Calendarul zilei – 5 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 septembrie 2024, 05:00 / actualizat: 9 septembrie 2024, 14:50

S-a întâmplat într-o zi de 5 septembrie

* Acum 119 ani (1905) a fost semnat, prin medierea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt, după negocieri purtate la Şantierul Naval Portsmouth din Kittery (Maine), Tratatul de la Portsmouth, care a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. Rusia a recunoscut supremaţia Japoniei în Coreea şi s-a întors la interesele sale economice din sudul Manciuriei (inclusiv peninsula Liaodong), şi în jumătatea sudică a insulei Sahalin

* Cu 104 ani în urmă (1920) era publicată în Monitorul Oficial nr. 122 Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă (Legea Trancu-Iaşi), prin care se limita dreptul la grevă, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc. Salariaţii din întreprinderile statului şi din unităţile de interes public (transport, gaze naturale, electricitate, apă, panificaţie, spitale etc.) nu puteau declara greva decât în anumite condiţii. Adoptarea acestei legi a provocat manifestaţii şi întruniri de protest în Capitală şi în multe alte oraşe din ţară

* În urmă cu 84 de ani (1940) regele Carol al II-lea ceda generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii. Cu o zi în urmă, la 4 septembrie, după demisia guvernului Gigurtu, generalul Ion Antonescu fusese numit preşedinte al Consiliului de Miniştri

* Tot acum 84 de ani guvernul Marii Britanii declara că nu recunoaşte arbitrajul germano-italian de la Viena din 30.VIII.1940, prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste

* Într-o zi de 5 septembrie, cu 84 de ani în urmă (1940), Vasile Ionescu era numit director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, funcţie pe care a deţinut-o până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare. Personalitatea lui Vasile Ionescu (1898-1978), militar şi jurist de profesie, este legată nemijlocit de istoria Radioului românesc. Angajat ca avocat în 1931, a urcat treptat în ierarhia administrativă a instituţiei, având un rol important în anihilarea încercării legionarilor de a prelua cu forţa controlul Radioului după asasinarea premierului Armand Călinescu – septembrie 1939

* Sunt marcați 80 de ani (1944) de când, între 5 şi 14 septembrie, Armata a IV-a română oprea ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei. La 5 septembrie 1944, grupări mari de armate germano-ungare au trecut la ofensivă în Podişul Transilvaniei, pe direcţia Cluj-Turda-Sibiu şi Târgu Mureş, având ca obiectiv strategic luarea în stăpânire a crestelor Carpaţilor Meridionali. Luptele au durat până la 14 septembrie, când s-a încheiat bătălia decisivă din Podişul Transilvaniei, cu zdrobirea forţelor inamice şi eliberarea teritoriului românesc din intrândul de la Sf. Gheorghe – Odorhei

* Acum 76 de ani (1948) era înfiinţată echipa de fotbal Universitatea Craiova. S-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România. A fost prima echipă din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediţia 1982-1983)

* Cu 52 de ani în urmă (1972) a avut loc un atentat terorist arab asupra delegaţiei sportive israeliene la Jocurile Olimpice de vară de la München (Germania), soldat cu moartea a 11 atleţi israelieni

* În urmă cu 44 de ani (1980) a avut loc inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția, cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,91 km) la acea dată, titulatură pe care a deținut-o vreme de 20 ani, până când a fost dat în folosință tunelul Lærdal, din Norvegia, întinzându-se de la Goschenen la Airolo. Având o singură bandă pe sens, este adesea locul unor ambuteiaje de anvergură, fapt pentru care autoritățile elvețiene au decis să construiască un nou pasaj rutier prin munții Gotthard, însă proiectul nu va fi inaugurat mai devreme de anul 2027. Actualmente este al treilea cel mai mare tunel din lume destinat traficului auto, după cel din Norvegia (24,5 km) şi tunelul Zhongnanshan din China (18 km)

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Tereza de Calcutta, călugăriţă (Calendarul Romano-Catolic 2024). NOTĂ: Maica Tereza (n. 26.VIII.1910, în Albania – m. 5.IX.1997), canonizată la 4.IX.2016, şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi; în 1949 a întemeiat Ordinul romano-catolic „Misionarele Carităţii”, cu sediul la Calcutta (India); în timp congregaţia s-a dezvoltat şi a crescut exponenţial, ajungând un adevărat „Imperiu al carităţii”, susţinut financiar din donaţii publice; în 1997 congregaţia număra 4.000 de surori în 610 fundaţii din 123 de ţări; Premiul Nobel pentru pace pe 1979, pentru întreaga sa operă de caritate

– 1842: S-a născut Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române 1916 (m. 1922)

– 1858: S-a născut Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1919)

– 1921: S-a născut Adrian Marino, critic, istoric şi teoretician literar; s-a consacrat hermeneuticii ideilor literare, domeniu în care poate fi socotit un fondator nu numai pe plan naţional; deţinut politic în perioada 1949-1963 (m. 2005)

– 1926: S-a născut pictorul Diodor Dure (m. 2003)

– 1926: S-a născut compozitoarea şi profesoara Carmen Petra-Basacopol (m. 2023)

– 1928: S-a născut actorul Cornel(iu) Gârbea, cu o intensă activitate la Teatrul Mic din Bucureşti; cunoscut pentru rolurile jucate în mai multe filme realizate mai ales în perioada de dinainte de 1990 de regizorul Sergiu Nicolaescu (m. 2018)

– 1929: S-a născut Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv.; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (m. 1981) – 95 de ani

– 1930: S-a născut fostul pugilist Mircea Dobrescu, Maestru Emerit al Sportului şi vicecampion olimpic la Melbourne, în 1956 (m. 2015)

– 1931: S-a născut Constantin Codrescu, actor de teatru, film şi teatru radiofonic, regizor, scenograf, profesor şi scriitor (m. 2022)

– 1938: A murit Gheorghe Mărdărescu, general al armatei române în timpul Primului Război Mondial (şef de stat major al Armatei a 3-a române, în perioada aug. – sept. 1916, şi al Armatei a 2-a române, în perioada sept. 1916 – ian. 1918); a jucat un rol important în timpul bătăliilor de la Mărăşti şi Oituz, din anul 1917, și în acțiunea contra regimului bolșevic al lui Béla Kun, în 1919; ministru de război între 1922-1926; Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, l-a numit „unul dintre artizanii României libere şi unite, dar și un părinte al Europei democratice, ferite de regimuri totalitare” (n. 1866)

– 1943: S-a născut prof. univ. dr. Mihail Coculescu, personalitate marcantă a școlii românești de endocrinologie și clinician, membru corespondent al Academiei Române din 2014; recunoscut pe plan internațional ca unul dintre specialiștii cu performanțe deosebite în domeniul endocrinologiei, a fost membru al Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie și al Asociației Americane de Endocrinologie clinică; fost prorector al UMF „Carol Davila Bucureşti (2000–2008), director al Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar (2005–2006) şi preşedinte al comisiei consultative de endocrinologie a Ministerului Sănătăţii (m. 2016)

– 1944: S-a născut profesorul și artistul Vasile Adamescu, care suferea de surdocecitate (surdo-mut şi orb), caz rar la nivel mondial; depăşind limitele dizabilităţilor sale, a terminat o facultate, a devenit profesor la şcoala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977-2004), fiind şi autorul mai multor cărţi; în lume mai sunt cunoscute două cazuri excepţionale de persoane care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi să realizeze lucruri imposibile: Hellen Keller din SUA și Olga Skorohodova din Rusia (m. 2018) – 80 de ani

– 1953: S-a născut pictorul şi profesorul Nicolae Ungar (m. 2019)

– 1953: A murit (la Paris, unde se stabilise) medicul Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog, imunolog; considerat unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial; promotor al chimioterapiei; în 1913, a reuşit să cultive, pentru prima oară în lume, virusul poliomelitic pe alte celule decât cele nervoase, realizare ce a deschis drumul preparării vaccinului antipoliomelitic; de asemenea, a întreprins studii complexe asupra virusului encefalite; a adus o contribuţie originală la stabilirea de legături între virusuri şi cancer; în 1921 a descoperit şi a utilizat, în premieră, compuşii cu bismut în terapia sifilisului; a făcut cercetări privitoare la sulfamide şi antibiotice; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874)

– 1959: A murit Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1905) – 65 de ani

– 1960: S-a născut actorul Claudiu Istodor

– 1973: A murit cântăreţul de operă (baritonul) Petre Ştefănescu-Goangă (n. 1902)

– 1984: S-a născut Paul Negoescu regizor, scenarist și producător – 40 de ani

– 1986: A murit prozatorul Nicuţă Tănase (n. 1924)

– 1994: A murit medicul psihiatru, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul Eduard Pamfil; a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria antropologică românească (n. 1912) – 30 de ani

– 1997: A murit Radu Boureanu, poet, prozator, dramaturg, actor, eseist, publicist, traducător şi pictor (n. 1906)

– 2004, 5/6: A murit matematicianul şi profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (n. 1912) – 20 de ani

– 2009: A murit Jöel Holmes (numele real: Jöel Covrigaru), cântăreţ, compozitor şi poet francez de origine română; stabilit cu părinţii în Franţa în 1934 (n. 1928) – 15 ani

– 2017: A murit Virgil Duda (numele la naştere: Rubin Leibovici), romancier şi eseist; stabilit în Israel din 1988; frate cu criticul literar Lucian Raicu (n. 1939)

– 2019: A murit criticul şi istoricul de artă Gheorghe Vida; fiul sculptorului Geza Vida (n. 1946) – 5 ani

– 2021: A murit actorul, regizorul, politicianul și profesorul de origine aromână Ion Caramitru (nume complet Ion Horia Leonida Caramitru); director al Teatrului Naţional I.L. Caragiale Bucureşti (din 2005); ministru al Culturii (1996-2000); preşedinte al Uniunii Teatrale din România (din 1990) (n. 1942)

– 2021: A murit Ivan Patzaichin, multiplu campion european, mondial şi olimpic la kaiac-canoe, fost antrenor al lotului olimpic de kaiac-canoe; marele canoist a fost declarat Sportivul Secolului XX de Federaţia Internaţională de Kaiac-Canoe; în 2010, alături de Teodor Frolu (arhitect, antreprenor industrii creative), a pus bazele „Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23”, asociaţie ce organizează competiţii anuale dedicate popularizării sportului pe apă şi zonelor naturale din România (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– München: Manifestări de marcare a 52 de ani de la atacul asupra echipei olimpice israeliene de către oameni înarmați palestinieni, în urma căruia 11 israelieni au murit

– Moscova: Data de expirare a arestării preventive a cercetătorului francez Laurent Vinatier

– Los Angeles: Procesul lui Hunter Biden pentru fraudă fiscală

– Washington: Urmează audierea privind urmărirea penală a fostului președinte american Donald Trump pentru conspirație împotriva alegerilor din 2020

– Berlin: Cel mai mare festival de literatură din Berlin, care va avea loc în luna septembrie, va beneficia de prezenţa a aproximativ 150 de scriitori din 50 de ţări. Mai mulţi scriitori de renume, precum Rachel Cusk, Olivia Laing şi Elif Shafak, îşi vor prezenta noile volume în faţa iubitorilor de literatură la acest eveniment, care primeşte circa 20.000 de vizitatori în fiecare an. La cea de-a 24-a ediţie a festivalului sunt aşteptaţi şi tinerii vizitatori, cu ateliere gratuite şi cărţi ce vor fi oferite tuturor participanţilor. Pe lângă programul principal al festivalului din perioada 5 – 14 septembrie, va avea loc şi o discuţie despre partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), la care vor participa politicieni precum fostul ministru german de Interne Thomas de Maiziere

– Toronto, Canada: Cea de-a 49-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Toronto 2024 (5 – 15 sep.)

• În secţiunea dedicată prezentărilor speciale, Gia Coppola va participa cu filmul ei, drama ‘The Last Showgirl’, a cărei protagonistă este Pamela Anderson
• ‘Andrea Bocelli: Because I Believe’, dedicat legendarului tenor italian, va fi de asemenea prezent în programul festivalului canadian. El se alătură documentarului muzical deja anunţat de organizatori ‘Elton John: Never Too Late’
• Secţiunea dedicată filmelor de non-ficţiune va include şi producţia ‘Piece by Piece’, un film de animaţie regizat de Morgan Neville care descrie viaţa şi cariera cântăreţului şi designerului Pharell Williams prin intermediul unor figurine Lego, precum şi ‘Road Diary: Bruce Springsteen and The E Street Band’, în care celebrul artist american, supranumit ‘The Boss’, este naratorul unei perspective evocatoare despre cariera trupei sale
• Premierele mondiale ale filmelor din secţiunea lungmetrajelor narative le includ pe cele ale unor producţii precum ‘Unstoppable’, despre un campion de wrestling născut fără piciorul drept şi crescut într-o familie abuzatoare, cu Jharrel Jerome şi Jennifer Lopez în rolurile principale şi produs de Ben Affleck şi Matt Damon, ‘Hard Truths’, cel mai recent opus regizat de Mike Leigh în care joacă Marianne Jean-Baptiste, lungmetrajul ‘Eden’, regizat de Ron Howard cu o distribuţie din care fac parte Ana de Armas, Sydney Sweeney, Vanessa Kirby şi Jude Law
• La Toronto va fi prezent şi Tony Hale (cunoscut din serialul ‘Veep’) cu filmul ‘Sketch’, despre un tată singur care se resimte după moartea soţiei sale, în momentul în care desenele comice cu accente întunecate ale fiicei sale prind viaţă şi fac ravagii în orăşelul lor
• Regizorul John Crowley (cunoscut pentru ‘Brooklyn’ şi ‘Boy A’) i-a adus împreună pe marile ecrane pe actorii Florence Pugh şi Andrew Garfield în drama romantică ‘We Live in Time’. Naomi Watts, Bill Murray, Ann Dowd şi Constance Wu vor putea fi văzuţi în filmul ‘The Friend’, regizat de Scott McGehee şi David Siegel, iar noua producţie regizată de Ed Burns, ‘Millers in Marriage’, cu Julianna Margulies în rolul principal, va avea premiera mondială la Toronto

– Lamia, Grecia: Campionatul Mondial de Raliuri (WRC) – Raliul Greciei (5 – 8 sep.)

– Zürich, Elveția: Atletism – Liga de Diamant 2024, reuniunea de la Zürich

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carităţii”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 67/105 din 2012, la iniţiativa Ungariei, este marcată din 2013 şi are ca obiectiv sensibilizarea şi mobilizarea oamenilor, a ONG-urilor şi a altor forţe interesate din întreaga lume pentru a-i ajuta pe alţii, prin voluntariat şi prin activităţi filantropice. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu Maicii Tereza de Calcutta (trecută la cele veşnice la 5 septembrie 1997, canonizată la 4 septembrie 2016), care şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1979, „pentru activitatea întreprinsă în lupta pentru a depăşi starea de sărăcie şi suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii”

– 1568: S-a născut Tommaso Campanella, teolog şi filosof italian (m. 1639)

– 1638: S-a născut regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (m. 1715)

– 1704: S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (m. 1788) – 320 de ani

– 1733: S-a născut scriitorul german Cristoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (m. 1813)

– 1735: S-a născut compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach; cel de-al unsprezecelea şi cel mai mic fiu al lui Johann Sebastian Bach (m. 1782)

– 1745, 5/16: S-a născut Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (m. 1813)

– 1766, 5/6: S-a născut John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul de vedere de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (m. 1844)

– 1774: S-a născut Caspar David Friedrich, pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie (m. 1840) – 250 de ani

– 1791: S-a născut Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1864)

– 1834: S-a născut pictorul spaniol Vicente Palmaroli González (m. 1896) – 190 de ani

– 1857, 5/17: S-a născut inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (m. 1935)

– 1888: S-a născut Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române din 1956 (m. 1975)

– 1892: S-a născut Szigeti Jozsef, violonist maghiar, stabilit iniţial în Franţa (1938) şi apoi în SUA (1951) (m. 1973)

– 1905: S-a născut (la Budapesta, în familia unui industriaş evreu) romancierul şi jurnalistul britanic Arthur Koestler (m. 1983, s-a sinucis)

– 1908: S-a născut Josué de Castro, medic, sociolog şi economist brazilian; autorul celebrei lucrări „Geografia foamei” (1946), una dintr-o lungă serie de lucrări abordând probleme grave atât pentru ţara sa, cât şi pentru alte zone ale globului – sărăcia şi malnutriţia; preşedinte al FAO (1952-1956); ambasador al Braziliei la Naţiunile Unite, la Geneva (1962-1964); după lovitura de stat militară din martie 1964 se va stabili la Paris, unde va înfiinţa (1965) Centrul Internaţional pentru Dezvoltare (CID), al cărui preşedinte va fi până la sfârşitul vieţii (m. 1973)

– 1908, 5/18: S-a născut Viktor Ambarţumian, astronom şi astrofizician armean; a descoperit asociaţiile de stele, structura şi evoluţia acestora (m. 1996)

– 1912: S-a născut John Cage, compozitor şi pianist american; inventatorul „pianului preparat” (între ale cărui corzi sunt plasate obiecte din diferite materiale, care modifică sunetele); a introdus în muzică noţiunea de indeterminare, ideile hazardului şi creativităţii interpretului (m. 1992)

– 1914: S-a născut Nicanor Parra, poet, fizician, matematician și profesor chilian; definitoriu pentru întreaga creaţie a lui este volumul „Poeme şi antipoeme” (1954), care marchează trecerea de la poem la antipoem; a câștigat în 2011 prestigiosul Premiu Cervantes, considerat premiul Nobel al literaturii hispanice (m. 2018) – 110 ani

– 1920: S-a născut Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2010)

