, Asociația „Odaia Creativă” (URBANINC), Gallery și Colorgrade. Printre partenerii media: Radio România Cultural

* Găești, jud. Dâmboviţa: Asociaţia Culturală Ultima Concept, în parteneriat cu Primăria Găeşti, organizează, în perioada 7-10 septembrie, cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Nai „Gheorghe Zamfir”. În premieră în România, vor participa 20 de naişti din Coreea de Sud, care vor interpreta în oraşul muzicianului român piese excepţionale din paleta de expresie a acestui instrument, inclusiv folclor românesc. Festivalul se va deschide cu o conferinţă de presă şi un microrecital pentru invitaţi

* Toronto, Canada: Producția „Soldaţii. Poveste din Ferentari”, debutul în lungmetraj al regizoarei Ivana Mladenovic, va avea premiera mondială în cadrul secțiunii „Discovery” a celei de-a 42-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Toronto (7 – 17 sep.)

– S-a întâmplat într-o zi de 7 septembrie

* Cu 278 de ani în urmă (1739) a avut loc Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria și Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Țării Românești

* Se împlinesc 205 ani (1812) de când a avut loc Bătălia de la Borodino (localitate în Rusia, la 110 km vest de Moscova), între armatele ruse, conduse de Kutuzov, şi cele franceze, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie acelaşi an. Bătălia de la Borodino (încheiată nedecis) a reprezentat una dintre operaţiunile importante din cadrul campaniei lui Napoelon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în luna iunie acelaşi an

* Se împlinesc 160 de ani (1857) de la începerea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti, câştigate de unionişti (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856). La data de 7/19.VII.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc în Moldova, falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei decideau ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri marchează, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român (7/19)

* Acum 129 de ani (1888) americanca Edith Eleanor McLean, născută la această dată şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost primul nou-născut introdus într-un incubator

* Cu 122 de ani în urmă (1895) sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), i-a graţiat pe memorandişti. Aceştia participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania (Sibiu, 20-21.I.1892) şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul Imperiu (7/19)

* Acum 86 de ani (1931) a avut loc alegerea pentru a doua oară a lui Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, ca preşedinte al Sesiunii ordinare (a XII-a) a Adunării Societăţii Naţiunilor, fiind singurul care a deţinut acest mandat consecutiv în analele organizaţiei

* Acum 77 de ani (1940) a fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durustor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei. Documentul a fost ratificat, de partea română, prin semnătura generalului Ion Antonescu, conducător al statului, la 10 septembrie 1940

* Cu 73 de ani în urmă (1944) şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a demisionat pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”

* Acum 68 de ani (1949) era proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alegea primul preşedinte federal, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). La 15 septembrie era ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer (1876-1976), reales de trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). În data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Cu 58 de ani în urmă (1959) s-a încheiat, la Geneva, un acord între SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componenţa următoarelor zece state: Marea Britanie, Canada, Franţa, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi URSS. Comitetul şi-a început activitatea la Geneva, la 15 martie 1960

* În urmă cu 53 de ani (1964) au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, Šip, în prezenţa şefilor de stat ai României (Gheorghe Gheorghiu-Dej) şi Iugoslaviei (Iosif Broz Tito), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Finalizarea lucrărilor a fost consemnată la 16 mai 1972

* Se împlinesc 40 de ani (1977) de la semnarea, la Washington, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos, a Tratatului privind Canalul Panama, în baza căruia jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze (Canalul a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama la 31.XII.1999). Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” SUA construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2017)

– Sf. Cozma şi Damian, doctori fără de arginţi (Calendarul Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2017)

– 1850: S-a născut Constantin I. Istrati, chimist şi medic; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie (a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti); a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902); membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1913-1916) (m. 1918)

– 1867: A murit arhiepiscopul Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1853/1855) (n. 1794) – 150 de ani

– 1880: A murit, la Wiesbaden, în Germania, Emanoil (Manolache) Costache Epureanu, fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri – în 1870 (1 mai – 26 decembrie) și în 1876 (6 mai – 5 august) (n. 1820, la Bârlad)

