Calendarul zilei – 3 mai

Publicat de Codrin RAITA, 3 mai 2024, 05:00 / actualizat: 8 mai 2024, 14:16

S-a întâmplat într-o zi de 3 mai

* Acum 464 de ani (1560), la Braşov, diaconul Coresi şi Tudor diacul începeau tipărirea (până la 30.I.1561), a „Tetraevanghelului românesc” tradus din limba slavonă. Cartea braşoveană a fost tipărită începând cu 3 mai 1560 şi terminând cu 30 ianuarie 1561, în format in-folio, însumând 249 file în 32 caiete, format 30 x 18,5 centimetri, 24 rânduri pe pagină, hârtie braşoveană fără filigran, tras în două tiraje, tipul de litere I, după clasificarea făcută de Ferenc Hervay „L’imprimerie cyrillique de Transylvanie au XVI-e siècle”, în „Magyar Konyvszemle”, LXXXI, 1965, nr. 3), în limbă română. Doar indicaţiile tipiconale şi scara textului sunt reproduse în limbă slavonă. În afara iniţialelor, se află un frontispiciu cu arabescuri de mari dimensiuni (142 x 78 milimetri)

* În urmă cu 176 de ani (1848) a avut loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională”. Adunarea Naţională de la Blaj a fost una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în Transilvania. La Marea Adunare Naţională de la Blaj, din 1848, au participat circa 100.000 de români de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. În primele ore ale dimineţii de 3 mai 1848 a avut loc ceremonialul de constituire a Adunării Naţionale: alegerea celor doi preşedinţi Ioan Lemeni, episcop greco-catolic și Andrei Şaguna episcop ortodox, vicepreședinți fiind aleși Simion Bărnuțiu, preot greco-catolic și George Bariț, istoric, fiu de preot greco-catolic. Secretar al adunării a fost canonicul greco-catolic Timotei Cipariu (3/15 – 5/17)

* Cu 173 de ani în urmă (1851) Nicolae Bălcescu ţinea, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”. Titlul original era „Discursul cetăţeanului Bălcescu”, apărut în publicaţia „Junimea română”, la rubrica „Dare de seamă asupra banchetului studenţilor români din 3/15 mai 1851” (3/15)

* În urmă cu 157 de ani (1867) avea loc înfiinţarea, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, August Treboniu Laurian şi Florian Aaron, a societăţii „Transilvania”, care urmărea „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României”. Înfiinţarea ei, mai întâi sub numele de „Constantia” (Statornicia), a fost propusă la serbarea din 3/15 mai 1867 de studentul I.C. Tacitu, viitor profesor la liceul din Braşov. Propunerea înflăcăratului student a fost primită cu o vie însufleţire de către toţi cei prezenţi, ea având să fie îmbrăţişată în zilele următoare şi de marii cărturari şi luptători transilvăneni stabiliţi la Bucureşti: Al. Papiu-Ilarian, Aaron Florian, A. Treboniu Laurian şi alţii. Aceştia au decis ca numele societăţii – drept răspuns la desfiinţarea autonomiei provinciei lor – să fie schimbat în „Transilvania”. Totodată, ea devenea o societate de ajutorare cu burse a elevilor şi studenţilor din această străveche provincie românească. Iniţiativei i s-au asociat şi V.A. Urechia, B.P. Haşdeu, Petre Grădişteanu şi alte personalităţi. La 23 iunie s-a ţinut o consfătuire la care s-a ales un comitet în frunte cu Al. Papiu-Ilarian, având ca vicepreşedinţi pe V.A. Urechia şi Petre Cornăţescu (profesori la Universitatea din Bucureşti), iar ca membri pe B.P. Hasdeu, Aaron Florian, Petre Grădişteanu, M. Săndulescu. Din comitet făceau parte şi studenţii iniţiatori I.C. Tacitu, I. Corvinu, C. Fortunatu, Dionisie Precup, I. Procopiu şi alţii, precum şi ca secretar Dimitrie Laurian, fiul lui A.T. Laurian. Statutele s-au votat la 30 iunie în sala de festivităţi a Liceului „Matei Basarab” (3/15)

* În urmă cu 133 de ani (1891) avea loc înfiinţarea „Fundaţiei Universitare Carol I”, „de sprijin material a studenţimei merituoase, dar lipsită de mijloace”, creată de regele Carol, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul României. La 27 iunie 1891 ea a fost decretată ca instituţie de stat sub dependinţa Ministerului învăţământului public, cu numele de „Fundaţiunea Universitară Carol I” (3/15)