– 1922: S-a născut Radu Flora, lingvist şi dialectolog de marcă, respectiv lexilocog şi lexicograf, profesor universitar, istoric şi critic literar, scriitor, dramaturg, folclorist, autor de antologii, de manuale, cercetător al relaţiilor sârbo-române şi traducător român din Serbia; fondator şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1962), unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad (1980); a făcut foarte mult pentru etnia română din Serbia atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în general, cât şi în mod special în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică) (m. 1989)

– 1925: S-a născut psihologul suedez David Magnusson; specialist în studiul personalităţii; contribuţii în psihometrie, precum şi în metodologia cercetării dezvoltării individului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2017)

– 1928: S-a născut muzicianul şi compozitorul argentinian Jorge Milchberg, devenit celebru după ce a adaptat şi a înregistrat în anii 1960 „El Condor Pasa”, probabil cea mai cunoscută melodie andină din lume (m. 2022)

– 1939: S-a născut geneticianul japonez Susumu Tonegawa; a descoperit fenomenul reorganizării genelor anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină în 1987 – 85 de ani

– 1940: S-a născut actriţa americană de film Raquel Welch (m. 2023)

– 1942: S-a născut Werner Herzog, regizor, producător și editor de film, scenarist, actor și scriitor german; considerat „unul dintre cei mai importanți cineaști și autori de cinema” și „una dintre cele mai semnificative personalități din Noua Cinematografie germană”

– 1946: S-a născut (în Zanzibar) Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (m. 1991)

– 1950: S-a născut caricaturista americană Cathy Guisewite, cunoscută autoare de benzi desenate

– 1987: A murit Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (n. 1907)

– 1997: A murit Sir Georg Solti, dirijor şi pianist englez de origine maghiară; dirijorul Orchestrei Simfonice din Chicago, timp de 22 de ani; este artistul cu cele mai multe premii Grammy câștigate într-o viață – 31 din 74 de nominalizări (n. 1912)

– 2011: A murit tenorul italian Salvatore Licitra (n. 1958)

– 2015: A murit Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (n. 1920)

– 2017: A murit fizicianul și profesorul american de origine olandeză Nicolaas Bloembergen; lucrări în domeniile rezonanței nucleare și electronicii paramagnetice, electronicii cuantice, opticii neliniare și spectroscopiei laser; Premiul Nobel pentru fizică în 1981, împreună cu americanul Arthur Schaalow şi suedezul Kai M. Siegbahn, pentru studiile lor spectroscopice (considerate revoluţionare) privind interacţiunea dintre radiaţia electromagnetică şi materie (n. 1920)

– 2020: A murit Jiří Menzel, regizor de film și teatru, actor și scenarist ceh; unul dintre reprezentanţii „Noului Val” din cinematografia cehoslovacă a anilor 1960 (n. 1938)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 5 septembrie 2023, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 5 septembrie

* Acum 118 ani (1905) a fost semnat, prin medierea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt, după negocieri purtate la Şantierul Naval Portsmouth din Kittery (Maine), Tratatul de la Portsmouth, care a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. Rusia a recunoscut supremaţia Japoniei în Coreea şi s-a întors la interesele sale economice din sudul Manciuriei (inclusiv peninsula Liaodong), şi în jumătatea sudică a insulei Sahalin

* Cu 103 ani în urmă (1920) era publicată în Monitorul Oficial nr. 122 Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă (Legea Trancu-Iaşi), prin care se limita dreptul la grevă, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc. Salariaţii din întreprinderile statului şi din unităţile de interes public (transport, gaze naturale, electricitate, apă, panificaţie, spitale etc.) nu puteau declara greva decât în anumite condiţii. Adoptarea acestei legi a provocat manifestaţii şi întruniri de protest în Capitală şi în multe alte oraşe din ţară

* În urmă cu 83 de ani (1940) regele Carol al II-lea ceda generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii. Cu o zi în urmă, la 4 septembrie, după demisia guvernului Gigurtu, generalul Ion Antonescu fusese numit preşedinte al Consiliului de Miniştri

* Tot acum 83 de ani guvernul Marii Britanii declara că nu recunoaşte arbitrajul germano-italian de la Viena din 30.VIII.1940, prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste

* Într-o zi de 5 septembrie, cu 83 de ani în urmă (1940), Vasile Ionescu era numit director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, funcţie pe care a deţinut-o până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare. Personalitatea lui Vasile Ionescu (1898-1978), militar şi jurist de profesie, este legată nemijlocit de istoria Radioului românesc. Angajat ca avocat în 1931, a urcat treptat în ierarhia administrativă a instituţiei, având un rol important în anihilarea încercării legionarilor de a prelua cu forţa controlul Radioului după asasinarea premierului Armand Călinescu – septembrie 1939

* Acum 79 de ani (1944), între 5 şi 14 septembrie, Armata a IV-a română oprea ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei. La 5 septembrie 1944, grupări mari de armate germano-ungare au trecut la ofensivă în Podişul Transilvaniei, pe direcţia Cluj-Turda-Sibiu şi Târgu Mureş, având ca obiectiv strategic luarea în stăpânire a crestelor Carpaţilor Meridionali. Luptele au durat până la 14 septembrie, când s-a încheiat bătălia decisivă din Podişul Transilvaniei, cu zdrobirea forţelor inamice şi eliberarea teritoriului românesc din intrândul de la Sf. Gheorghe – Odorhei

* Sunt marcați 75 de ani (1948) de la înfiinţarea echipei de fotbal Universitatea Craiova. S-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România. A fost prima echipă din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediţia 1982-1983)

* Acum 51 de ani (1972) a avut loc un atentat terorist arab asupra delegaţiei sportive israeliene la Jocurile Olimpice de vară de la München (Germania), soldat cu moartea a 11 atleţi israelieni

* În urmă cu 43 de ani (1980) a avut loc inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția, cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,91 km) la acea dată, titulatură pe care a deținut-o vreme de 20 ani, până când a fost dat în folosință tunelul Lærdal, din Norvegia, întinzându-se de la Goschenen la Airolo. Având o singură bandă pe sens, este adesea locul unor ambuteiaje de anvergură, fapt pentru care autoritățile elvețiene au decis să construiască un nou pasaj rutier prin munții Gotthard, însă proiectul nu va fi inaugurat mai devreme de anul 2027. Actualmente este al treilea cel mai mare tunel din lume destinat traficului auto, după cel din Norvegia (24,5 km) şi tunelul Zhongnanshan din China (18 km)

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Tereza de Calcutta, călugăriţă (Calendarul Romano-Catolic 2023). NOTĂ: Maica Tereza (n.26.VIII.1910, în Albania – m.5.IX.1997), canonizată la 4.IX.2016, şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi; în 1949 a întemeiat Ordinul romano-catolic „Misionarele Carităţii”, cu sediul la Calcutta (India); în timp congregaţia s-a dezvoltat şi a crescut exponenţial, ajungând un adevărat „Imperiu al carităţii”, susţinut financiar din donaţii publice; în 1997 congregaţia număra 4.000 de surori în 610 fundaţii din 123 de ţări; Premiul Nobel pentru pace pe 1979, pentru întreaga sa operă de caritate

– 1842: S-a născut Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române 1916 (m. 1922)

– 1858: S-a născut Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1919) – 165 de ani

– 1921: S-a născut Adrian Marino, critic, istoric şi teoretician literar; s-a consacrat hermeneuticii ideilor literare, domeniu în care poate fi socotit un fondator nu numai pe plan naţional; deţinut politic în perioada 1949-1963 (m. 2005)

– 1926: S-a născut compozitoarea şi profesoara Carmen Petra-Basacopol

– 1926: S-a născut pictorul Diodor Dure (m. 2003)

– 1928: S-a născut actorul Cornel(iu) Gârbea, cu o intensă activitate la Teatrul Mic din Bucureşti; cunoscut pentru rolurile jucate în mai multe filme realizate mai ales în perioada de dinainte de 1990 de regizorul Sergiu Nicolaescu (m. 2018) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv.; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (m. 1981)

– 1930: S-a născut fostul pugilist Mircea Dobrescu, Maestru Emerit al Sportului şi vicecampion olimpic la Melbourne, în 1956 (m. 2015)

– 1931: S-a născut Constantin Codrescu, actor de teatru, film şi teatru radiofonic, regizor, scenograf, profesor şi scriitor (m. 2022)

– 1938: A murit Gheorghe Mărdărescu, general al armatei române în timpul Primului Război Mondial (şef de stat major al Armatei a 3-a române, în perioada aug. – sept. 1916, şi al Armatei a 2-a române, în perioada sept. 1916 – ian. 1918); a jucat un rol important în timpul bătăliilor de la Mărăşti şi Oituz, din anul 1917, și în acțiunea contra regimului bolșevic al lui Béla Kun, în 1919; ministru de război între 1922-1926; Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, l-a numit „unul dintre artizanii României libere şi unite, dar și un părinte al Europei democratice, ferite de regimuri totalitare” (n. 1866) – 85 de ani

– 1943: S-a născut prof. univ. dr. Mihail Coculescu, personalitate marcantă a școlii românești de endocrinologie și clinician, membru corespondent al Academiei Române din 2014; recunoscut pe plan internațional ca unul dintre specialiștii cu performanțe deosebite în domeniul endocrinologiei, a fost membru al Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie și al Asociației Americane de Endocrinologie clinică; fost prorector al UMF „Carol Davila Bucureşti (2000–2008), director al Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar (2005–2006) şi preşedinte al comisiei consultative de endocrinologie a Ministerului Sănătăţii (m. 2016) – 80 de ani

– 1944: S-a născut profesorul și artistul Vasile Adamescu, care suferea de surdocecitate (surdo-mut şi orb), caz rar la nivel mondial; depăşind limitele dizabilităţilor sale, a terminat o facultate, a devenit profesor la şcoala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977-2004), fiind şi autorul mai multor cărţi. În lume mai sunt cunoscute două cazuri excepţionale de persoane care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi să realizeze lucruri imposibile: Hellen Keller din SUA și Olga Skorohodova din Rusia (m. 2018)

– 1953: S-a născut pictorul şi profesorul Nicolae Ungar (m. 2019) – 70 de ani

– 1953: A murit (la Paris, unde se stabilise) medicul Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog, imunolog; considerat unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial; promotor al chimioterapiei; în 1913, a reuşit să cultive, pentru prima oară în lume, virusul poliomelitic pe alte celule decât cele nervoase, realizare ce a deschis drumul preparării vaccinului antipoliomelitic; de asemenea, a întreprins studii complexe asupra virusului encefalite; a adus o contribuţie originală la stabilirea de legături între virusuri şi cancer; în 1921 a descoperit şi a utilizat, în premieră, compuşii cu bismut în terapia sifilisului; a făcut cercetări privitoare la sulfamide şi antibiotice; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874) – 70 de ani

– 1959: A murit Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1905)

– 1960: S-a născut actorul Claudiu Istodor

– 1973: A murit cântăreţul de operă (baritonul) Petre Ştefănescu-Goangă (n. 1902) – 50 de ani

– 1986: A murit prozatorul Nicuţă Tănase (n. 1924)

– 1994: A murit medicul psihiatru, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul Eduard Pamfil; a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria antropologică românească (n. 1912)

– 1997: A murit Radu Boureanu, poet, prozator, dramaturg, actor, eseist, publicist, traducător şi pictor (n. 1906)

– 2004, 5/6: A murit matematicianul şi profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (n. 1912)

– 2009: A murit Jöel Holmes (numele real: Jöel Covrigaru), cântăreţ, compozitor şi poet francez de origine română; stabilit cu părinţii în Franţa în 1934 (n. 1928)

– 2017: A murit Virgil Duda (numele la naştere: Rubin Leibovici), romancier şi eseist; stabilit în Israel din 1988; frate cu criticul literar Lucian Raicu (n. 1939)

– 2019: A murit criticul şi istoricul de artă Gheorghe Vida; fiul sculptorului Geza Vida (n. 1946)

– 2021: A murit actorul, regizorul, politicianul și profesorul de origine aromână Ion Caramitru (nume complet Ion Horia Leonida Caramitru); director al Teatrului Naţional I.L. Caragiale Bucureşti (din 2005); ministru al Culturii (1996-2000); preşedinte al Uniunii Teatrale din România (din 1990) (n. 1942)

– 2021: A murit Ivan Patzaichin, multiplu campion european, mondial şi olimpic la kaiac-canoe, fost antrenor al lotului olimpic de kaiac-canoe; marele canoist a fost declarat Sportivul Secolului XX de Federaţia Internaţională de Kaiac-Canoe; în 2010, alături de Teodor Frolu (arhitect, antreprenor industrii creative), a pus bazele „Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23”, asociaţie ce organizează competiţii anuale dedicate popularizării sportului pe apă şi zonelor naturale din România (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Kaula Lumpur: Ministrul de stat al Regatului Unit pentru Indo-Pacific Anne-Marie Trevelyan va vizita Malaezia. (5 – 8 sep.)

– Ankara: Ministrul grec de externe Giorgos Gerapetritis se întâlnește cu omologul turc Hakan Fidan în Turcia.

– Orașul Taipei: Vizita președintele Taiwanului Tsai Ing-wen (5 – 8 sep.)

– Rangoun, Birmania: Junta prezintă partidele politice înregistrate și urna care va fi folosită la următoarele alegeri

– New York: A 78-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite (5 – 30 sep.)

– Ciudad de Mexico: Partidul de guvernământ Morena își alege candidatul pentru alegerile prezidențiale din 2024 după o serie de sondaje de opinie (5 – 6 sep.)

– München: Marcarea a 51 de ani de la atacul asupra echipei olimpice israeliene de către oameni înarmați palestinieni, ucigând 11 israelieni

– München: Târgul de mobilitate IAA (5 – 10 sep.)

– Lyon, Franța: Forum media la Interpol

– Viena: Apariția în fața justiției a actorului Florian Teichtmeister pentru deținere de pornografie infantilă

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carităţii”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 67/105 din 2012, la iniţiativa Ungariei, este marcată din 2013 ( – 10 ani) şi are ca obiectiv sensibilizarea şi mobilizarea oamenilor, a ONG-urilor şi a altor forţe interesate din întreaga lume pentru a-i ajuta pe alţii, prin voluntariat şi prin activităţi filantropice. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu Maicii Tereza de Calcutta (trecută la cele veşnice la 5 septembrie 1997, canonizată la 4 septembrie 2016), care şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1979, „pentru activitatea întreprinsă în lupta pentru a depăşi starea de sărăcie şi suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii”

– 1568: S-a născut Tommaso Campanella, teolog şi filosof italian (m. 1639) – 455 de ani

– 1638: S-a născut regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (m. 1715) – 385 de ani

– 1704: S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (m. 1788)

– 1733: S-a născut scriitorul german Cristoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (m. 1813) – 290 de ani

– 1735: S-a născut compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach; cel de-al unsprezecelea şi cel mai mic fiu al lui Johann Sebastian Bach (m. 1782)

– 1745, 5/16: S-a născut Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (m. 1813)

– 1766, 5/6: S-a născut John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul de vedere de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (m. 1844)

– 1774: S-a născut Caspar David Friedrich, pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie (m. 1840)

– 1791: S-a născut Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1864)

– 1857, 5/17: S-a născut inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (m. 1935)

– 1888: S-a născut Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române din 1956 (m. 1975) – 135 de ani

– 1892: S-a născut Szigeti Jozsef, violonist maghiar, stabilit iniţial în Franţa (1938) şi apoi în SUA (1951) (m. 1973)

– 1905: S-a născut (la Budapesta, în familia unui industriaş evreu) romancierul şi jurnalistul britanic Arthur Koestler (m. 1983, s-a sinucis)

– 1908: S-a născut Josué de Castro, medic, sociolog şi economist brazilian; autorul celebrei lucrări „Geografia foamei” (1946), una dintr-o lungă serie de lucrări abordând probleme grave atât pentru ţara sa, cât şi pentru alte zone ale globului – sărăcia şi malnutriţia; preşedinte al FAO (1952-1956); ambasador al Braziliei la Naţiunile Unite, la Geneva (1962-1964); după lovitura de stat militară din martie 1964 se va stabili la Paris, unde va înfiinţa (1965) Centrul Internaţional pentru Dezvoltare (CID), al cărui preşedinte va fi până la sfârşitul vieţii (m. 1973) – 115 ani

– 1908, 5/18: S-a născut Viktor Ambarţumian, astronom şi astrofizician armean; a descoperit asociaţiile de stele, structura şi evoluţia acestora (m. 1996) – 115 ani

– 1912: S-a născut John Cage, compozitor şi pianist american; inventatorul „pianului preparat” (între ale cărui corzi sunt plasate obiecte din diferite materiale, care modifică sunetele); a introdus în muzică noţiunea de indeterminare, ideile hazardului şi creativităţii interpretului (m. 1992)

– 1920: S-a născut Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2010)

– 1922: S-a născut Radu Flora, lingvist şi dialectolog de marcă, respectiv lexilocog şi lexicograf, profesor universitar, istoric şi critic literar, scriitor, dramaturg, folclorist, autor de antologii, de manuale, cercetător al relaţiilor sârbo-române şi traducător român din Serbia; fondator şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1962), unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad (1980); a făcut foarte mult pentru etnia română din Serbia atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în general, cât şi în mod special în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică) (m. 1989)

– 1925: S-a născut psihologul suedez David Magnusson; specialist în studiul personalităţii; contribuţii în psihometrie, precum şi în metodologia cercetării dezvoltării individului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2017)

– 1928: S-a născut muzicianul şi compozitorul argentinian Jorge Milchberg, devenit celebru după ce a adaptat şi a înregistrat în anii 1960 „El Condor Pasa”, probabil cea mai cunoscută melodie andină din lume (m. 2022) – 95 de ani

– 1939: S-a născut geneticianul japonez Susumu Tonegawa; a descoperit fenomenul reorganizării genelor anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină în 1987