– 1889: S-a născut Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (m. 1943)

– 1897: A murit Nicolae Popovici, compozitor de muzică bisericească, profesor şi dirijor de cor (n. 1857) – 120 de ani

– 1897: S-a născut Alexandru Rally, poet şi traducător (din poezia franceză); a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (m. 1986) – 120 de ani

– 1900, 7/20: S-a născut pedagogul Stanciu Stoian; contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1902: S-a născut Şerban Cioculescu, critic şi istoric literar, caragialeolog, publicist şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988) – 115 ani

– 1904: S-a născut inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1910: S-a născut Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (m. 1987)

– 1911: S-a născut Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (m. 1976)

– 1915, 7/20: A murit Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (n. 1833)

– 1924: S-a născut (la Salonic, Grecia) pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999)

– 1929: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2001)

– 1930: S-a născut prozatorul şi publicistul Ion Arieşanu. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 8.IX.1930

– 1930: S-a născut Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2011)

– 1939: S-a născut Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (m. 2009)

– 1941: S-a născut Ion Ghinoiu, profesor doctor în geografie, cercetător principal la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, membru al Comisiei de Etnologie a Universităţii Bucureşti şi al Societăţii de Antropologie Culturală din România; a lucrat peste 45 de ani în cercetarea etnologică, şi este autorul a sute de lucrări ştiinţifice şi de cărţi, printre care dicţionarele „Obiceiuri populare de peste an” (1997), „Panteonul românesc” (2001), „Atlasul Etnografic Român”, vol. I–IV (2003–2011); profesorul universitar doctor, Ion Ghinoiu a primit premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în 1990, pentru volumul „Demografie şi Etnografie”(1986)

– 1944: S-a născut actorul și cascadorul Paul Fister (m. 2017)

– 1960: S-a născut Nae (Nicolae) Caranfil, regizor de film, scenarist şi actor; fiul criticului şi istoricului de film Tudor Caranfil

– 1965: S-a născut soprana Angela Gheorghiu; după debutul său internaţional, din 1992, la Opera Regală din Londra, „Covent Garden”, cu „Boema” de Puccini, s-a stabilit în străinătate

– 1972: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu – 45 de ani

– 1973: A murit Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător şi eseist (n. 1904)

– 1993: A murit Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1924)

– 1999: A murit portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (n. 1909)

– 2001: A murit istoricul Pompiliu Teodor; specialist în istoria central-europeană a secolului al XVIII-lea, în istoria istoriografiei şi în istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea; membru corespondent al Academiei Române  din 1990 (n. 1930)

– 2002: A murit lingvistul Eugenio Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; părinte al lingvisticii integrale; specialist în lingvistica generală şi romanică; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1921, la Mihăileni, azi în R. Moldova) – 15 ani

– 2008: A murit actorul Ilarion Ciobanu (n. 1931)

– 2013: A murit criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (n. 1947)

– 2016: A murit poetul, eseistul şi publicistul Ilorian Păunoiu (n. 1965) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Tallinn, Estonia: Reuniune a miniştrilor de externe din cadrul UE

– Atena: Vizita președintelui francez, Emmanuel Macron în Grecia (7 – 8 sep.)

– Sarajevo: Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, efectuează o vizită oficială în Bosnia-Herţegovina (7 – 8 sep.)

– Frankfurt: Reuniune a Băncii Centrale Europene pe tema politicii monetare din zona euro

– Londra: Prima dezbatere parlamentară pe tema proiectului de lege vizând abrogarea actului de aderare a Regatului Unit la comunitatea europeană

– Londra: Autorul britanic de romane de spionaj, John Le Carré, prezintă ultima sa lucrare

– New York: Săptămâna Modei (7 – 15 sep.)

