Calendarul zilei – 7 octombrie
Publicat de Codrin RAITA, 7 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 7 octombrie 2024, 14:00
S-a întâmplat într-o zi de 7 octombrie
* Se împlinesc 5785 de ani de când, în Calendarul evreiesc, 7 octombrie 3761 î.Hr. este considerată data istorică la care Dumnezeu a creat primul om, pe Adam. De atunci este socotită intrarea în vigoare a Calendarului evreiesc (la ora 5 și 204 de părți), folosit în religia iudaică. Ca și calendarul chinezesc, este un calendar luni-solar, care se bazează atât pe un ciclu lunar cât și pe unul solar (care definește anii), fiind diferit de calendarul gregorian, care sa bazează doar pe ciclul solar, sau de calendarul musulman, care este pur lunar. Lunile încep cu luna nouă, iar prima zi a anului (Rosh Hashanah) poate avea loc numai luni, marți, joi sau sâmbătă (astfel, pentru a face lucrurile să funcționeze, anul precedent este prelungit pentru o zi). O oră în calendarul evreiesc este formată din 1.080 de părți, fiecare dintre ele având 76 de momente. Anul Nou iudaic 5785 a început la asfinţitul soarelui miercuri 2 octombrie 2024
* Acum 326 de ani (1698) 38 de protopopi ortodocşi au semnat un act denumit „Manifest de unire” şi redactat în limba română. Documentul avea şase pagini, pe prima dintre acestea semnatarii declarând că se unesc cu „Biserica Romei cea catolicească” şi că doresc să beneficieze de privilegiile de care se împărtăşeau „mădulările şi popii acestei Biserici sfinte”. În plus, cei 38 de protopopi subliniau că se unesc doar dacă vor fi lăsaţi să păstreze obiceiurile Bisericii Răsăritului (cea Ortodoxă), iar după moartea Mitropolitului Atanasie Anghel succesorul său să fie ales de sobor, urmând a fi întărit de papă şi de împărat, dar hirotonit de „patriarhul de sub biruinţa Înălţiei Sale“ (probabil de către patriarhul sârb de la Carlovitz). Manifestul de unire sau Cartea de mărturie din 7 octombrie 1698 este unul dintre cele trei documente care legitimizează unirea cu Biserica Romei a clerului român şi a credincioşilor ortodocşi din Transilvania. Celelalte două documente sunt declaraţia din februarie 1697 a Mitropolitului Teofil şi a altor participanţi la un sinod ţinut în Alba Iulia şi aşa-numitul Act al Unirii semnat de Mitropolitul Atanasie şi de participanţii de la sinodul din 4 septembrie 1700, ţinut la Alba Iulia. Actul este format din trei file (şase pagini), primele două formate dintr-o coală unică îndoită în două iar a treia filă lipită ulterior
* Acum 313 ani (1711) Nicolae Mavrocordat era numit domn al Moldovei (26.IX./7.X.1711 – 25.XII.1715/5.I.1716), fapt ce a dus la începutul regimului fanariot în Moldova (până în 1821)
* Cu 167 de ani în urmă (1857) Mihail Kogălniceanu prezenta în Adunarea ad-hoc a Moldovei (constituită pentru a consulta populaţia asupra necesităţii unirii Principatelor) proiectul de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale” ale românilor moldoveni. Dintre acestea „dorinţa cea mai mare, cea mai generală, aceea hotărâtă de toate generaţiile trecute, aceea care este sufletul generaţiei actuale, aceea care împlinită va face fericirea generaţiilor viitoare este unirea Principatelor într-un singur stat” (7/19)
* În urmă cu 141 de ani (1883) avea loc inaugurarea Castelului Peleş din Sinaia, reşedinţa de vară a primului cuplu regal al României, regele Carol I (1866-1914) şi regina Elisabeta. A fost construit la dorinţa regelui Carol I, între anii 1873 şi 1914, după planurile arhitecţilor Johannes Schultz, Carol Benesch şi Karel Liman, şi a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz şi Bernhard Ludwig din Viena. Castelul Peleş este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din România, având caracter de unicat şi este, prin valoarea sa istorică şi artistică, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a inaugurării inclusiv stilul vechi 25.IX/7X