– 1940: S-a născut actriţa americană de film Raquel Welch (m. 2023)

– 1942: S-a născut Werner Herzog, regizor, producător și editor de film, scenarist, actor și scriitor german; considerat „unul dintre cei mai importanți cineaști și autori de cinema” și „una dintre cele mai semnificative personalități din Noua Cinematografie germană”

– 1946: S-a născut (în Zanzibar) Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (m. 1991)

– 1950: S-a născut caricaturista americană Cathy Guisewite, cunoscută autoare de benzi desenate

– 1987: A murit Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (n. 1907)

– 1997: A murit Sir Georg Solti, dirijor şi pianist englez de origine maghiară; dirijorul Orchestrei Simfonice din Chicago, timp de 22 de ani; este artistul cu cele mai multe premii Grammy câștigate într-o viață – 31 din 74 de nominalizări (n. 1912)

– 2011: A murit tenorul italian Salvatore Licitra (n. 1958)

– 2015: A murit Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (n. 1920)

– 2017: A murit fizicianul și profesorul american de origine olandeză Nicolaas Bloembergen; lucrări în domeniile rezonanței nucleare și electronicii paramagnetice, electronicii cuantice, opticii neliniare și spectroscopiei laser; Premiul Nobel pentru fizică în 1981, împreună cu americanul Arthur Schaalow şi suedezul Kai M. Siegbahn, pentru studiile lor spectroscopice (considerate revoluţionare) privind interacţiunea dintre radiaţia electromagnetică şi materie (n. 1920)

– 2020: A murit Jiří Menzel, regizor de film și teatru, actor și scenarist ceh; unul dintre reprezentanţii „Noului Val” din cinematografia cehoslovacă a anilor 1960 (n. 1938)

Calendarul zilei – 5 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 septembrie 2022, 05:00 / actualizat: 5 septembrie 2022, 14:46

S-a întâmplat într-o zi de 5 septembrie

* Acum 117 ani (1905) a fost semnat, prin medierea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt, după negocieri purtate la Şantierul Naval Portsmouth din Kittery (Maine), Tratatul de la Portsmouth, care a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. Rusia a recunoscut supremaţia Japoniei în Coreea şi s-a întors la interesele sale economice din sudul Manciuriei (inclusiv peninsula Liaodong), şi în jumătatea sudică a insulei Sahalin

* Cu 102 ani în urmă (1920) era publicată în Monitorul Oficial nr. 122 Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă (Legea Trancu-Iaşi), prin care se limita dreptul la grevă, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc. Salariaţii din întreprinderile statului şi din unităţile de interes public (transport, gaze naturale, electricitate, apă, panificaţie, spitale etc.) nu puteau declara greva decât în anumite condiţii. Adoptarea acestei legi a provocat manifestaţii şi întruniri de protest în Capitală şi în multe alte oraşe din ţară

* În urmă cu 82 de ani (1940) regele Carol al II-lea ceda generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii. Cu o zi în urmă, la 4 septembrie, după demisia guvernului Gigurtu, generalul Ion Antonescu fusese numit preşedinte al Consiliului de Miniştri

* Tot acum 82 de ani guvernul Marii Britanii declara că nu recunoaşte arbitrajul germano-italian de la Viena din 30.VIII.1940, prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste

* Într-o zi de 5 septembrie, cu 82 de ani în urmă (1940), Vasile Ionescu era numit director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, funcţie pe care a deţinut-o până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare. Personalitatea lui Vasile Ionescu (1898-1978), militar şi jurist de profesie, este legată nemijlocit de istoria Radioului românesc. Angajat ca avocat în 1931, a urcat treptat în ierarhia administrativă a instituţiei, având un rol important în anihilarea încercării legionarilor de a prelua cu forţa controlul Radioului după asasinarea premierului Armand Călinescu – septembrie 1939

* Acum 78 de ani (1944), între 5 şi 14 septembrie, Armata a IV-a română oprea ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei. La 5 septembrie 1944, grupări mari de armate germano-ungare au trecut la ofensivă în Podişul Transilvaniei, pe direcţia Cluj-Turda-Sibiu şi Târgu Mureş, având ca obiectiv strategic luarea în stăpânire a crestelor Carpaţilor Meridionali. Luptele au durat până la 14 septembrie, când s-a încheiat bătălia decisivă din Podişul Transilvaniei, cu zdrobirea forţelor inamice şi eliberarea teritoriului românesc din intrândul de la Sf. Gheorghe – Odorhei

* Cu 74 de ani în urmă (1948) era înfiinţată echipa de fotbal Universitatea Craiova. S-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România. A fost prima echipă din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediţia 1982-1983)

* Se împlinesc 50 de ani (1972) de când a avut loc un atentat terorist arab asupra delegaţiei sportive israeliene la Jocurile Olimpice de vară de la München (Germania), soldat cu moartea a 11 atleţi israelieni

* Acum 42 de ani (1980) a avut loc inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția, cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,91 km) la acea dată, titulatură pe care a deținut-o vreme de 20 ani, până când a fost dat în folosință tunelul Lærdal, din Norvegia, întinzându-se de la Goschenen la Airolo. Având o singură bandă pe sens, este adesea locul unor ambuteiaje de anvergură, fapt pentru care autoritățile elvețiene au decis să construiască un nou pasaj rutier prin munții Gotthard, însă proiectul nu va fi inaugurat mai devreme de anul 2027. Actualmente este al treilea cel mai mare tunel din lume destinat traficului auto, după cel din Norvegia (24,5 km) şi tunelul Zhongnanshan din China (18 km)

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Tereza de Calcutta, călugăriţă (Calendarul Romano-Catolic 2022). NOTĂ: Maica Tereza (n.26.VIII.1910, în Albania – m.5.IX.1997 – 25 de ani), canonizată la 4.IX.2016, şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi; în 1949 a întemeiat Ordinul romano-catolic „Misionarele Carităţii”, cu sediul la Calcutta (India); în timp congregaţia s-a dezvoltat şi a crescut exponenţial, ajungând un adevărat „Imperiu al carităţii”, susţinut financiar din donaţii publice; în 1997 congregaţia număra 4.000 de surori în 610 fundaţii din 123 de ţări; Premiul Nobel pentru pace pe 1979, pentru întreaga sa operă de caritate

– 1842: S-a născut Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române 1916 (m. 1922) – 180 de ani

– 1858: S-a născut Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1919)

– 1921: S-a născut Adrian Marino, critic, istoric şi teoretician literar; s-a consacrat hermeneuticii ideilor literare, domeniu în care poate fi socotit un fondator nu numai pe plan naţional; deţinut politic în perioada 1949-1963 (m. 2005)

– 1926: S-a născut compozitoarea şi profesoara Carmen Petra-Basacopol

– 1926: S-a născut pictorul Diodor Dure (m. 2003)

– 1928: S-a născut actorul Cornel(iu) Gârbea, cu o intensă activitate la Teatrul Mic din Bucureşti; cunoscut pentru rolurile jucate în mai multe filme realizate mai ales în perioada de dinainte de 1990 de regizorul Sergiu Nicolaescu (m. 2018)

– 1929: S-a născut Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv.; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (m. 1981)

– 1930: S-a născut fostul pugilist Mircea Dobrescu, Maestru Emerit al Sportului şi vicecampion olimpic la Melbourne, în 1956 (m. 2015)

– 1931: S-a născut Constantin Codrescu, actor de teatru, film şi teatru radiofonic, regizor, scenograf, profesor şi scriitor

– 1943: S-a născut prof. univ. dr. Mihail Coculescu, personalitate marcantă a școlii românești de endocrinologie și clinician, membru corespondent al Academiei Române din 2014; recunoscut pe plan internațional ca unul dintre specialiștii cu performanțe deosebite în domeniul endocrinologiei, a fost membru al Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie și al Asociației Americane de Endocrinologie clinică; fost prorector al UMF „Carol Davila Bucureşti (2000–2008), director al Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar (2005–2006) şi preşedinte al comisiei consultative de endocrinologie a Ministerului Sănătăţii (m. 2016)

– 1944: S-a născut profesorul și artistul Vasile Adamescu, care suferea de surdocecitate (surdo-mut şi orb), caz rar la nivel mondial; depăşind limitele dizabilităţilor sale, a terminat o facultate, a devenit profesor la şcoala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977-2004), fiind şi autorul mai multor cărţi. În lume mai sunt cunoscute două cazuri excepţionale de persoane care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi să realizeze lucruri imposibile: Hellen Keller din SUA și Olga Skorohodova din Rusia (m. 2018)

– 1953: A murit (la Paris, unde se stabilise) medicul Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog, imunolog; considerat unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial; promotor al chimioterapiei; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874)

– 1959: A murit Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1905)

– 1960: S-a născut actorul Claudiu Istodor

– 1973: A murit cântăreţul de operă (baritonul) Petre Ştefănescu-Goangă (n. 1902)

– 1986: A murit prozatorul Nicuţă Tănase (n. 1924)

– 1994: A murit medicul psihiatru, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul Eduard Pamfil; a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria antropologică românească (n. 1912)

– 1997: A murit Radu Boureanu, poet, prozator, dramaturg, actor, eseist, publicist, traducător şi pictor (n. 1906) – 25 de ani

– 2004, 5/6: A murit matematicianul şi profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (n. 1912)

– 2009: A murit Jöel Holmes (numele real: Jöel Covrigaru), cântăreţ, compozitor şi poet francez de origine română; stabilit cu părinţii în Franţa în 1934 (n. 1928)

– 2017: A murit Virgil Duda (numele la naştere: Rubin Leibovici), romancier şi eseist; stabilit în Israel din 1988; frate cu criticul literar Lucian Raicu (n. 1939) – 5 ani

– 2019: A murit criticul şi istoricul de artă Gheorghe Vida; fiul sculptorului Geza Vida (n. 1946)

– 2021: A murit actorul, regizorul, politicianul și profesorul de origine aromână Ion Caramitru (nume complet Ion Horia Leonida Caramitru); director al Teatrului Naţional I.L. Caragiale Bucureşti (din 2005); ministru al Culturii (1996-2000); preşedinte al Uniunii Teatrale din România (din 1990) (n. 1942) – 1 an

– 2021: A murit Ivan Patzaichin, multiplu campion european, mondial şi olimpic la kaiac-canoe, fost antrenor al lotului olimpic de kaiac-canoe; marele canoist a fost declarat Sportivul Secolului XX de Federaţia Internaţională de Kaiac-Canoe; în 2010, alături de Teodor Frolu (arhitect, antreprenor industrii creative), a pus bazele „Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23”, asociaţie ce organizează competiţii anuale dedicate popularizării sportului pe apă şi zonelor naturale din România (n. 1949) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Președintele israelian, Isaac Herzog și soția Michal vizitează Brandenburg, Germania

-Bruxelles: Cea de-a 8-a reuniune a Consiliului de Asociere UE-Ucraina, condusă de prim-ministrul ucrainean, Denîs Șmîhal și șeful diplomației UE, Josep Borrell

– Phnom Penh: A 14-a reuniune a miniștrilor economiei din cadrul CLMV – Cambodgia, Laos, Myanmar și Vietnam (5 – 11 sep.)

– Phnom Penh: Cea de-a 54-a reuniune a miniștrilor economiei din ASEAN (AEM) și întâlnirea aferentă (5 – 11 sep.)

-Singapore: Discurs al trimisului special al ONU pentru Myanmar, Noeleen Heyzer, la Institutul ISEAS

– Moscova: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov îl primește pe omologul său tadjik, Sirojiddin Muhriddin

-Moscova: Verdict în procesul fostului jurnalist Ivan Safronov, acuzat de trădare

– Londra: Anunțarea rezultatului în cursa pentru succedarea în funcție a lui Boris Johnson

– Lyon, Franţa: Primarul din Lyon, Grégory Doucet, primeşte vizita ministrului de interne Gérald Darmanin

– Viena: Întâlnirea miniștrilor Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și a aliaților săi (OPEC+)

– Vladivostok: Rusia organizează al VII-lea Forum Economic de Est (5 – 8 sep.)

– Paris: Procesul atacului de la Nisa, care a făcut 86 de morți și peste 400 de răniți pe Promenade des Anglais pe 14 iulie (5 sep. – 16 dec.)

– München: Sunt marcați 50 de ani de la atacul asupra echipei olimpice israeliene de către oameni înarmați palestinieni, ucigând 11 israelieni

– Calcutta, India: Sunt comemorați 25 de ani de la moartea Maicii Tereza, fondatoarea, la Calcutta, în 1950, a Misionarelor Carității

– Manchester: Prințul Harry, Duce de Sussex, și soția sa Meghan participă la summitul One Young World

– Los Angeles: Meci de box la categoria grea, între Andy Ruiz (SUA) și Luis Ortiz (Cuba)

Aniversări – Comemorări

– 5-11.IX: „Săptămâna Globală de Acțiune în Domeniul Bolilor Netransmisibile”, organizată prima oară în 2018, își propune anul acesta să transmită un mesaj guvernelor, donatorilor, agențiilor internaționale și sectorului privat: „Investește în bolile netransmisibile astăzi, salvează vieți și bani mâine”

– „Ziua Internaţională a Carităţii”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 67/105 din 2012, la iniţiativa Ungariei, este marcată din 2013 şi are ca obiectiv sensibilizarea şi mobilizarea oamenilor, a ONG-urilor şi a altor forţe interesate din întreaga lume pentru a-i ajuta pe alţii, prin voluntariat şi prin activităţi filantropice. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu Maicii Tereza de Calcutta (trecută la cele veşnice la 5 septembrie 1997, canonizată la 4 septembrie 2016), care şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1979, „pentru activitatea întreprinsă în lupta pentru a depăşi starea de sărăcie şi suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii”

– În Statele Unite ale Americii se sărbătoreşte „Ziua Muncii”, la propunerea sindicatelor (Central Labour Union); se marchează în prima zi de luni din septembrie, începând din 1882 ( – 140 de ani)

– 1568: S-a născut Tommaso Campanella, teolog şi filosof italian (m. 1639)

– 1638: S-a născut regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (m. 1715)

– 1704: S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (m. 1788)

– 1733: S-a născut scriitorul german Cristoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (m. 1813)

– 1735: S-a născut compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach; cel de-al unsprezecelea şi cel mai mic fiu al lui Johann Sebastian Bach (m. 1782)

– 1745, 5/16: S-a născut Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (m. 1813)

– 1766, 5/6: S-a născut John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul de vedere de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (m. 1844)

– 1774: S-a născut Caspar David Friedrich, pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie (m. 1840)

– 1791: S-a născut Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1864)

– 1857, 5/17: S-a născut inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (m. 1935) – 165 de ani

– 1888: S-a născut Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române din 1956 (m. 1975)

– 1892: S-a născut Szigeti Jozsef, violonist maghiar, stabilit iniţial în Franţa (1938) şi apoi în SUA (1951) (m. 1973) – 130 de ani

– 1905: S-a născut (la Budapesta, în familia unui industriaş evreu) romancierul şi jurnalistul britanic Arthur Koestler (m. 1983, s-a sinucis)

– 1912: S-a născut John Cage, compozitor şi pianist american; inventatorul „pianului preparat” (între ale cărui corzi sunt plasate obiecte din diferite materiale, care modifică sunetele); a introdus în muzică noţiunea de indeterminare, ideile hazardului şi creativităţii interpretului (m. 1992) – 110 ani

– 1920: S-a născut Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2010)

– 1922: S-a născut Radu Flora, lingvist şi dialectolog de marcă, respectiv lexilocog şi lexicograf, profesor universitar, istoric şi critic literar, scriitor, dramaturg, folclorist, autor de antologii, de manuale, cercetător al relaţiilor sârbo-române şi traducător român din Serbia; fondator şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1962), unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad (1980); a făcut foarte mult pentru etnia română din Serbia atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în general, cât şi în mod special în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică) (m. 1989) – 100 de ani

– 1925: S-a născut psihologul suedez David Magnusson; specialist în studiul personalităţii; contribuţii în psihometrie, precum şi în metodologia cercetării dezvoltării individului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2017)

– 1939: S-a născut geneticianul japonez Susumu Tonegawa; a descoperit fenomenul reorganizării genelor anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină pe 1987

– 1940: S-a născut actriţa americană de film Raquel Welch

– 1942: S-a născut Werner Herzog, regizor, producător și editor de film, scenarist, actor și scriitor german; considerat „unul dintre cei mai importanți cineaști și autori de cinema” și „una dintre cele mai semnificative personalități din Noua Cinematografie germană” – 80 de ani

– 1946: S-a născut (în Zanzibar) Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (m. 1991)

– 1950: S-a născut caricaturista americană Cathy Guisewite, cunoscută autoare de benzi desenate

– 1987: A murit Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (n. 1907) – 35 de ani

– 1997: A murit Sir Georg Solti, dirijor şi pianist englez de origine maghiară; dirijorul Orchestrei Simfonice din Chicago, timp de 22 de ani; este artistul cu cele mai multe premii Grammy câștigate într-o viață – 31 din 74 de nominalizări (n. 1912) – 25 de ani

– 2011: A murit tenorul italian Salvatore Licitra (n. 1958)

– 2015: A murit Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (n. 1920)

– 2017: A murit fizicianul și profesorul american de origine olandeză Nicolaas Bloembergen; lucrări în domeniile rezonanței nucleare și electronicii paramagnetice, electronicii cuantice, opticii neliniare și spectroscopiei laser; Premiul Nobel pentru fizică pe 1981, împreună cu americanul Arthur Schaalow şi suedezul Kai M. Siegbahn, pentru studiile lor spectroscopice (considerate revoluţionare) privind interacţiunea dintre radiaţia electromagnetică şi materie (n. 1920) – 5 ani