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea Naţională a Republicii Federative a Braziliei; aniversarea proclamării independenţei faţă de Portugalia/1822 – 195 de ani

– 1533: S-a născut Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat literatura şi artele; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană” (m. 1603)

– 1707: S-a născut Georges (Louis Leclerc) de Buffon, naturalist şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (m. 1788) – 310 ani

– 1726: S-a născut compozitorul şi şahistul francez François Philidor; considerat cel mai bun jucător de şah al secolului al XVIII-lea (m. 1795)

– 1844: S-a născut arhitectul francez Émile André Lecomte du Noüy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (m. 1914)

– 1866: S-a născut scriitorul francez Tristan Bernard (m. 1947)

– 1870: S-a născut Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (m. 1938)

– 1881: S-a născut Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1943)

– 1881: A murit Sidney Lanier, scriitor şi critic literar american (n. 1842)

– 1907: A murit poetul francez Sully Prudhomme (nume real: René-François-Armand Prudhomme); primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, la 10 decembrie 1901 (n. 1839) – 110 ani

– 1909: S-a născut (la Istanbul, din părinţi greci) Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător american de film (m. 2003)

– 1911: S-a născut Todor Jivkov, om politic comunist şi fost preşedinte al Bulgariei între anii 1971 şi 1989 (m. 1998)

– 1914: S-a născut astrofizicianul american James A. Van Allen; cercetări asupra atmosferei şi a câmpului magnetic terestru; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane (m. 2006)

– 1917: S-a născut Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (m. 2013) – 100 de ani

– 1926: S-a născut producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (m. 2015)

– 1949: A murit José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii murale mexicane (n. 1883)

– 1949: S-a născut interpreta americană Gloria Gaynor (numele real: Gloria Fowels), supranumită „regina muzicii disco”

– 1962: A murit romanciera daneză Karen Blixen (cunoscută şi sub pseudonimul Isak Dinesen) (n. 1885) – 55 de ani

– 1994: A murit James Clavell, scriitor, scenarist şi regizor britanic (n. 1924)

– 1997: A murit Mobutu Sese Seko, mareşal şi om politic, autoproclamat preşedinte al Republicii Zair (n. 1930) – 20 de ani

– 2008: A murit baritonul englez Peter Glossop (n. 1928)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 septembrie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* De la ora 18:30, la Teatrul de Artă (Str. Sf. Ștefan nr. 21), autoarea O.G. Arion și Editura Librex Publishing organizează lansarea celui de-al doilea volum al seriei, „Nemuritor”

– S-a întâmplat într-o zi de 7 septembrie

* Cu 277 de ani în urmă (1739) a avut loc Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria și Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Țării Românești

* Acum 204 ani (1812) a avut loc Bătălia de la Borodino (localitate în Rusia, la 110 km vest de Moscova), între armatele ruse, conduse de Kutuzov, şi cele franceze, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie acelaşi an. Bătălia de la Borodino (încheiată nedecis) a reprezentat una dintre operaţiunile importante din cadrul campaniei lui Napoelon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în luna iunie acelaşi an

* În urmă cu 159 de ani (1857) începeau alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti, câştigate de unionişti (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856). La data de 7/19.VII.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc în Moldova, falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei decideau ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri marchează, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român (7/19)

* Acum 128 de ani (1888) americanca Edith Eleanor McLean, născută la această dată şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost primul nou-născut introdus într-un incubator

* Cu 121 de ani în urmă (1895) sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), i-a graţiat pe memorandişti. Aceştia participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania (Sibiu, 20-21.I.1892) şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul Imperiu (7/19)

* Se împlinesc 85 de ani (1931) de când a avut loc alegerea pentru a doua oară a lui Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, ca preşedinte al Sesiunii ordinare (a XII-a) a Adunării Societăţii Naţiunilor, fiind singurul care a deţinut acest mandat consecutiv în analele organizaţiei

* Acum 76 de ani (1940) a fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durustor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei. Documentul a fost ratificat, de partea română, prin semnătura generalului Ion Antonescu, conducător al statului, la 10 septembrie 1940

* Cu 72 de ani în urmă (1944) şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a demisionat pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”

* Acum 67 de ani (1949) era proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alegea primul preşedinte federal, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). La 15 septembrie era ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer (1876-1976), reales de trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). În data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Cu 57 de ani în urmă (1959) s-a încheiat, la Geneva, un acord între SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componenţa următoarelor zece state: Marea Britanie, Canada, Franţa, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi URSS. Comitetul şi-a început activitatea la Geneva, la 15 martie 1960