* Sunt marcați 115 ani (1909) de la premiera operei „Cocoşul de aur” de Nikolai Rimski-Korsakov
* Acum 106 ani (1918) a luat fiinţă Societatea Simfonică „George Enescu” din Iaşi, fondată chiar de cel care-i poartă numele. În perioada 1916 – 1918 a dat 21 de concerte ce au fost dirijate de George Enescu (3 concerte), Mircea Bîrsan (8 concerte), Antonin Ciolan (8 concerte), Mihail Jora (2 concente). La aceste concerte au fost solişti: George Enescu, Mircea Bîrsan, V. Filopi, Alexandru Stavwache (toţi violonişti), N. Teodorescu (violoncel), Tuto Burghelea, Elia Gross (pian). Societatea simfonică „George Enescu” din Iaşi a fost recunoscută ca persoană juridică prin decretul nr. 915. După plecarea lui George Enescu din Iaşi, Societatea simfonică şi-a continuat activitatea, avându-i pe Antonin Ciolan ca director muzical și pe Romeo Drăghici, ca director administrativ. George Enescu a rămas şi după plecarea din Iași preşedintele Societăţii simfonice George Enescu
* Cu 99 de ani în urmă (1925) apărea Decretul Regal privind noua împărţire administrativă a României (judeţ, municipiu, plasă, comună urbană reşedinţă, comună urbană nereşedinţă, comună rurală şi sat), definitivându-se astfel procesele de organizare unitară legislativă şi statală a ţării
* Sunt marcați 75 de ani (1949) de când, în zona de ocupaţie sovietică, era proclamată Republica Democrată Germană („Germania de Est”), cu capitala în Berlinul Răsăritean. Simultan cu declararea RDG, în aceeaşi zi de 7 octombrie 1949, Germania de Vest (aflată sub controlul trupelor americane, engleze şi franceze) s-a declarat şi ea stat independent, sub numele de Republica Federală Germania sau „Germania de Vest” (Occidentală), cu capitala la Bonn. Reunificarea celor două state a devenit oficială pe 3 octombrie 1990, prin utilizarea articolului 23 al Legii fundamentale a Germaniei Federale cu privire la cele cinci landuri răsăritene. De fapt, reunificarea a însemnat anexarea Germaniei Răsăritene la Germania de Vest, pentru că era cea mai directă și legală formă de unire
* În urmă cu 47 de ani (1977) a fost înfiinţată Organizaţia Europeană de Brevete (European Patent Organisation — EPO), pe baza Convenţiei Brevetului European (European Patent Convention — EPC), semnată la München în 1973. Organizaţia are ca misiune eliberarea brevetelor europene, aceasta fiind îndeplinită de Oficiul European de Brevete sub controlul Consiliului de administraţie
* Acum 42 de ani (1982), în perioada 7 – 8 octombrie, Plenara C.C. al P.C.R. a aprobat un proiect de lege privind participarea cu părţi sociale a salariaţilor din instituţiile de stat la constituirea fondului de dezvoltare economică (părţile sociale au fost desfiinţate imediat după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, banii reţinuţi fiind restituiţi)
* Acum 39 de ani (1985) începea operaţiunea de mutare prin translaţie (care a durat până la 15.II.1986) a bisericii Mihai Vodă din Bucureşti. Acest monument istoric, ctitorie a voievodului Mihai Vodă, a fost mutat de pe temeliile sale (pe o distanţă de 289 metri) în vremea dictaturii comuniste, în contextul „sistematizării” care a dus la distrugerea unei treimi din suprafaţa construită a oraşului. Soluţia găsită de specialişti, translaţia, a însemnat, practic, salvarea de la demolare a bisericii
* Tot cu 39 de ani în urmă a fost deturnat pachebotul italian „Achille Lauro”, cu peste 400 de persoane la bord, aflat în croazieră pe Marea Mediterană, de către membri ai organizaţiei Frontul pentru Eliberarea Palestinei
* La Viena, acum 31 de ani (1993), avea loc ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline al Consiliului Europei. La data de 4.X.1993 Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a hotărât, la Strasbourg, admiterea României ca membru al acestui organism
