Calendarul zilei – 5 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 ianuarie 2024, 05:02 / actualizat: 8 ianuarie 2024, 15:08

S-a întâmplat într-o zi de 5 ianuarie

* În urmă cu 308 de ani (1716) avea loc instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat (regimul fanariot a durat până la 18.I.1821, când a murit Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot din Muntenia)

* Cu 196 de ani în urmă (1828) avea loc deschiderea cursurilor şcolii „de româneşte şi latineşte” de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi, sub conducerea lui Iordache Săulescu (5/17)

* Se împlinesc 165 de ani (1859) de când Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (din partida unionistă, fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova). La 24.I/5.II.1859 Adunarea Electivă a Ţării Româneşti îl alegea pe domnul Moldovei, Al. I. Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti, realizându-se, astfel, unirea Principatelor Române (5/17)

* În urmă cu 63 de ani (1961) era inaugurat „Teatrul de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.; actualul director: George Mihăiță

* Acum 56 de ani, la data de 5 ianuarie 1968, începea una dintre cele mai cunoscute acţiuni anticomuniste de după cel de-Al Doilea Război Mondial – Primăvara de la Praga. Acţiunea a fost salutată în ţările occidentale, fiind socotită o fisură în blocul sovietic. La 5 ianuarie 1968, în funcţia de prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia a fost ales reformistul Alexander Dubček, care a permis ridicarea unor restricții în ceea ce privește existenţa mai multor partide politice, libertatea de exprimare, libertatea presei şi dreptul la circulaţie în afara ţării. Numele „Primăvara de la Praga”, atribuit revoluţiei paşnice din Cehoslovacia, a fost preluat de la un festival cu același nume, organizat la data de 12 mai 1968 pentru a comemora moartea compozitorului Bedřich Smetana. Toate aceste evoluţii, care puteau sta drept exemplu pentru alte ţări din blocul comunist, au îngrijorat Uniunea Sovietică. În noaptea de 20 spre 21 august 1968, 500.000 de militari din statele Tratatului de la Varşovia (cu excepţia României), însoţiţi de peste 5000 de tancuri, au intrat în Cehoslovacia. Armata Cehoslovaciei nu s-a opus acestei intervenţii, căreia, de altfel, nici n-ar fi putut să-i reziste. Au existat în schimb acte izolate de rezistenţă din partea populației civile. 72 de cehi și de slovaci au fost uciși, iar câteva sute au fost răniți. Cel mai cunoscut act de opoziție, foarte mediatizat în Occident, a fost prezentat drept gestul unui student, Jan Palach, de la Universitatea din Praga, care și-a dat foc. Actul de protest a avut loc la data de 16 ianuarie 1969 în Piața Wenceslas, iar Palach a murit ulterior la spital. Palach a declarat că a dorit să protesteze împotriva ocupației sovietice

* Cu 54 de ani în urmă (1970) avea loc premiera filmului „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a cărui difuzare a fost interzisă ulterior de cenzura comunistă; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă

* Acum 47 de ani (1977), în perioada 5-12 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011. Recensământul populației din 2021 / 2022 din România a fost efectuat de Institutul Național de Statistică în anul 2022 (conform Hotărârii nr. 4 din 21 iulie 2021 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor) și a urmărit evoluția față de recensământul din 2011 în parametrii demografici, social-economici, etnici și confesionali. Desfășurarea pentru recensământ a fost programată astfel: autorecenzarea online a persoanelor, inclusiv autorecenzarea asistată; recenzarea persoanelor în teren, prin interviu față în față, de către recenzori. Recensământul populației trebuia să aibă loc în 2021, dar a fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19 din România, pentru a evita infectarea recenzorilor atunci când intră în contact cu persoane bolnave sau aflate în carantină. Din această cauză, a fost primul recensământ realizat în România în care s-au colectat și date online

* În urmă cu 34 de ani (1990) apărea Decretul-lege nr. 4/5.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. La 1/13.IV.1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română. La data de 27.III/8.IV.1879, prin Înalt Decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română era declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. După instalarea regimului comunist, la 9.VI.1948, a apărut Decretul privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, iar din 1965 – Academia Republicii Socialiste România). Academia R. S. R. a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). După 1990 toţi aveau să fie repuşi în drepturi. De asemenea, în perioada regimului comunist, Academia Română a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* Tot cu 34 de ani în urmă era dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România

* Acum 12 ani (2012) avea loc inaugurarea, în Mexic, a celui mai mare pod suspendat din lume – El Puente Baluarte, pe automagistrala care leagă statele Durango şi Sinaloa. Megapodul, cu lungimea de 1124 metri şi lăţimea de aproximativ 20 de metri, trece peste defileul numit „Coloana diavolului”, fiind amplasat la o înălţime de peste 402 metri. Investiţia totală în construcţia acestuia se ridică la 2,180 miliarde de pesos (161,5 milioane de dolari), fiind cea mai mare investiţie într-un proiect de infrastructură rutieră din istoria Mexicului. Construcţia acestuia a început în februarie 2008

Aniversări – Comemorări

– 1878: S-a născut Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (m. 1914)

– 1889: S-a născut compozitorul, dirijorul de cor și profesorul Ioan D. Chirescu (m. 1980) – 135 de ani

– 1909: S-a născut poetul, publicistul și avocatul Bazil Gruia (m. 1995) – 115 ani

– 1937: S-a născut pictorul Toma Hirth (m. 2009)

– 1943: S-a născut Florian Lungu, personalitate de excepție a jazz-ului românesc; muzicolog, critic muzical, compozitor, aranjor, pianist, realizator de emisiuni de radio şi televiziune, realizator-prezentator de concerte şi festivaluri de jazz, profesor; organizatorul și păstrătorul fonotecii de jazz a Radiodifuziunii Române, unde a fost angajat în anul 1967

– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel); membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj

– 1944: S-a născut ÎPS Nifon Mihăiţă (prenumele la botez: Nicolae), arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei (din anul 1999) – 80 de ani

– 1950: S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia (Italia), unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (m. 1991, împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago)

– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, profesor şi om politic liberal; ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (2007 – 2008), ambasador al României la UNESCO (2015-2020)

– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916)

– 1978: A murit poetul şi gazetarul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897)

– 1981: A murit traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (n. 1893)

– 1997: A murit compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (n. 1939)

– 2010: A murit actorul Toni Tecuceanu (n. 1972)

– 2012: A murit regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (n. 1925)

– 2014: A murit actorul, regizorul și profesorul Endre Senkálszky, membru onorific al Teatrului Maghiar de Stat Cluj (n. 1914) – 10 ani

– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925) – 10 ani

– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956) – 10 ani

– 2017: A murit compozitorul Tiberiu Fatyol (n. 1935)

– 2019: A murit poetul Emil Brumaru, de profesie medic (n. 1938, la Bahmutea/Tighina, azi în R. Moldova, înregistrat la 1.I.1939) – 5 ani

– 2022: A murit Olga Szabó (născută Orbán), prima medaliată a României la scrimă într-o ediție a Jocurilor Olimpice (argint la floretă individual în 1956, la Melbourne); dublu laureată cu bronz la Mexico 1968 și la München 1972 și dublă campioană mondială; antrenoare la clubul CSA Steaua; stabilită în Ungaria din 1990 (n. 1938)

– 2022: A murit Mircea Stoenescu, jucător de fotbal și arbitru; fost fundaş, a câştigat trei titluri de campion cu Dinamo, în 1962, 1971, 1973, precum şi Cupa României, în 1968; şi-a continuat cariera, devenind arbitru divizionar A în 1981, iar apoi arbitru internaţional; Maestru emerit al sportului, Stoenescu a fost pe rând secretar, director general şi preşedinte executiv al FC Dinamo Bucureşti (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Lisabona: Congresul Partidului Socialist își va lansa campania pentru alegerile legislative anticipate de pe 10 martie (5 – 7 ian.)

– Pretoria, Africa de Sud: Eliberarea condiționată a lui Oscar Pistorius, fost sportiv paralimpic sud-african, încarcerat în 2014 pentru uciderea iubitei sale, Reeva Steenkamp

– Arabia Saudită: Începe o nouă etapă a Raliului Dakar 2024 (5 – 19 ian.)

– China: Festivalul gheții și al zăpezii de la Harbin

Aniversări – Comemorări

– 1846: S-a născut Rudolf Eucken, filosof german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1908 (m. 1926)

– 1847, 5/17: S-a născut Nikolai Jukovski, matematician, fizician şi inginer rus, unul dintre fondatorii aerodinamicii şi hidrodinamicii moderne, considerat „părintele” aviaţiei ruse (m. 1921)

– 1855: S-a născut manufacturierul american King Camp Gillete, inventatorul lamei de bărbierit (brevetată în 1885 şi lansată pe piaţă în 1903) (m. 1932)

– 1863, 5/17: S-a născut Konstantin Stanislavski, regizor, actor, teoretician de teatru şi pedagog rus (m. 1938)

– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965) – 150 de ani

– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, jurist și om politic german creştin-democrat, primul cancelar al Republicii Federale Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963) și unul dintre fondatorii Uniunii Europene; rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (m. 1967)

– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy”; membru corespondent al Academiei Române din străinătate din 1957 (m. 1974) – 140 de ani

– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955)

– 1920: S-a născut pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli (m. 1995)

– 1921: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (m. 1990)

– 1921: S-a născut Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional; este tatăl actualului Mare Duce, Henri (m. 2019)

– 1923: S-a născut Robert Bernstein, editor american, activist pentru drepturile omului și apărător al disidenţei politice şi libertăţii de expresie; fondatorul organizaţiei „Human Rights Watch” (m. 2019)

– 1931: S-a născut (în Cehoslovacia) pianistul, teoreticianul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel; unul dintre cei mai de seamă pianişti din a doua jumătate a secolului al XX-lea

– 1931: S-a născut actorul, regizorul și scenaristul american Robert Duvall (nume complet: Robert Selden Duvall)

– 1932: S-a născut Umberto Eco, scriitor italian, editor, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi profesor; autorul celebrului roman „Numele trandafirului” (m. 2016)

– 1934: S-a născut (în Africa de Sud) Phil (Philip) Ramone, producător american de muzică, inginer de sunet, violonist şi compozitor; pionier al înregistrărilor digitale, cofondator al casei de discuri A & R Recording; distins cu 14 premii Grammy (m. 2013) – 90 de ani

– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall (m. 2014)

– 1938: S-a născut fostul rege al Spaniei, Juan Carlos I (de Bourbon), devenit şef al statului la 2.XI.1975, după moartea generalului Francisco Franco (conducător al statului între anii 1936 şi 1975; în urma referendumului din 1969, generalul Franco îl desemnase pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa); a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până în data de 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice; la 2 iunie 2014, Juan Carlos a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe

– 1942: S-a născut pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini

– 1946: S-a născut Diane Keaton (numele real: Diane Hall), actriţă de film, regizoare, producătoare și scenaristă americană

– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din R. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România – 75 de ani

– 1950: S-a născut Valentina Tăzlăuanu, scriitoare (eseistă), jurnalistă și critic de teatru din Republica Moldova (m. 2020)

– 1956: S-a născut Frank-Walter Steinmeier, om politic german, preşedinte al Republicii Federale Germania (din 2017, reales în 2022); fost ministru de externe al Germaniei (2005-2009 şi 2013-2017); vicecancelar al RFG (2007-2009); şeful Cancelariei Federale (1999-2005); vicepreşedinte al Partidului Social Democrat al Germaniei

– 1970: A murit fizicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru fizică în 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe; în 1939 a devenit cetăţean britanic (n. 1882)

– 1974: A murit pianistul rus Lev Oborin (n. 1907) – 50 de ani

– 1995: A murit compozitorul francez de origine bască Francis Lopez (n. 1916)

– 1997: A murit compozitorul american Burton Lane; a scris muzica pentru numeroase filme şi muzicaluri (n. 1912)

– 1998: A murit Jean Sigrid, jurnalist, dramaturg şi critic de teatru belgian (n. 1920)

– 1998: A murit Branko Lazitch, jurnalist şi istoric francez de origine sârbă (n. 1923)

– 2002: A murit regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (n. 1914)

– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918)

– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921)

– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933)

– 2014: A murit Eusebio da Silva Ferreira, legendă a fotbalului portughez; a fost între primii zece pe lista cu cei mai buni 50 de jucători din secolul al XX-lea, realizată de Federaţia Internaţională pentru Istoria şi Statistica Fotbalului (n. 1942, în Mozambic) – 10 de ani

– 2016: A murit compozitorul, dirijorul, muzicologul, pianistul şi pedagogul francez Pierre Boulez; a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii seriale, a muzicii aleatorii şi a muzicii electronice; ctitor al unor importante instituţii ale vieţii muzicale franceze şi europene cum sunt Institutul de Cercerare şi de Coordonare Acustico-Muzicală – IRCAM, Ensemble Intercontemporain, Cité de la Musique, aceasta din urmă devenită, în 2015, Filarmonica pariziană; câștigător a 26 premii Grammy (n. 1925)