* Acum 103 ani (1921) avea loc divizarea Irlandei, când insula a fost împărțită în două jurisdicții distincte, Irlanda de Nord și Irlanda de Sud. Divizarea a avut loc în baza Legii Guvernării Irlandei din 1920. În prezent, prima dintre acestea este cunoscută tot sub numele de Irlanda de Nord, cu capitala la Belfast, și face parte din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în vreme ce cea din urmă, cu capitala la Dublin, este acum un stat suveran numit Irlanda (oficial Republica Irlanda). Legea din 1920 avea ca scop crearea a două teritorii autonome în Irlanda, ambele rămânând în Regatul Unit. Ea conține și stipulări privind cooperarea dintre cele două teritorii și pentru o viitoare reunificare a Irlandei. Cu toate acestea, în 1922, în urma Războiului de Independență și a Tratatului Anglo-Irlandez⁠, partea sudică a devenit Statul Liber Irlandez, în timp ce Irlanda de Nord și-a exercitat opțiunea de a rămâne în cadrul Regatului Unit. În urma Brexit-ului, oficializat la 31 ianuarie 2020, Irlanda de Nord s-a confruntat cu o situație mai specială, care a reprezentat, de altfel, un punct delicat în negocierile Brexit dintre Marea Britanie şi UE: frontiera dintre Irlanda (membru UE) şi Irlanda de Nord (parte a Regatului Unit) este singura pe uscat dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Soluţia convenită în ultimul moment între UE şi Regatul Unit îi permite Irlandei de Nord să rămână pe teritoriul vamal al Regatului Unit şi, în acelaşi timp, să beneficieze de piaţa unică europeană. Astfel, Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de norme UE, în special cele referitoare la mărfuri, iar codul vamal al Uniunii se va aplica tuturor mărfurilor care intră în Irlanda de Nord, evitându-se, astfel, orice verificări și controale vamale pe insula Irlanda

* Se împlinesc 100 de ani (1924) de când echipa de rugby a României aducea ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris (3 – 5 mai)

* Acum 94 de ani (1930) era inaugurată, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor”

* În urmă cu 49 de ani (1975), la vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci devenea campioană absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă, la Campionatul european (feminin) de gimnastică de la Skien, în Norvegia

* Cu 27 de ani în urmă (1997) avea loc, la Kiev, parafarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. Documentul, precum și un Acord conex, au fost semnate ulterior, la Neptun, la data de 2 iunie 1997, de către președinții celor două state, Emil Constantinescu şi Leonid Kucima. La 14 iulie 1997 a apărut Legea nr. 129, de ratificare, tratatul intrând în vigoare la 22 octombrie 1997

* 27 de ani sunt marcați și de la inaugurarea Muzeului Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului. La 22.IV/4.V.1867 a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868

* Cu 18 ani în urmă (2006), la Muzeul AutoWorld din Bruxelles a avut loc prima ediție a Premiilor Inventatorul European, acordate, anual, de Oficiul European de Brevete (EPO), pentru invenții care au contribuit la progresul tehnologic și la creșterea economică a țărilor membre ale organizației. Supranumit „Nobelul inventatorilor”, premiul este oferit pentru următoarele cinci categorii: Industrie, Întreprinderi mici și mijlocii, Cercetare, Țară ne-europeană și Opera de o viață

* Sunt marcați 6 ani (2018) de când grupul separatist basc ETA, responsabil pentru sute de atentate în Spania, soldate cu peste 850 de decese, și-a anunțat dizolvarea prin intermediul unui comunicat dat publicității de presa spaniolă. În comunicat se afirma că ETA și-a „desființat complet toate structurile”. „Foștii membri ETA vor continua lupta pentru o Țară a Bascilor reunită, independentă, socialistă, non-patriarhală și de limbă bască în alte arii, fiecare cum crede, cu responsabilitate și onestitate”, se arăta în comunicat. Gruparea separatistă, formată în anul 1959, este considerat responsabil pentru sute de atentate comise în deceniile ce au urmat, soldate cu peste 850 de decese

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (Slujba lui se va săvârși marți, a treia zi de Paști) (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Orele Împărătești; Prohodul Domnului. Zi aliturgică. Post și ajun. Colecta Pro Terra Sancta (pentru opere și organizații din Țara Sfântă) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sfinţii Filip şi Iacob, Apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1873, 3/15 (stil vechi): A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două Ţări Române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin realizarea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a finalizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; membru de onoare post mortem al Academiei Române (din 2018) (n. 1820)