* În urmă cu 52 de ani (1964) au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, Šip, în prezenţa şefilor de stat ai României (Gheorghe Gheorghiu-Dej) şi Iugoslaviei (Iosif Broz Tito), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Finalizarea lucrărilor a fost consemnată la 16 mai 1972

* Tot într-o zi de 7 septembrie, acum 39 de ani (1977), a avut loc semnarea, la Washington, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos, a Tratatului privind Canalul Panama, în baza căruia jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze (Canalul a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama la 31.XII.1999). Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” SUA construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2016)

– 1850: S-a născut Constantin I. Istrati, chimist şi medic; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie (a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti); a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902); membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1913-1916) (m. 1918)

– 1867: A murit arhiepiscopul Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1853/1855) (n. 1794)

– 1880: A murit, la Wiesbaden, în Germania, Emanoil (Manolache) Costache Epureanu, fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri – în 1870 (1 mai – 26 decembrie) și în 1876 (6 mai – 5 august) (n. 1820, la Bârlad)

– 1889: S-a născut Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (m. 1943)

– 1897: S-a născut Alexandru Traian Rally, poet, traducător (din poezia franceză) şi bibliograf; a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (m. 1986)

– 1900, 7/20: S-a născut pedagogul Stanciu Stoian; contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1902: S-a născut criticul şi istoricul literar Şerban Cioculescu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1904: S-a născut inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1910: S-a născut Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (m. 1987)

– 1911: S-a născut Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (m. 1976) – 105 ani

– 1915, 7/20: A murit Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (n. 1833)

– 1924: S-a născut (la Salonic, Grecia) pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999)

– 1929: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2001)

– 1930: S-a născut prozatorul şi publicistul Ion Arieşanu. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 8.IX.1930

– 1930: S-a născut Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2011)

– 1939: S-a născut Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (m. 2009)

– 1941: S-a născut Ion Ghinoiu, profesor doctor în geografie, cercetător principal la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, membru al Comisiei de Etnologie a Universităţii Bucureşti şi al Societăţii de Antropologie Culturală din România. A lucrat peste 45 de ani în cercetarea etnologică, şi este autorul a sute de lucrări ştiinţifice, şi autor de cărţi, printre care dicţionarele „Obiceiuri populare de peste an” (1997), „Panteonul românesc” (2001), „Atlasul Etnografic Român”, vol. I–IV (2003–2011). Profesorul universitar doctor, Ion Ghinoiu a primit premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în 1990, pentru volumul „Demografie şi Etnografie”(1986) – 75 de ani

– 1960: S-a născut Nae (Nicolae) Caranfil, regizor de film, scenarist şi actor; fiul criticului şi istoricului de film Tudor Caranfil

– 1965: S-a născut soprana Angela Gheorghiu; după debutul său internaţional, din 1992, la Opera Regală din Londra, „Covent Garden”, cu „Boema” de Puccini, s-a stabilit în străinătate

– 1973: A murit Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător şi eseist (n. 1904)

– 1993: A murit Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1924)

– 1999: A murit portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (n. 1909)

– 2001: A murit istoricul Pompiliu Teodor; specialist în istoria central-europeană a secolului al XVIII-lea, în istoria istoriografiei şi în istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea; membru corespondent al Academiei Române  din 1990 (n. 1930) – 15 ani

– 2002: A murit lingvistul român Eugeniu Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; specialist în lingvistica generală şi romanică; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1921, la Mihăileni, azi în R. Moldova)

– 2008: A murit actorul Ilarion Ciobanu (n. 1931)

– 2013: A murit criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (n. 1947)

EVENIMENTE EXTERNE

– Rio de Janeiro: Cea de-a 15-a ediţie a Jocurilor Paralimpice de vară, cea mai importantă competiţie multisportivă pentru sportivi cu handicap, şi primele organizate în America latină, la care sunt aşteptaţi să participe 4.350 de sportivi din 176 de ţări (7 – 18 sep.)