– 2016: A murit muzicianul american Nicholas Caldwell, co-fondator al trupei soul The Whispers (n. 1944)

– 2018: A murit John Watts Young, astronaut, ofițer de marină și aviator naval, pilot de încercare și inginer aeronautic american; considerat pionier al programului spațial, a zburat în prima misiune Gemini, iar în 1969 a fost prima persoană care a orbitat singură în jurul Lunii în misiunea Apollo 10; a zburat de șase ori în spațiu pe parcursul a 42 de ani de serviciu în cadrul NASA (n. 1930)

– 2018: A murit actorul slovac Marian Labuda (n. 1944)

– 2022: A murit actriţa americană de teatru şi televiziune Joan Copeland (nume real Joan Maxine Kupchik); sora dramaturgului Arthur Miller (n. 1922)

Calendarul zilei – 5 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 ianuarie 2023, 05:00 / actualizat: 9 ianuarie 2023, 14:58

 S-a întâmplat într-o zi de 5 ianuarie

* În urmă cu 307 de ani (1716) avea loc instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat (regimul fanariot a durat până la 18.I.1821, când a murit Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot din Muntenia)

* Se împlinesc 195 de ani (1828) de când avea loc deschiderea cursurilor şcolii „de româneşte şi latineşte” de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi, sub conducerea lui Iordache Săulescu (5/17)

* Acum 164 de ani (1859) Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (din partida unionistă, fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova). La 24.I/5.II.1859 Adunarea Electivă a Ţării Româneşti îl alegea pe domnul Moldovei, Al. I. Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti, realizându-se, astfel, unirea Principatelor Române (5/17)

* În urmă cu 62 de ani (1961) era inaugurat „Teatrul de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.; actualul director: George Mihăiță

* Se împlinesc 55 de ani, de când, la data de 5 ianuarie 1968, începea una dintre cele mai cunoscute acţiuni anticomuniste de după cel de-Al Doilea Război Mondial: Primăvara de la Praga. Acţiunea a fost salutată în ţările occidentale, fiind socotită o fisură în blocul sovietic. La 5 ianuarie 1968, în funcţia de prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia a fost ales reformistul Alexander Dubček, care a permis ridicarea unor restricții în ceea ce privește existenţa mai multor partide politice, libertatea de exprimare, libertatea presei şi dreptul la circulaţie în afara ţării. Numele „Primăvara de la Praga”, atribuit revoluţiei paşnice din Cehoslovacia, a fost preluat de la un festival cu același nume, organizat la data de 12 mai 1968 pentru a comemora moartea compozitorului Bedřich Smetana. Toate aceste evoluţii, care puteau sta drept exemplu pentru alte ţări din blocul comunist, au îngrijorat Uniunea Sovietică. În noaptea de 20 spre 21 august 1968, 500.000 de militari din statele Tratatului de la Varşovia (cu excepţia României), însoţiţi de peste 5000 de tancuri, au intrat în Cehoslovacia. Armata Cehoslovaciei nu s-a opus acestei intervenţii, căreia, de altfel, nici n-ar fi putut să-i reziste. Au existat în schimb acte izolate de rezistenţă din partea populației civile. 72 de cehi și de slovaci au fost uciși, iar câteva sute au fost răniți. Cel mai cunoscut act de opoziție, foarte mediatizat în Occident, a fost prezentat drept gestul unui student, Jan Palach, de la Universitatea din Praga, care și-a dat foc. Actul de protest a avut loc la data de 16 ianuarie 1969 în Piața Wenceslas, iar Palach a murit ulterior la spital. Palach a declarat că a dorit să protesteze împotriva ocupației sovietice

* Cu 53 de ani în urmă (1970) avea loc premiera filmului „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a cărui difuzare a fost interzisă ulterior de cenzura comunistă; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă

* Acum 46 de ani (1977), în perioada 5-12 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011. Recensământul populației din 2021 / 2022 din România a fost efectuat de Institutul Național de Statistică în anul 2022 (conform Hotărârii nr. 4 din 21 iulie 2021 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor) și a urmărit evoluția față de recensământul din 2011 în parametrii demografici, social-economici, etnici și confesionali. Desfășurarea pentru recensământ a fost programată astfel: autorecenzarea online a persoanelor, inclusiv autorecenzarea asistată; recenzarea persoanelor în teren, prin interviu față în față, de către recenzori. Recensământul populației trebuia să aibă loc în 2021, dar a fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19 din România, pentru a evita infectarea recenzorilor atunci când intră în contact cu persoane bolnave sau aflate în carantină. Din această cauză, a fost primul recensământ realizat în România în care s-au colectat și date online

* În urmă cu 33 de ani (1990) apărea Decretul-lege nr. 4/5.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. La 1/13.IV.1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română. La data de 27.III/8.IV.1879, prin Înalt Decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română era declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. După instalarea regimului comunist, la 9.VI.1948, a apărut Decretul privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, iar din 1965 – Academia Republicii Socialiste România). Academia R. S. R. a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). După 1990 toţi aveau să fie repuşi în drepturi. De asemenea, în perioada regimului comunist, Academia Română a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* Tot cu 33 de ani în urmă era dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România

* Acum 11 ani (2012) avea loc inaugurarea, în Mexic, a celui mai mare pod suspendat din lume – El Puente Baluarte, pe automagistrala care leagă statele Durango şi Sinaloa. Megapodul, cu lungimea de 1124 metri şi lăţimea de aproximativ 20 de metri, trece peste defileul numit „Coloana diavolului”, fiind amplasat la o înălţime de peste 402 metri. Investiţia totală în construcţia acestuia se ridică la 2,180 miliarde de pesos (161,5 milioane de dolari), fiind cea mai mare investiţie într-un proiect de infrastructură rutieră din istoria Mexicului. Construcţia acestuia a început în februarie 2008

Aniversări – Comemorări

– 1878: S-a născut Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (m. 1914) – 145 de ani

– 1889: S-a născut compozitorul, dirijorul de cor și profesorul Ioan D. Chirescu (m. 1980)

– 1909: S-a născut poetul, publicistul și avocatul Bazil Gruia (m. 1995)

– 1937: S-a născut pictorul Toma Hirth (m. 2009)

– 1943: S-a născut Florian Lungu, personalitate de excepție a jazz-ului românesc; muzicolog, critic muzical, compozitor, aranjor, pianist, realizator de emisiuni de radio şi televiziune, realizator-prezentator de concerte şi festivaluri de jazz, profesor; organizatorul și păstrătorul fonotecii de jazz a Radiodifuziunii Române, unde a fost angajat în anul 1967 – 80 de ani

– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel); membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj – 80 de ani

– 1944: S-a născut ÎPS Nifon Mihăiţă (prenumele la botez: Nicolae), arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei (din anul 1999)

– 1950: S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia (Italia), unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (m. 1991, împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago)

– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, profesor şi om politic liberal; ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (2007 – 2008), ambasador al României la UNESCO (2015-2020)

– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916)

– 1978: A murit poetul şi gazetarul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897) – 45 de ani

– 1981: A murit traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (n. 1893)

– 1997: A murit compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (n. 1939)

– 2010: A murit actorul Toni Tecuceanu (n. 1972)

– 2012: A murit regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (n. 1925)

– 2014: A murit actorul, regizorul și profesorul Endre Senkálszky, membru onorific al Teatrului Maghiar de Stat Cluj (n. 1914)

– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925)

– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956)

– 2017: A murit compozitorul Tiberiu Fatyol (n. 1935)

– 2019: A murit poetul Emil Brumaru, de profesie medic (n. 1938, la Bahmutea/Tighina, azi în R. Moldova, înregistrat la 1.I.1939)

– 2022: A murit Olga Szabó (născută Orbán), prima medaliată a României la scrimă într-o ediție a Jocurilor Olimpice (argint la floretă individual în 1956, la Melbourne); dublu laureată cu bronz la Mexico 1968 și la München 1972 și dublă campioană mondială; antrenoare la clubul CSA Steaua; stabilită în Ungaria din 1990 (n. 1938) – 1 an

– 2022: A murit Mircea Stoenescu, jucător de fotbal și arbitru; fost fundaş, a câştigat trei titluri de campion cu Dinamo, în 1962, 1971, 1973, precum şi Cupa României, în 1968; şi-a continuat cariera, devenind arbitru divizionar A în 1981, iar apoi arbitru internaţional; Maestru emerit al sportului, Stoenescu a fost pe rând secretar, director general şi preşedinte executiv al FC Dinamo Bucureşti (n. 1943) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Oslo: Ministrul german al economiei, Robert Habeck, vizitează Norvegia. Habeck va discuta colaborarea norvegiano-germană în domeniile industriei și energiei cu prim-ministrul norvegian și cu ministrii altor guverne (5 – 6 ian.)

– Las Vegas: Salonul de electronice Consumer Technology Association (CES) – la Las Vegas Convention Center (5 – 8 ian.)

-Tokyo, Japonia: Prima licitație de ton din 2023 la piața Toyosu

-Londra, Regatul Unit: Grevă pentru salarii în 15 companii de căi ferate la apelul sindicatului Aslef

– Palm Springs, SUA: Ediţia a 33-a a Fetivalului Internațional de Film de la Palm Springs (5 – 16 ian.)

– Kapalua, SUA: Golf – PGA, Turneul Campionilor Sentry (5 – 8 ian.)

Aniversări – Comemorări

– 1846: S-a născut Rudolf Eucken, filosof german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1908 (m. 1926)

– 1847, 5/17: S-a născut Nikolai Jukovski, matematician, fizician şi inginer rus, unul dintre fondatorii aerodinamicii şi hidrodinamicii moderne, considerat „părintele” aviaţiei ruse (m. 1921)

– 1855: S-a născut manufacturierul american King Camp Gillete, inventatorul lamei de bărbierit (brevetată în 1885 şi lansată pe piaţă în 1903) (m. 1932)

– 1863, 5/17: S-a născut Konstantin Stanislavski, regizor, actor, teoretician de teatru şi pedagog rus (m. 1938) – 150 de ani

– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965)

– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, jurist și om politic german creştin-democrat, primul cancelar al Republicii Federale Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963) și unul dintre fondatorii Uniunii Europene; rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (m. 1967)

– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy”; membru corespondent al Academiei Române din străinătate din 1957 (m. 1974)

– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955)

– 1920: S-a născut pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli (m. 1995)

– 1921: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (m. 1990)

– 1921: S-a născut Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional; este tatăl actualului Mare Duce, Henri (m. 2019)

– 1923: S-a născut Robert Bernstein, editor american, activist pentru drepturile omului și apărător al disidenţei politice şi libertăţii de expresie; fondatorul organizaţiei „Human Rights Watch” (m. 2019) – 100 de ani

– 1931: S-a născut (în Cehoslovacia) pianistul, teoreticianul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel; unul dintre cei mai de seamă pianişti din a doua jumătate a secolului al XX-lea

– 1931: S-a născut actorul, regizorul și scenaristul american Robert Duvall (nume complet: Robert Selden Duvall)

– 1932: S-a născut Umberto Eco, scriitor italian, editor, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi profesor; autorul celebrului roman „Numele trandafirului” (m. 2016)

– 1934: S-a născut (în Africa de Sud) Phil (Philip) Ramone, producător american de muzică, inginer de sunet, violonist şi compozitor; pionier al înregistrărilor digitale, cofondator al casei de discuri A & R Recording; distins cu 14 premii Grammy (m. 2013)

– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall (m. 2014)

– 1938: S-a născut fostul rege al Spaniei, Juan Carlos I (de Bourbon), devenit şef al statului la 2.XI.1975, după moartea generalului Francisco Franco (conducător al statului între anii 1936 şi 1975; în urma referendumului din 1969, generalul Franco îl desemnase pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa); a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până în data de 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice; la 2 iunie 2014, Juan Carlos a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe – 85 de ani

– 1942: S-a născut pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini

– 1946: S-a născut Diane Keaton (numele real: Diane Hall), actriţă de film, regizoare, producătoare și scenaristă americană

– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din R. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1950: S-a născut Valentina Tăzlăuanu, scriitoare (eseistă), jurnalistă și critic de teatru din Republica Moldova (m. 2020)

– 1956: S-a născut Frank-Walter Steinmeier, om politic german, preşedinte al Republicii Federale Germania (din 2017, reales în 2022); fost ministru de externe al Germaniei (2005-2009 şi 2013-2017); vicecancelar al RFG (2007-2009); şeful Cancelariei Federale (1999-2005); vicepreşedinte al Partidului Social Democrat al Germaniei

– 1970: A murit fizicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru fizică pe 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe; în 1939 a devenit cetăţean britanic (n. 1882)

– 1974: A murit pianistul rus Lev Oborin (n. 1907)

– 1995: A murit compozitorul francez de origine bască Francis Lopez (n. 1916)

– 1997: A murit compozitorul american Burton Lane; a scris muzica pentru numeroase filme şi muzicaluri (n. 1912)