– 1876: S-a născut N.[icolae] Apostolescu, critic şi istoric literar, comparatist (este iniţiatorul metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească) (m. 1918)

– 1895, 3/15: S-a născut geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1896, 3/15: A murit Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (n. 1870)

– 1903: S-a născut Paul B.[arbu] Marian, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, germană, italiană, cehă, bulgară) şi autor de literatură pentru copii (m. 1998)

– 1904: S-a născut pictorul Octavian Angheluţă (m. 1978) – 120 de ani

– 1904: S-a născut inginerul Remus Răduleţ; contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei; coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974) (m. 1984) – 120 de ani

– 1907: S-a născut (la Viniţa, Ucraina) traducătoarea Eugenia Cioculescu (numele la naştere: Evghenia Şafirov); absolventă a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1925), a cântat la Opera Română din Capitală; a tradus din Jean Cocteau şi, alături de soţul ei, Radu Cioculescu, „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust (m. 1988)

– 1920: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (m. 1989)

– 1921: S-a născut Simion Alterescu, teatrolog, stabilit în Israel din 1987 (m. 1995)

– 1933: S-a născut actorul George Constantin (m. 1994)

– 1936: S-a născut pictorul, iconarul, desenatorul și profesorul Mihai Vladimir Zamfirescu, personalitate marcantă a artei româneşti şi europene contemporane (m. 2020)

– 1944: S-a născut Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, regizor, scriitor şi profesor (m. 2015) – 80 de ani

– 1946: S-a născut dramaturgul și traducătorul Mihai Neagu Basarab, de profesie medic; a tradus din teatrul lui Tristan Bernard; în 1990 se stabileşte în Germania, unde practică medicina homeopată şi medicina psihosomatică

– 1956: S-a născut Mihai Junea, reporter, crainic, realizator la Radio Timişoara, un reper în domeniul presei sportive din ţară (m. 2018)

– 1971: A murit Sidonia Drăguşanu, scriitoare şi publicistă (n. 1908)

– 1987: A murit Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (n. 1904)

– 1992: A murit Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (n. 1927)

– 1995: A murit muzicologul Alfred Hoffman (n. 1929)

– 1998: A murit Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (n. 1930)

– 2003: A murit pictorul Constantin Piliuţă (n. 1929)

– 2007: A murit inginerul Nicolae Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

– 2021: A murit Florica Cruceru, critic şi istoric de artă, expert în arta românească modernă; a fost primul director al Muzeului de Artă din Constanța (1961-1984) (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Biroul de Statistică al UE, Eurostat, prezintă șomajul în luna martie în zona euro

– Roma: Fitch își actualizează ratingul

– Londra: Grupul hotelier Intercontinental prezintă cifra de afaceri din primul trimestru

– Ottawa: Publicarea raportului preliminar al anchetei publice privind ingerința străină

– Wenchang, China: Urmează să înceapă misiunea sondei lunare Chang’e-6

– Singapore: LIV Golf – Turneul de la Singapore (3 – 5 mai)

– Miami Gardens, SUA: Campionatul Mondial de Formula 1 – Miami Grand Prix (3 – 5 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”; a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– Ziua naţională a Poloniei; adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în 1791, a doua Constituţie democratică din lume, după cea a SUA, şi prima din Europa

– 1469: S-a născut Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (m. 1527) – 555 de ani

– 1845: A murit poetul şi umoristul englez Thomas Hood (n. 1799)

– 1856: A murit compozitorul francez Adolphe Adam (n. 1803)

– 1860: S-a născut Vito Volterra, matematician și fizician italian; cunoscut pentru contribuțiile sale din biologie matematică și ecuații integrale, în special ecuația Lotka-Volterra, care descrie dinamica sistemelor biologice în care doar 2 specii interacționează (m. 1940)

– 1886: S-a născut Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (m. 1971)

– 1891, 3/15: S-a născut Mihail A. Bulgakov, dramaturg, prozator şi jurnalist ucrainean (m. 1940). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii stilul nou – 15 mai 1891

– 1892: S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru fizică în 1937 (m. 1975)

– 1898: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (m. 1978)

– 1902: S-a născut Alfred Kastler, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1966, pentru descoperirea unor metode optice de studiu al rezonanţei hertziene în atomi (m. 1984)