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea Naţională a Republicii Federative a Braziliei; aniversarea proclamării independenţei faţă de Portugalia – 1822

– 1533: S-a născut Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat literatura şi artele; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană” (m. 1603)

– 1707: S-a născut Georges-Louis Leclerc, baron de Buffon, naturalist şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (m. 1788)

– 1726: S-a născut compozitorul şi şahistul francez François Philidor; considerat cel mai bun jucător de şah al secolului al XVIII-lea (m. 1795) – 290 de ani

– 1844: S-a născut arhitectul francez Émile André Lecomte du Noüy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (m. 1914)

– 1866: S-a născut scriitorul francez Tristan Bernard (m. 1947) – 150 de ani

– 1870: S-a născut Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (m. 1938)

– 1881: S-a născut Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1943) – 135 de ani

– 1881: A murit Sidney Lanier, scriitor şi critic literar american (n. 1842) – 135 de ani

– 1907: A murit poetul francez Sully Prudhomme; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1901 (n. 1839)

– 1909: S-a născut (la Istanbul, din părinţi greci) Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător american de film (m. 2003)

– 1911: S-a născut Todor Jivkov, om politic comunist şi fost preşedinte al Bulgariei între anii 1971 şi 1989 (m. 1998) – 105 ani

– 1914: S-a născut astrofizicianul american James A. Van Allen; cercetări asupra atmosferei şi a câmpului magnetic terestru; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane (m. 2006)

– 1917: S-a născut Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (m. 2013)

– 1926: S-a născut producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (m. 2015) – 90 de ani

– 1949: A murit José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii murale mexicane (n. 1883)

– 1949: S-a născut interpreta americană Gloria Gaynor (numele real: Gloria Fowels), supranumită „regina muzicii disco”

– 1962: A murit romanciera daneză Karen Blixen (n. 1885)

– 1994: A murit James Clavell, scriitor, scenarist şi regizor britanic (n. 1924)

– 1997: A murit Mobutu Sese Seko, mareşal şi om politic, autoproclamat preşedinte al Republicii Zair (n. 1930)

– 2008: A murit baritonul englez Peter Glossop (n. 1928)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 septembrie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat
* ora 9:00 – activităţi în Comisiile parlamentare
* ora 12:30 – şedinţa pregătitoare a Biroului Permanent
* ora 13:00 – şedinţa Biroului Permanent
* ora 14:00 – lucrări în grupurile parlamentare
* ora 16:00 – lucrări în plen
* Lucrări în Comisiile permanente:
• ora 12:00 – Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital – la sala „Mihai Viteazu” – nivel P1 (şedinţă comună a Comisiilor pentru buget, finanţe şi Comisiile juridice din Senat şi Camera Deputaţilor)
• ora 12:00 – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări – la sala „Mihai Viteazu”, nivel P1
• ora 13:30 – Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO – la sala de şedinţe a Comisiei de cultură a Senatului, cam. 6053

– Camera Deputaţilor
* ora 14:00 – şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare
* ora 15:00 – activităţi în cadrul grupurilor parlamentare
* ora 16:00 – şedinţă în plen

– Culte, Biserică
* Jud. Botoşani: În perioada 5 – 9 septembrie, vor avea loc în Arhiepiscopia Iașilor mai multe sfințiri de locașuri de cult, dar și unele evenimente organizate în memoria Preafericitului Patriarh Teoctist. Astăzi, va avea loc un simpozion care va debuta la ora 10:00, în Parohia Victoria (comuna Stăuceni) – loc unde Preafericirea Sa a ctitorit biserica parohială. La ora 12:30, în cimitirul din sat, se va săvârși slujba Parastasului pentru părinții PF Teoctist. Ziua se va încheia cu vizitarea Casei Memoriale a acestuia, din Parohia Tocileni (comuna Stăuceni)