– 2020: A murit Jiří Menzel, regizor de film și teatru, actor și scenarist ceh; unul dintre reprezentanţii „Noului Val” din cinematografia cehoslovacă a anilor 1960 (n. 1938)

Calendarul zilei – 5 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 septembrie 2021, 05:00 / actualizat: 5 septembrie 2021, 10:30

S-a întâmplat într-o zi de 5 septembrie

* Acum 116 ani (1905) a fost semnat, prin medierea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt, după negocieri purtate la Şantierul Naval Portsmouth din Kittery (Maine), Tratatul de la Portsmouth, care a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. Rusia a recunoscut supremaţia Japoniei în Coreea şi s-a întors la interesele sale economice din sudul Manciuriei (inclusiv peninsula Liaodong), şi în jumătatea sudică a insulei Sahalin

* Cu 101 ani în urmă (1920) era publicată în Monitorul Oficial nr. 122 Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă (Legea Trancu-Iaşi), prin care se limita dreptul la grevă, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc. Salariaţii din întreprinderile statului şi din unităţile de interes public (transport, gaze naturale, electricitate, apă, panificaţie, spitale etc.) nu puteau declara greva decât în anumite condiţii. Adoptarea acestei legi a provocat manifestaţii şi întruniri de protest în Capitală şi în multe alte oraşe din ţară

* În urmă cu 81 de ani (1940) regele Carol al II-lea ceda generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii. Cu o zi în urmă, la 4 septembrie, după demisia guvernului Gigurtu, generalul Ion Antonescu fusese numit preşedinte al Consiliului de Miniştri

* Tot acum 81 de ani guvernul Marii Britanii declara că nu recunoaşte arbitrajul germano-italian de la Viena din 30.VIII.1940, prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste

* Într-o zi de 5 septembrie, cu 81 de ani în urmă (1940), Vasile Ionescu era numit director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, funcţie pe care a deţinut-o până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare. Personalitatea lui Vasile Ionescu (1898-1978), militar şi jurist de profesie, este legată nemijlocit de istoria Radioului românesc. Angajat ca avocat în 1931, a urcat treptat în ierarhia administrativă a instituţiei, având un rol important în anihilarea încercării legionarilor de a prelua cu forţa controlul Radioului după asasinarea premierului Armand Călinescu – septembrie 1939

* Acum 77 de ani (1944), între 5 şi 14 septembrie, Armata a IV-a română oprea ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei. La 5 septembrie 1944, grupări mari de armate germano-ungare au trecut la ofensivă în Podişul Transilvaniei, pe direcţia Cluj-Turda-Sibiu şi Târgu Mureş, având ca obiectiv strategic luarea în stăpânire a crestelor Carpaţilor Meridionali. Luptele au durat până la 14 septembrie, când s-a încheiat bătălia decisivă din Podişul Transilvaniei, cu zdrobirea forţelor inamice şi eliberarea teritoriului românesc din intrândul de la Sf. Gheorghe – Odorhei

* Cu 73 de ani în urmă (1948) era înfiinţată echipa de fotbal Universitatea Craiova. S-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România. A fost prima echipă din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediţia 1982-1983)

* Acum 49 de ani (1972) a avut loc un atentat terorist arab asupra delegaţiei sportive israeliene la Jocurile Olimpice de vară de la München (Germania), soldat cu moartea a 11 atleţi israelieni

* Acum 41 de ani (1980) a avut loc inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția, cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,91 km) la acea dată, titulatură pe care a deținut-o vreme de 20 ani, până când a fost dat în folosință tunelul Lærdal, din Norvegia, întinzându-se de la Goschenen la Airolo. Având o singură bandă pe sens, este adesea locul unor ambuteiaje de anvergură, fapt pentru care autoritățile elvețiene au decis să construiască un nou pasaj rutier prin munții Gotthard, însă proiectul nu va fi inaugurat mai devreme de anul 2027. Actualmente este al treilea cel mai mare tunel din lume destinat traficului auto, după cel din Norvegia (24,5 km) şi tunelul Zhongnanshan din China (18 km)

Aniversări – Comemorări

– 1842: S-a născut Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române 1916 (m. 1922)

– 1858: S-a născut Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1919)

– 1921: S-a născut Adrian Marino, critic, istoric şi teoretician literar; s-a consacrat hermeneuticii ideilor literare, domeniu în care poate fi socotit un fondator nu numai pe plan naţional; deţinut politic în perioada 1949-1963 (m. 2005) – 100 de ani

– 1926: S-a născut compozitoarea şi profesoara Carmen Petra-Basacopol – 95 de ani

– 1926: S-a născut pictorul Diodor Dure (m. 2003) – 95 de ani

– 1928: S-a născut actorul Cornel(iu) Gârbea, cu o intensă activitate la Teatrul Mic din Bucureşti; cunoscut pentru rolurile jucate în mai multe filme realizate mai ales în perioada de dinainte de 1990 de regizorul Sergiu Nicolaescu (m. 2018)

– 1929: S-a născut Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv.; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (m. 1981)

– 1930: S-a născut fostul pugilist Mircea Dobrescu, Maestru Emerit al Sportului şi vicecampion olimpic la Melbourne, în 1956 (m. 2015)

– 1931: S-a născut Constantin Codrescu, actor de teatru, film şi teatru radiofonic, regizor, scenograf, profesor şi scriitor – 90 de ani

– 1943: S-a născut prof. univ. dr. Mihail Coculescu, personalitate marcantă a școlii românești de endocrinologie și clinician, membru corespondent al Academiei Române din 2014; recunoscut pe plan internațional ca unul dintre specialiștii cu performanțe deosebite în domeniul endocrinologiei, a fost membru al Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie și al Asociației Americane de Endocrinologie clinică; fost prorector al UMF „Carol Davila Bucureşti (2000–2008), director al Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar (2005–2006) şi preşedinte al comisiei consultative de endocrinologie a Ministerului Sănătăţii (m. 2016)

– 1944: S-a născut profesorul și artistul Vasile Adamescu, care suferea de surdocecitate (surdo-mut şi orb), caz rar la nivel mondial; depăşind limitele dizabilităţilor sale, a terminat o facultate, a devenit profesor la şcoala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977-2004), fiind şi autorul mai multor cărţi. În lume mai sunt cunoscute două cazuri excepţionale de persoane care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi să realizeze lucruri imposibile: Hellen Keller din SUA și Olga Skorohodova din Rusia (m. 2018)

– 1953: A murit (la Paris, unde se stabilise) medicul Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog, imunolog; considerat unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial; promotor al chimioterapiei; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874)

– 1959: A murit Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1905)

– 1960: S-a născut actorul Claudiu Istodor

– 1973: A murit cântăreţul de operă (baritonul) Petre Ştefănescu-Goangă (n. 1902)

– 1986: A murit prozatorul Nicuţă Tănase (n. 1924) – 35 de ani

– 1994: A murit medicul psihiatru, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul Eduard Pamfil; a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria antropologică românească (n. 1912)

– 1997: A murit Radu Boureanu, poet, prozator, dramaturg, actor, eseist, publicist, traducător şi pictor (n. 1906)

– 2004, 5/6: A murit matematicianul şi profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (n. 1912)

– 2009: A murit Jöel Holmes (numele real: Jöel Covrigaru), cântăreţ, compozitor şi poet francez de origine română; stabilit cu părinţii în Franţa în 1934 (n. 1928)

– 2019: A murit criticul şi istoricul de artă Gheorghe Vida; fiul sculptorului Geza Vida (n. 1946)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carităţii”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 67/105 din 2012, la iniţiativa Ungariei, este marcată din 2013 şi are ca obiectiv sensibilizarea şi mobilizarea oamenilor, a ONG-urilor şi a altor forţe interesate din întreaga lume pentru a-i ajuta pe alţii, prin voluntariat şi prin activităţi filantropice. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu Maicii Tereza de Calcutta (trecută la cele veşnice la 5 septembrie 1997, canonizată la 4 septembrie 2016), care şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1979, „pentru activitatea întreprinsă în lupta pentru a depăşi starea de sărăcie şi suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii”

– „Ziua Europeană a Culturii Iudaice” este celebrată pe tot continentul în prima duminică a lunii septembrie, sub egida Asociaţiei Europene pentru Păstrarea şi Promovarea Culturii şi Patrimoniului Evreiesc. Tema de anul acesta este: „Dialogul”

– 1568: S-a născut Tommaso Campanella, teolog şi filosof italian (m. 1639)

– 1638: S-a născut regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (m. 1715)

– 1704: S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (m. 1788)

– 1733: S-a născut scriitorul german Cristoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (m. 1813)

– 1735: S-a născut compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach; cel de-al unsprezecelea şi cel mai mic fiu al lui Johann Sebastian Bach (m. 1782)

– 1745, 5/16: S-a născut Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (m. 1813)

– 1766, 5/6: S-a născut John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul de vedere de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (m. 1844) – 255 de ani

– 1774: S-a născut Caspar David Friedrich, pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie (m. 1840)

– 1791: S-a născut Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1864) – 230 de ani

– 1857, 5/17: S-a născut inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (m. 1935)

– 1888: S-a născut Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române din 1956 (m. 1975)

– 1892: S-a născut Szigeti Jozsef, violonist maghiar, stabilit iniţial în Franţa (1938) şi apoi în SUA (1951) (m. 1973)

– 1905: S-a născut (la Budapesta, în familia unui industriaş evreu) romancierul şi jurnalistul britanic Arthur Koestler (m. 1983, s-a sinucis)

– 1920: S-a născut Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2010)

– 1922: S-a născut Radu Flora, lingvist şi dialectolog de marcă, respectiv lexilocog şi lexicograf, profesor universitar, istoric şi critic literar, scriitor, dramaturg, folclorist, autor de antologii, de manuale, cercetător al relaţiilor sârbo-române şi traducător român din Serbia; fondator şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1962), unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad (1980); a avut contribuții remarcabile pentru etnia română din Serbia atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în general, cât şi în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică) (m. 1989)

– 1925: S-a născut psihologul suedez David Magnusson; specialist în studiul personalităţii; contribuţii în psihometrie, precum şi în metodologia cercetării dezvoltării individului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2017)

– 1940: S-a născut actriţa americană de film Raquel Welch

– 1946: S-a născut (în Zanzibar) Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (m. 1991) – 75 de ani

– 1950: S-a născut caricaturista americană Cathy Guisewite, cunoscută autoare de benzi desenate

– 1987: A murit Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (n. 1907)

– 1997: A murit Sir Georg Solti, dirijor şi pianist englez de origine maghiară (n. 1912)

– 2011: A murit tenorul italian Salvatore Licitra (n. 1958) – 10 ani

– 2015: A murit Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (n. 1920)

– 2020: A murit Jiří Menzel, regizor de film și teatru, actor și scenarist ceh; unul dintre reprezentanţii „Noului Val” din cinematografia cehoslovacă a anilor 1960 (n. 1938) – 1 an

Calendarul zilei – 5 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 septembrie 2020, 05:27 / actualizat: 5 septembrie 2020, 7:10

EVENIMENTE INTERNE

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul celei de-a doua sesiuni a examenului naţional de Bacalaureat 2020, desfăşurată în perioada 24 august – 5 septembrie, are loc afișarea rezultatelor finale, după soluţionarea contestaţiilor (3 – 4 sep.)

– Cultură

* Primăria Capitalei prin ARCUB organizează, în perioada 18 iulie – 20 septembrie, Festivalul „Bucureştii lui Caragiale” pe scena amenajată în aer liber în Parcul Cişmigiu, desfăşurat sub motto-ul #SusţinemCulturaRO. După o lungă perioadă de cultură online, cea de-a opta ediţie a festivalului oferă bucureştenilor două luni de teatru în aer liber cu peste 30 de spectacole din repertoriul a 20 de teatre din Capitală. Desfăşurarea evenimentului implică respectarea tuturor măsurilor de siguranţă pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Festivalul se desfăşoară pe parcursul a 10 weekend-uri din perioada menționată, respectiv: 18-19 iulie, 25-26 iulie, 1-2 august, 8-9 august, 15-16 august, 22-23 august, 29-30 august, 5-6 septembrie, 12-13 septembrie și 19-20 septembrie. Programul zilei:

• ora 10:00 – „Cei trei purceluşi” de James Orchard Halliwell-Phillips, Teatrul Excelsior, regia: Stelian Milu
• ora 20:00 – „Lucruri pe care le știu ca fiind adevărate” de Andrew Bovell, Teatrul Arte dell’Anima, regia: Şerban Puiu

* Teatrul Nottara prezintă, în cadrul Stagiunii estivale (2 iul. – 17 sep.) și al proiectului Teatru în TVR, spectacolul „Repetiţia vieţii mele” de Claudiu Sfirschi-Lăudat, regia şi scenografia: Alexandru Jitea, cu: Anda Caropol, Ion Haiduc, Alexandra Aga, Mircea Teodorescu, Dana Popescu, Simona Buşoiu, Ioana Dănilă, Paula Ticovschi, Gheorghe Săbărel, Marius Negoiţă, Paul Doanţă, Robert Ţâcu, Ramona Ursan – ora 20:00

* Programul stagiunii estivale VăraTIC a Teatrului Ion Creangă continuă în luna septembrie cu patru weekend-uri bogate în evenimente dedicate celor mai mici spectatori din Capitală. Nu mai puţin de 16 spectacole pot fi urmărite în amfiteatrul în aer liber, amenajat în grădina Casei Eliad – Bd. Mircea Vodă nr. 5, printre pernuţe şi umbreluţe colorate.Din program:

• 5 sep – orele 10:00 şi 19:00 – “Prostia omenească”
• 6 sep – orele 10:00 şi 19:00 – „Bună dimineaţa!”

* Muzeul Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’ organizează în perioada 5 – 6 septembrie 2020 „Târgul de Sfânta Maria”. Evenimentul îşi propune refacerea atmosferei târgurilor de altădată din satul românesc în preajma sărbătorii Naşterii Maicii Domnului, denumită popular şi Sântă Maria Mică, sărbătoare ce marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Vor participa renumiţi meşteri populari, colecţionari şi artişti plastici.Din program:

• În cele două zile, în intervalul orar 9:00 – 19:00, cei interesaţi pot vizita Târgul meşterilor populari, care vor oferi măşti, linguri, cofiţe, oale, icoane, ţesături, podoabe
• Atelierele de creaţie (modelaj în lut şi cusături), coordonate de Luminiţa Voica, vor avea loc, sâmbătă şi duminică, între orele 12:00 – 17:00, la Casa Sălciua din cadrul muzeului

• Sâmbătă şi duminică, începând cu ora 11:00, va fi pusă în scenă piesa de teatru „Înşir’te mărgărite” de Roman Vlad, în regia lui Dan Tudor, scenografia Vioricăi Petrovici, adaptare Ivona Cristescu după basmul scriitorului Victor Eftimiu, piesă de teatru pentru copii oferită de Teatrul Muzical Ambasadorii ce desfăşoară primul parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, în cadrul programului SAMER (Stagiunea Artistică Muzicală Estivală a României)

– S-a întâmplat într-o zi de 5 septembrie

* Se împlinesc 115 ani (1905) de când a fost semnat, prin medierea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt, după negocieri purtate la Şantierul Naval Portsmouth din Kittery (Maine), Tratatul de la Portsmouth, care a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. Rusia a recunoscut supremaţia Japoniei în Coreea şi s-a întors la interesele sale economice din sudul Manciuriei (inclusiv peninsula Liaodong), şi în jumătatea sudică a insulei Sahalin

* Se împlinesc 100 de ani (1920) de la apariția Legii privind reglementarea conflictelor colective de muncă (Legea Trancu-Iaşi), prin care se limita dreptul la grevă, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc. Salariaţii din întreprinderile statului şi din unităţile de interes public (transport, gaze naturale, electricitate, apă, panificaţie, spitale etc.) nu puteau declara greva decât în anumite condiţii. Adoptarea acestei legi a provocat manifestaţii şi întruniri de protest în Capitală şi în multe alte oraşe din ţară

* Se împlinesc 80 de ani (1940) de când regele Carol al II-lea ceda generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii. Cu o zi în urmă, la 4 septembrie, după demisia guvernului Gigurtu, generalul Ion Antonescu fusese numit preşedinte al Consiliului de Miniştri

* Tot 80 de ani se împlinesc și de când Guvernul Marii Britanii declara că nu recunoaşte arbitrajul germano-italian de la Viena din 30.VIII.1940, prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste

* Într-o zi de 5 septembrie, tot acum 80 de ani (1940), Vasile Ionescu era numit director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, funcţie pe care a deţinut-o până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare. Personalitatea lui Vasile Ionescu (1898-1978), militar şi jurist de profesie, este legată nemijlocit de istoria Radioului românesc. Angajat ca avocat în 1931, a urcat treptat în ierarhia administrativă a instituţiei, având un rol important în anihilarea încercării legionarilor de a prelua cu forţa controlul Radioului după asasinarea premierului Armand Călinescu – septembrie 1939

* Acum 76 de ani (1944), între 5 şi 8 septembrie, Armata a IV-a română oprea ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei

* Cu 72 de ani în urmă (1948) era înfiinţată echipa de fotbal Universitatea Craiova. S-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România. A fost prima echipă din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediţia 1982-1983). Clubul de fotbal Universitatea Craiova a fost dezafiliat de la FRF la 20.VII.2011, fiind exclus din toate competiţiile

* Acum 48 de ani (1972) a avut loc un atentat terorist arab asupra delegaţiei sportive israeliene la Jocurile Olimpice de vară de la München (Germania), soldat cu moartea a 11 atleţi israelieni