– 1998: A murit Jean Sigrid, jurnalist, dramaturg şi critic de teatru belgian (n. 1920) – 25 de ani

– 1998: A murit Branko Lazitch, jurnalist şi istoric francez de origine sârbă (n. 1923) – 25 de ani

– 2002: A murit regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (n. 1914)

– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918) – 20 de ani

– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921) – 10 ani

– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933) – 10 ani

– 2014: A murit Eusebio da Silva Ferreira, legenda fotbalului portughez; a fost numărat între primii zece în lista cu cei mai buni 50 de jucători din secolul al XX-lea, realizată de Federaţia Internaţională pentru Istoria şi Statistica Fotbalului (n. 1942, în Mozambic)

– 2016: A murit compozitorul, dirijorul, muzicologul, pianistul şi pedagogul francez Pierre Boulez; a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii seriale, a muzicii aleatorii şi a muzicii electronice; ctitor al unor importante instituţii ale vieţii muzicale franceze şi europene cum sunt Institutul de Cercerare şi de Coordonare Acustico-Muzicală – IRCAM, Ensemble Intercontemporain, Cité de la Musique, aceasta din urmă devenită, în 2015, Filarmonica pariziană; câștigător a 26 premii Grammy (n. 1925)

– 2016: A murit muzicianul american Nicholas Caldwell, co-fondator al trupei soul The Whispers (n. 1944)

– 2018: A murit John Watts Young, astronaut, ofițer de marină și aviator naval, pilot de încercare și inginer aeronautic american; considerat pionier al programului spațial, a zburat în prima misiune Gemini, iar în 1969 a fost prima persoană care a orbitat singură în jurul Lunii în misiunea Apollo 10; a zburat de șase ori în spațiu pe parcursul a 42 de ani de serviciu în cadrul NASA (n. 1930) – 5 ani

– 2018: A murit actorul slovac Marian Labuda (n. 1944) – 5 ani

– 2022: A murit actriţa americană de teatru şi televiziune Joan Copeland (nume real Joan Maxine Kupchik); sora dramaturgului Arthur Miller (n. 1922) – 1 an

Calendarul zilei – 5 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 ianuarie 2022, 05:00 / actualizat: 5 ianuarie 2022, 8:44

S-a întâmplat într-o zi de 5 ianuarie

* În urmă cu 306 de ani (1716) avea loc instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat (regimul fanariot a durat până la 18.I.1821, când a murit Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot din Muntenia)

* Cu 194 de ani în urmă (1828) avea loc deschiderea cursurilor şcolii „de româneşte şi latineşte” de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi, sub conducerea lui Iordache Săulescu (5/17)

* Acum 163 de ani (1859) Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (din partida unionistă, fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova). La 24.I/5.II.1859 Adunarea Electivă a Ţării Româneşti îl alegea pe domnul Moldovei, Al. I. Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti, realizându-se, astfel, unirea Principatelor Române (5/17)

* În urmă cu 61 de ani (1961) era inaugurat „Teatrul de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.; actualul director: George Mihăiță

* Acum 54 de ani, la data de 5 ianuarie 1968, începea una dintre cele mai cunoscute acţiuni anticomuniste de după cel de-Al Doilea Război Mondial: Primăvara de la Praga. Acţiunea a fost salutată în ţările occidentale, fiind socotită o fisură în blocul sovietic. La 5 ianuarie 1968, în funcţia de prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia a fost ales reformistul Alexander Dubček, care a permis ridicarea unor restricții în ceea ce privește existenţa mai multor partide politice, libertatea de exprimare, libertatea presei şi dreptul la circulaţie în afara ţării. Numele „Primăvara de la Praga”, atribuit revoluţiei paşnice din Cehoslovacia, a fost preluat de la un festival cu același nume, organizat la data de 12 mai 1968 pentru a comemora moartea compozitorului Bedřich Smetana. Toate aceste evoluţii, care puteau sta drept exemplu pentru alte ţări din blocul comunist, au îngrijorat Uniunea Sovietică. În noaptea de 20 spre 21 august 1968, 500.000 de militari din statele Tratatului de la Varşovia (cu excepţia României), însoţiţi de peste 5000 de tancuri, au intrat în Cehoslovacia. Armata Cehoslovaciei nu s-a opus acestei intervenţii, căreia, de altfel, nici n-ar fi putut să-i reziste. Au existat în schimb acte izolate de rezistenţă din partea populației civile. 72 de cehi și de slovaci au fost uciși, iar câteva sute au fost răniți. Cel mai cunoscut act de opoziție, foarte mediatizat în Occident, a fost prezentat drept gestul unui student, Jan Palach, de la Universitatea din Praga, care și-a dat foc. Actul de protest a avut loc la data de 16 ianuarie 1969 în Piața Wenceslas, iar Palach a murit ulterior la spital. Palach a declarat că a dorit să protesteze împotriva ocupației sovietice

* Cu 52 de ani în urmă (1970) avea loc premiera filmului „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a cărui difuzare a fost interzisă ulterior de cenzura comunistă; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă

* Se împlinesc 45 de ani (1977), de când, în perioada 5-12 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011. Recensământul populației din 2021 / 2022 din România va fi efectuat de Institutul Național de Statistică în anul 2022 (conform Hotărârii nr. 4 din 21 iulie 2021 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor) și va urmări evoluția față de recensământul din 2011 în parametrii demografici, social-economici, etnici și confesionali. Desfășurarea pentru recensământ este programată astfel: autorecenzarea online a persoanelor, inclusiv autorecenzarea asistată: începând cu 15 mai 2022; recenzarea persoanelor în teren, prin interviu față în față, de către recenzori: începând cu 17 iulie 2022. Recensământul populației trebuia să aibă loc în 2021, dar a fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19 din România, pentru a evita infectarea recenzorilor atunci când intră în contact cu persoane bolnave sau aflate în carantină. Din această cauză, este primul recensământ realizat în România în care se vor colecta și date online

* În urmă cu 32 de ani (1990) apărea Decretul-lege nr. 4/5.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. La 1/13.IV.1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română. La data de 27.III/8.IV.1879, prin Înalt Decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română era declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. După instalarea regimului comunist, la 9.VI.1948, a apărut Decretul privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, iar din 1965 – Academia Republicii Socialiste România). Academia R. S. R. a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). După 1990 toţi aveau să fie repuşi în drepturi. De asemenea, în perioada regimului comunist, Academia Română a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* Tot cu 32 de ani în urmă era dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România

* Se împlinesc 10 ani (2012) de la inaugurarea, în Mexic, a celui mai mare pod suspendat din lume – El Puente Baluarte, pe automagistrala care leagă statele Durango şi Sinaloa. Megapodul, cu lungimea de 1124 metri şi lăţimea de aproximativ 20 de metri, trece peste defileul numit „Coloana diavolului”, fiind amplasat la o înălţime de peste 402 metri. Investiţia totală în construcţia acestuia se ridică la 2,180 miliarde de pesos (161,5 milioane de dolari), fiind cea mai mare investiţie într-un proiect de infrastructură rutieră din istoria Mexicului. Construcţia acestuia a început în februarie 2008

Aniversări – Comemorări

– 1878: S-a născut Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (m. 1914)

– 1889: S-a născut compozitorul, dirijorul de cor și profesorul Ioan D. Chirescu (m. 1980)

– 1909: S-a născut poetul, publicistul și avocatul Bazil Gruia (m. 1995)

– 1937: S-a născut pictorul Toma Hirth (m. 2009) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Florian Lungu, personalitate de excepție a jazz-ului românesc; muzicolog, critic muzical, compozitor, aranjor, pianist, realizator de emisiuni de radio şi televiziune, realizator-prezentator de concerte şi festivaluri de jazz, profesor; organizatorul și păstrătorul fonotecii de jazz a Radiodifuziunii Române, unde a fost angajat în anul 1967

– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel); membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj

– 1944: S-a născut ÎPS Nifon Mihăiţă (prenumele la botez: Nicolae), arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei (din anul 1999)

– 1950: S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia (Italia), unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (m. 1991, împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago)

– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, profesor şi om politic liberal; ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (2007 – 2008), ambasador al României la UNESCO (2015-2020) – 55 de ani

– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916) – 50 de ani

– 1978: A murit poetul şi gazetarul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897)

– 1981: A murit traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (n. 1893)

– 1997: A murit compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (n. 1939) – 25 de ani

– 2010: A murit actorul Toni Tecuceanu (n. 1972)

– 2012: A murit regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (n. 1925) – 10 ani

– 2014: A murit actorul, regizorul și profesorul Endre Senkálszky, membru onorific al Teatrului Maghiar de Stat Cluj (n. 1914)

– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925)

– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956)

– 2017: A murit compozitorul Tiberiu Fatyol (n. 1935) – 5 ani

– 2019: A murit poetul Emil Brumaru, de profesie medic (n. 1938, la Bahmutea/Tighina, azi în R. Moldova, înregistrat la 1.I.1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Decizia Curții de Apel privind predarea lui „Txeroki”, presupusul fost șef al ETA către Spania

– Las Vegas, SUA: Târgul de electronice și tehnologie Consumer Electronics Show (CES) (5 – 8 ian.)

– Paris: Reuniunea Consiliului de Apărare a Sănătății privind situația pandemiei de Covid-19

– Rabat, Maroc: Procesul fostului ministru al drepturilor omului, Mohamed Ziane

– Zagreb, Croația: Cupa Mondială de schi alpin masculin, etapa Zagreb

Aniversări – Comemorări

– 1846: S-a născut Rudolf Eucken, filosof german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1908 (m. 1926)

– 1847, 5/17: S-a născut Nikolai Jukovski, matematician, fizician şi inginer rus, unul dintre fondatorii aerodinamicii şi hidrodinamicii moderne, considerat „părintele” aviaţiei ruse (m. 1921) – 175 de ani

– 1855: S-a născut manufacturierul american King Camp Gillete, inventatorul lamei de bărbierit (brevetată în 1885 şi lansată pe piaţă în 1903) (m. 1932)

– 1863, 5/17: S-a născut Konstantin Stanislavski, regizor, actor, teoretician de teatru şi pedagog rus (m. 1938)

– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965)

– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, jurist și om politic german creştin-democrat, primul cancelar al Republicii Federale Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963) și unul dintre fondatorii Uniunii Europene; rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (m. 1967)

– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy”; membru corespondent al Academiei Române din străinătate din 1957 (m. 1974)

– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955)

– 1920: S-a născut pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli (m. 1995)

– 1921: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (m. 1990)

– 1921: S-a născut Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional; este tatăl actualului Mare Duce, Henri (m. 2019)

– 1931: S-a născut (în Cehoslovacia) pianistul, teoreticianul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel; unul dintre cei mai de seamă pianişti din a doua jumătate a secolului XX

– 1931: S-a născut actorul, regizorul și scenaristul american Robert Duvall (nume complet: Robert Selden Duvall)

– 1932: S-a născut Umberto Eco, scriitor italian, editor, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi profesor; autorul celebrului roman „Numele trandafirului” (m. 2016) – 90 de ani

– 1934: S-a născut (în Africa de Sud) Phil (Philip) Ramone, producător american de muzică, inginer de sunet, violonist şi compozitor; pionier al înregistrărilor digitale, cofondator al casei de discuri A & R Recording; distins cu 14 premii Grammy (m. 2013)

– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall (m. 2014)

– 1938: S-a născut fostul rege al Spaniei, Juan Carlos I (de Bourbon), devenit şef al statului la 2.XI.1975, după moartea generalului Francisco Franco (conducător al statului între anii 1936 şi 1975; în urma referendumului din 1969, generalul Franco îl desemnase pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa); a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până în data de 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice; la 2 iunie 2014, Juan Carlos a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe

– 1942: S-a născut pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini – 80 de ani

– 1946: S-a născut Diane Keaton (numele real: Diane Hall), actriţă de film, regizoare, producătoare și scenaristă americană

– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din R. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1950: S-a născut Valentina Tăzlăuanu, scriitoare (eseistă), jurnalistă și critic de teatru din Republica Moldova (m. 2020)

– 1956: S-a născut Frank-Walter Steinmeier, om politic german, preşedinte al Republicii Federale Germania (din 19 martie 2017); fost ministru de externe al Germaniei (2005 – 2009 şi 2013 – 2017); vicecancelar al RFG (2007 – 2009); şeful Cancelariei Federale (1999 – 2005)

– 1970: A murit fizicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru fizică pe 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe; în 1939 a devenit cetăţean britanic (n. 1882)

– 1974: A murit pianistul rus Lev Oborin (n. 1907)

– 1995: A murit compozitorul francez de origine bască Francis Lopez (n. 1916)

– 1997: A murit compozitorul american Burton Lane; a scris muzica pentru numeroase filme şi muzicaluri (n. 1912) – 25 de ani

– 1998: A murit Jean Sigrid, jurnalist, dramaturg şi critic de teatru belgian (n. 1920)

– 1998: A murit Branko Lazitch, jurnalist şi istoric francez de origine sârbă (n. 1923)

– 2002: A murit regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (n. 1914) – 10 ani

– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918)

– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921)

– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933)

– 2014: A murit Eusebio da Silva Ferreira, legenda fotbalului portughez; a fost numărat între primii zece în lista cu cei mai buni 50 de jucători din secolul al XX-lea, realizată de Federaţia Internaţională pentru Istoria şi Statistica Fotbalului (n. 1942, în Mozambic)

– 2016: A murit compozitorul, dirijorul, muzicologul, pianistul şi pedagogul francez Pierre Boulez; a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii seriale, a muzicii aleatorii şi a muzicii electronice; ctitor al unor importante instituţii ale vieţii muzicale franceze şi europene cum sunt Institutul de Cercerare şi de Coordonare Acustico-Muzicală – IRCAM, Ensemble Intercontemporain, Cité de la Musique, aceasta din urmă devenită, în 2015, Filarmonica pariziană; câștigător a 26 premii Grammy (n. 1925)

– 2016: A murit muzicianul american Nicholas Caldwell, co-fondator al trupei soul The Whispers (n. 1944)

– 2018: A murit actorul slovac Marian Labuda (n. 1944)

– 2018: A murit John Watts Young, astronaut, ofițer de marină și aviator naval, pilot de încercare și inginer aeronautic american; considerat pionier al programului spațial, a zburat în prima misiune Gemini, iar în 1969 a fost prima persoană care a orbitat singură în jurul Lunii în misiunea Apollo 10; a zburat de șase ori în spațiu pe parcursul a 42 de ani de serviciu în cadrul NASA (n. 1930)

Calendarul zilei – 5 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 ianuarie 2021, 05:00 / actualizat: 6 ianuarie 2021, 8:54

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 5 ianuarie

* Se împlinesc 305 de ani (1716) de la instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat (regimul fanariot a durat până la 18.I.1821, când a murit Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot din Muntenia)

* Cu 193 de ani în urmă (1828) avea loc deschiderea cursurilor şcolii „de româneşte şi latineşte” de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi, sub conducerea lui Iordache Săulescu (5/17)

* Acum 162 de ani (1859) Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (din partida unionistă, fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova). La 24.I/5.II.1859 Adunarea Electivă a Ţării Româneşti îl alegea pe domnul Moldovei, Al. I. Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti, realizându-se, astfel, unirea Principatelor Române (5/17)

* Se împlinesc 60 de ani (1961) de la inaugurarea „Teatrului de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.; actualul director: George Mihăiță

* Acum 53 de ani, la data de 5 ianuarie 1968, începea una dintre cele mai cunoscute acţiuni anticomuniste de după cel de-Al Doilea Război Mondial: Primăvara de la Praga. Acţiunea a fost salutată în ţările occidentale, fiind socotită o fisură în blocul sovietic. La 5 ianuarie 1968, în funcţia de prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia a fost ales reformistul Alexander Dubček, care a permis ridicarea unor restricții în ceea ce privește existenţa mai multor partide politice, libertatea de exprimare, libertatea presei şi dreptul la circulaţie în afara ţării. Numele „Primăvara de la Praga”, atribuit revoluţiei paşnice din Cehoslovacia, a fost preluat de la un festival cu același nume, organizat la data de 12 mai 1968 pentru a comemora moartea compozitorului Bedřich Smetana. Toate aceste evoluţii, care puteau sta drept exemplu pentru alte ţări din blocul comunist, au îngrijorat Uniunea Sovietică. În noaptea de 20 spre 21 august 1968, 500.000 de militari din statele Tratatului de la Varşovia (cu excepţia României), însoţiţi de peste 5000 de tancuri, au intrat în Cehoslovacia. Armata Cehoslovaciei nu s-a opus acestei intervenţii, căreia, de altfel, nici n-ar fi putut să-i reziste. Au existat în schimb acte izolate de rezistenţă din partea populației civile. 72 de cehi și de slovaci au fost uciși, iar câteva sute au fost răniți. Cel mai cunoscut act de opoziție, foarte mediatizat în Occident, a fost prezentat drept gestul unui student, Jan Palach, de la Universitatea din Praga, care și-a dat foc. Actul de protest a avut loc la data de 16 ianuarie 1969 în Piața Wenceslas, iar Palach a murit ulterior la spital. Palach a declarat că a dorit să protesteze împotriva ocupației sovietice

* Cu 51 de ani în urmă (1970) avea loc premiera filmului „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a cărui difuzare a fost interzisă ulterior de cenzura comunistă; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă

* Acum 44 de ani (1977), în perioada 5-12 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011

* În urmă cu 31 de ani (1990) apărea Decretul-lege nr. 4/5.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. La 1/13.IV.1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română. La data de 27.III/8.IV.1879, prin Înalt Decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română era declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. După instalarea regimului comunist, la 9.VI.1948, a apărut Decretul privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, iar din 1965 – Academia Republicii Socialiste România). Academia R. S. R. a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). După 1990 toţi aveau să fie repuşi în drepturi. De asemenea, în perioada regimului comunist, Academia Română a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* Tot cu 31 de ani în urmă era dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România

* În urmă cu 9 ani (2012) avea loc inaugurarea, în Mexic, a celui mai mare pod suspendat din lume – El Puente Baluarte, pe automagistrala care leagă statele Durango şi Sinaloa. Megapodul, cu lungimea de 1124 metri şi lăţimea de aproximativ 20 de metri, trece peste defileul numit „Coloana diavolului”, fiind amplasat la o înălţime de peste 402 metri. Investiţia totală în construcţia acestuia se ridică la 2,180 miliarde de pesos (161,5 milioane de dolari), fiind cea mai mare investiţie într-un proiect de infrastructură rutieră din istoria Mexicului. Construcţia acestuia a început în februarie 2008

Aniversări – Comemorări

– 1878: S-a născut Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (m. 1914)

– 1889: S-a născut compozitorul, dirijorul de cor și profesorul Ioan D. Chirescu (m. 1980)

– 1909: S-a născut poetul, publicistul și avocatul Bazil Gruia (m. 1995)

– 1937: S-a născut pictorul Toma Hirth (m. 2009)

– 1943: S-a născut Florian Lungu, personalitate de excepție a jazz-ului românesc; muzicolog, critic muzical, compozitor, aranjor, pianist, realizator de emisiuni de radio şi televiziune, realizator-prezentator de concerte şi festivaluri de jazz, profesor; organizatorul și păstrătorul fonotecii de jazz a Radiodifuziunii Române, unde a fost angajat în anul 1967

– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel); membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj

– 1944: S-a născut ÎPS Nifon Mihăiţă (prenumele la botez: Nicolae), arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei (din anul 1999)

– 1950: S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia (Italia), unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (m. 1991, împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago)

– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, profesor şi om politic liberal; ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (2007 – 2008), fost ambasador al României la UNESCO, în perioada 2015 – 2020

– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916)

– 1978: A murit poetul şi gazetarul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897)

– 1981: A murit traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (n. 1893) – 40 de ani

– 1997: A murit compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (n. 1939)

– 2010: A murit actorul Toni Tecuceanu (n. 1972)

– 2012: A murit regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (n. 1925)

– 2014: A murit actorul, regizorul și profesorul Endre Senkálszky, membru onorific al Teatrului Maghiar de Stat Cluj (n. 1914)

– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925)

– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956)

– 2017: A murit compozitorul Tiberiu Fatyol (n. 1935)

– 2019: A murit poetul Emil Brumaru, de profesie medic (n. 1938, la Bahmutea/Tighina, azi în R. Moldova, înregistrat la 1.I.1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Belgia va începe campania de vaccinare împotriva noului coronavirus

– Bruxelles: Decizie în cazul lui Salah Abdeslam şi al altor suspecţi în dosarul atentatelor jihadiste din martie 2016

– Mandalay, Myanmar: Are loc o întâlnire la nivel înalt între  reprezentanții  statelor India și Myanmar, pentru discuții despre redeschiderea frontierei Moreh care a fost închisă din cauza pandemiei de COVID-19

– Atlanta, SUA: Alegeri parţiale, cruciale pentru controlul asupra Senatului SUA

-Berlin: Întâlnirea cancelarului german, Angela Merkel, cu preşedinţii celor 16 landuri germane, cu privire la măsurile împotriva Covid-19

-Washington: Publicarea raportului Băncii Mondiale privind Perspectivele Economiei Globale

– Riad, Arabia Saudită: Reuniune a țărilor din Golf, în special cu privire la criza din Qatar

-Tokyo, Japonia: Primele licitații ce au loc la Piața de ton Toyosu

-Islamabad, Pakistan: Proces în apel împotriva unui bărbat achitat de asasinarea lui Daniel Pearl

– Doha, Qatar: Sunt reluate negocierile între guvernul afgan şi talibani

– Alger: Verdict în procesul jurnalistului Mustapha Bendjama, editor al cotidianului Le Provincial

– Khartoum, Sudan: Continuarea procesului președintelui demis Omar al-Bashir

Aniversări – Comemorări

– 1846: S-a născut Rudolf Eucken, filosof german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1908 (m. 1926) – 175 de ani

– 1847, 5/17: S-a născut Nikolai Jukovski, matematician, fizician şi inginer rus, unul dintre fondatorii aerodinamicii şi hidrodinamicii moderne, considerat „părintele” aviaţiei ruse (m. 1921)

– 1855: S-a născut manufacturierul american King Camp Gillete, inventatorul lamei de bărbierit (brevetată în 1885 şi lansată pe piaţă în 1903) (m. 1932)

– 1863, 5/17: S-a născut Konstantin Stanislavski, regizor, actor, teoretician de teatru şi pedagog rus (m. 1938)

– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965)

– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, jurist și om politic german creştin-democrat, primul cancelar al Republicii Federale Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963) și unul dintre fondatorii Uniunii Europene; rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (m. 1967) – 145 de ani

– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy”; membru corespondent al Academiei Române din străinătate din 1957 (m. 1974)

– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955)

– 1920: S-a născut pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli (m. 1995)

– 1921: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (m. 1990) – 100 de ani

– 1921: S-a născut Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional; este tatăl actualului Mare Duce, Henri (m. 2019) – 100 de ani

– 1931: S-a născut (în Cehoslovacia) pianistul, teoreticianul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel; unul dintre cei mai de seamă pianişti din a doua jumătate a secolului XX – 90 de ani

– 1931: S-a născut actorul, regizorul și scenaristul american Robert Duvall (nume complet: Robert Selden Duvall) – 90 de ani

– 1932: S-a născut Umberto Eco, scriitor italian, editor, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi profesor; autorul celebrului roman „Numele trandafirului” (m. 2016)

– 1934: S-a născut (în Africa de Sud) Phil (Philip) Ramone, producător american de muzică, inginer de sunet, violonist şi compozitor; pionier al înregistrărilor digitale, cofondator al casei de discuri A & R Recording; distins cu 14 premii Grammy (m. 2013)

– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall (m. 2014)

– 1938: S-a născut fostul rege al Spaniei, Juan Carlos I (de Bourbon), devenit şef al statului la 2.XI.1975, după moartea generalului Francisco Franco (conducător al statului între anii 1936 şi 1975; în urma referendumului din 1969, generalul Franco îl desemnase pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa); a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până în data de 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice; la 2 iunie 2014, Juan Carlos a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe

– 1942: S-a născut pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini

– 1946: S-a născut Diane Keaton (numele real: Diane Hall), actriţă de film, regizoare, producătoare și scenaristă americană – 75 de ani

– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din R. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1950: S-a născut Valentina Tăzlăuanu, scriitoare (eseistă), jurnalistă și critic de teatru din Republica Moldova (m. 2020)

– 1956: S-a născut Frank-Walter Steinmeier, om politic german, preşedinte al Republicii Federale Germania (din 19 martie 2017); fost ministru de externe al Germaniei (2005 – 2009 şi 2013 – 2017); vicecancelar al RFG (2007 – 2009); şeful Cancelariei Federale (1999 – 2005); vicepreşedinte al Partidului Social Democrat al Germaniei – 65 de ani

– 1970: A murit fizicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru fizică pe 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe; în 1939 a devenit cetăţean britanic (n. 1882)

– 1974: A murit pianistul rus Lev Oborin (n. 1907)

– 1995: A murit compozitorul francez de origine bască Francis Lopez (n. 1916)

– 1997: A murit compozitorul american Burton Lane; a scris muzica pentru numeroase filme şi muzicaluri (n. 1912)

– 1998: A murit Jean Sigrid, jurnalist, dramaturg şi critic de teatru belgian (n. 1920)

– 1998: A murit Branko Lazitch, jurnalist şi istoric francez de origine sârbă (n. 1923)

– 2002: A murit regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (n. 1914)

– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918)

– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921)

– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933)

– 2014: A murit Eusebio da Silva Ferreira, legenda fotbalului portughez; a fost numărat între primii zece în lista cu cei mai buni 50 de jucători din secolul al XX-lea, realizată de Federaţia Internaţională pentru Istoria şi Statistica Fotbalului (n. 1942, în Mozambic)