– 1903: S-a născut actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby, personalitate a industriei spectacolului american timp de peste patru decenii (m. 1977)

– 1906: S-a născut actriţa americană de film Mary Astor (m. 1987)

– 1914: S-a născut Georges-Emmanuel Clancier, poet, romancier și jurnalist francez; director de programe la RTF şi apoi la ORTF; laureat al premiului Goncourt pentru poezie şi autor al unor volume ca „Pain noir” şi „L’Eternité plus un jour” (m. 2018) – 110 ani

– 1917: S-a născut omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (m. 2012)

– 1919: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (m. 2014) – 105 ani

– 1921: S-a născut pugilistul american Sugar Ray Robinson (numele la naștere Walker Smith Jr.), considerat unul dintre cei mai mari boxeri ai tuturor timpurilor; a câștigat titlul mondial la semimijlocie în 1946 și l-a apărat de patru ori; a câștigat titlul mondial la categoria mijlocie de 5 ori, devenind primul boxer din lume care reușeste această performanță (m. 1989)

– 1930: S-a născut poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (m. 2014)

– 1931: S-a născut Hirokazu Kanazawa, maestru japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial; a fost instructorul șef și președintele Federației Internaționale de Shotokan Karate-Do, o organizație pe care a înființat-o după ce a părăsit Asociația Japoneză de Karate; în anul 2002 a primit gradul de 10 Dan, devenind astfel Karate-ka cu cel mai mare grad în Karate Tradițional (m. 2019)

– 1933: S-a născut James Brown, cântăreț, compozitor, producător muzical și dansator american, considerat cel mai popular interpret afro-american al anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 2006)

– 1933: S-a născut fizicianul american Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow şi Abdus Salam, pentru contribuţiile aduse în domeniul teoriei unificate a interacţiunilor slabă şi electromagnetică între particule elementare (m. 2021)

– 1934: S-a născut (la Alexandria, Egipt) Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (m. 2013) – 90 de ani

– 1938: S-a născut coregraful, dansatorul, pantomimul și regizorul britanic Lindsay Kemp (m. 2018)

– 1945: S-a născut Jeffrey C. Hall, genetician, cronobiolog și profesor american; Premiului Nobel pentru Medicină în 2017, împreună cu Michael Rosbabash și Michael W. Young, pentru descoperirea mecanismelor moleculare care controlează ritmul circadian

– 1956: S-a născut actriţa rusă de film Natalia Andreicenko; vedetă a filmului sovietic din anii ’70-’80

– 1965: S-a născut Moran Mor Ignatius Aphrem II, Patriarh al Antiohiei și Întregului Orient, Conducător Suprem al Bisericii Ortodoxe Universale Siriene (din 2014)

– 1987: A murit cântăreaţa franceză de muzică uşoară Dalida (Yolande Gigliotti) (n. 1933, la Cairo, din părinţi italieni)

– 1997: A murit chitaristul spaniol Narciso Yepes (n. 1927)

– 2002: A murit dirijorul rus Evgeni Svetlanov (n. 1928)

– 2011: A murit actorul american John „Jackie” Cooper jr. (n. 1922)

– 2014: A murit economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru economie pe 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (n. 1930) – 10 ani

– 2016: A murit pictorul şi sculptorul suedez Carl Fredrik Reuterswärd; autorul lucrării din bronz „Non-Violenţa”, înfăţişând un revolver supradimensionat înnodat, expusă în faţa sediului Naţiunilor Unite din New York (n. 1934)

– 2020: A murit muzicianul britanic Dave Greenfield, claviaturistul trupei de rock „The Stranglers” (n. 1949)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 3 mai

Publicat de Codrin RAITA, 3 mai 2023, 05:00 / actualizat: 3 mai 2023, 14:32

S-a întâmplat într-o zi de 3 mai

* Acum 463 de ani (1560), la Braşov, diaconul Coresi şi Tudor diacul începeau tipărirea (până la 30.I.1561), a „Tetraevanghelului românesc” tradus din limba slavonă. Cartea braşoveană a fost tipărită începând cu 3 mai 1560 şi terminând cu 30 ianuarie 1561, în format in-folio, însumând 249 file în 32 caiete, format 30 x 18,5 centimetri, 24 rânduri pe pagină, hârtie braşoveană fără filigran, tras în două tiraje, tipul de litere I, după clasificarea făcută de Ferenc Hervay „L’imprimerie cyrillique de Transylvanie au XVI-e siècle”, în „Magyar Konyvszemle”, LXXXI, 1965, nr. 3), în limbă română. Doar indicaţiile tipiconale şi scara textului sunt reproduse în limbă slavonă. În afara iniţialelor, se află un frontispiciu cu arabescuri de mari dimensiuni (142 x 78 milimetri)