* Se împlinesc 40 de ani (1980) de când a avut loc inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția, cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,91 km) la acea dată, titulatură pe care a deținut-o vreme de 20 ani, până când a fost dat în folosință tunelul Lærdal, din Norvegia, întinzându-se de la Goschenen la Airolo. Având o singură bandă pe sens, este adesea locul unor ambuteiaje de anvergură, fapt pentru care autoritățile elvețiene au decis să construiască un nou pasaj rutier prin munții Gotthard, însă proiectul nu va fi inaugurat mai devreme de anul 2027. Actualmente este al treilea cel mai mare tunel din lume destinat traficului auto, după cel din Norvegia (24,5 km) şi tunelul Zhongnanshan din China (18 km)

Aniversări – Comemorări

– 1842: S-a născut Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române 1916 (m. 1922)

– 1851: S-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă de la 1877-1878 (m.11.IX.1877; a căzut în luptă, în fruntea batalionului I din Regimentul 10 dorobanţi pe care-l comanda în timpul asediului pentru cucerirea redutei Griviţa). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 5.X.1851

– 1857: S-a născut Smara (pseudonimul Smarandei Gheorghiu), scriitoare, publicistă, militantă activă în mişcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăţi culturale, considerată educatoare a poporului; prima femeie care a călătorit spre Polul Nord (1904); prima reprezentantă a României care conferenţiază în Occident, participând la congrese internaţionale: Congresul orientaliştilor (1889), Congresul Uniunii Femeilor pentru Pace (1900), Congresul latin (1902), Congresul educaţiei în familie (1913) (m. 1944). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 5.X.1857

– 1858: S-a născut Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1919)

– 1921: S-a născut Adrian Marino, critic, istoric şi teoretician literar; s-a consacrat hermeneuticii ideilor literare, domeniu în care poate fi socotit un fondator nu numai pe plan naţional; deţinut politic în perioada 1949-1963 (m. 2005)

– 1926: S-a născut compozitoarea şi profesoara Carmen Petra-Basacopol

– 1926: S-a născut pictorul Diodor Dure (m. 2003)

– 1928: S-a născut actorul Cornel(iu) Gârbea, cu o intensă activitate la Teatrul Mic din Bucureşti; cunoscut pentru rolurile jucate în mai multe filme realizate mai ales în perioada de dinainte de 1990 de regizorul Sergiu Nicolaescu (m. 2018)

– 1929: S-a născut Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv.; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (m. 1981)

– 1930: S-a născut fostul pugilist Mircea Dobrescu, Maestru Emerit al Sportului şi vicecampion olimpic la Melbourne, în 1956 (m. 2015) – 90 de ani

– 1931: S-a născut Constantin Codrescu, actor de teatru, film şi teatru radiofonic, regizor, scenograf, profesor şi scriitor

– 1943: S-a născut prof. univ. dr. Mihail Coculescu, personalitate marcantă a școlii românești de endocrinologie și clinician, membru corespondent al Academiei Române din 2014; recunoscut pe plan internațional ca unul dintre specialiștii cu performanțe deosebite în domeniul endocrinologiei, a fost membru al Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie și al Asociației Americane de Endocrinologie clinică; fost prorector al UMF „Carol Davila Bucureşti (2000–2008), director al Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar (2005–2006) şi preşedinte al comisiei consultative de endocrinologie a Ministerului Sănătăţii (m. 2016)

– 1944: S-a născut profesorul și artistul Vasile Adamescu, care suferea de surdocecitate (surdo-mut şi orb), caz rar la nivel mondial; depăşind limitele dizabilităţilor sale, a terminat o facultate, a devenit profesor la şcoala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977-2004), fiind şi autorul mai multor cărţi. În lume mai sunt cunoscute două cazuri excepţionale de persoane care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi să realizeze lucruri imposibile: Hellen Keller din SUA și Olga Skorohodova din Rusia (m. 2018)

– 1953: A murit (la Paris, unde se stabilise) medicul Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog, imunolog; considerat unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial; promotor al chimioterapiei; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874)

– 1959: A murit Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1905)

– 1960: S-a născut actorul Claudiu Istodor – 60 de ani

– 1973: A murit cântăreţul de operă (baritonul) Petre Ştefănescu-Goangă (n. 1902)

– 1986: A murit prozatorul Nicuţă Tănase (n. 1924)

– 1994: A murit medicul psihiatru, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul Eduard Pamfil; a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria antropologică românească (n. 1912)

– 1997: A murit Radu Boureanu, poet, prozator, dramaturg, actor, eseist, publicist, traducător şi pictor (n. 1906)

– 2004, 5/6: A murit matematicianul şi profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (n. 1912)

– 2009: A murit Jöel Holmes (numele real: Jöel Covrigaru), cântăreţ, compozitor şi poet francez de origine română; stabilit cu părinţii în Franţa în 1934 (n. 1928)

– 2019: A murit criticul şi istoricul de artă Gheorghe Vida; fiul sculptorului Geza Vida (n. 1946) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Atena: Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, susține discursul anual privind starea economiei Greciei

– Berlin: Sunt marcați 5 ani de la deschiderea frontierelor germane pentru zeci de mii de migranți ce proveneau din Ungaria via Austria

– Birmingham, Marea Britanie: Marșul Birmingham Pride 2020, al comunităților LGBT (5 – 6 sep.)

– Louisville, SUA: Derby-ul de hipism de la Kentucky

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carităţii”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 67/105 din 2012, la iniţiativa Ungariei, este marcată din 2013 şi are ca obiectiv sensibilizarea şi mobilizarea oamenilor, a ONG-urilor şi a altor forţe interesate din întreaga lume pentru a-i ajuta pe alţii, prin voluntariat şi prin activităţi filantropice. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu Maicii Tereza de Calcutta (trecută la cele veşnice la 5 septembrie 1997, canonizată la 4 septembrie 2016), care şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1979, „pentru activitatea întreprinsă în lupta pentru a depăşi starea de sărăcie şi suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii”

– 1568: S-a născut Tommaso Campanella, teolog şi filosof italian (m. 1639)

– 1638: S-a născut regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (m. 1715)

– 1704: S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (m. 1788)

– 1733: S-a născut scriitorul german Cristoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (m. 1813)

– 1735: S-a născut compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach; cel de-al unsprezecelea şi cel mai mic fiu al lui Johann Sebastian Bach (m. 1782) – 285 de ani

– 1745, 5/16: S-a născut Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (m. 1813) – 275 de ani

– 1766, 5/6: S-a născut John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul de vedere de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (m. 1844). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6 septembrie 1766, iar altele dau ca an al naşterii 1776

– 1774: S-a născut Caspar David Friedrich, pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie (m. 1840)

– 1791: S-a născut Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1864)

– 1857, 5/17: S-a născut inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (m. 1935)

– 1888: S-a născut Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române din 1956 (m. 1975)

– 1892: S-a născut Szigeti Jozsef, violonist maghiar, stabilit iniţial în Franţa (1938) şi apoi în SUA (1951) (m. 1973)

– 1905: S-a născut (la Budapesta, în familia unui industriaş evreu) romancierul şi jurnalistul britanic Arthur Koestler (m. 1983, s-a sinucis) – 115 ani

– 1920: S-a născut Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2010) – 100 de ani

– 1922: S-a născut Radu Flora, lingvist şi dialectolog de marcă, respectiv lexilocog şi lexicograf, profesor universitar, istoric şi critic literar, scriitor, dramaturg, folclorist, autor de antologii, de manuale, cercetător al relaţiilor sârbo-române şi traducător român din Serbia; fondator şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1962), unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad (1980); a făcut foarte mult pentru etnia română din Serbia atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în general, cât şi în mod special în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică) (m. 1989)

– 1925: S-a născut psihologul suedez David Magnusson; specialist în studiul personalităţii; contribuţii în psihometrie, precum şi în metodologia cercetării dezvoltării individului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2017) – 95 de ani

– 1940: S-a născut actriţa americană de film Racquel Welch – 80 de ani

– 1946: S-a născut (în Zanzibar) Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (m. 1991)

– 1950: S-a născut caricaturista americană Cathy Guisewite, cunoscută autoare de benzi desenate – 70 de ani

– 1987: A murit Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (n. 1907)

– 1997: A murit Sir Georg Solti, dirijor şi pianist englez de origine maghiară (n. 1912)

– 2011: A murit tenorul italian Salvatore Licitra (n. 1958)

– 2015: A murit Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (n. 1920) – 5 ani

Calendarul zilei – 5 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 septembrie 2019, 05:45 / actualizat: 6 septembrie 2019, 13:20

EVENIMENTE INTERNE

– Culte, Biserică

* Craiova: Sub motto-ul „Cu toţii suntem un Potir! Credinţă, nădejde şi dragoste”, în perioada 5 – 8 septembrie, are loc Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO 2019), ajunsă la a VI-a ediție – ora 18:00, în Piaţa „Mihai Viteazul”. Cei peste 2500 de tineri ortodocşi, care vor lua parte la activităţile organizate la Craiova, vor reprezenta fiecare eparhie din cuprinsul Patriarhiei Române, precum şi comunităţile ortodoxe din: Republica Moldova, Ucraina, Grecia, Serbia, Albania, Macedonia, Germania, Franța, Belgia, Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Elveția, Turcia, India

– Învăţământ, Cercetare

* În perioada 5 – 6 septembrie, Social Science and Business Research Network (SSBRN), în parteneriat cu Facultatea de Administrație Publică (SNSPA), organizează cea de-a IV-a ediție a simpozionului „Discussing Social & Business Issue from Interdisciplinary Studies” – la sediul SNSPA, Bd. Expoziției nr. 30A, sector 1, parter, Sala Multifuncțională

– Cultură

* Cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” va avea loc în perioada 31 august – 22 septembrie în mai multe spaţii din București: Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Sala Mică a Palatului și Teatrul Excelsior. De asemenea, vor avea loc și câteva concerte asociate la Teatrul Metropolis, Teatrul Național şi Muzeul Municipiului București. Tema centrală a acestei ediţii este „Lumea în Armonie”, iar directorul artistic al festivalului este Vladimir Jurowski. Evenimentul este desfăşurat sub înaltul patronaj al Preşedinţiei României, având ca producător Guvernul României, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi co-producători Primăria Capitalei şi Radio România. Organizatori: ARTEXIM şi Fundaţia ART Production. Din programul zilei:

• Muzica secolului XXI – Orchestra Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca – ora 15:00, la Sala Radio. Lera Auerbach – dirijoare
• Recitaluri și concerte camerale – Orchestra de Cameră Pelléas – Benjamin Levy – dirijor, Tasmin Little – vioară – ora 16:30, la Ateneul Român
• Mari orchestre ale lumii – Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Berlin – Vladimir Jurowski, dirijor; Corul Filarmonicii „George Enescu”, Iosif Ion Prunner – dirijorul corului; Corul de Copii al Radiodifuziunii Române – Răzvan Rădos, dirijorul corului; Julia Fischer – vioară – ora 19:30, la Sala Palatului
• Concertele de la miezul nopții – Europa Galante – Fabio Biondi, dirijor – ora 22:30, la Ateneul Român

► Programe asociate:

• Radu Vâlcu Quartet – ora 19:00, la Casa Filipescu Cesianu, Muzeul Municipiului București

► Festivalul în țară:

• Bacău: Orchestra Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău – Jayce Ogren, dirijor
• Bârlad: Camerata Regală – Constantin Adrian Grigore, dirijor; Rebekka Hartmann, vioară; Alexandra Velniciuc, narator; Doru Marin, director multimedia – ora 19:00, la Teatrul „Victor Ion Popa”
• Cluj-Napoca: Monte Piano Trio – Francesco Sica vioară, Claude Frochaux violoncel, Irina Botan pian
• Sibiu: Recital Charles Richard-Hamelin – pian – Filarmonica de Stat Sibiu, Sala Thalia

* Spectacolul-metaforă On the Roof, va avea loc pe scena Galei HOP 2019, de la ora 19:00, înainte de Festivitatea de decernare a premiilor. Un spectacol produs de Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București prin Centrul de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava”, în parteneriat cu UNITER, Fundația Art Production / Gigi Căciuleanu “Ad Hop” Company, cu sprijinul JTI, în cadrul Programului 9G la TNB. Parteneri media:Radio Constanța, Radio Vacanța

* Tulcea: Între 5 şi 8 septembrie, în municipiu se va desfăşura Festivalul de Carte Danubius, în spaţiul consacrat al casei Avramide, unde vor avea loc, în fiecare zi a festivalului, lansări de carte şi concerte

* Istanbul: Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul orgnizează o seară specială de teatru astăzi, de la ora 19:30, de „Ziua Limbii Române„, un eveniment dedicat membrilor comunității de români și copiilor proveniți din familiile mixte din Istanbul. Textele lui Caragiale, pătrund astfel, în Conacul Musurus Pașa, singura proprietate de patrimoniu a României în Turcia, actualul sediu ICR Istanbul, din Piața Taksim

– S-a întâmplat într-o zi de 5 septembrie

* Acum 114 ani (1905) a fost semnat, prin medierea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt, după negocieri purtate la Şantierul Naval Portsmouth din Kittery (Maine), Tratatul de la Portsmouth, care a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. Rusia a recunoscut supremaţia Japoniei în Coreea şi s-a întors la interesele sale economice din sudul Manciuriei (inclusiv peninsula Liaodong), şi în jumătatea sudică a insulei Sahalin

* Cu 99 de ani în urmă (1920) apărea Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă (Legea Trancu-Iaşi), prin care se limita dreptul la grevă, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc. Salariaţii din întreprinderile statului şi din unităţile de interes public (transport, gaze naturale, electricitate, apă, panificaţie, spitale etc.) nu puteau declara greva decât în anumite condiţii. Adoptarea acestei legi a provocat manifestaţii şi întruniri de protest în Capitală şi în multe alte oraşe din ţară

* Acum 79 de ani (1940) regele Carol al II-lea ceda generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii. Cu o zi în urmă, la 4 septembrie, după demisia guvernului Gigurtu, generalul Ion Antonescu fusese numit preşedinte al Consiliului de Miniştri

* În urmă cu 79 de ani, Guvernul Marii Britanii declara că nu recunoaşte arbitrajul germano-italian de la Viena din 30.VIII.1940, prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste

* Într-o zi de 5 septembrie, acum 79 de ani (1940) Vasile Ionescu era numit director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, funcţie pe care a deţinut-o până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare. Personalitatea lui Vasile Ionescu (1898-1978), militar şi jurist de profesie, este legată nemijlocit de istoria Radioului românesc. Angajat ca avocat în 1931, a urcat treptat în ierarhia administrativă a instituţiei, având un rol important în anihilarea încercării legionarilor de a prelua cu forţa controlul Radioului după asasinarea premierului Armand Călinescu – septembrie 1939

* Se împlinesc 75 de ani (1944), de când, între 5 şi 8 septembrie, Armata a IV-a română oprea ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei

* Acum 71 de ani (1948) era înfiinţată echipa de fotbal Universitatea Craiova. S-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România. A fost prima echipă din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediţia 1982-1983). Clubul de fotbal Universitatea Craiova a fost dezafiliat de la FRF la 20.VII.2011, fiind exclus din toate competiţiile

* Acum 47 de ani (1972) a avut loc un atentat terorist arab asupra delegaţiei sportive israeliene la Jocurile Olimpice de vară de la München (Germania), soldat cu moartea a 11 atleţi israelieni

* În urmă cu 39 de ani (1980) a avut loc inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția, cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,91 km) la acea dată, titulatură pe care a deținut-o vreme de 20 ani, până când a fost dat în folosință tunelul Lærdal, din Norvegia, întinzându-se de la Goschenen la Airolo. Având o singură bandă pe sens, este adesea locul unor ambuteiaje de anvergură, fapt pentru care autoritățile elvețiene au decis să construiască un nou pasaj rutier prin munții Gotthard, însă proiectul nu va fi inaugurat mai devreme de anul 2027. Actualmente este al treilea cel mai mare tunel din lume destinat traficului auto, după cel din Norvegia (24,5 km) şi tunelul Zhongnanshan din China (18 km)

Aniversări – Comemorări

– 1842: S-a născut Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române 1916 (m. 1922)

– 1851: S-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă de la 1877-1878 (m.11.IX.1877; a căzut în luptă, în fruntea batalionului I din Regimentul 10 dorobanţi pe care-l comanda în timpul asediului pentru cucerirea redutei Griviţa). NOTĂ: Unele surse (http://www.once.ro/eroi/george_sontu.php) dau naşterea la 5.X.1851

– 1857: S-a născut Smara (pseudonimul Smarandei Gheorghiu), scriitoare, publicistă, militantă activă în mişcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăţi culturale, considerată educatoare a poporului; prima femeie care a călătorit spre Polul Nord (1904); prima reprezentantă a României care conferenţiază în Occident, participând la congrese internaţionale: Congresul orientaliştilor (1889), Congresul Uniunii Femeilor pentru Pace (1900), Congresul latin (1902), Congresul educaţiei în familie (1913) (m. 1944). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 5.X.1857

– 1858: S-a născut Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1919)

– 1921: S-a născut Adrian Marino, critic, istoric şi teoretician literar; s-a consacrat hermeneuticii ideilor literare, domeniu în care poate fi socotit un fondator nu numai pe plan naţional; deţinut politic în perioada 1949-1963 (m. 2005)

– 1926: S-a născut compozitoarea şi profesoara Carmen Petra-Basacopol

– 1926: S-a născut pictorul Diodor Dure (m. 2003)

– 1928: S-a născut actorul Cornel(iu) Gârbea, cu o intensă activitate la Teatrul Mic din Bucureşti; cunoscut pentru rolurile jucate în mai multe filme realizate mai ales în perioada de dinainte de 1990 de regizorul Sergiu Nicolaescu (m. 2018)

– 1929: S-a născut Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv.; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (m. 1981) – 90 de ani

– 1930: S-a născut fostul pugilist Mircea Dobrescu, Maestru Emerit al Sportului şi vicecampion olimpic la Melbourne, în 1956 (m. 2015)