– 2016: A murit compozitorul, dirijorul, muzicologul, pianistul şi pedagogul francez Pierre Boulez; a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii seriale, a muzicii aleatorii şi a muzicii electronice; ctitor al unor importante instituţii ale vieţii muzicale franceze şi europene cum sunt Institutul de Cercerare şi de Coordonare Acustico-Muzicală – IRCAM, Ensemble Intercontemporain, Cité de la Musique, aceasta din urmă devenită, în 2015, Filarmonica pariziană; câștigător a 26 premii Grammy (n. 1925) – 5 ani

– 2016: A murit muzicianul american Nicholas Caldwell, co-fondator al trupei soul The Whispers (n. 1944) – 5 ani

– 2018: A murit actorul slovac Marian Labuda (n. 1944)

– 2018: A murit John Watts Young, astronaut, ofițer de marină și aviator naval, pilot de încercare și inginer aeronautic american; considerat pionier al programului spațial, a zburat în prima misiune Gemini, iar în 1969 a fost prima persoană care a orbitat singură în jurul Lunii în misiunea Apollo 10; a zburat de șase ori în spațiu pe parcursul a 42 de ani de serviciu în cadrul NASA (n. 1930)

Calendarul zilei – 5 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 ianuarie 2020, 06:00 / actualizat: 5 ianuarie 2020, 17:06

EVENIMENTE INTERNE

– Administraţie

* Primăria Sectorului 1 lansează programul de bugetare participativă și platforma online dedicată. Prin intermediul noului site, sau la Registratura instituției, locuitorii Sectorului 1 care au împlinit vârsta de 16 ani pot înscrie, în perioada 5 ianuarie – 6 februarie 2020, proiecte eligibile care urmează să fie finanțate de Primăria Sectorului 1. În acest fel, membrii comunității au oportunitatea de a delibera, dezbate și influența alocarea bugetului Sectorului 1, fiind implicați în definirea priorităților de dezvoltare prin propunerea de proiecte. Proiectele propuse de membrii comunității și validate de autoritatea locală vor fi votate de cetățeni, fiind asigurată astfel reprezentativitatea rezultatelor

– S-a întâmplat într-o zi de 5 ianuarie

* Acum 304 de ani (1716) avea loc instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat (regimul fanariot a durat până la 18.I.1821, când a murit Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot din Muntenia)

* Cu 192 de ani în urmă (1828) avea loc deschiderea cursurilor şcolii „de româneşte şi latineşte” de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi, sub conducerea lui Iordache Săulescu (5/17)

* Acum 161 de ani (1859) Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (din partida unionistă, fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova). La 24.I/5.II.1859 Adunarea Electivă a Ţării Româneşti îl alegea pe domnul Moldovei, Al. I. Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti, realizându-se, astfel, unirea Principatelor Române (5/17)

* Cu 59 de ani în urmă (1961) se inaugura „Teatrul de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.

* Acum 52 de ani, la data de 5 ianuarie 1968, începea una dintre cele mai cunoscute acţiuni anticomuniste de după cel de-Al Doilea Război Mondial: Primăvara de la Praga. Acţiunea a fost salutată în ţările occidentale, fiind socotită o fisură în blocul sovietic. La 5 ianuarie 1968, în funcţia de prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia a fost ales reformistul Alexander Dubček, care a permis ridicarea unor restricții în ceea ce privește existenţa mai multor partide politice, libertatea de exprimare, libertatea presei şi dreptul la circulaţie în afara ţării. Numele „Primăvara de la Praga”, atribuit revoluţiei paşnice din Cehoslovacia, a fost preluat de la un festival cu același nume, organizat la data de 12 mai 1968 pentru a comemora moartea compozitorului Bedřich Smetana. Toate aceste evoluţii, care puteau sta drept exemplu pentru alte ţări din blocul comunist, au îngrijorat Uniunea Sovietică. În noaptea de 20 spre 21 august 1968, 500.000 de militari din statele Tratatului de la Varşovia (cu excepţia României), însoţiţi de peste 5000 de tancuri, au intrat în Cehoslovacia. Armata Cehoslovaciei nu s-a opus acestei intervenţii, căreia, de altfel, nici n-ar fi putut să-i reziste. Au existat în schimb acte izolate de rezistenţă din partea populației civile. 72 de cehi și de slovaci au fost uciși, iar câteva sute au fost răniți. Cel mai cunoscut act de opoziție, foarte mediatizat în Occident, a fost prezentat drept gestul unui student, Jan Palach, de la Universitatea din Praga, care și-a dat foc. Actul de protest a avut loc la data de 16 ianuarie 1969 în Piața Wenceslas, iar Palach a murit ulterior la spital. Palach a declarat că a dorit să protesteze împotriva ocupației sovietice

* Se împlinesc 50 de ani (1970) de la premiera filmului „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a cărui difuzare a fost interzisă ulterior de cenzura comunistă; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă

* Acum 43 de ani (1977), în perioada 5-12 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de la apariţa Decretului-lege nr. 4/5.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. La 1/13.IV.1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română. La data de 27.III/8.IV.1879, prin Înalt Decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română era declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. După instalarea regimului comunist, la 9.VI.1948, a apărut Decretul privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, iar din 1965 – Academia Republicii Socialiste România). Academia R. S. R. a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). După 1990 toţi aveau să fie repuşi în drepturi. De asemenea, în perioada regimului comunist, Academia Română a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* Tot 30 de ani se împlinesc de când era dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România

* În urmă cu 8 ani (2012) avea loc inaugurarea, în Mexic, a celui mai mare pod suspendat din lume – El Puente Baluarte, pe automagistrala care leagă statele Durango şi Sinaloa. Megapodul, cu lungimea de 1124 metri şi lăţimea de aproximativ 20 de metri, trece peste defileul numit „Coloana diavolului”, fiind amplasat la o înălţime de peste 402 metri. Investiţia totală în construcţia acestuia se ridică la 2,180 miliarde de pesos (161,5 milioane de dolari), fiind cea mai mare investiţie într-un proiect de infrastructură rutieră din istoria Mexicului. Construcţia acestuia a început în februarie 2008

Aniversări – Comemorări

– 1878: S-a născut Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (m. 1914)

– 1889: S-a născut compozitorul, dirijorul de cor și profesorul Ioan D. Chirescu (m. 1980)

– 1896: S-a născut actorul George Calboreanu (m. 1986)

– 1909: S-a născut poetul, publicistul și avocatul Bazil Gruia (m. 1995)

– 1937: S-a născut pictorul Toma Hirth (m. 2009)

– 1943: S-a născut muzicologul Florian Lungu; realizator de emisiuni radiofonice şi tv. de jazz, critic muzical, compozitor, muzicolog, realizator-prezentator de concerte şi festivaluri de jazz, profesor; redactor şi apoi realizator de emisiuni la Societatea Română de Radiodifuziune (din 1967)

– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel)

– 1944: S-a născut ÎPS Nifon Mihăiţă (prenumele la botez: Nicolae), arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei (din anul 1999)

– 1950: S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia (Italia), unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (m. 1991, împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago) – 70 de ani

– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, profesor şi om politic liberal; ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (2007 – 2008), ambasador al României la UNESCO din mai 2015

– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916)

– 1978: A murit poetul şi gazetarul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897)

– 1981: A murit traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (n. 1893)

– 1997: A murit compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (n. 1939)

– 2010: A murit actorul Toni Tecuceanu (n. 1972)

– 2012: A murit regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (n. 1925)

– 2014: A murit actorul, regizorul și profesorul Endre Senkálszky, membru onorific al Teatrului Maghiar de Stat Cluj (n. 1914)

– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925)

– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956)

– 2017: A murit compozitorul Tiberiu Fatyol (n. 1935)

– 2019: A murit poetul Emil Brumaru, de profesie medic (n. 1938, la Bahmutea/Tighina, azi în R. Moldova, înregistrat la 1.I.1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Los Angeles: A 77-a ediţie a ceremoniei decernării premiilor „Golden Globes” pentru cinema și televiziune

– Arabia Saudită: Ediţia a 42-a a Raliului Dakar, startul urmând să aibă loc de la Jeddah, în Arabia Saudită, ţară în care se va desfăşura, exclusiv, raliul. Sosirea este programată în oraşul Al Qiddiya (5 – 17 ian.)

Aniversări – Comemorări

– 1847, 5/17: S-a născut Nikolai Jukovski, matematician, fizician şi inginer rus, unul dintre fondatorii aerodinamicii şi hidrodinamicii moderne, considerat „părintele” aviaţiei ruse (m. 1921)

– 1855: S-a născut manufacturierul american King Camp Gillete, inventatorul lamei de bărbierit (brevetată în 1885 şi lansată pe piaţă în 1903) (m. 1932) – 165 de ani

– 1863, 5/17: S-a născut Konstantin Stanislavski, regizor, actor, teoretician de teatru şi pedagog rus (m. 1938)

– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965)

– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, om politic german creştin-democrat, primul cancelar al R. F. Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963); rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (m. 1967)

– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy”; membru corespondent al Academiei Române din străinătate din 1957 (m. 1974)

– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955) – 120 de ani

– 1920: S-a născut pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli (m. 1995) – 100 de ani

– 1921: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (m. 1990)

– 1931: S-a născut (în Cehoslovacia) pianistul, teoreticianul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel, în prezent rezident în Marea Britanie; unul dintre cei mai de seamă pianişti din a doua jumătate a secolului al XX-lea

– 1932: S-a născut Umberto Eco, scriitor italian, editor, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi profesor; autorul celebrului roman „Numele trandafirului” (m. 2016)

– 1934: S-a născut (în Africa de Sud) Phil (Philip) Ramone, producător american de muzică, inginer de sunet, violonist şi compozitor; pionier al înregistrărilor digitale, cofondator al casei de discuri A & R Recording; distins cu 14 premii Grammy (m. 2013)

– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall (m. 2014) – 85 de ani

– 1938: S-a născut fostul rege al Spaniei, Juan Carlos I (de Bourbon), devenit şef al statului la 2.XI.1975, după moartea generalului Francisco Franco (conducător al statului între anii 1936 şi 1975; în urma referendumului din 1969, generalul Franco îl desemnase pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa); a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până în data de 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice; la 2 iunie 2014, Juan Carlos a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe

– 1942: S-a născut pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini

– 1946: S-a născut Diane Keaton (numele real: Diane Hall), actriţă americană de film, regizor şi producător

– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din R. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1956: S-a născut Frank-Walter Steinmeier, om politic german, preşedinte al Republicii Federale Germania (din 19 martie 2017); fost ministru de externe al Germaniei (2005 – 2009 şi 2013 – 2017); vicecancelar al RFG (2007 – 2009); şeful Cancelariei Federale (1999 – 2005); vicepreşedinte al Partidului Social Democrat al Germaniei

– 1970: A murit fizicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru fizică pe 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe; în 1939 a devenit cetăţean britanic (n. 1882) – 50 de ani

– 1974: A murit pianistul rus Lev Oborin (n. 1907)

– 1995: A murit compozitorul francez de origine bască Francis Lopez (n. 1916) – 25 de ani

– 1997: A murit compozitorul american Burton Lane; a scris muzica pentru numeroase filme şi muzicaluri (n. 1912)

– 1998: A murit Jean Sigrid, jurnalist, dramaturg şi critic de teatru belgian (n. 1920)

– 1998: A murit Branko Lazitch, jurnalist şi istoric francez de origine sârbă (n. 1923)

– 2002: A murit regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (n. 1914)

– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918)

– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921)

– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933)

– 2014: A murit Eusebio da Silva Ferreira, legenda fotbalului portughez; a fost numărat între primii zece în lista cu cei mai buni 50 de jucători din secolul al XX-lea, realizată de Federaţia Internaţională pentru Istoria şi Statistica Fotbalului (n. 1942, în Mozambic)

– 2016: A murit muzicianul american Nicholas Caldwell, co-fondator al trupei soul The Whispers (n. 1944)

– 2016: A murit compozitorul, dirijorul, muzicologul, pianistul şi pedagogul francez Pierre Boulez; a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii seriale, a muzicii aleatorii şi a muzicii electronice; ctitor al unor importante instituţii ale vieţii muzicale franceze şi europene cum sunt Institutul de Cercerare şi de Coordonare Acustico-Muzicală – IRCAM, Ensemble Intercontemporain, Cité de la Musique, aceasta din urmă devenită, în 2015, Filarmonica pariziană (n. 1925)

– 2018: A murit actorul slovac Marian Labuda (n. 1944)

– 2018: A murit John Watts Young, astronaut, ofițer de marină și aviator naval, pilot de încercare și inginer aeronautic american; considerat pionier al programului spațial, a zburat în prima misiune Gemini, iar în 1969 a fost prima persoană care a orbitat singură în jurul Lunii în misiunea Apollo 10; a zburat de șase ori în spațiu pe parcursul a 42 de ani de serviciu în cadrul NASA (n. 1930)

Calendarul zilei – 5 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 ianuarie 2019, 06:00 / actualizat: 6 ianuarie 2019, 14:28

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Teatrul de Comedie sărbătorește 58 de ani de la înființare, în foaierul Sălii Radu Beligan – ora 19:00. Aniversarea va fi marcată printr-un omagiu adus actorilor Virginia Mirea și Vladimir Găitan, artiști care au contribuit constant la notorietatea acestui teatru. În cadrul evenimentului vor fi prezentate în premieră două filme documentare dedicate lor, iar seara se va încheia cu un concert extraordinar susținut de marele violonist român, Alexandru Tomescu, în prezent deținătorul celebrului instrument Stradivarius Elder- Voicu. Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Teatrul de Comedie

– S-a întâmplat într-o zi de 5 ianuarie

* Acum 303 de ani (1716) avea loc instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat (regimul fanariot a durat până la 18.I.1821, când a murit Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot din Muntenia)

* Cu 191 de ani în urmă (1828) avea loc deschiderea cursurilor şcolii „de româneşte şi latineşte” de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi, sub conducerea lui Iordache Săulescu (5/17)

* Se împlinesc 160 de ani (1859), de când Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (din partida unionistă, fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova). La 24.I/5.II.1859 Adunarea Electivă a Ţării Româneşti îl alegea pe domnul Moldovei, Al. I. Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti, realizându-se, astfel, unirea Principatelor Române (5/17)

* Cu 58 de ani în urmă (1961) se inaugura „Teatrul de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.