* În urmă cu 23 de ani (2001) avea loc declanşarea Războiului antiterorist din Afganistan în urma atentatelor din 11 septembrie 2001 de la New York şi Washington DC. Trupe ale SUA împreună cu aliaţii britanici au iniţiat o acţiune militară în Afghanistan, atacurile aeriene îndreptându-se spre forţele talibane şi taberele de antrenament ale teroriştilor Al-Qaeda. Este începutul acţiunii aliaţilor intitulate „Enduring Freedom” în Afghanistan, încheiată la 31.XII.2014 şi continuată de la 1.I.2015 cu operaţiunea „Freedom’s Sentinel”. În data de 14 aprilie 2021, președintele SUA, Joe Biden, a declarat că retragerea trupelor americane din Afganistan începe pe 1 mai, pentru a pune capăt celui mai lung război al Americii, respingând cererile pentru ca forțele SUA să rămână pentru a asigura o soluționare pașnică a conflictului intern care macină națiunea afgană. A fost stabilit un termen pentru retragerea tuturor celor 2.500 de soldați americani rămași în Afganistan până la 11 septembrie, exact la 20 de ani de la atacurile Al Qaeda asupra Statelor Unite care au declanșat războiul
* Este marcat 1 an de la izbucnirea conflictului dintre Israel şi mişcarea palestiniană Hamas, după atacul terorist de o amploare fără precedent efectuat în data de 7 octombrie 2023 de comandouri ale militanţilor palestinieni în sudul Israelului, când cel puţin 1.170 de persoane au fost ucise, alte circa 250 de persoane au fost luate ostatice şi duse în Fâşia Gaza
Aniversări – Comemorări
– Sf. Mari Mucenici Serghie şi Vah (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)
– Sfânta Fecioară Maria, Regina Rozariului (Calendarul Romano-Catolic 2024)
– 1875: S-a născut Mihai Carp, scriitor, publicist şi profesor (m. 1967)
– 1877: A murit (a căzut în luptă, la Griviţa) Dimitrie Lemnea, erou al Războiului de independenţă de la 1877 (n. 1850)
– 1886, 7/19: S-a născut istoricul Romulus Cândea, cercetător al istoriei bisericeşti; profesor la Universităţile din Cluj şi Cernăuţi; membru corespondent al Academiei Române din 1929 (m. 1973)
– 1910: S-a născut Eusebiu Camilar, poet, prozator şi traducător (a tradus din Eschil, Aristofan şi Ovidiu, din poezia clasică chineză, din ruşii Puşkin, Gogol, Tolstoi şi Gorki); a prelucrat poveştile arabe din ciclul „1001 de nopţi”; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1965)
– 1912: S-a născut (la Cuconeştii Vechi, jud. Bălţi, azi în R. Moldova) arhimandritul Sofian Boghiu, stareţul Mănăstirii Antim din Bucureşti (din 1950); cunoscut duhovnic şi pictor bisericesc; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai mişcării „Rugul Aprins”, grupare spirituală neagreată de regimul comunist, ce reunea toate marile personalităţi ale intelectualităţii creştin-ortodoxe din acea vreme; deţinut politic între anii 1958 şi 1964 (m. 2002)
– 1923: S-a născut Alexandru Jebeleanu, poet şi publicist (m. 1996)
– 1929: A murit omul politic şi magistratul Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1929 (n. 1867) – 95 de ani
– 1935: S-a născut Livius Ciocârlie, critic şi teoretician literar, eseist, memorialist, publicist şi profesor universitar
– 1937: S-a născut, la Braşov, scriitorul german de origine română Michael Markel; emigrat în Germania în 1992. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1939 (- 85 de ani)
– 1938: S-a născut pictoriţa Paula Ribariu; fondatoarea şi realizatoarea proiectului „Ziarul Neconvenţional”
– 1940: S-a născut actorul, interpretul, poetul și compozitorul Sergiu Cioiu
– 1943: S-a născut Dan Băncilă, artist vizual cu specializările sticlă-metal
– 1946: A murit Emanoil Bucuţa (Emanoil Popescu), scriitor şi publicist; fondator al revistei „Boabe de grâu” (1930); membru corespondent al Academiei Române din 1941 (n. 1887)