– 1931: S-a născut Constantin Codrescu, actor de teatru, film şi teatru radiofonic, regizor, scenograf, profesor şi scriitor

– 1943: S-a născut prof. univ. dr. Mihail Coculescu, personalitate marcantă a școlii românești de endocrinologie și clinician, membru corespondent al Academiei Române din 2014; recunoscut pe plan internațional ca unul dintre specialiștii cu performanțe deosebite în domeniul endocrinologiei, a fost membru al Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie și al Asociației Americane de Endocrinologie clinică; fost prorector al UMF „Carol Davila Bucureşti (2000–2008), director al Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar (2005–2006) şi preşedinte al comisiei consultative de endocrinologie a Ministerului Sănătăţii (m. 2016)

– 1944: S-a născut profesorul și artistul Vasile Adamescu, care suferea de surdocecitate (surdo-mut şi orb), caz rar la nivel mondial; depăşind limitele dizabilităţilor sale, a terminat o facultate, a devenit profesor la şcoala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977-2004), fiind şi autorul mai multor cărţi. În lume mai sunt cunoscute două cazuri excepţionale de persoane care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi să realizeze lucruri imposibile: Hellen Keller din SUA și Olga Skorohodova din Rusia (m. 2018) – 75 de ani

– 1953: A murit (la Paris, unde se stabilise) medicul Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog, imunolog; considerat unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial; promotor al chimioterapiei; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874)

– 1959: A murit Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1905) – 60 de ani

– 1960: S-a născut actorul Claudiu Istodor

– 1973: A murit cântăreţul de operă (baritonul) Petre Ştefănescu-Goangă (n. 1902)

– 1986: A murit prozatorul Nicuţă Tănase (n. 1924)

– 1994: A murit medicul psihiatru, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul Eduard Pamfil; a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria antropologică românească (n. 1912) – 25 de ani

– 1997: A murit Radu Boureanu, poet, prozator, dramaturg, actor, eseist, publicist, traducător şi pictor (n. 1906)

– 2004, 5/6: A murit matematicianul şi profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (n. 1912) – 15 ani

– 2009: A murit Jöel Holmes (numele real: Jöel Covrigaru), cântăreţ, compozitor şi poet francez de origine română; stabilit cu părinţii în Franţa în 1934 (n. 1928) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Maputo: Papa Francisc se întâlnește cu președintele Mozambic, Filipe Nyusi

– Londra: Ministrul Brexit, Steve Barclay, și echipa sa ministerială pun întrebări în parlament

– Toronto, Canada: Festivalul Internațional de Film din Toronto 2019 (5 – 15 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carităţii”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 67/105 din 2012, la iniţiativa Ungariei, este marcată din 2013 şi are ca obiectiv sensibilizarea şi mobilizarea oamenilor, a ONG-urilor şi a altor forţe interesate din întreaga lume pentru a-i ajuta pe alţii, prin voluntariat şi prin activităţi filantropice. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu celei care şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi – Maica Tereza de Calcutta, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, în 1979, „pentru activitatea întreprinsă în lupta pentru a depăşi starea de sărăcie şi suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii”, trecută la cele veşnice la 5 septembrie 1997, canonizată la 4 septembrie 2016

– 1568: S-a născut Tommaso Campanella, teolog şi filosof italian (m. 1639)

– 1638: S-a născut regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (m. 1715)

– 1704: S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (m. 1788) – 315 ani

– 1733: S-a născut scriitorul german Cristoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (m. 1813)

– 1735: S-a născut compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach, cel de-al unsprezecelea şi cel mai mic fiu al lui Johann Sebastian Bach (m. 1782)

– 1745, 5/16: S-a născut Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (m. 1813)

– 1766, 5/6: S-a născut John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul de vedere de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (m. 1844). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6 septembrie 1766, iar altele dau ca an al naşterii 1776

– 1774: S-a născut Caspar David Friedrich, pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie (m. 1840) – 275 de ani

– 1791: S-a născut Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1864)

– 1857, 5/17: S-a născut inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (m. 1935)

– 1888: S-a născut Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române din 1956 (m. 1975)

– 1892: S-a născut Szigeti Jozsef, violonist maghiar, stabilit iniţial în Franţa (1938) şi apoi în SUA (1951) (m. 1973)

– 1905: S-a născut (la Budapesta, în familia unui industriaş evreu) romancierul şi jurnalistul britanic Arthur Koestler (m. 1983, s-a sinucis)

– 1908, 5/18: S-a născut Viktor Ambarţumian, astronom şi astrofizician armean; a descoperit asociaţiile de stele, structura şi evoluţia acestora (m. 1996)

– 1908: S-a născut Josué de Castro, medic, sociolog şi economist brazilian; autorul celebrei lucrări „Geografia foamei” (1946), una dintr-o lungă serie de lucrări abordând probleme grave atât pentru ţara sa, cât şi pentru alte zone ale globului – sărăcia şi malnutriţia; preşedinte al FAO (1952-1956); ambasador al Braziliei la Naţiunile Unite, la Geneva (1962-1964); după lovitura de stat militară din martie 1964 se va stabili la Paris, unde va înfiinţa (1965) Centrul Internaţional pentru Dezvoltare (CID), al cărui preşedinte va fi până la sfârşitul vieţii (m. 1973)

– 1912: S-a născut John Cage, compozitor şi pianist american; inventatorul „pianului preparat” (între ale cărui corzi sunt plasate obiecte din diferite materiale, care modifică sunetele); a introdus în muzică noţiunea de indeterminare, ideile hazardului şi creativităţii interpretului (m. 1992)

– 1914: S-a născut Nicanor Parra, poet, fizician, matematician și profesor chilian; definitoriu pentru întreaga creaţie a lui este volumul „Poeme şi antipoeme” (1954), care marchează trecerea de la poem la antipoem; a câștigat în 2011 prestigiosul Premiu Cervantes, considerat premiul Nobel al literaturii hispanice (m. 2018) – 105 ani

– 1920: S-a născut Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2010)

– 1922: S-a născut Radu Flora, lingvist şi dialectolog de marcă, respectiv lexilocog şi lexicograf, profesor universitar, istoric şi critic literar, scriitor, dramaturg, folclorist, autor de antologii, de manuale, cercetător al relaţiilor sârbo-române şi traducător român din Serbia; fondator şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1962), unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad (1980); a făcut foarte mult pentru etnia română din Serbia atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în general, cât şi în mod special în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică) (m. 1989)

– 1940: S-a născut actriţa americană de film Racquel Welch

– 1946: S-a născut (în Zanzibar) Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (m. 1991)

– 1950: S-a născut caricaturista americană Cathy Guisewite, cunoscută autoare de benzi desenate

– 1987: A murit Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (n. 1907)

– 1997: A murit Sir Georg Solti, dirijor şi pianist englez de origine maghiară (n. 1912)

– 2011: A murit tenorul italian Salvatore Licitra (n. 1958)

– 2015: A murit Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (n. 1920)

Calendarul zilei – 5 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 septembrie 2018, 06:04 / actualizat: 5 septembrie 2018, 10:49

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Programele dedicate copiilor de Muzeul Municipiului București:

• ora 10:00 – „Hârtie din Hârtie în 4 pași: pasul 4” – realizarea unor obiecte din hârtie manuală produsă din propria hârtie colectată cu Atelier Papelier
• ora 10:00 – Mari sărbători, atelier inspirat de expoziția „În apropierea sfinților. Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani”

* Astăzi se sărbătoreşte ziua de naștere a lui Freddie Mercury cu un concert tribut Queen, susţinut de Dan Helciug şi trupa sa la Hard Rock Cafe – ora 21:30

– S-a întâmplat într-o zi de 5 septembrie

* Acum 113 ani (1905) a fost semnat, prin medierea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt, după negocieri purtate la Şantierul Naval Portsmouth din Kittery (Maine), Tratatul de la Portsmouth, care a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. Rusia a recunoscut supremaţia Japoniei în Coreea şi s-a întors la interesele sale economice din sudul Manciuriei (inclusiv peninsula Liaodong), şi în jumătatea sudică a insulei Sahalin

* Cu 98 de ani în urmă (1920) apărea Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă (Legea Trancu-Iaşi), prin care se limita dreptul la grevă, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc. Salariaţii din întreprinderile statului şi din unităţile de interes public (transport, gaze naturale, electricitate, apă, panificaţie, spitale etc.) nu puteau declara greva decât în anumite condiţii. Adoptarea acestei legi a provocat manifestaţii şi întruniri de protest în Capitală şi în multe alte oraşe din ţară

* Acum 78 de ani (1940) regele Carol al II-lea ceda generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii. Cu o zi în urmă, la 4 septembrie, după demisia guvernului Gigurtu, generalul Ion Antonescu fusese numit preşedinte al Consiliului de Miniştri

* În urmă cu 78 de ani, Guvernul Marii Britanii declara că nu recunoaşte arbitrajul germano-italian de la Viena din 30.VIII.1940, prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste

* Într-o zi de 5 septembrie, acum 78 de ani (1940) Vasile Ionescu era numit director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, funcţie pe care a deţinut-o până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare. Personalitatea lui Vasile Ionescu (1898-1978), militar şi jurist de profesie, este legată nemijlocit de istoria Radioului românesc. Angajat ca avocat în 1931, a urcat treptat în ierarhia administrativă a instituţiei, având un rol important în anihilarea încercării legionarilor de a prelua cu forţa controlul Radioului după asasinarea premierului Armand Călinescu – septembrie 1939

* În urmă cu 74 de ani (1944), între 5 şi 8 septembrie, Armata a IV-a română oprea ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei

* Se împlinesc 70 de ani (1948) de la înfiinţarea echipei de fotbal Universitatea Craiova. S-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România. A fost prima echipă din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediţia 1982-1983). Clubul de fotbal Universitatea Craiova a fost dezafiliat de la FRF la 20.VII.2011, fiind exclus din toate competiţiile

* Acum 46 de ani (1972) a avut loc un atentat terorist arab asupra delegaţiei sportive israeliene la Jocurile Olimpice de vară de la München (Germania), soldat cu moartea a 11 atleţi israelieni

* În urmă cu 38 de ani (1980) a avut loc inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția, cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,91 km) la acea dată, titulatură pe care a deținut-o vreme de 20 ani, până când a fost dat în folosință tunelul Lærdal, din Norvegia, întinzându-se de la Goschenen la Airolo. Având o singură bandă pe sens, este adesea locul unor ambuteiaje de anvergură, fapt pentru care autoritățile elvețiene au decis să construiască un nou pasaj rutier prin munții Gotthard, însă proiectul nu va fi inaugurat mai devreme de anul 2027. Actualmente este al treilea cel mai mare tunel din lume destinat traficului auto, după cel din Norvegia (24,5 km) şi tunelul Zhongnanshan din China (18 km)

Aniversări – Comemorări

– 1842: S-a născut Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române 1916 (m. 1922)

– 1851: S-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă de la 1877-1878 (m.11.IX.1877; a căzut în luptă, în fruntea batalionului I din Regimentul 10 dorobanţi pe care-l comanda în timpul asediului pentru cucerirea redutei Griviţa). NOTĂ: Unele surse (http://www.once.ro/eroi/george_sontu.php) dau naşterea la 5.X.1851

– 1857: S-a născut Smara (pseudonimul Smarandei Gheorghiu), scriitoare, publicistă, militantă activă în mişcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăţi culturale, considerată educatoare a poporului; prima femeie care a călătorit spre Polul Nord (1904); prima reprezentantă a României care conferenţiază în Occident, participând la congrese internaţionale: Congresul orientaliştilor (1889), Congresul Uniunii Femeilor pentru Pace (1900), Congresul latin (1902), Congresul educaţiei în familie (1913) (m. 1944). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 5.X.1857

– 1858: S-a născut Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1919) – 160 de ani

– 1921: S-a născut Adrian Marino, critic, istoric şi teoretician literar; s-a consacrat hermeneuticii ideilor literare, domeniu în care poate fi socotit un fondator nu numai pe plan naţional; deţinut politic în perioada 1949-1963 (m. 2005)

– 1926: S-a născut compozitoarea şi profesoara Carmen Petra-Basacopol

– 1926: S-a născut pictorul Diodor Dure (m. 2003)

– 1928: S-a născut actorul Cornel(iu) Gârbea, cu o intensă activitate la Teatrul Mic din Bucureşti; cunoscut pentru rolurile jucate în mai multe filme realizate mai ales în perioada de dinainte de 1990 de regizorul Sergiu Nicolaescu (m. 2018) – 90 de ani

– 1929: S-a născut Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv.; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (m. 1981)

– 1930: S-a născut fostul pugilist Mircea Dobrescu, Maestru Emerit al Sportului şi vicecampion olimpic la Melbourne, în 1956 (m. 2015)

– 1931: S-a născut Constantin Codrescu, actor de teatru, film şi teatru radiofonic, regizor, scenograf, profesor şi scriitor

– 1943: S-a născut prof. univ. dr. Mihail Coculescu, personalitate marcantă a școlii românești de endocrinologie și clinician, membru corespondent al Academiei Române din 2014; recunoscut pe plan internațional ca unul dintre specialiștii cu performanțe deosebite în domeniul endocrinologiei, a fost membru al Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie și al Asociației Americane de Endocrinologie clinică; fost prorector al UMF „Carol Davila Bucureşti (2000–2008), director al Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar (2005–2006) şi preşedinte al comisiei consultative de endocrinologie a Ministerului Sănătăţii (m. 2016) – 75 de ani

– 1953: A murit (la Paris, unde se stabilise) medicul Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog, imunolog; considerat unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial; promotor al chimioterapiei; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874) – 65 de ani

– 1959: A murit Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1905)

– 1960: S-a născut actorul Claudiu Istodor

– 1973: A murit cântăreţul de operă (baritonul) Petre Ştefănescu-Goangă (n. 1902) – 45 de ani

– 1986: A murit prozatorul Nicuţă Tănase (n. 1924)

– 1997: A murit Radu Boureanu, poet, prozator, dramaturg, actor, eseist, publicist, traducător şi pictor (n. 1906)

– 2004: A murit profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (n. 1912)

– 2009: A murit Jöel Holmes (numele real: Jöel Covrigaru), cântăreţ, compozitor şi poet francez de origine română; stabilit cu părinţii în Franţa din 1934 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carităţii”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 67/105 din 2012, la iniţiativa Ungariei, este marcată din 2013 şi are ca obiectiv sensibilizarea şi mobilizarea oamenilor, a ONG-urilor şi a altor forţe interesate din întreaga lume pentru a-i ajuta pe alţii, prin voluntariat şi prin activităţi filantropice. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu celei care şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi – Maica Tereza de Calcutta, canonizată la 4.IX.2016, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, în 1979, ”pentru activitatea întreprinsă în lupta pentru a depăşi starea de sărăcie şi suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii” (5 septembrie 1997 fiind ziua în care a trecut la cele veşnice)

– 1568: S-a născut Tommaso Campanella, teolog şi filosof italian (m. 1639) – 450 de ani

– 1638: S-a născut regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (m. 1715) – 380 de ani

– 1704: S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (m. 1788)

– 1733: S-a născut scriitorul german Cristoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (m. 1813) – 285 de ani

– 1735: S-a născut compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach, cel de-al unsprezecelea şi cel mai mic fiu al lui Johann Sebastian Bach (m. 1782)

– 1745, 5/16: S-a născut Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (m. 1813)

– 1766, 5/6: S-a născut John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul de vedere de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (m. 1844). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6 septembrie 1766, iar altele dau ca an al naşterii 1776

– 1774: S-a născut Caspar David Friedrich, pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie (m. 1840)

– 1791: S-a născut Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1864)

– 1857, 5/17: S-a născut inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (m. 1935)

– 1888: S-a născut Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române din 1956 (m. 1975) – 130 de ani

– 1892: S-a născut Szigeti Jozsef, violonist maghiar, stabilit iniţial în Franţa (1938) şi apoi în SUA (1951) (m. 1973)

– 1905: S-a născut (la Budapesta, în familia unui industriaş evreu) romancierul şi jurnalistul britanic Arthur Koestler (m. 1983, s-a sinucis)

– 1908, 5/18: S-a născut Viktor Ambarţumian, astronom şi astrofizician armean; a descoperit asociaţiile de stele, structura şi evoluţia acestora (m. 1996) – 110 ani

– 1908: S-a născut Josué de Castro, medic, sociolog şi economist brazilian; autorul celebrei lucrări „Geografia foamei” (1946), una dintr-o lungă serie de lucrări abordând probleme grave atât pentru ţara sa, cât şi pentru alte zone ale globului – sărăcia şi malnutriţia; preşedinte al FAO (1952-1956); ambasador al Braziliei la Naţiunile Unite, la Geneva (1962-1964); după lovitura de stat militară din martie 1964 se va stabili la Paris, unde va înfiinţa (1965) Centrul Internaţional pentru Dezvoltare (CID), al cărui preşedinte va fi până la sfârşitul vieţii (m. 1973) – 110 ani

– 1912: S-a născut John Cage, compozitor şi pianist american; inventatorul „pianului preparat” (între ale cărui corzi sunt plasate obiecte din diferite materiale, care modifică sunetele); a introdus în muzică noţiunea de indeterminare, ideile hazardului şi creativităţii interpretului (m. 1992)

– 1914: S-a născut Nicanor Parra, scriitor chilian iconoclast şi profet autoproclamat al antipoeziei; a câştigat în 2011 prestigiosul Premiu Cervantes, considerat premiul Nobel al literaturii hispanice (m. 2018)

– 1920: S-a născut Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2010)

– 1922: S-a născut Radu Flora, lingvist şi dialectolog de marcă, respectiv lexilocog şi lexicograf, profesor universitar, istoric şi critic literar, scriitor, dramaturg, folclorist, autor de antologii, de manuale, cercetător al relaţiilor sârbo-române şi traducător român din Serbia; fondator şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1962), unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad (1980); a făcut foarte mult pentru etnia română din Serbia atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în general, cât şi în mod special în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică) (m. 1989)

– 1940: S-a născut actriţa americană de film Racquel Welch

– 1946: S-a născut (în Zanzibar) Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (m. 1991)

– 1950: S-a născut caricaturista americană Cathy Guisewite, cunoscută autoare de benzi desenate

– 1987: A murit Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (n. 1907)

– 1997: A murit Sir Georg Solti, dirijor şi pianist englez de origine maghiară (n. 1912)

– 2011: A murit tenorul italian Salvatore Licitra (n. 1958)

– 2015: A murit Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (n. 1920)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 septembrie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Organizaţii

* Asociaţia pentru Sănătate Mintală a Copilului şi Fundaţia Copii în Dificultate – România, organizează conferinţa de presă – „Poate consumul de mediu virtual la un copil mic să provoace o formă asemănătoare Autismului?”, legată de lansarea campaniei „Stop Autism Virtual”  – ora 15:00, în sala Nevada a Hotelului Sheraton

– Economic

* Dezbatere despre IMM-urile din România – ora 9:30, la Hotel JW Marriott, Salon D; printre participanţi: Florin Jianu – Președinte, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Alexandru Petrescu – Director General, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii

– Cultură

* Cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu” are loc în perioada 2 – 24 septembrie, eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Producător: Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale. Co-producători: TVR şi Radio România. Organizatori: Artexim, Primăria Capitalei şi ARCUB. Din program:

• Recitaluri și concerte camerale – Lang Lang – pian – ora 17:00, la Ateneul Român
• Mari orchestre ale lumii – Russian National Orchestra. Dirijor: Horia Andreescu. Solist: Vadim Repin – vioară – ora 20:00, la Sala Mare a Palatului

* Ploiești: Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești organizează o conferinţă de presă prilejuită de deschiderea Stagiunii Aniversare – 2017-2018 – „Zilele Filarmonicii 65” – ora 11:00, la sediul instituției din Str. Anton Pann nr. 5

* Viena: Primăria Capitalei, prin creart – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Viena şi Forumul Cultural Austriac, organizează proiectul expoziţional intercultural „Oraşe în dialog: Bucureşti – Viena”, eveniment conex Romanian Design Week care va reuni lucrări ce prezintă capitala României din perspectiva artistei austriece Judith Saupper şi capitala Austriei din perspectiva artistei române Mara Trifu – ora 19:00, la Galeria ICR Viena (6 – 22 sep.)