* Acum 51 de ani, la data de 5 ianuarie 1968, începea una dintre cele mai cunoscute acţiuni anticomuniste de după cel de-Al Doilea Război Mondial: Primăvara de la Praga. Acţiunea a fost salutată în ţările occidentale, fiind socotită o fisură în blocul sovietic. La 5 ianuarie 1968, în funcţia de prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia a fost ales reformistul Alexander Dubček, care a permis ridicarea unor restricții în ceea ce privește existenţa mai multor partide politice, libertatea de exprimare, libertatea presei şi dreptul la circulaţie în afara ţării. Numele „Primăvara de la Praga”, atribuit revoluţiei paşnice din Cehoslovacia, a fost preluat de la un festival cu același nume, organizat la data de 12 mai 1968 pentru a comemora moartea compozitorului Bedřich Smetana. Toate aceste evoluţii, care puteau sta drept exemplu pentru alte ţări din blocul comunist, au îngrijorat Uniunea Sovietică. În noaptea de 20 spre 21 august 1968, 500.000 de militari din statele Tratatului de la Varşovia (cu excepţia României), însoţiţi de peste 5000 de tancuri, au intrat în Cehoslovacia. Armata Cehoslovaciei nu s-a opus acestei intervenţii, căreia, de altfel, nici n-ar fi putut să-i reziste. Au existat în schimb acte izolate de rezistenţă din partea populației civile. 72 de cehi și de slovaci au fost uciși, iar câteva sute au fost răniți. Cel mai cunoscut act de opoziție, foarte mediatizat în Occident, a fost prezentat drept gestul unui student, Jan Palach, de la Universitatea din Praga, care și-a dat foc. Actul de protest a avut loc la data de 16 ianuarie 1969 în Piața Wenceslas, iar Palach a murit ulterior la spital. Palach a declarat că a dorit să protesteze împotriva ocupației sovietice

* În urmă cu 49 de ani (1970) avea loc premiera filmului „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a cărui difuzare a fost interzisă ulterior de cenzura comunistă; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă

* Acum 42 de ani (1977), în perioada 5-12 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011

* Cu 29 de ani în urmă (1990), apărea Decretul-lege nr. 4/5.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. La 1/13.IV.1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română. La data de 27.III/8.IV.1879, prin Înalt Decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română era declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. După instalarea regimului comunist, la 9.VI.1948, a apărut Decretul privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, iar din 1965 – Academia Republicii Socialiste România). Academia R. S. R. a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). După 1990 toţi aveau să fie repuşi în drepturi. De asemenea, în perioada regimului comunist, Academia Română a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* Tot cu 29 de ani în urmă, era dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România

* În urmă cu 7 ani (2012) avea loc inaugurarea, în Mexic, a celui mai mare pod suspendat din lume – El Puente Baluarte, pe automagistrala care leagă statele Durango şi Sinaloa. Megapodul, cu lungimea de 1124 metri şi lăţimea de aproximativ 20 de metri, trece peste defileul numit „Coloana diavolului”, fiind amplasat la o înălţime de peste 402 metri. Investiţia totală în construcţia acestuia se ridică la 2,180 miliarde de pesos (161,5 milioane de dolari), fiind cea mai mare investiţie într-un proiect de infrastructură rutieră din istoria Mexicului. Construcţia acestuia a început în februarie 2008

Aniversări – Comemorări

– 1878: S-a născut Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (m. 1914)

– 1889: S-a născut compozitorul, dirijorul de cor și profesorul Ioan D. Chirescu (m. 1980) – 130 de ani

– 1896: S-a născut actorul George Calboreanu (m. 1986)

– 1909: S-a născut poetul, publicistul și avocatul Bazil Gruia (m. 1995) – 110 ani

– 1937: S-a născut pictorul Toma Hirth (m. 2009)

– 1943: S-a născut muzicologul Florian Lungu; realizator de emisiuni radiofonice şi tv. de jazz, critic muzical, compozitor, realizator-prezentator de concerte şi festivaluri de jazz; redactor şi apoi realizator de emisiuni la Societatea Română de Radiodifuziune (din 1967)

– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel)

– 1944: S-a născut ÎPS Nifon Mihăiţă (prenumele la botez: Nicolae), arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei (din anul 1999) – 75 de ani

– 1950: S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia (Italia), unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (m. 1991, împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago)

– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, profesor şi om politic liberal; ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (2007 – 2008), ambasador al României la UNESCO din mai 2015

– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916)

– 1978: A murit poetul şi gazetarul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897)

– 1981: A murit traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (n. 1893)

– 1997: A murit compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (n. 1939)

– 2010: A murit actorul Toni Tecuceanu (n. 1972)

– 2012: A murit regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (n. 1925)

– 2014: A murit Endre Senkálszky, actor de etnie maghiară de la Teatrul Maghiar din Cluj (n. 1914) – 5 ani

– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925) – 5 ani

– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956) – 5 ani

– 2017: A murit compozitorul Tiberiu Fatyol (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– 1847, 5/17: S-a născut Nikolai Jukovski, matematician, fizician şi inginer rus, unul dintre fondatorii aerodinamicii şi hidrodinamicii moderne, considerat „părintele” aviaţiei ruse (m. 1921)

– 1855: S-a născut manufacturierul american King Camp Gillete, inventatorul lamei de bărbierit (brevetată în 1885 şi lansată pe piaţă în 1903) (m. 1932)

– 1863, 5/17: S-a născut Konstantin Stanislavski, regizor, actor, teoretician de teatru şi pedagog rus (m. 1938)

– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965) – 145 de ani

– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, om politic german creştin-democrat, primul cancelar al R. F. Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963); rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (m. 1967)

– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy”; membru corespondent al Academiei Române din străinătate din 1957 (m. 1974) – 135 de ani

– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955)

– 1920: S-a născut pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli (m. 1995)

– 1921: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (m. 1990)

– 1931: S-a născut (în Cehoslovacia) pianistul, teoreticianul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel, în prezent rezident în Marea Britanie; unul dintre cei mai de seamă pianişti din a doua jumătate a secolului al XX-lea

– 1932: S-a născut Umberto Eco, scriitor italian, editor, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi profesor; autorul celebrului roman „Numele trandafirului” (m. 2016)

– 1934: S-a născut (în Africa de Sud) Phil (Philip) Ramone, producător american de muzică, inginer de sunet, violonist şi compozitor; pionier al înregistrărilor digitale, cofondator al casei de discuri A & R Recording; distins cu 14 premii Grammy (m. 2013) – 85 de ani

– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall, cunoscut pentru rolul Elphias Doge din „Harry Potter and the Deathly Halows” („Harry Potter şi Talismanele Morţii”) (m. 2014)

– 1938: S-a născut fostul rege al Spaniei, Juan Carlos I (de Bourbon), devenit şef al statului la 2.XI.1975, după moartea generalului Francisco Franco (conducător al statului între anii 1936 şi 1975; în urma referendumului din 1969, generalul Franco îl desemnase pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa); a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până în data de 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice; la 2 iunie 2014, Juan Carlos a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe

– 1942: S-a născut pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini

– 1946: S-a născut Diane Keaton (numele real: Diane Hall), actriţă americană de film, regizor şi producător

– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din R. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România – 70 de ani

– 1956: S-a născut Frank-Walter Steinmeier, om politic german, preşedinte al Republicii Federale Germania (din 19 martie 2017); fost ministru de externe al Germaniei (2005 – 2009 şi 2013 – 2017); vicecancelar al RFG (2007 – 2009); şeful Cancelariei Federale (1999 – 2005); vicepreşedinte al Partidului Social Democrat al Germaniei

– 1970: A murit fizicianul şi matematicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe; în 1939 a devenit cetăţean britanic (n. 1882)

– 1974: A murit pianistul rus Lev Oborin (n. 1907) – 45 de ani

– 1995: A murit compozitorul francez de origine bască Francis López (n. 1916)

– 1997: A murit compozitorul american Burton Lane; a scris muzica pentru numeroase filme şi muzicaluri (n. 1912)

– 1998: A murit Jean Sigrid, jurnalist, dramaturg şi critic de teatru belgian (n. 1920)

– 1998: A murit Branko Lazitch, jurnalist şi istoric francez de origine sârbă (n. 1923)

– 2002: A murit regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (n. 1914)

– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918)

– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921)

– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933)

– 2016: A murit muzicianul american Nicholas Caldwell, co-fondator al trupei soul The Whispers (n. 1944)

– 2016: A murit compozitorul, dirijorul, muzicologul, pianistul şi pedagogul francez Pierre Boulez; a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii seriale, a muzicii aleatorii şi a muzicii electronice; ctitor al unor importante instituţii ale vieţii muzicale franceze şi europene cum sunt Institutul de Cercerare şi de Coordonare Acustico-Muzicală – IRCAM, Ensemble Intercontemporain, Cité de la Musique, aceasta din urmă devenită, în 2015, Filarmonica pariziană (n. 1925)

– 2018: A murit actorul slovac Marian Labuda (n. 1944) – 1 an

– 2018: A murit John Watts Young, astronaut, ofițer de marină și aviator naval, pilot de încercare și inginer aeronautic american; considerat pionier al programului spațial, a zburat în prima misiune Gemini, iar în 1969 a fost prima persoană care a orbitat singură în jurul Lunii în misiunea Apollo 10; a zburat de șase ori în spațiu pe parcursul a 42 de ani de serviciu în cadrul NASA (n. 1930) – 1 an

Calendarul zilei – 5 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 ianuarie 2018, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Sibiu: Filarmonica de Stat Sibiu susţine Concertul de Anul Nou, sub bagheta dirijorului Juan Cantareli şi cu participarea sopranei Catarina Coresi – ora 19:00, la Sala Thalia (5 – 6 ian.)

– Sport

* Călăraşi:Naționala de handbal masculin  a României susţine un meci în cadrul Trofeului Carpați (5 – 6 ian.): România-Bahrain – ora  21:05, la Sala Polivalentă Ion C. Neagu

– S-a întâmplat într-o zi de 5 ianuarie

* Acum 302 de ani (1716) avea loc instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat (regimul fanariot a durat până la 18.I.1821, când a murit Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot din Muntenia)

* Se împlinesc 190 de ani (1828) de la deschiderea cursurilor şcolii „de româneşte şi latineşte” de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi, sub conducerea lui Iordache Săulescu (5/17)

* În urmă cu 159 de ani (1859), Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (din partida unionistă, fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova). La 24.I/5.II.1859 Adunarea Electivă a Ţării Româneşti îl alegea pe domnul Moldovei, Al. I. Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti, realizându-se, astfel, unirea Principatelor Române (5/17)

* Cu 57 de ani în urmă (1961) se inaugura „Teatrul de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.