– Învăţământ, Cercetare
* În perioada 7 – 10 septembrie, Universitatea din București va găzdui Conferința anuală a International society for Cultural History (ISCH), cu tema „Timp și cultură”. Organizatorii propun o discuție asupra timpului și a multitudinii aspectelor și percepțiilor sale culturale, pornind de la constatarea conform căreia cultura se impune ca instrumentul principal al interpretării timpului

– Cultură
* Ediţia a XXII-a a Festivalului Internaţional “George Enescu” va avea loc între 30 august şi 20 septembrie, la Sala Palatului şi Ateneul Român şi va găzdui 58 de concerte în săli, precum şi multe alte evenimente în aer liber, în cadrul ”Pieţei Festivalului” şi al ”Bucureştiului Creativ”. Ediţie desfăşurată sub înaltul patronaj al Preşedintelui României. Producător: Guvernul României prin Ministerul Culturii. Co-producători: Radio România şi TVR. Organizatori: Artexim şi ARCUB (Centrul Cultural al Municipiului București). Printre partenerii media: Radio România Cultural şi Radio România Muzical. Din program:
• Recital The Deutsche Kammerphilharmonie Bremen – ora 17:00, la Ateneul Român. Dirijor: Trevor Pinnock. Solistă: Maria João Pires – pian
• Concert susţinut de San Francisco Symphony – ora 19:30, la Sala Mare a Palatului. Dirijor: Michael Tilson Thomas
* Asociația Culturală REPLIKA organizează, în perioada 7 septembrie – 9 noiembrie, de la ora 19:00, la Centrul de teatru educațional Replika din Str. Lânăriei nr. 93-95, sector 4, proiectul de artă educațională și cultură participativă „Povești la Replika”, care prezintă, spectacole de teatru, cărți și filme înrudite tematic. Evenimentul este un proiect cultural finanţat de ARCUB, în cadrul Programului cultural „Ești București”
* Cluj–Napoca: SoNoRo Conac aduce astăzi concertul de cameră la Casa Boema din municipiu – ora 20:00. Printre partenerii media: Radio România Cultural şi Radio România Muzical

– Sport
* De la ora 11:00, la sediul Centrului de Creaţie şi Tradiţie – CREART, din Piaţa Lahovari nr. 7, se va desfăşura conferinţa de presă prin care va fi deschisă oficial Săptămâna Europeană a Sportului, eveniment desfăşurat, între 7 şi 13 septembrie, la nivelul întregului continent, cu participarea a milioane de oameni din cele 28 de ţări ale UE, la care se adaugă alte 6 ţări europene. La conferinţa de presă de deschidere a SES vor participa cei doi ambasadori ai evenimentului din partea României, Gabriela Szabo, fostă campioană olimpică, ministrul Tineretului şi Sportului, George Boroi, vicecampion european, preşedintele CSA Steaua Bucureşti şi primarul general al Bucureştiului, dr. Sorin Oprescu
* Selecţionata de fotbal a României întâlneşte echipa Greciei – ora 21:45, pe Arena Naţională

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2015)

– 1850: S-a născut Constantin I. Istrati, chimist şi medic; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie (a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti); a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902); membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1913-1916) (m. 1918) – 165 de ani

– 1857, 7/19: Încep alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti, câştigate de unionişti (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856). NOTĂ: La 7/19.VII.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc în Moldova, falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească; la 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei decid ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova; ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), se ajunge la o soluţie de compromis: Marea Britanie acceptă anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumeşte cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin; aceste hotărâri marchează, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român

– 1867: A murit arhiepiscopul Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1853/1855) (n. 1794)

– 1880: A murit, la Wiesbaden, în Germania, Emanoil (Manolache) Costache Epureanu, fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri – în 1870 (1 mai – 26 decembrie) și în 1876 (6 mai – 5 august) (n. 1820, la Bârlad) – 135 de ani

– 1889: S-a născut Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (m. 1943)

– 1895, 7/19: Sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), îi graţiază pe memorandişti; aceştia participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania (Sibiu, 20-21.I.1892) şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul Imperiu – 120 de ani

– 1897: S-a născut Alexandru Traian Rally, poet, traducător (din poezia franceză) şi bibliograf; a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (m. 1986)