– S-a întâmplat într-o zi de 5 septembrie

* Acum 112 ani (1905) a fost semnat, prin medierea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt, după negocieri purtate la Şantierul Naval Portsmouth din Kittery (Maine), Tratatul de la Portsmouth, care a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. Rusia a recunoscut supremaţia Japoniei în Coreea şi s-a întors la interesele sale economice din sudul Manciuriei (inclusiv peninsula Liaodong), şi în jumătatea sudică a insulei Sahalin

* Cu 97 de ani în urmă (1920) apărea Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă (Legea Trancu-Iaşi), prin care se limita dreptul la grevă, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc. Salariaţii din întreprinderile statului şi din unităţile de interes public (transport, gaze naturale, electricitate, apă, panificaţie, spitale etc.) nu puteau declara greva decât în anumite condiţii. Adoptarea acestei legi a provocat manifestaţii şi întruniri de protest în Capitală şi în multe alte oraşe din ţară

* Acum 77 de ani (1940) regele Carol al II-lea ceda generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii. Cu o zi în urmă, la 4 septembrie, după demisia guvernului Gigurtu, generalul Ion Antonescu fusese numit preşedinte al Consiliului de Miniştri

* În urmă cu 77 de ani, Guvernul Marii Britanii declara că nu recunoaşte arbitrajul germano-italian de la Viena din 30.VIII.1940, prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste

* Într-o zi de 5 septembrie, acum 77 de ani (1940) Vasile Ionescu era numit director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, funcţie pe care a deţinut-o până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare. Personalitatea lui Vasile Ionescu (1898-1978), militar şi jurist de profesie, este legată nemijlocit de istoria Radioului românesc. Angajat ca avocat în 1931, a urcat treptat în ierarhia administrativă a instituţiei, având un rol important în anihilarea încercării legionarilor de a prelua cu forţa controlul Radioului după asasinarea premierului Armand Călinescu – septembrie 1939

* În urmă cu 73 de ani (1944), între 5 şi 8 septembrie, Armata a IV-a română oprea ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei

* Acum 69 de ani (1948) a fost înfiinţată echipa de fotbal Universitatea Craiova. S-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România. A fost prima echipă din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediţia 1982-1983). Clubul de fotbal Universitatea Craiova a fost dezafiliat de la FRF la 20.VII.2011, fiind exclus din toate competiţiile

* Se împlinesc 45 de ani (1972) de când a avut loc un atentat terorist arab asupra delegaţiei sportive israeliene la Jocurile Olimpice de vară de la München (Germania), soldat cu moartea a 11 atleţi israelieni

* În urmă cu 37 de ani (1980) a avut loc inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția, cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,91 km) la acea dată, titulatură pe care a deținut-o vreme de 20 ani, până când a fost dat în folosință tunelul Lærdal, din Norvegia, întinzându-se de la Goschenen la Airolo. Având o singură bandă pe sens, este adesea locul unor ambuteiaje de anvergură, fapt pentru care autoritățile elvețiene au decis să construiască un nou pasaj rutier prin munții Gotthard, însă proiectul nu va fi inaugurat mai devreme de anul 2027. Actualmente este al treilea cel mai mare tunel din lume destinat traficului auto, după cel din Norvegia (24,5 km) şi tunelul Zhongnanshan din China (18 km)

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Tereza de Calcutta, călugăriţă (Calendarul Romano-Catolic 2017). NOTĂ: Maica Tereza (n.26.VIII.1910, în Albania – m.5.IX.1997), canonizată la 4.IX.2016, şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi; în 1949 a întemeiat Ordinul romano-catolic „Misionarele Carităţii”, cu sediul la Calcutta (India); în timp congregaţia s-a dezvoltat şi a crescut exponenţial, ajungând un adevărat ”Imperiu al carităţii”, susţinut financiar din donaţii publice; în 1997 congregaţia număra 4.000 de surori în 610 fundaţii din 123 de ţări; Premiul Nobel pentru pace pe 1979, pentru întreaga sa operă de caritate

– 1842: S-a născut Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române 1916 (m. 1922) – 175 de ani

– 1851: S-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă de la 1877-1878 (m.11.IX.1877; a căzut în luptă, în fruntea batalionului I din Regimentul 10 dorobanţi pe care-l comanda în timpul asediului pentru cucerirea redutei Griviţa). NOTĂ: Unele surse (http://www.once.ro/eroi/george_sontu.php) dau naşterea la 5.X.1851

– 1857: S-a născut Smara (pseudonimul Smarandei Gheorghiu), scriitoare, publicistă, militantă activă în mişcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăţi culturale, considerată educatoare a poporului; prima femeie care a călătorit spre Polul Nord (1904); prima reprezentantă a României care conferenţiază în Occident, participând la congrese internaţionale: Congresul orientaliştilor (1889), Congresul Uniunii Femeilor pentru Pace (1900), Congresul latin (1902), Congresul educaţiei în familie (1913) (m. 1944) – 160 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 5.X.1857

– 1858: S-a născut Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1919)

– 1921: S-a născut Adrian Marino, critic, istoric şi teoretician literar; s-a consacrat hermeneuticii ideilor literare, domeniu în care poate fi socotit un fondator nu numai pe plan naţional; deţinut politic în perioada 1949-1963 (m. 2005)

– 1926: S-a născut compozitoarea şi profesoara Carmen Petra-Basacopol. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 5 noiembrie 1926

– 1926: S-a născut pictorul Diodor Dure (m. 2003)

– 1929: S-a născut Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv.; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (m. 1981)

– 1930: S-a născut fostul pugilist Mircea Dobrescu, Maestru Emerit al Sportului şi vicecampion olimpic la Melbourne, în 1956 (m. 2015)

– 1931: S-a născut Constantin Codrescu, actor de teatru, film şi teatru radiofonic, regizor, scenograf, profesor şi scriitor

– 1943: S-a născut prof. univ. dr. Mihail Coculescu, personalitate marcantă a școlii românești de endocrinologie și clinician, membru corespondent al Academiei Române din 2014; recunoscut pe plan internațional ca unul dintre specialiștii cu performanțe deosebite în domeniul endocrinologiei, a fost membru al Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie și al Asociației Americane de Endocrinologie clinică; fost prorector al UMF „Carol Davila Bucureşti (2000–2008), director al Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar (2005–2006) şi preşedinte al comisiei consultative de endocrinologie a Ministerului Sănătăţii (m. 2016)

– 1953: A murit (la Paris, unde se stabilise) medicul Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog, imunolog; considerat unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial; promotor al chimioterapiei; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874)

– 1959: A murit Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1905)

– 1960: S-a născut actorul Claudiu Istodor

– 1973: A murit cântăreţul de operă (bariton) Petre Ştefănescu-Goangă (n. 1902)

– 1986: A murit prozatorul Nicuţă Tănase (n. 1924)

– 1997: A murit Radu Boureanu, poet, prozator, dramaturg, actor, eseist, publicist, traducător şi pictor (n. 1906) – 20 de ani

– 2004: A murit profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (n. 1912)

– 2009: A murit Jöel Holmes (numele real: Jöel Covrigaru), cântăreţ, compozitor şi poet francez de origine română; stabilit cu părinţii în Franţa din 1934 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Varşovia: Premierul Poloniei, Beata Szydlo, se întâlnește cu prim-ministrul lituanian, Saulius Skvernelis, prim- ministrul leton, Māris Kučinskis, şi premierul estonian, Juri Ratas

– Gaza: Vizita unei delegaţii a Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR)

– Washington: Reluarea activităţii celor două Camere ale Congresului SUA, după vacanţa de vară

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carităţii”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 67/105 din 2012, la iniţiativa Ungariei, este marcată din 2013 şi are ca obiectiv sensibilizarea şi mobilizarea oamenilor, a ONG-urilor şi a altor forţe interesate din întreaga lume pentru a-i ajuta pe alţii, prin voluntariat şi prin activităţi filantropice. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu celei care a fost Maica Tereza de Calcutta (5 septembrie 1997 fiind ziua în care a trecut la cele veşnice), laureată a Premiului Nobel pentru Pace, în 1979, „pentru activitatea întreprinsă în lupta pentru a depăşi starea de sărăcie şi suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii”

– 1568: S-a născut Tommaso Campanella, teolog, filosof şi poet italian (m. 1639)

– 1638: S-a născut Regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (m. 1715)

– 1704: S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (m. 1788)

– 1733: S-a născut scriitorul german Christoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (m. 1813)

– 1735: S-a născut compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach, cel de-al unsprezecelea şi cel mai mic fiu al lui Johann Sebastian Bach (m. 1782)

– 1745, 5/16: S-a născut Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (m. 1813)

– 1766, 5/6: S-a născut John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul de vedere de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (m. 1844). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6 septembrie 1766, iar altele dau ca an al naşterii 1776

– 1774: S-a născut Caspar David Friedrich, pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie (m. 1840)

– 1791: S-a născut Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1864)

– 1857, 5/17: S-a născut inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (m. 1935) – 160 de ani

– 1888: S-a născut Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române din 1956 (m. 1975)

– 1892: S-a născut Szigeti Jozsef, violonist maghiar, stabilit iniţial în Franţa (1938) şi apoi în SUA (1951) (m. 1973) – 125 de ani

– 1905: S-a născut (la Budapesta, în familia unui industriaş evreu) romancierul şi jurnalistul britanic Arthur Koestler (m. 1983, s-a sinucis)

– 1908, 5/18: S-a născut Viktor Ambarţumian, astronom şi astrofizician armean; a descoperit asociaţiile de stele, structura şi evoluţia acestora (m. 1996)

– 1908: S-a născut Josué de Castro, medic, sociolog şi economist brazilian; autorul celebrei lucrări „Geografia foamei” (1946), una dintr-o lungă serie de lucrări abordând probleme grave atât pentru ţara sa, cât şi pentru alte zone ale globului – sărăcia şi malnutriţia; preşedinte al FAO (1952-1956); ambasador al Braziliei la Naţiunile Unite, la Geneva (1962-1964); după lovitura de stat militară din martie 1964 se va stabili la Paris, unde va înfiinţa (1965) Centrul Internaţional pentru Dezvoltare (CID), al cărui preşedinte va fi până la sfârşitul vieţii (m. 1973)

– 1912: S-a născut John Cage, compozitor şi pianist american; inventatorul „pianului preparat” (între ale cărui corzi sunt plasate obiecte din diferite materiale, care modifică sunetele); a introdus în muzică noţiunea de indeterminare, ideile hazardului şi creativităţii interpretului (m. 1992) – 105 ani

– 1920: S-a născut Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2010)

– 1922: S-a născut Radu Flora, lingvist şi dialectolog de marcă, respectiv lexilocog şi lexicograf, profesor universitar, istoric şi critic literar, scriitor, dramaturg, folclorist, autor de antologii, de manuale, cercetător al relaţiilor sârbo-române şi traducător român din Serbia; fondator şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1962), unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad (1980); a făcut foarte mult pentru etnia română din Serbia atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în general, cât şi în mod special în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică) (m. 1989) – 95 de ani

– 1940: S-a născut actriţa americană de film Racquel Welch

– 1946: S-a născut (în Zanzibar) Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (m. 1991)

– 1950: S-a născut caricaturista americană Cathy Guisewite, cunoscută autoare de benzi desenate

– 1987: A murit Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (n. 1907) – 30 de ani

– 1997: A murit Sir Georg Solti, dirijor şi pianist englez de origine maghiară (n. 1912) – 20 de ani

– 2011: A murit tenorul italian Salvatore Licitra (n. 1958)

– 2015: A murit Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (n. 1920)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 septembrie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* Expo 24 România organizează cea de-a X-a ediţie a Entertainment Arena Expo, expoziţie internaţională care va reuni distribuitori şi producători de jocuri de noroc, jocuri pentru casino live, pariuri, console video, biliard şi tot ceea ce ţine de capitolul divertisment – ora 10:00, în cadrul Complexului expoziţional Romexpo (5 – 7 sep.)

– S-a întâmplat într-o zi de 5 septembrie

* Acum 111 ani (1905) a fost semnat, prin medierea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt, după negocieri purtate la Şantierul Naval Portsmouth din Kittery (Maine), Tratatul de la Portsmouth, care a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. Rusia a recunoscut supremaţia Japoniei în Coreea şi s-a întors la interesele sale economice din sudul Manciuriei (inclusiv peninsula Liaodong), şi în jumătatea sudică a insulei Sahalin

* Cu 96 de ani în urmă (1920) apărea Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă (Legea Trancu-Iaşi), prin care se limita dreptul la grevă, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc. Salariaţii din întreprinderile statului şi din unităţile de interes public (transport, gaze naturale, electricitate, apă, panificaţie, spitale etc.) nu puteau declara greva decât în anumite condiţii. Adoptarea acestei legi a provocat manifestaţii şi întruniri de protest în Capitală şi în multe alte oraşe din ţară

* Acum 76 de ani (1940) regele Carol al II-lea ceda generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii. Cu o zi în urmă, la 4 septembrie, după demisia guvernului Gigurtu, generalul Ion Antonescu fusese numit preşedinte al Consiliului de Miniştri

* Tot în urmă cu 76 de ani, Guvernul Marii Britanii declara că nu recunoaşte arbitrajul germano-italian de la Viena din 30.VIII.1940, prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste

* Tot într-o zi de 5 septembrie şi tot acum 76 de ani (1940) Vasile Ionescu este numit director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, funcţie pe care o va deţine până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare. Personalitatea lui Vasile Ionescu (1898-1978), militar şi jurist de profesie, este legată nemijlocit de istoria Radioului românesc. Angajat ca avocat în 1931, a urcat treptat în ierarhia administrativă a instituţiei, având un rol important în anihilarea încercării legionarilor de a prelua cu forţa controlul Radioului după asasinarea premierului Armand Călinescu – septembrie 1939

* În urmă cu 72 de ani (1944), între 5 şi 8 septembrie, Armata a IV-a română oprea ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei

* Acum 68 de ani (1948) a fost înfiinţată echipa de fotbal Universitatea Craiova. S-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România. A fost prima echipă din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediţia 1982-1983). Clubul de fotbal Universitatea Craiova a fost dezafiliat de la FRF la 20.VII.2011, fiind exclus din toate competiţiile

* Cu 44 de ani în urmă (1972) a avut loc un atentat terorist arab asupra delegaţiei sportive israeliene la Jocurile Olimpice de vară de la München (Germania), soldat cu moartea a 11 atleţi israelieni

* În urmă cu 36 de ani (1980) a avut loc inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția, cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,91 km) la acea dată, titulatură pe care a deținut-o vreme de 20 ani, până când a fost dat în folosință tunelul Lærdal, din Norvegia, întinzându-se de la Goschenen la Airolo. Având o singură bandă pe sens, este adesea locul unor ambuteiaje de anvergură, fapt pentru care autoritățile elvețiene au decis să construiască un nou pasaj rutier prin munții Gotthard, însă proiectul nu va fi inaugurat mai devreme de anul 2027. Actualmente este al treilea cel mai mare tunel din lume destinat traficului auto, după cel din Norvegia (24,5 km) şi tunelul Zhongnanshan din China (18 km)

Aniversări – Comemorări

– 1842: S-a născut Ilarion Puşcariu (numele de botez Bucur), teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1916 (m. 1922)