* În urmă cu 48 de ani (1970) avea loc premiera filmului „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a cărui difuzare a fost interzisă ulterior de cenzura comunistă; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă

* Acum 41 de ani (1977), în perioada 5-12 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011

* Cu 28 de ani în urmă (1990), apărea Decretul-lege nr. 4/5.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. La 1/13.IV.1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română. La data de 27.III/8.IV.1879, prin Înalt Decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română era declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. După instalarea regimului comunist, la 9.VI.1948, a apărut Decretul privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, iar din 1965 – Academia Republicii Socialiste România). Academia R. S. R. a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). După 1990 toţi aveau să fie repuşi în drepturi. De asemenea, în perioada regimului comunist, Academia Română a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* Tot cu 28 de ani în urmă, era dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România

* În urmă cu 6 ani (2012) avea loc inaugurarea, în Mexic, a celui mai mare pod suspendat din lume – El Puente Baluarte, pe automagistrala care leagă statele Durango şi Sinaloa. Megapodul, cu lungimea de 1124 metri şi lăţimea de aproximativ 20 de metri, trece peste defileul numit „Coloana diavolului”, fiind amplasat la o înălţime de peste 402 metri. Investiţia totală în construcţia acestuia se ridică la 2,180 miliarde de pesos (161,5 milioane de dolari), fiind cea mai mare investiţie într-un proiect de infrastructură rutieră din istoria Mexicului. Construcţia acestuia a început în februarie 2008

Aniversări – Comemorări

– 1878: S-a născut Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (m. 1914) – 140 de ani

– 1889: S-a născut Ioan D. Chirescu, compozitor, profesor universitar şi dirijor de cor (m. 1980)

– 1896: S-a născut actorul George Calboreanu (m. 1986)

– 1909: S-a născut poetul Bazil Gruia (m. 1995)

– 1937: S-a născut pictorul Toma Hirth (m. 2009)

– 1943: S-a născut muzicologul Florian Lungu; realizator de emisiuni radiofonice şi tv. de jazz, critic muzical, compozitor, realizator-prezentator de concerte şi festivaluri de jazz; redactor şi apoi realizator de emisiuni la Societatea Română de Radiodifuziune (din 1967) – 75 de ani

– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel) – 75 de ani

– 1944: S-a născut ÎPS Nifon Mihăiţă (prenumele la botez: Nicolae), arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei (din anul 1999)

– 1950: S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia (Italia), unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (m. 1991, împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago)

– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, profesor şi om politic liberal; ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (2007 – 2008), ambasador al României la UNESCO din mai 2015

– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916)

– 1978: A murit poetul şi gazetarul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897) – 40 de ani

– 1981: A murit traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (n. 1893)

– 1997: A murit compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (n. 1939)

– 2010: A murit actorul Toni Tecuceanu (n. 1972)

– 2012: A murit regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (n. 1925)

– 2014: A murit Endre Senkálszky, actor de etnie maghiară de la Teatrul Maghiar din Cluj (n. 1914)

– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925)

– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956)

– 2017: A murit compozitorul Tiberiu Fatyol (n. 1935) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– 1847, 5/17: S-a născut Nikolai Jukovski, matematician, fizician şi inginer rus, unul dintre fondatorii aerodinamicii şi hidrodinamicii moderne, considerat „părintele” aviaţiei ruse (m. 1921)

– 1855: S-a născut manufacturierul american King Camp Gillete, inventatorul lamei de bărbierit (brevetată în 1885 şi lansată pe piaţă în 1903) (m. 1932)

– 1863, 5/17: S-a născut Konstantin Stanislavski, regizor, actor, teoretician de teatru şi pedagog rus (m. 1938) – 155 de ani

– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965)

– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, om politic german creştin-democrat, primul cancelar al R. F. Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963); rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (m. 1967)

– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy” (m. 1974)

– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955)

– 1920: S-a născut pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli (m. 1995)

– 1921: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (m. 1990)

– 1931: S-a născut (în Cehoslovacia) pianistul, teoreticianul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel, în prezent rezident în Marea Britanie; unul dintre cei mai de seamă pianişti din a doua jumătate a secolului al XX-lea

– 1932: S-a născut Umberto Eco, scriitor italian, editor, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi profesor; autorul celebrului roman „Numele trandafirului” (m. 2016)

– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall, cunoscut pentru rolul Elphias Doge din „Harry Potter and the Deathly Halows” („Harry Potter şi Talismanele Morţii”) (m. 2014)

– 1938: S-a născut fostul rege al Spaniei, Juan Carlos I (de Bourbon), devenit şef al statului la 2.XI.1975, după moartea generalului Francisco Franco (conducător al statului între anii 1936 şi 1975; în urma referendumului din 1969, generalul Franco îl desemnase pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa); a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până în data de 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice; la 2 iunie 2014, Juan Carlos a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe – 80 de ani

– 1942: S-a născut pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini

– 1946: S-a născut Diane Keaton (numele real: Diane Hall), actriţă americană de film, regizor şi producător

– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din R. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1956: S-a născut Frank-Walter Steinmeier, om politic german, preşedinte al Republicii Federale Germania (din 19 martie 2017); fost ministru de externe al Germaniei (2005 – 2009 şi 2013 – 2017); vicecancelar al RFG (2007 – 2009); şeful Cancelariei Federale (1999 – 2005); vicepreşedinte al Partidului Social Democrat al Germaniei

– 1970: A murit fizicianul şi matematicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe; în 1939 a devenit cetăţean britanic (n. 1882)

– 1974: A murit pianistul rus Lev Oborin (n. 1907)

– 1995: A murit compozitorul francez de origine bască Francis López (n. 1916)

– 1997: A murit compozitorul american Burton Lane; a scris muzica pentru numeroase filme şi muzicaluri (n. 1912)

– 1998: A murit Jean Sigrid, jurnalist, dramaturg şi critic de teatru belgian (n. 1920) – 20 de ani

– 1998: A murit Branko Lazitch, jurnalist şi istoric francez de origine sârbă (n. 1923) – 20 de ani

– 2002: A murit regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (n. 1914)

– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918) – 15 ani

– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921) – 5 ani

– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933) – 5 ani

– 2016: A murit muzicianul american Nicholas Caldwell, co-fondator al trupei soul The Whispers (n. 1944)

– 2016: A murit compozitorul, dirijorul, muzicologul, pianistul şi pedagogul francez Pierre Boulez; a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii seriale, a muzicii aleatorii şi a muzicii electronice; ctitor al unor importante instituţii ale vieţii muzicale franceze şi europene cum sunt Institutul de Cercerare şi de Coordonare Acustico-Muzicală – IRCAM, Ensemble Intercontemporain, Cité de la Musique, aceasta din urmă devenită, în 2015, Filarmonica pariziană (n. 1925)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 ianuarie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Juridic

* Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă contestaţia DNA la decizia instanţei prin care lui Sebastian Ghiţă i-a fost ridicată interdicţia de părăsire a teritoriului României, în dosarul în care fostul deputat a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti alături de foşti şefi din poliţie şi parchete

– Învăţământ, Cercetare

* Liga Studenților Români din Străinătate organizează cea de-a VIII-a ediție a Galei Studenților Români din Străinătate, un eveniment sub semnul excelenței în educație și performanței academice – ora 17:30, în sala C.A. Rosetti a Palatului Parlamentului. Gala LSRS 2017 va găzdui decernarea Premiilor LSRS pentru Excelență Academică în Străinătate pentru anul academic 2015-2016. Printre partenerii media: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Rador

– Cultură

* Fundaţia „Calea Victoriei” deschide sezonul muzical cu cea de-a IV-a ediţie a Concertului Extraordinar de Anul Nou, susţinut de dirijorul Tiberiu Soare, aflat la pupitrul Symphactory Orchestra, într-o formulă de 72 de muzicieni – ora 19:00, la Sala Radio. Programul serii include suitele “Spărgătorul de nuci” de P. I. Ceaikovski şi “Şeherazada” de N. Rimski-Korsakov. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural

* Oradea: Filarmonica de Stat Oradea prezintă „Concertul de Anul Nou” sub bagheta maestrului Theo Wolters (Olanda), alături de invitații serii: soliștii Silvia Micu – soprană şi Alexandru Constantin – bariton – ora 19:00. (5 –6 – 7 ian.)

– S-a întâmplat într-o zi de 5 ianuarie

* Se împlinesc 301 de ani (1716) de la instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat (regimul fanariot a durat până la 18.I.1821, când a murit Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot din Muntenia)

* Acum 158 de ani (1859), Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (din partida unionistă, fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova). La 24.I/5.II.1859 Adunarea Electivă a Ţării Româneşti îl alegea pe domnul Moldovei, Al. I. Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti, realizându-se, astfel, unirea Principatelor Române (5/17)

* Cu 56 de ani în urmă (1961) se inaugura „Teatrul de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.

* În urmă cu 47 de ani (1970) avea loc premiera filmului „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a cărui difuzare a fost interzisă ulterior de cenzura comunistă; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă

* Se împlinesc 40 de ani (1977), de când, în perioada 5-12 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011

* Cu 27 de ani în urmă (1990), apărea Decretul-lege nr. 4/5.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. La 1/13.IV.1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română. La data de 27.III/8.IV.1879, prin Înalt Decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română era declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. După instalarea regimului comunist, la 9.VI.1948, a apărut Decretul privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, iar din 1965 – Academia Republicii Socialiste România). Academia R. S. R. a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). După 1990 toţi aveau să fie repuşi în drepturi. De asemenea, în perioada regimului comunist, Academia Română a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* Şi tot cu 27 de ani în urmă, era dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România

Aniversări – Comemorări

– 1878: S-a născut prozatorul Emil Gârleanu (m. 1914)

– 1889: S-a născut Ioan D. Chirescu, compozitor, profesor universitar şi dirijor de cor (m. 1980)

– 1896: S-a născut actorul George Calboreanu (m. 1986)

– 1909: S-a născut poetul Bazil Gruia (m. 1995)

– 1937: S-a născut pictorul Toma Hirth (m. 2009) – 80 de ani

– 1943: S-a născut muzicologul Florian Lungu; realizator şi prezentator de emisiuni de jazz, la radio şi televiziune, pianist, aranjor şi compozitor; realizator de emisiuni la Redacţia Muzicală a SRR

– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel)

– 1944: S-a născut ÎPS Nifon Mihăiţă (prenumele la botez: Nicolae), arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei (din anul 1999)

– 1950: S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia (Italia), unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (m. 1991, împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago)

– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, profesor şi om politic liberal; ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (2007 – 2008), ambasador al României la UNESCO din mai 2015 – 50 de ani

– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916) – 45 de ani

– 1978: A murit poetul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897)

– 1981: A murit traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (n. 1893)

– 1997: A murit compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (n. 1939) – 20 de ani

– 2010: A murit actorul Toni Tecuceanu (n. 1972)

– 2012: A murit regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (n. 1925) – 5 ani

– 2014: A murit Endre Senkálszky, actor de etnie maghiară de la Teatrul Maghiar din Cluj (n. 1914)

– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925)

– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956)

EVENIMENTE EXTERNE

– Lisabona: Vizita președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker care se va întâlni cu premierul portughez, Antonio Costa şi va susţine un discurs în faţa ambasadorilor portughezi

– Paris: Vizita ministrului japonez al afacerilor externe, Fumio Kishida, în Franţa (5 – 11 ian.)

– Palm Springs, SUA: Ediţia a 28-a a Festivalului Internaţional de Film de la Palm Springs (5 – 16 ian.)

Aniversări – Comemorări

– 1847, 5/17: S-a născut Nikolai Jukovski, matematician, fizician şi inginer rus, unul dintre fondatorii aerodinamicii şi hidrodinamicii moderne, considerat „părintele” aviaţiei ruse (m. 1921) – 170 de ani

– 1855: S-a născut manufacturierul american King Camp Gillete, inventatorul lamei de bărbierit (brevetată în 1885 şi lansată pe piaţă în 1903) (m. 1932)

– 1863, 5/17: S-a născut Constantin Stanislavski, regizor, actor şi teoretician de teatru rus (m. 1938)

– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965)

– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, om politic german creştin-democrat, primul cancelar al R. F. Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963); rol important în reconstrucţia ţării după cel de-al Doilea Război Mondial (m. 1967)

– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy” (m. 1974)

– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955)

– 1920: S-a născut pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli (m. 1995)

– 1921: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (m. 1990)

– 1931: S-a născut (în Cehoslovacia) pianistul, teoreticianul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel, în prezent rezident în Marea Britanie; unul dintre cei mai de seamă pianişti din a doua jumătate a secolului al XX-lea

– 1932: S-a născut Umberto Eco, scriitor italian, editor, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi profesor; autorul celebrului roman „Numele trandafirului” (m. 2016) – 85 de ani

– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall, cunoscut pentru rolul Elphias Doge din „Harry Potter and the Deathly Halows” („Harry Potter şi Talismanele Morţii”) (m. 2014)

– 1938: S-a născut fostul rege al Spaniei, Juan Carlos I (de Bourbon), devenit şef al statului la 2.XI.1975, după moartea generalului Francisco Franco (conducător al statului între anii 1936 şi 1975; în urma referendumului din 1969, generalul Franco îl desemnase pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa); a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până în data de 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice; la 2 iunie 2014, Juan Carlos a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe

– 1942: S-a născut pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini – 75 de ani

– 1946: S-a născut Diane Keaton (numele real: Diane Hall), actriţă americană de film, regizor şi producător

– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din R. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1970: A murit fizicianul şi matematicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe; în 1939 a devenit cetăţean britanic (n. 1882)

– 1974: A murit pianistul rus Lev Oborin (n. 1907)

– 1995: A murit compozitorul francez de origine bască Francis López (n. 1916)

– 1997: A murit compozitorul american Burton Lane; a scris muzica pentru numeroase filme şi muzicaluri (n. 1912) – 20 de ani