* Se împlinesc 175 de ani (1848) de când a avut loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională”. Adunarea Naţională de la Blaj a fost una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în Transilvania. La Marea Adunare Naţională de la Blaj, din 1848, au participat circa 100.000 de români de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. În primele ore ale dimineţii de 3 mai 1848 a avut loc ceremonialul de constituire a Adunării Naţionale: alegerea celor doi preşedinţi Ioan Lemeni, episcop greco-catolic și Andrei Şaguna episcop ortodox, vicepreședinți fiind aleși Simion Bărnuțiu, preot greco-catolic și George Bariț, istoric, fiu de preot greco-catolic. Secretar al adunării a fost canonicul greco-catolic Timotei Cipariu (3/15 – 5/17)

* Cu 172 de ani în urmă (1851) Nicolae Bălcescu ţinea, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”. Titlul original era „Discursul cetăţeanului Bălcescu”, apărut în publicaţia „Junimea română”, la rubrica „Dare de seamă asupra banchetului studenţilor români din 3/15 mai 1851” (3/15)

* În urmă cu 156 de ani (1867) avea loc înfiinţarea, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, August Treboniu Laurian şi Florian Aaron, a societăţii „Transilvania”, care urmărea „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României”. Înfiinţarea ei, mai întâi sub numele de „Constantia” (Statornicia), a fost propusă la serbarea din 3/15 mai 1867 de studentul I.C. Tacitu, viitor profesor la liceul din Braşov. Propunerea înflăcăratului student a fost primită cu o vie însufleţire de către toţi cei prezenţi, ea având să fie îmbrăţişată în zilele următoare şi de marii cărturari şi luptători transilvăneni stabiliţi la Bucureşti: Al. Papiu-Ilarian, Aaron Florian, A. Treboniu Laurian şi alţii. Aceştia au decis ca numele societăţii – drept răspuns la desfiinţarea autonomiei provinciei lor – să fie schimbat în „Transilvania”. Totodată, ea devenea o societate de ajutorare cu burse a elevilor şi studenţilor din această străveche provincie românească. Iniţiativei i s-au asociat şi V.A. Urechia, B.P. Haşdeu, Petre Grădişteanu şi alte personalităţi. La 23 iunie s-a ţinut o consfătuire la care s-a ales un comitet în frunte cu Al. Papiu-Ilarian, având ca vicepreşedinţi pe V.A. Urechia şi Petre Cornăţescu (profesori la Universitatea din Bucureşti), iar ca membri pe B.P. Hasdeu, Aaron Florian, Petre Grădişteanu, M. Săndulescu. Din comitet făceau parte şi studenţii iniţiatori I.C. Tacitu, I. Corvinu, C. Fortunatu, Dionisie Precup, I. Procopiu şi alţii, precum şi ca secretar Dimitrie Laurian, fiul lui A.T. Laurian. Statutele s-au votat la 30 iunie în sala de festivităţi a Liceului „Matei Basarab” (3/15)

* În urmă cu 132 de ani (1891) avea loc înfiinţarea „Fundaţiei Universitare Carol I”, „de sprijin material a studenţimei merituoase, dar lipsită de mijloace”, creată de regele Carol, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul României. La 27 iunie 1891 ea a fost decretată ca instituţie de stat sub dependinţa Ministerului învăţământului public, cu numele de „Fundaţiunea Universitară Carol I” (3/15)