– 1947: S-a născut Gheorghe Chivu, lingvist, filolog și profesor universitar; membru corespondent al Academiei Române din 2010
– 1954: S-a născut actriţa Diana Lupescu – 70 de ani
– 1968: S-a născut interpreta de muzică uşoară Luminiţa Anghel
– 1968: A murit Emil Petrovici, lingvist şi folclorist; a întocmit primul studiu amplu de dialectologie slavo-română („Graiul caraşovenilor. Studiu de dialectologie slavă meridională”, 1935); şi-a adus o contribuţie substanţială la realizarea „Atlasului lingvistic” (1936); autorul câtorva studii etno-folclorice şi lingvistice bazate pe anchete dialectale; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1899, la Mali Torac, în Serbia)
– 1979: S-a născut Simona Amânar, una dintre cele mai valoroase gimnaste ale României; a obţinut 7 medalii olimpice şi 10 medalii la campionatele mondiale de gimnastică şi a câştigat cu echipa României patru titluri mondiale consecutive; s-a remarcat în proba de sărituri; în prezent este antrenoare de gimnastică; este a doua sportivă româncă inclusă în International Gymnastics Hall of Fame, după Nadia Comăneci – 45 de ani
– 1980: S-a născut Luiza Zan, solistă, compozitoare, textieră şi profesoară de muzică; supranumită „vocea jazz-ului românesc”
– 1985: A murit Florin Comişel, compozitor şi dirijor (n. 1922)
– 1988: A murit filosoful francez de origine română Ştefan Lupaşcu (Lupasco); a cercetat modul în care filosofia şi ştiinţa îşi reconciliază reciproc ambiţiile având la bază principiul existenţei universale şi ireductibile a contradicţiei; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1900)
– 1994: A murit Alexandru Protopopescu, poet şi critic literar (n. 1942) – 30 de ani
– 1995: A murit poetul, publicistul și avocatul Bazil Gruia (n. 1909)
– 2003: A murit compozitorul şi pianistul Radu Negreanu (n. 1913)
– 2014: A murit Ion Maxim Danciu, eseist, jurnalist, publicist, editor și conferențiar universitar dr.; din 1990 a fost secretar general de redacție al revistei clujene „Tribuna”, pe care a condus-o din 2002 până în 2012 (n. 1948) – 10 ani
– 2018: A murit Paul Cornea, istoric literar, critic şi teoretician literar, profesor universitar; studii privind preromantismul românesc şi romantismul (n. 1923)
– 2022: A murit Onisim Colta, pictor, sculptor, grafician, scenograf şi conferențiar universitar; redactor fondator al Revistei „ARCA”, din 1990 (n. 1952)
EVENIMENTE EXTERNE
– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (7 – 10 oct.)
– Luxemburg: Reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro (Eurogrup)
– New Delhi: Președintele Rep. Maldive, Mohamed Muizzu va vizita India (7 – 9 oct.)
– Srinagar, India: Numărarea voturilor la alegerile pentru adunarea locală din Jammu și Kashmir, administrată de India
– Geneva: Situația resurselor mondiale de apă va fi prezentată de către oficiali ai Organizației Meteorologice Mondiale
– Oslo: Prezentarea proiectului de buget 2025
– Moscova: Reuniunea miniștrilor de externe ai Comunității Statelor Independente
– Dakar, Senegal: Guvernul își prezintă planul de acțiune economică la șase luni de la instalare
– Bogotá, Columbia: Instanța prezintă probe împotriva fostului președinte Alvaro Uribe, acuzat de luare de mită a martorilor și fraudă
– Stockholm: Anunțarea Premiului Nobel pentru Medicină
– Hamburg, Germania: Conferința de la Hamburg privind dezvoltarea durabilă (7 – 8 oct.)
– Washington, DC: Deschiderea sesiunii anuale a Curții Supreme Americane
– Cetatea Vaticanului: Papa Francisc a anunţat o zi creştină de post şi rugăciune pentru pace luni, 7 octombrie, la împlinirea unui an de la atacul Hamas asupra Israelului
– Sydney: Comunitatea evreiască organizează un eveniment pentru comemorarea atacului din 7 octombrie
– Peru: Marș pro-palestinian la Lima
– Bayeux, Franța: A 31-a ediție a Premiilor pentru corespondenți de război Bayeux Calvados-Normandia (7 – 13 oct.)