– 1998: A murit Branko Lazitch, jurnalist şi istoric francez de origine sârbă (n. 1923)

– 1998: A murit Jean Sigrid, jurnalist, dramaturg şi critic de teatru belgian (n. 1920)

– 2002: A murit regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (n. 1914) – 5 ani

– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918)

– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921)

– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933)

– 2016: A murit muzicianul american Nicholas Caldwell, co-fondator al trupei soul The Whispers (n. 1944) – 1 an

– 2016: A murit compozitorul, dirijorul, muzicologul, pianistul şi pedagogul francez Pierre Boulez; a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii seriale, a muzicii aleatorii şi a muzicii electronice; ctitor al unor importante instituţii ale vieţii muzicale franceze şi europene cum sunt Institutul de Cercerare şi de Coordonare Acustico-Muzicală – IRCAM, Ensemble Intercontemporain, Cité de la Musique, aceasta din urmă devenită, în 2015, Filarmonica pariziană (n. 1925) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 ianuarie 2016, 06:05

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 5 ianuarie
* Se împlinesc 300 de ani (1716) de la instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat (regimul fanariot a durat până la 18.I.1821, când a murit Alexandru Şuţu, ultimul domn fanariot din Muntenia)
* Acum 157 de ani (1859), Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (din partida unionistă, fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova). La 24.I/5.II.1859 Adunarea Electivă a Ţării Româneşti îl alegea pe domnul Moldovei, Al. I. Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti, realizându-se, astfel, unirea Principatelor Române (5/17)
* Se împlinesc 55 de ani (1961) de la inaugurarea „Teatrului de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.
* În urmă cu 46 de ani (1970) avea loc premiera filmului „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a cărui difuzare a fost interzisă ulterior de cenzura comunistă; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă
* Acum 39 de ani (1977), în perioada 5-12 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011
* Cu 26 de ani în urmă (1990), apărea Decretul-lege nr. 4/5.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. La 1/13.IV.1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) se adoptă hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română. La data de 27.III/8.IV.1879, prin Înalt Decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română este declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. După instalarea regimului comunist, la 9.VI.1948, apare Decretul privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, iar din 1965 – Academia Republicii Socialiste România). Academia R. S. R. a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). După 1990 toţi aveau să fie repuşi în drepturi. De asemenea, în perioada regimului comunist, Academia Română a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare
* Şi tot cu 26 de ani în urmă, era dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România

Aniversări – Comemorări

– 1878: S-a născut prozatorul Emil Gârleanu (m. 1914)

– 1889: S-a născut Ioan D. Chirescu, compozitor, profesor universitar şi dirijor de cor (m. 1980)

– 1896: S-a născut actorul George Calboreanu (m. 1986) – 120 de ani

– 1909: S-a născut poetul Bazil Gruia (m. 1995)

– 1943: S-a născut muzicologul Florian Lungu; realizator şi prezentator de emisiuni de jazz, la radio şi televiziune, pianist, aranjor şi compozitor; realizator de emisiuni la Redacţia Muzicală a SRR

– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel)

– 1944: S-a născut ÎPS Nifon Mihăiţă (prenumele la botez: Nicolae), arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei (din anul 1999), Mitropolit ad personam şi Exarh patriarhal pentru relaţia cu instituţiile creştine internaţionale şi cu instituţiile europene (din anul 2008)

– 1950: S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia (Italia), unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (m. 1991, împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago)

– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu, în perioada 5 aprilie 2007 – 15 aprilie 2008; ambasador, delegat permanent pe lângă UNESCO din 2015

– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916)

– 1977: A murit Horváth István, poet şi prozator de limbă maghiară din România, autor de literatură pentru copii (n. 1909)

– 1978: A murit poetul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897)

– 1981: A murit traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (n. 1893) – 35 de ani

– 1997: A murit compozitoarea Aurora Ienei (n. 1939)

– 2010: A murit actorul Toni Tecuceanu (n. 1972)

– 2012: A murit regizorul Biţu Fălticineanu; a realizat peste 200 de premiere pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (n. 1925)

– 2014: A murit Endre Senkálszky, actor de etnie maghiară de la Teatrul Maghiar din Cluj (n. 1914)

– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925)

– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956)

EVENIMENTE EXTERNE

– Caracas, Venezuela: Instalarea Noii Adunări Naționale, după victoria opoziției în alegerile parlamentare

– Zagreb: Are loc Slalomul feminin din cadrul Cupei Mondiale de schi alpin

Aniversări – Comemorări

– 1847, 5/17: S-a născut Nikolai Jukovski, specialist rus în aerodinamică şi hidrodinamică, considerat „părintele” aviaţiei ruse (m. 1921)

– 1855: S-a născut manufacturierul american King Camp Gillete, inventatorul lamei de bărbierit (brevetată în 1885 şi lansată pe piaţă în 1903) (m. 1932)

– 1863, 5/17: S-a născut Constantin Stanislavski, regizor, actor şi teoretician de teatru rus (m. 1938)

– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965)

– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, om politic german creştin-democrat, primul cancelar al R. F. Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963); rol important în reconstrucţia ţării după cel de-al Doilea Război Mondial (m. 1967) – 140 de ani

– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy” (m. 1974)

– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955)

– 1920: S-a născut pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli (m. 1995)

– 1921: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (m. 1990) – 95 de ani

– 1931: S-a născut (în Cehoslovacia) pianistul, teoreticianul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel, în prezent rezident în Marea Britanie; unul dintre cei mai de seamă pianişti din a doua jumătate a secolului al XX-lea – 85 de ani

– 1932: S-a născut Umberto Eco, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi scriitor italian

– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall, cunoscut pentru rolul Elphias Doge din „Harry Potter and the Deathly Halows” („Harry Potter şi Talismanele Morţii”) (m. 2014)

– 1938: S-a născut fostul rege al Spaniei, Juan Carlos I (de Bourbon), devenit şef al statului la 2.XI.1975, după moartea generalului Francisco Franco (conducător al statului între anii 1936 şi 1975; în urma referendumului din 1969, generalul Franco îl desemnase pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa); a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până în data de 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice; la 2 iunie 2014, Juan Carlos a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe

– 1942: S-a născut pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini

– 1946: S-a născut Diane Keaton (numele real: Diane Hall), actriţă americană de film, regizor şi producător – 70 de ani

– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din R. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1970: A murit fizicianul şi matematicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe; în 1939 a devenit cetăţean britanic (n. 1882)

– 1974: A murit pianistul rus Lev Oborin (n. 1907)

– 1995: A murit compozitorul francez de origine bască Francis López (n. 1916)

– 1997: A murit compozitorul american Burton Lane; a scris muzica pentru numeroase filme şi muzicaluri (n. 1912)

– 1998: A murit Branko Lazitch, jurnalist şi istoric francez de origine sârbă (n. 1923)

– 1998: A murit Jean Sigrid, jurnalist, dramaturg şi critic de teatru belgian (n. 1920)

– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918)

– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921)

– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 ianuarie 2015, 09:41

EVENIMENTE INTERNE

– Preşedinţie

* Preşedintele Klaus Iohannis participă la ceremonialul de predare-primire a funcţiei de şef al Statului Major General, în funcţie fiind numit generalul locotenent Nicolae-Ionel Ciucă

– Partide

* Democrat-liberalii, conduşi de Vasile Blaga, şi liberalii, conduşi de Alina Gorghiu, se vor întâlni pentru a se pune de acord asupra criteriilor pe baza cărora va avea loc unificarea dintre PDL şi PNL – ora 11:00. Comisia de unificare a celor două partide va fi formată din câte șase membri din fiecare tabără politică

– Justiţie

* Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei a amânat pentru astăzi pronunţarea sentinţei în dosarul privatizărilor strategice în care sunt acuzaţi foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy

– Învăţământ, Cercetare

* Elevii şi preşcolarii se întorc de astăzi la cursuri, următoarea vacanţă, cea intersemestrială, va avea loc în perioada 31 ianuarie – 8 februarie

– Cultură

* Teatrul de Comedie din Bucureşti sărbătoreşte cea de-a 54-a aniversare printr-un spectacol de gală la care vor participa personalităţi ca Radu Beligan, Sanda Toma, David Esrig, Lucian Giurchescu şi Marin Moraru. Astfel, de la ora 19:00, va avea loc vernisajul expoziţiei „Comedia Remix. Un document colectiv. Confesiuni şi perspective 1960-1990”, proiect de cercetare realizat de Cristina Modreanu şi Maria Drăghici, la invitaţia directorului Teatrului de Comedie, George Mihăiţă. Vernisajul va fi urmat de un spectacol de gală la care participă personalităţi de care se leagă direct istoria acestui teatru

– Sport

* Craiova: Lotul echipei de fotbal CS Universitatea Craiova se reuneşte pentru reluarea pregătirilor – ora 13:00, la Sala Polivalentă

* Au loc meciuri în prima manşă a sferturilor de finală ale Cupei României la baschet masculin:

• ora 18:00 – CS Energia Tg Jiu – CSU Atlassib Sibiu – la Sala Sporturilor – Târgu Jiu
• ora 20.00 – Steaua CSM EximBank – BC Mureş Tg Mureş – la Sala Mihai Viteazul – Bucureşti
• ora 20:00 – BC Timba Timişoara – BCM U Piteşti – la Sala Constantin Jude – Timişoara

Aniversări – Comemorări

– 1878: S-a născut prozatorul Emil Gârleanu (m. 1914)

– 1889: S-a născut Ioan D. Chirescu, compozitor, profesor universitar şi dirijor de cor (m. 1980)

– 1896: S-a născut actorul George Calboreanu (m. 1986)

– 1909: S-a născut poetul Bazil Gruia (m. 1995)

– 1943: S-a născut muzicologul Florian Lungu; realizator de emisiuni radiofonice şi tv. de jazz, critic muzical, realizator-prezentator de concerte şi festivaluri de jazz; realizator de emisiuni la Redacţia Muzicală a SRR

– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel)

– 1950: S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia (Italia), unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (m. 1991, împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago) – 65 de ani

– 1961: Inaugurarea “Teatrului de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa “Celebrul 702″, de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.

– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu, în perioada 5 aprilie 2007 – 15 aprilie 2008

– 1970: Premiera filmului “Reconstituirea” (interzis ulterior la difuzare de cenzura comunistă); regizor, Lucian Pintilie; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă – 45 de ani

– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916)

– 1978: A murit poetul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897)

– 1990: A fost dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România – 25 de ani

– 1997: A murit compozitoarea Aurora Ienei (n. 1939)

– 2010: A murit actorul Toni Tecuceanu (n. 1972) – 5 ani

– 2012: A murit regizorul Biţu Fălticineanu; a realizat peste 200 de premiere pentru Teatrul de Revistă “Constantin Tănase” din Bucureşti (n. 1925)

– 2014: A murit Endre Senkálszky, actor de etnie maghiară de la Teatrul Maghiar din Cluj (n. 1914) – 1 an

– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925) – 1 an

– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Vizita oficială a preşedintelui ecuadorian, Rafael Correa Delgado, la invitaţia omologului său chinez, Xi Jinping (5 – 9 ian.)

– Kuweit: Vizita preşedintelui egiptean, Abdel Fattah el-Sisi

– Cairo: Reprezentanţi ai delegaţiilor permanente ale Ligii Arabe se reunesc într-o întâlnire extraordinară pentru a discuta pe tema evoluţiei situaţiei din Libia

– Ankara: O comisie parlamentară va decide dacă va trimite sau nu patru foşti miniştri ai regimului islamo-conservator turc în faţa Curţii Supreme pentru a fi judecaţi pentru fapte de corupţie

– Libia: Şeful misiunii ONU în Libia (UNSMIL), Bernardino León, participă la reuniunea de dialog între părţile aflate în conflict în Libia, convocată la iniţiativa ONU

– Boston, SUA: Termen în procesul lui Djohar Tsarnaev, un musulman de origine cecenă, acuzat de dublul atentat de la Maratonul  din Boston. Atentatele, comise în 15 aprilie 2013, s-au soldat cu trei morţi şi 264 de răniţi

Aniversări – Comemorări

– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965)

– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, om politic german creştin-democrat, primul cancelar al R. F. Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963); rol important în reconstrucţia ţării după cel de-al Doilea Război Mondial (m. 1967)

– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea “integralei Denjoy” (m. 1974)

– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955) – 115 ani

– 1931: S-a născut pianistul austriac Alfred Brendel, născut în Cehoslovacia, actualmente rezident în Marea Britanie

– 1932: S-a născut Umberto Eco, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi scriitor italian

– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall, cunoscut pentru rolul Elphias Doge din „Harry Potter and the Deathly Halows” („Harry Potter şi Talismanele Morţii”) (m. 2014) – 80 de ani

– 1946: S-a născut Diane Keaton (născută Diane Hall), actriţă, regizoare și producătoare americană

– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din R. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1970: A murit fizicianul şi matematicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe; în 1939 a devenit cetăţean britanic (n. 1882) – 45 de ani

– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918)

– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921)

– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933)

Sursa: RADOR