* Acum 102 ani (1921) avea loc divizarea Irlandei, când insula a fost împărțită în două jurisdicții distincte, Irlanda de Nord și Irlanda de Sud. Divizarea a avut loc în baza Legii Guvernării Irlandei din 1920. În prezent, prima dintre acestea este cunoscută tot sub numele de Irlanda de Nord, cu capitala la Belfast, și face parte din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în vreme ce cea din urmă, cu capitala la Dublin, este acum un stat suveran numit Irlanda (oficial Republica Irlanda). Legea din 1920 avea ca scop crearea a două teritorii autonome în Irlanda, ambele rămânând în Regatul Unit. Ea conține și stipulări privind cooperarea dintre cele două teritorii și pentru o viitoare reunificare a Irlandei. Cu toate acestea, în 1922, în urma Războiului de Independență și a Tratatului Anglo-Irlandez⁠, partea sudică a devenit Statul Liber Irlandez, în timp ce Irlanda de Nord și-a exercitat opțiunea de a rămâne în cadrul Regatului Unit. În urma Brexit-ului, oficializat la 31 ianuarie 2020, Irlanda de Nord s-a confruntat cu o situație mai specială, care a reprezentat, de altfel, un punct delicat în negocierile Brexit dintre Marea Britanie şi UE: frontiera dintre Irlanda (membru UE) şi Irlanda de Nord (parte a Regatului Unit) este singura pe uscat dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Soluţia convenită în ultimul moment între UE şi Regatul Unit îi permite Irlandei de Nord să rămână pe teritoriul vamal al Regatului Unit şi, în acelaşi timp, să beneficieze de piaţa unică europeană. Astfel, Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de norme UE, în special cele referitoare la mărfuri, iar codul vamal al Uniunii se va aplica tuturor mărfurilor care intră în Irlanda de Nord, evitându-se, astfel, orice verificări și controale vamale pe insula Irlanda

* Cu 99 de ani în urmă (1924), echipa de rugby a României aducea ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris (3 – 5 mai)

* Acum 93 de ani (1930) era inaugurată, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor”

* În urmă cu 48 de ani (1975), la vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci devenea campioană absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă, la Campionatul european (feminin) de gimnastică de la Skien, în Norvegia

* Cu 26 de ani în urmă (1997) avea loc, la Kiev, parafarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. Documentul, precum și un Acord conex, au fost semnate ulterior, la Neptun, la data de 2 iunie 1997, de către președinții celor două state, Emil Constantinescu şi Leonid Kucima. La 14 iulie 1997 a apărut Legea nr. 129, de ratificare, tratatul intrând în vigoare la 22 octombrie 1997

* 26 de ani sunt marcați (1997) și de la inaugurarea Muzeului Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului. La 22.IV/4.V.1867 a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868

* Cu 17 ani în urmă (2006), la Muzeul AutoWorld din Bruxelles a avut loc prima ediție a Premiilor Inventatorul European, acordate, anual, de Oficiul European de Brevete (EPO), pentru invenții care au contribuit la progresul tehnologic și la creșterea economică a țărilor membre ale organizației. Supranumit „Nobelul inventatorilor”, premiul este oferit pentru următoarele cinci categorii: Industrie, Întreprinderi mici și mijlocii, Cercetare, Țară ne-europeană și Opera de o viață

* Sunt marcați 5 ani (2018) de când grupul separatist basc ETA, responsabil pentru sute de atentate în Spania, soldate cu peste 850 de decese, și-a anunțat dizolvarea prin intermediul unui comunicat dat publicității de presa spaniolă. În comunicat se afirma că ETA și-a „desființat complet toate structurile”. „Foștii membri ETA vor continua lupta pentru o Țară a Bascilor reunită, independentă, socialistă, non-patriarhală și de limbă bască în alte arii, fiecare cum crede, cu responsabilitate și onestitate”, se arăta în comunicat. Gruparea separatistă, formată în anul 1959, este considerat responsabil pentru sute de atentate comise în deceniile ce au urmat, soldate cu peste 850 de decese

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (Calendarul Creştin-Ortodox 2023). NOTĂ: La 1 mai 2011 a avut loc, la Mănăstirea Lainici, proclamarea solemnă a canonizării Cuviosului Irodion, la eveniment participând Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu 20 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. Sf. Cuvios Irodion de la Lainici, pe numele de mirean Ioan Ionescu, a trăit în secolul al XIX-lea (1821-1900), fiind monah la Mănăstirea Cernica, apoi stareţ al Mănăstirii Lainici, vreme de 41 de ani, din 1854, cu unele întreruperi, până în 1900, anul morţii sale

– Sfinţii Filip şi Iacob, Apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1873, 3/15 (stil vechi): A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două Ţări Române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin realizarea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a finalizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; membru de onoare post mortem al Academiei Române (din 2018) (n. 1820) – 150 de ani

– 1876: S-a născut N.[icolae] Apostolescu, critic şi istoric literar, comparatist (este iniţiatorul metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească) (m. 1918)