– 1900, 7/20: S-a născut pedagogul Stanciu Stoian; contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984) – 115 ani

– 1902: S-a născut criticul şi istoricul literar Şerban Cioculescu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1904: S-a născut inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1910: S-a născut Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (m. 1987) – 105 ani

– 1911: S-a născut Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (m. 1976)

– 1915, 7/20: A murit Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (n. 1833) – 100 de ani

– 1924: S-a născut (la Salonic, Grecia) pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999)

– 1929: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2001)

– 1930: S-a născut Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2011) – 85 de ani

– 1930: S-a născut prozatorul şi publicistul Ion Arieşanu – 85 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 8.IX.1930

– 1931: Alegerea pentru a doua oară a lui Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, ca preşedinte al Sesiunii ordinare (a XII-a) a Adunării Societăţii Naţiunilor, fiind singurul care a deţinut acest mandat consecutiv în analele organizaţiei

– 1939: S-a născut Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (m. 2009)

– 1940: A fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durustor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei – 75 de ani. NOTĂ: Documentul a fost ratificat, de partea română, prin semnătura generalului Ion Antonescu, conducător al statului, la 10 septembrie 1940

– 1941: S-a născut Ion Ghinoiu, profesor doctor în geografie, cercetător principal la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, membru al Comisiei de Etnologie a Universităţii Bucureşti şi al Societăţii de Antropologie Culturală din România. A lucrat peste 45 de ani în cercetarea etnologică, şi este autorul a sute de lucrări ştiinţifice, şi autor de cărţi, printre care dicţionarele „Obiceiuri populare de peste an” (1997), „Panteonul românesc” (2001), „Atlasul Etnografic Român”, vol. I–IV (2003–2011). Profesorul universitar doctor, Ion Ghinoiu a primit premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în 1990, pentru volumul „Demografie şi Etnografie”(1986)

– 1944: Șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, demisionează pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”

– 1960: S-a născut Nae (Nicolae) Caranfil, regizor de film, scenarist şi actor; fiul criticului şi istoricului de film Tudor Caranfil – 55 de ani

– 1964: Au loc, la Gura Văii şi, respectiv, Šip, în prezenţa şefilor de stat ai României (Gheorghe Ghorghiu-Dej) şi Iugoslaviei (Iosif Broz Tito), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I – 50 de ani; finalizarea lucrărilor a fost consemnată la 16 mai 1972

– 1965: S-a născut soprana Angela Gheorghiu; după debutul său internaţional, din 1992, la Opera Regală din Londra, „Covent Garden”, cu „Boema” de Puccini, s-a stabilit în străinătate – 50 de ani

– 1973: A murit Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător şi eseist (n. 1904)

– 1993: A murit Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1924)

– 1999: A murit portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (n. 1909)

– 2001: A murit istoricul Pompiliu Teodor; specialist în istoria central-europeană a secolului al XVIII-lea, în istoria istoriografiei şi în istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (n. 1930)

– 2002: A murit lingvistul român Eugeniu Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; specialist în lingvistica generală şi romanică; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1921, la Mihăileni, azi în R. Moldova)

– 2008: A murit actorul Ilarion Ciobanu (n. 1931)

– 2013: A murit criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (n. 1947)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (7 – 10 sep.)

– Bruxelles: Comisia Europeană organizează noi discuţii cu Rusia şi Ucraina despre o zonă de liber schimb UE- Ucraina, considerată de Moscova că ar aduce prejudicii economiei sale

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Uniunii Europene Agricultură şi Pescuit

– Iran: Vizita preşedintelui Austriei, Heinz Fischer, fiind primul şef de stat european care merge la Teheran în ultimul deceniu. Oficialul străin va fi însoţit de o delegaţie de rang înalt din care vor face parte vicecancelarul Reinhold Mitterlehner, ministrul de externe, Sebastian Kurz şi preşedintele Camerelor economice federale, Christoph Leitl (7 – 9 sep.)