– Londra: Se deschide un proces împotriva gigantului minier australian BHP pentru responsabilitatea sa într-un dezastru ecologic din Brazilia (7 oct. – 20 dec.)
– Moscova: Sunt marcați 18 ani de la uciderea jurnalistei Anna Politkovskaya
– Wuhan, China: Tenis – turneul WTA de la Wuhan (7 – 13 oct.)
Aniversări – Comemorări
– 7 – 13.X: „Săptămâna de Conştientizare a Dislexiei” este marcată pentru a atrage atenţia asupra problematicii acestei dificultăți specifice de învăţare care desemnează o afectare a modului în care creierul procesează limbajul scris și oral, în ciuda unui intelect normal. Luna octombrie a fost stabilită ca luna acțiunilor de conștientizare asupra dislexiei la nivel mondial de către Asociația Internațională pentru Dislexie, în 2002. „Săptămâna de conştientizare a dislexiei” are loc în prima săptămână completă a lunii octombrie, începând întotdeauna în prima zi de luni a lunii octombrie. Tema din acest an este „Care este povestea ta?”. Pe 8 octombrie în fiecare an este sărbătorită „Ziua internațională a dislexiei”
– 7 – 10.X: „Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor” (#EURegionsWeek) este cea mai mare manifestare anuală dedicată politicii regionale, în care regiunile și orașele își prezintă capacitatea de a genera creștere economică și locuri de muncă, de a pune în aplicare politica de coeziune a Uniunii Europene și de a demonstra importanța nivelului local și regional pentru buna guvernanță europeană. Această a 22‑a ediție, ce are loc la Bruxelles, sub motto-ul „Împuternicirea comunităților”, se va concentra pe patru teme: „Competitivitate și convergență: două fețe ale aceleiași monede”, „Regiuni care întăresc democrația europeană”, „Creștere inteligentă și durabilă pentru regiuni”, „Regiunile au talent”
– „Ziua Mondială a Arhitecturii”; se marchează pe baza unei hotărâri a Consiliului Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor din iunie 1985 şi este consacrată calităţii în arhitectură şi urbanism; după cea de-a XX-a reuniune a Consiliului, de la Barcelona, s-a decis ca din 1997 să se celebreze în aceeaşi zi cu cea a habitatului, adică în prima zi de luni din octombrie, în loc de 1 iulie ca până atunci
– „Ziua Mondială a Habitatului”; se sărbătoreşte în prima zi de luni din octombrie, în baza Rezoluţiei 40/202 din 7.XII.1985 a Adunării Generale a ONU, la recomandarea Comisiei pentru aşezări umane; se marchează din 1986, când s-au împlinit zece ani de la prima Conferinţă a Naţiunilor Unite pentru aşezări umane, de la Vancouver, Canada
– „Ziua Internaţională a Muncii decente” este marcată, începând din anul 2008, la iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi a Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor; în preajma acestei date sunt organizate manifestaţii/sesiuni de informări în vederea sensibilizării actorilor sociali, a instituţiilor administrative şi politice, a societăţii civile asupra dreptului fiecărui om la muncă şi la un venit corespunzător care să-i permită un trai decent
– „Ziua Mondială a Bumbacului”, marcată pentru a aduce părțile interesate împreună, pentru a crește vizibilitatea sectorului bumbacului și conștientizarea rolului critic pe care îl joacă acesta în transformarea economică, dezvoltarea agriculturii și a lanțului valoric, comerțului internațional și reducerea sărăciei; tema de anul acesta este: „Bumbacul pentru bine”. Inițiativa acestei celebrări a luat naştere în 2019, când patru producători de bumbac din Africa subsahariană – Benin, Burkina Faso, Ciad şi Mali – cunoscuţi sub numele de „Cotton Four”, au propus Organizaţiei Mondiale a Comerţului sărbătorirea acestei zile, recunoscută oficial și de ONU, din 2021
– 1488: A murit Verrocchio (Andrea di Cione), sculptor şi pictor italian; unul dintre principalii maeştri ai Renaşterii timpurii (n. 1435)