– 1895, 3/15: S-a născut geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1896, 3/15: A murit Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (n. 1870)

– 1903: S-a născut Paul B.[arbu] Marian, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, germană, italiană, cehă, bulgară) şi autor de literatură pentru copii (m. 1998) – 120 de ani

– 1904: S-a născut pictorul Octavian Angheluţă (m. 1978)

– 1904: S-a născut inginerul Remus Răduleţ; contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei; coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974) (m. 1984)

– 1907: S-a născut (la Viniţa, Ucraina) traducătoarea Eugenia Cioculescu (numele la naştere: Evghenia Şafirov); absolventă a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1925), a cântat la Opera Română din Capitală; a tradus din Jean Cocteau şi, alături de soţul ei, Radu Cioculescu, „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust (m. 1988)

– 1920: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (m. 1989)

– 1921: S-a născut Simion Alterescu, teatrolog, stabilit în Israel din 1987 (m. 1995)

– 1933: S-a născut actorul George Constantin (m. 1994) – 90 de ani

– 1936: S-a născut pictorul, iconarul, desenatorul și profesorul Mihai Vladimir Zamfirescu, personalitate marcantă a artei româneşti şi europene contemporane (m. 2020)

– 1944: S-a născut Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, regizor, scriitor şi profesor (m. 2015)

– 1946: S-a născut dramaturgul și traducătorul Mihai Neagu Basarab, de profesie medic; a tradus din teatrul lui Tristan Bernard; în 1990 se stabileşte în Germania, unde practică medicina homeopată şi medicina psihosomatică

– 1956: S-a născut Mihai Junea, reporter, crainic, realizator la Radio Timişoara, un reper în domeniul presei sportive din ţară (m. 2018)

– 1971: A murit Sidonia Drăguşanu, scriitoare şi publicistă (n. 1908)

– 1987: A murit Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (n. 1904)

– 1992: A murit Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (n. 1927)

– 1995: A murit muzicologul Alfred Hoffman (n. 1929)

– 1998: A murit Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (n. 1930) – 25 de ani

– 2003: A murit pictorul Constantin Piliuţă (n. 1929) – 20 de ani

– 2007: A murit inginerul Nicolae Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

– 2021: A murit Florica Cruceru, critic şi istoric de artă, expert în arta românească modernă; a fost primul director al Muzeului de Artă din Constanța (1961-1984) (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Stockholm: Reuniunea informală a miniștrilor Ocupării Forței de Muncă și Afacerilor Sociale din UE (3 – 4 mai)

– Astana: Președintele Tadjikistanului, Emomali Rahmon, va efectua o vizită oficială în Kazahstan (3 – 4 mai)

-Berlin: Ministrul german de finanțe, Christian Lindner, și președintele Institutului Kiel pentru economia mondială, Moritz Schularick, vorbesc despre noile modele de afaceri pentru economia germană

– Berlin: Vizita fostului președinte american Barack Obama

-Taipei, Taiwan: Are loc Forumul industriei de apărare Taiwan-SUA

-San Sebastian, Spania: Cea de-a 5-a aniversare de la anunțul dizolvării organizației separatiste basce ETA

-Paris: ONG-ul Reporteri fără frontiere (RSF) își publică clasamentul anual al libertății presei în lume

-Nootdorp, Țările de Jos: Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) își prezintă noile laboratoare

– Washington: Conferință de presă susținută de președintele FED, Jerome Powell, după reuniunea comitetului de politică monetară

– Luxemburg: Eurostat publică date referitoare la șomajul în martie în Zona euro

– Paris: BNP Paribas – rezultate din primul trimestru (înainte de tranzacționarea la Bursă)

– Frankfurt: Lufthansa – rezultate din primul trimestru

– Stockholm: Securitas – rezultate din primul trimestru

– Toulouse, Franța: Airbus – rezultate din primul trimestru (după tranzacționare)

– Santa Fe, SUA: Examinare preliminară în cazul împușcăturii fatale de pe platoul filmului „Rust” cu Alec Baldwin (3 – 17 mai)

– San Sebastian, Spania: Sunt marcați 5 ani de la anunțarea dizolvării organizației separatiste basce ETA

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”; a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993 (- 30 de ani), la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– Ziua naţională a Poloniei; adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în 1791, a doua Constituţie democratică din lume, după cea a SUA, şi prima din Europa

– 1469: S-a născut Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (m. 1527)

– 1845: A murit poetul şi umoristul englez Thomas Hood (n. 1799)