– Bruxelles: Workshop organizat de Comisia Europeană pe tema participării publice în domeniul gestiunii deşeurilor radioactive -Clădirea EESC Treves

– Bruxelles: Agricultori din Belgia, Franţa, Germania şi Olanda vor defila de la Gara de Nord spre Cartierul European, trecând prin centura mică a capitalei, pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de politica agricolă comunitară, cu ocazia reuniunii Consiliului UE în format miniştri ai Agriculturii

– Trinidad și Tobago: Alegeri prezidențiale

– Port Moresby, Papua Noua Guinee: Reuniune a liderilor insulelor din Pacific (7 – 11 sep.)

– Paris: Reuniunea asupra climei la nivel ministerial înainte de conferința de la Paris, din decembrie

– Durban, Africa de Sud: Congresul mondial al pădurilor (7 – 11 sep.)

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea Naţională a Republicii Federative a Braziliei; aniversarea proclamării independenţei faţă de Portugalia – 1822

– În Statele Unite ale Americii se sărbătoreşte „Ziua Muncii”, la propunerea sindicatelor (Central Labour Union); se marchează în prima zi de luni din septembrie, începând din 1882

– 1533: S-a născut Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat literatura şi artele; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană” (m. 1603)

– 1707: S-a născut Georges-Louis Leclerc, baron de Buffon, naturalist şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (m. 1788)

– 1726: S-a născut compozitorul francez François Philidor (m. 1795)

– 1739: Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria și Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Țării Românești

– 1812: A avut loc Bătălia de la Borodino (localitate în Rusia, la 110 km vest de Moscova), între armatele ruse, conduse de Kutuzov, şi cele franceze, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie acelaşi an; bătălia de la Borodino (încheiată nedecis) a reprezentat una dintre operaţiunile importante din cadrul campaniei lui Napoelon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în luna iunie acelaşi an

– 1844: S-a născut arhitectul francez Émile André Lecomte du Noüy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (m. 1914)

– 1866: S-a născut scriitorul francez Tristan Bernard (m. 1947)

– 1870: S-a născut Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (m. 1938) – 145 de ani

– 1881: S-a născut Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (m. 1943)

– 1881: A murit Sidney Lanier, scriitor şi critic literar american (n. 1842)

– 1888: Americana Edith Eleanor McLean, născută la această dată şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost primul nou-născut introdus într-un incubator

– 1907: A murit poetul francez Sully Prudhomme; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1901 (n. 1839)

– 1909: S-a născut (la Istanbul, din părinţi greci) Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător american de film (m. 2003)

– 1911: S-a născut Todor Jivkov, om politic comunist şi fost preşedinte al Bulgariei între anii 1971 şi 1989 (m. 1998)

– 1914: S-a născut astrofizicianul american James A. Van Allen; cercetări asupra atmosferei şi a câmpului magnetic terestru; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane (m. 2006)

– 1917: S-a născut Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (m. 2013)

– 1949: Este proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză; la 12 septembrie Adunarea Federală alege primul preşedinte federal, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954); la 15 septembrie este ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer (1876-1976), reales de trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). NOTĂ: La 7 octombrie 1949 va fi proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

– 1949: A murit José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii murale mexicane (n. 1883)

– 1949: S-a născut interpreta americană Gloria Gaynor (numele real: Gloria Fowels), supranumită „regina muzicii disco”

– 1959: Se încheie, la Geneva, un acord între SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componenţa următoarelor zece state: Marea Britanie, Canada, Franţa, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi URSS (Comitetul îşi începe activitatea la Geneva, la 15 martie 1960)

– 1962: A murit romanciera daneză Karen Blixen (n. 1885)

– 1977: Semnarea, la Washington, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos, a Tratatului privind Canalul Panama, în baza căruia jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze (Canalul a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama la 31.XII.1999). NOTĂ: Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914; la 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” SUA construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

– 1994: A murit James Clavell, scriitor, scenarist şi regizor britanic (n. 1924)

– 1997: A murit Mobutu Sese Seko, mareşal şi om politic, autoproclamat preşedinte al Republicii Zair (n. 1930)

– 2008: A murit baritonul englez Peter Glossop (n. 1928)

Sursa: RADOR