– 1543, (între 7.X. şi 29.XI): A murit pictorul german Hans Holbein (numit şi „cel Tânăr”) (n. 1497 sau 1498)
– 1849: A murit Edgar Allan Poe, scriitor, critic literar şi editor american (n. 1809) – 175 de ani
– 1885: S-a născut fizicianul danez Niels Bohr; a imaginat modelul atomic, punct de plecare în teoria cuantică modernă (1913) şi a elaborat teoria fisiunii nucleare; Premiul Nobel pentru fizică în 1922, pentru teoria sa privind structura atomului (m. 1962)
– 1903: A murit Rudolf Otto Sigismund Lipschitz, matematician german, cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (n. 1832)
– 1919: S-a născut istoricul francez Georges Duby; s-a ocupat mai ales de Evul mediu francez (m. 1996) – 105 ani
– 1928: S-a născut Lorna Gladys Wing, medic psihiatru britanic; pionieră în domeniul tulburărilor de dezvoltare a copilariei, cercetările sale contribuind la înțelegerea autismului (m. 2014)
– 1931: S-a născut arhiepiscopul sud-african Desmond Tutu; în noiembrie 1985 a fost numit episcop al Bisericii Anglicane de la Johannesburg (primul prelat de culoare care a ocupat această demnitate), iar în aprilie 1986 a fost ales arhiepiscop al bisericii din Capetown; Premiul Nobel pentru Pace în 1984, ca recunoaştere a meritelor sale în lupta non-violentă de eliberare a majorităţii populaţiei opresate din Africa de Sud (m. 2021)
– 1935: S-a născut Thomas Michael Keneally (sau Tom Keneally), romancier, scenarist și eseist australian, cunoscut mai ales pentru cartea sa „Schindler’s Ark”, care a câștigat Booker Prize în 1982 și după care s-a făcut filmul „Lista lui Schindler”, de Steven Spielberg
– 1939: S-a născut chimistul şi profesorul britanic Sir Harry Kroto; Premiul Nobel pentru chimie în 1996, împreună cu chimiştii americani Robert F. Curl Jr. şi Richard E. Smalley (m. 2016) – 85 de ani
– 1939: A murit Harvey Williams Cushing, chirurg şi neurolog american, unul dintre fondatorii neurochirurgiei moderne; contribuţii în chirurgia hipofizei, extinzând experimentele medicului român Nicolae Paulescu în acest domeniu (n. 1869) – 85 de ani
– 1952: S-a născut Vladimir Putin, om politic rus, preşedintele Federaţiei Ruse (2000-2008; 2012-2018, reales în 2018 pentru un mandat de 6 ani), prim-ministru (1999-2000; 2008-2012)
– 1955: S-a născut violoncelistul american de origine chineză Yo-Yo Ma
– 1959: A murit Mario Lanza, cântăreţ american de operă (tenor) de origine italiană (n. 1921) – 65 de ani
– 1964: S-a născut Sam Brown, cântăreaţă şi compozitoare britanică – 60 de ani
– 1967: S-a născut Toni (Michelle) Braxton, interpretă afro-americană de muzică R&B, pop şi soul, compozitoare şi actriţă
– 2001: A murit caricaturistul american Herbert Block (semna sub numele Herblock), care a lucrat peste 50 de ani la ziarul The Washington Post (n. 1909)
– 2006: A murit (a fost asasinată) ziarista rusă Anna Politovskaia, militantă pentru respectarea drepturilor omului, celebră pentru articolele sale critice la adresa Guvernului de la Moscova pe tema războaielor din Cecenia; autoarea mai multor cărţi despre aceste războaie (n. 1958)
– 2013: A murit Patrice Chéreau, actor de film, scenarist, regizor şi producător francez (n. 1944)
– 2014: A murit romancierul, eseistul şi dramaturgul german Siegfried Lenz (n. 1926) – 10 ani
– 2020: A murit fizicianul și chimistul mexican Mario Molina, unul dintre primii cercetători din lume în domeniul chimiei atmosferice; autoritate de talie mondială în domeniul schimbărilor climatice; Premiul Nobel pentru chimie în 1995, pentru descoperirile sale ce au vizat distrugerea stratului de ozon din atmosfera Terrei de către clorofluorocarburi (CFC) (n. 1943)
– 2023: A murit Terence Davies, regizor de film, scenarist și romancier britanic (n. 1945) – 1 an
Sursa: RADOR