– 1851: S-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă de la 1877-1878 (m.11.IX.1877; a căzut în luptă, în fruntea batalionului I din Regimentul 10 dorobanţi pe care-l comanda în timpul asediului pentru cucerirea redutei Griviţa) – 165 de ani. NOTĂ: Unele surse (http://www.once.ro/eroi/george_sontu.php) dau naşterea la 5.X.1851

– 1858: S-a născut Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1919)

– 1921: S-a născut Adrian Marino, critic, istoric şi teoretician literar; s-a consacrat hermeneuticii ideilor literare, domeniu în care poate fi socotit un fondator nu numai pe plan naţional; deţinut politic în perioada 1949-1963 (m. 2005) – 95 de ani

– 1926: S-a născut pictorul Diodor Dure (m. 2003) – 90 de ani

– 1926: S-a născut compozitoarea şi profesoara Carmen Petra-Basacopol – 90 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 5 noiembrie 1926

– 1929: S-a născut Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv.; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (m. 1981)

– 1930: S-a născut fostul pugilist Mircea Dobrescu, Maestru Emerit al Sportului şi vicecampion olimpic la Melbourne, în 1956 (m. 2015)

– 1931: S-a născut Constantin Codrescu, actor de teatru, film şi teatru radiofonic, profesor şi scriitor – 85 de ani

– 1943: S-a născut prof. univ. dr. Mihail Coculescu, personalitate marcantă a școlii românești de endocrinologie și clinician, membru corespondent al Academiei Române din 2014; recunoscut pe plan internațional ca unul dintre specialiștii cu performanțe deosebite în domeniul endocrinologiei, a fost membru al Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie și al Asociației Americane de Endocrinologie clinică; fost prorector al UMF „Carol Davila Bucureşti (2000–2008), director al Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar (2005–2006) şi preşedinte al comisiei consultative de endocrinologie a Ministerului Sănătăţii (m. 2016)

– 1953: A murit (la Paris, unde se stabilise) medicul Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog, imunolog; considerat unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial; promotor al chimioterapiei; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874)

– 1959: A murit Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1905)

– 1960: S-a născut actorul Claudiu Istodor

– 1973: A murit cântăreţul de operă (bariton) Petre Ştefănescu-Goangă (n. 1902)

– 1986: A murit prozatorul Nicuţă Tănase (n. 1924) – 30 de ani

– 1997: A murit Radu Boureanu, poet, prozator, dramaturg, publicist, eseist şi traducător (n. 1906)

– 2004: A murit profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (n. 1912)

– 2009: A murit Jöel Holmes (numele real: Jöel Covrigaru), cântăreţ, compozitor şi poet francez de origine română; stabilit cu părinţii în Franţa din 1934 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Seul, Republica Coreea: Congresul Consiliului Internațional al Arhivelor (ICA), care va avea ca temă „Arhive, armonie și prietenie” (5 – 10 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carităţii”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 67/105 din 2012, la iniţiativa Ungariei, este marcată din 2013 şi are ca obiectiv sensibilizarea şi mobilizarea oamenilor, a ONG-urilor şi a altor forţe interesate din întreaga lume pentru a-i ajuta pe alţii, prin voluntariat şi prin activităţi filantropice. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu celei care a fost Maica Tereza de Calcutta (5 septembrie 1997 fiind ziua în care a trecut la cele veşnice), laureată a Premiului Nobel pentru Pace, în 1979, „pentru activitatea întreprinsă în lupta pentru a depăşi starea de sărăcie şi suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii”

– În Statele Unite ale Americii se sărbătoreşte „Ziua Muncii”, la propunerea sindicatelor (Central Labour Union); se marchează în prima zi de luni din septembrie, începând din anul 1882

– 1568: S-a născut Tommaso Campanella, teolog, filosof şi poet italian (m. 1639)

– 1638: S-a născut Regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (m. 1715)

– 1704: S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (m. 1788)

– 1733: S-a născut scriitorul german Christoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (m. 1813)

– 1735: S-a născut compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach, cel de-al unsprezecelea şi cel mai mic fiu al lui Johann Sebastian Bach (m. 1782)

– 1745, 5/16: S-a născut Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (m. 1813)

– 1766, 5/6: S-a născut John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul de vedere de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (m. 1844) – 250 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6 septembrie 1766, iar altele dau ca an al naşterii 1776

– 1774: S-a născut Caspar David Friedrich, pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie (m. 1840)

– 1791: S-a născut Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1864) – 225 de ani

– 1857, 5/17: S-a născut inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (m. 1935)

– 1888: S-a născut Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române din 1956 (m. 1975)

– 1892: S-a născut Szigeti Jozsef, violonist maghiar, stabilit iniţial în Franţa (1938) şi apoi în SUA (1951) (m. 1973)

– 1905: S-a născut (la Budapesta, în familia unui industriaş evreu) romancierul şi jurnalistul britanic Arthur Koestler (m. 1983, s-a sinucis)

– 1908, 5/18: S-a născut Viktor Ambarţumian, astronom şi astrofizician armean; a descoperit asociaţiile de stele, structura şi evoluţia acestora (m. 1996)

– 1908: S-a născut Josué de Castro, medic, sociolog şi economist brazilian; autorul celebrei lucrări „Geografia foamei” (1946), una dintr-o lungă serie de lucrări abordând probleme grave atât pentru ţara sa, cât şi pentru alte zone ale globului – sărăcia şi malnutriţia; preşedinte al FAO (1952-1956); ambasador al Braziliei la Naţiunile Unite, la Geneva (1962-1964); după lovitura de stat militară din martie 1964 se va stabili la Paris, unde va înfiinţa (1965) Centrul Internaţional pentru Dezvoltare (CID), al cărui preşedinte va fi până la sfârşitul vieţii (m. 1973)

– 1912: S-a născut John Cage, compozitor şi pianist american; inventatorul „pianului preparat” (între ale cărui corzi sunt plasate obiecte din diferite materiale, care modifică sunetele); a introdus în muzică noţiunea de indeterminare, ideile hazardului şi creativităţii interpretului (m. 1992)

– 1920: S-a născut Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2010)

– 1925: S-a născut psihologul suedez David Magnusson; specialist în studiul personalităţii; contribuţii în psihometrie, precum şi în metodologia cercetării dezvoltării individului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992

– 1940: S-a născut actriţa americană de film Racquel Welch

– 1946: S-a născut (în Zanzibar) Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (m. 1991) – 70 de ani

– 1950: S-a născut caricaturista americană Cathy Guisewite, cunoscută autoare de benzi desenate

– 1997: A murit Maica Tereza (pe numele ei laic Agnes Ganxhe Bojaxhiu); devenită la 19 ani călugăriţă, şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, iar în 1949 a întemeiat Ordinul romano-catolic „Misionarele Carităţii”, cu sediul la Calcutta (India); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979 (n. 1910, în Albania). NOTĂ 1: Maica Tereza a fost beatificată la 19.X.2003, în cursul unei ceremonii desfăşurate în Piaţa Sf. Petru din Roma, în prezenţa a 300 de cardinali, care se aflau la Vatican pentru aniversarea celor 25 de ani de pontificat ai Papei Ioan Paul al II-lea, dar şi a 3.000 de săraci şi a 500 de persoane cu handicap (beatificarea este prima etapă în vederea includerii în rândurile sfinţilor Bisericii Catolice). NOTĂ 2: Biserica Romano-Catolică marchează la 5 septembrie ziua de pomenire a Fericitei Tereza din Calcutta, fecioară

– 1997: A murit Sir Georg Solti, dirijor englez de origine maghiară (n. 1912)

– 2011: A murit tenorul italian Salvatore Licitra (n. 1958) – 5 ani

– 2015: A murit Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (n. 1920) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 septembrie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură
* Ediţia a XXII-a a Festivalului Internaţional “George Enescu” va avea loc între 30 august şi 20 septembrie, la Sala Palatului şi Ateneul Român şi va găzdui 58 de concerte în săli, precum şi multe alte evenimente în aer liber, în cadrul ”Pieţei Festivalului” şi al ”Bucureştiului Creativ”. Organizatori: Artexim, ARCUB (Centrul Cultural al Municipiului București) şi Primăria Municipiului Bucureşti. Co-producător: Radio România şi TVR. Printre partenerii media: Radio România Cultural şi Radio România Muzical. Din program:
• Recital Ansamblul „Profil“ – ora 11:00, la Sala Mică a Palatului. Dirijor: Tiberiu Soare
• Recital al pianistului Murray Perahia – ora 16:30, la Ateneul Român
• Concert Staatskapelle Dresden – ora 19:30, la Sala Mare a Palatului. Dirijor: Christian Thielemann. Solistă: Anja Harteros
• “Un minut de dans sau UF !!!”, un spectacol de Gigi Căciuleanu – ora 20:00, la Teatrul Mic. Cu: Gigi Căciuleanu, Paul Ilea, Irina Stefan şi Răzvan Stoian. Muzica: Paul Ilea. Asistent coregrafie: Lelia Marcu – Vladu. Producătorul spectacolului: Fundaţia Art Production, în parteneriat cu Teatrul Mic
• Concert The King’s Consort – Orchestră şi cor – ora 22:30, la Ateneul Român. Dirijor: Robert King. Solişti: Carolyn Sampson – soprană, Robin Blaze – contratenor, James Gilchrist – tenor, David Wilson–Johnson – bas-bariton

Aniversări – Comemorări

– 1842: S-a născut Ilarion Puşcariu (numele de botez Bucur), teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1916 (m. 1922)

– 1858: S-a născut Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1919)

– 1920: Apare Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă (Legea Trancu-Iaşi), prin care se limita dreptul la grevă, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc; salariaţii din întreprinderile statului şi din unităţile de interes public (transport, gaze naturale, electricitate, apă, panificaţie, spitale etc.) nu puteau declara greva decât în anumite condiţii; adoptarea acestei legi a provocat manifestaţii şi întruniri de protest în Capitală şi în multe alte oraşe din ţară – 95 de ani

– 1921: S-a născut Adrian Marino, critic, istoric şi teoretician literar (m. 2005)

– 1926: S-a născut compozitoarea şi profesoara Carmen Petra-Basacopol. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 5 noiembrie 1926

– 1926: S-a născut pictorul Diodor Dure (m. 2003)

– 1929: S-a născut Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv.; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (m. 1981)

– 1931: S-a născut Constantin Codrescu, actor de teatru, film şi teatru radiofonic, profesor şi scriitor

– 1940: Regele Carol al II-lea cedează generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii – 75 de ani. NOTĂ: Cu o zi în urmă, la 4 septembrie, după demisia guvernului Gigurtu, generalul Ion Antonescu fusese numit preşedinte al Consiliului de Miniştri

– 1940: Guvernul Marii Britanii declară că nu recunoaşte arbitrajul germano-italian de la Viena din 30.VIII.1940, prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste – 75 de ani

– 1940: Vasile Ionescu este numit director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, funcţie pe care o va deţine până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare – 75 de ani. NOTĂ: Personalitatea lui Vasile Ionescu (1898-1978), militar şi jurist de profesie, este legată nemijlocit de istoria Radioului românesc (angajat ca avocat în 1931, va urca treptat în ierarhia administrativă a instituţiei; rol important în anihilarea încercării legionarilor de a prelua cu forţa controlul Radioului după asasinarea premierului Armand Călinescu – septembrie 1939)

– 1944, 5-8: Armata a IV-a română opreşte ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei

– 1948: A fost înfiinţată echipa de fotbal Universitatea Craiova (s-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România), prima echipă din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediţia 1982-1983). Clubul de fotbal Universitatea Craiova a fost dezafiliat de la FRF la 20.VII.2011, fiind exclus din toate competiţiile

– 1953: A murit (la Paris, unde se stabilise) medicul Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog, imunolog; considerat unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial; promotor al chimioterapiei; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874)

– 1959: A murit Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1905)

– 1960: S-a născut actorul Claudiu Istodor – 55 de ani

– 1973: A murit cântăreţul de operă (bariton) Petre Ştefănescu-Goangă (n. 1902)

– 1986: A murit prozatorul Nicuţă Tănase (n. 1924)

– 1997: A murit Radu Boureanu, poet, prozator, dramaturg, publicist, eseist şi traducător (n. 1906)

– 2004: A murit profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (n. 1912)

– 2009: A murit Jöel Holmes (numele real: Jöel Covrigaru), cântăreţ, compozitor şi poet francez de origine română; stabilit cu părinţii în Franţa din 1934 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Molde, Norvegia: Decernarea Premiului Bjornson pentru libertatea de expresie fostului consultant al Agenției de securitate americană (NSA), Edward Snowden

Aniversări – Comemorări

– 1568: S-a născut Tommaso Campanella, teolog, filosof şi poet italian (m. 1639)

– 1638: S-a născut Regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (m. 1715)

– 1704: S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (m. 1788)

– 1733: S-a născut scriitorul german Christoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (m. 1813)

– 1735: S-a născut compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach, cel de-al unsprezecelea şi cel mai mic fiu al lui Johann Sebastian Bach (m. 1782) – 280 de ani

– 1745, 5/16: S-a născut Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (m. 1813) – 270 de ani

– 1774: S-a născut Caspar David Friedrich, pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie (m. 1840)

– 1791: S-a născut Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1864)

– 1857, 5/17: S-a născut inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (m. 1935)

– 1888: S-a născut Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române din 1956 (m. 1975)

– 1892: S-a născut Szigeti Jozsef, violonist maghiar, stabilit iniţial în Franţa (1938) şi apoi în SUA (1951) (m. 1973)

– 1905: A fost semnat, prin medierea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt, după negocieri purtate la Şantierul Naval Portsmouth din Kittery, Maine, Tratatul de la Portsmouth, care a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905; Rusia a recunoscut supremaţia Japoniei în Coreea şi s-a întors la interesele sale economice din sudul Manciuriei (inclusiv peninsula Liaodong), şi în jumătatea sudică a insulei Sahalin – 110 ani

– 1905: S-a născut (la Budapesta, în familia unui industriaş evreu) romancierul şi jurnalistul britanic Arthur Koestler (m. 1983, s-a sinucis) – 110 ani

– 1908, 5/18: S-a născut Viktor Ambarţumian, astronom şi astrofizician armean; a descoperit asociaţiile de stele, structura şi evoluţia acestora (m. 1996)

– 1908: S-a născut Josué de Castro, medic, sociolog şi economist brazilian; autorul celebrei lucrări „Geografia foamei” (1946), una dintr-o lungă serie de lucrări abordând probleme grave atât pentru ţara sa, cât şi pentru alte zone ale globului – sărăcia şi malnutriţia; preşedinte al FAO (1952-1956); ambasador al Braziliei la Naţiunile Unite, la Geneva (1962-1964); după lovitura de stat militară din martie 1964 se va stabili la Paris, unde va înfiinţa (1965) Centrul Internaţional pentru Dezvoltare (CID), al cărui preşedinte va fi până la sfârşitul vieţii (m. 1973)

– 1912: S-a născut John Cage, compozitor şi pianist american; inventatorul „pianului preparat” (între ale cărui corzi sunt plasate obiecte din diferite materiale, care modifică sunetele); a introdus în muzică noţiunea de indeterminare, ideile hazardului şi creativităţii interpretului (m. 1992)

– 1920: S-a născut Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2010) – 95 de ani

– 1925: S-a născut psihologul suedez David Magnusson; specialist în studiul personalităţii; contribuţii în psihometrie, precum şi în metodologia cercetării dezvoltării individului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 – 90 de ani

– 1940: S-a născut actriţa americană de film Racquel Welch – 75 de ani

– 1946: S-a născut (în Zanzibar) cântăreţul Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), stabilit în Anglia, component al formaţiei „Queen” (m. 1991)

– 1950: S-a născut caricaturista americană Cathy Guisewite, cunoscută autoare de benzi desenate – 65 de ani

– 1972: Atentat terorist arab asupra delegaţiei sportive israeliene la Jocurile Olimpice de vară de la München (Germania), soldat cu moartea a 11 atleţi israelieni

– 1980: Inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția; cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,91 km) la acea dată (titulatură pe care a deținut-o vreme de 20 ani, până când a fost dat în folosință tunelul Lærdal, din Norvegia), întinzându-se de la Goschenen la Airolo; având o singură bandă pe sens, este adesea locul unor ambuteiaje de anvergură, fapt pentru care autoritățile elvețiene au decis să construiască un nou pasaj rutier prin munții Gotthard, însă proiectul nu va fi inaugurat mai devreme de anul 2027; actualmente este al treilea cel mai mare tunel din lume destinat traficului auto, după cel din Norvegia (24,5 km) şi tunelul Zhongnanshan din China (18 km) – 35 de ani

– 1997: A murit Maica Tereza (pe numele ei laic Agnes Ganxhe Bojaxhiu); devenită la 19 ani călugăriţă, şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, iar în 1949 a întemeiat Ordinul romano-catolic „Misionarele Carităţii”, cu sediul la Calcutta (India); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979 (n. 1910, în Albania). NOTĂ 1: Maica Tereza a fost beatificată la 19.X.2003, în cursul unei ceremonii desfăşurate în Piaţa Sf. Petru din Roma, în prezenţa a 300 de cardinali, care se aflau la Vatican pentru aniversarea celor 25 de ani de pontificat ai Papei Ioan Paul al II-lea, dar şi a 3.000 de săraci şi a 500 de persoane cu handicap (beatificarea este prima etapă în vederea includerii în rândurile sfinţilor Bisericii Catolice). NOTĂ 2: Biserica Romano-Catolică marchează la 5 septembrie ziua de pomenire a Fericitei Tereza din Calcutta, fecioară

– 1997: A murit Sir Georg Solti, dirijor englez de origine maghiară (n. 1912)

– 2011: A murit tenorul italian Salvatore Licitra (n. 1958)

Sursa: RADOR