– 1856: A murit compozitorul francez Adolphe Adam (n. 1803)

– 1860: S-a născut Vito Volterra, matematician și fizician italian; cunoscut pentru contribuțiile sale din biologie matematică și ecuații integrale, în special ecuația Lotka-Volterra, care descrie dinamica sistemelor biologice în care doar 2 specii interacționează (m. 1940)

– 1886: S-a născut Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (m. 1971)

– 1891, 3/15: S-a născut Mihail A. Bulgakov, dramaturg, prozator şi jurnalist ucrainean (m. 1940). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii stilul nou – 15 mai 1891

– 1892: S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru fizică pe 1937 (m. 1975)

– 1898: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (m. 1978) – 125 de ani

– 1902: S-a născut Alfred Kastler, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1966, pentru descoperirea unor metode optice de studiu al rezonanţei hertziene în atomi (m. 1984)

– 1903: S-a născut actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby, personalitate a industriei spectacolului american timp de peste patru decenii (m. 1977) – 120 de ani

– 1906: S-a născut actriţa americană de film Mary Astor (m. 1987)

– 1914: S-a născut Georges-Emmanuel Clancier, poet, romancier și jurnalist francez; director de programe la RTF şi apoi la ORTF (m. 2018)

– 1917: S-a născut omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (m. 2012)

– 1919: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (m. 2014)

– 1921: S-a născut pugilistul american Sugar Ray Robinson (numele la naștere Walker Smith Jr.), considerat unul dintre cei mai mari boxeri ai tuturor timpurilor; a câștigat titlul mondial la semimijlocie în 1946 și l-a apărat de patru ori; a câștigat titlul mondial la categoria mijlocie de 5 ori, devenind primul boxer din lume care reușeste această performanță (m. 1989)

– 1930: S-a născut poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (m. 2014)

– 1931: S-a născut Hirokazu Kanazawa, maestru japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial; a fost instructorul șef și președintele Federației Internaționale de Shotokan Karate-Do, o organizație pe care a înființat-o după ce a părăsit Asociația Japoneză de Karate; în anul 2002 a primit gradul de 10 Dan, devenind astfel Karate-ka cu cel mai mare grad în Karate Tradițional (m. 2019)

– 1933: S-a născut James Brown, cântăreț, compozitor, producător muzical și dansator american, considerat cel mai popular interpret afro-american al anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 2006) – 90 de ani

– 1933: S-a născut fizicianul american Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow şi Abdus Salam, pentru contribuţiile aduse în domeniul teoriei unificate a interacţiunilor slabă şi electromagnetică între particule elementare (m. 2021) – 90 de ani

– 1934: S-a născut (la Alexandria, Egipt) Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (m. 2013)

– 1938: S-a născut coregraful, dansatorul, pantomimul și regizorul britanic Lindsay Kemp (m. 2018) – 85 de ani

– 1945: S-a născut Jeffrey C. Hall, genetician, cronobiolog și profesor american; Premiului Nobel pentru Medicină în 2017, împreună cu Michael Rosbabash și Michael W. Young, pentru descoperirea mecanismelor moleculare care controlează ritmul circadian

– 1956: S-a născut actriţa rusă de film Natalia Andreicenko; vedetă a filmului sovietic din anii ’70-’80

– 1965: S-a născut Moran Mor Ignatius Aphrem II, Patriarh al Antiohiei și Întregului Orient, Conducător Suprem al Bisericii Ortodoxe Universale Siriene (din 2014)

– 1987: A murit cântăreaţa franceză de muzică uşoară Dalida (Yolande Gigliotti) (n. 1933, la Cairo, din părinţi italieni)

– 1997: A murit chitaristul spaniol Narciso Yepes (n. 1927)

– 2002: A murit dirijorul rus Evgeni Svetlanov (n. 1928)

– 2011: A murit actorul american John „Jackie” Cooper jr. (n. 1922)

– 2014: A murit economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru economie pe 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (n. 1930)

– 2016: A murit pictorul şi sculptorul suedez Carl Fredrik Reuterswärd; autorul lucrării din bronz „Non-Violenţa”, înfăţişând un revolver supradimensionat înnodat, expusă în faţa sediului Naţiunilor Unite din New York (n. 1934)

– 2020: A murit muzicianul britanic Dave Greenfield, claviaturistul trupei de rock „The Stranglers” (n. 1949)

Calendarul zilei – 3 Mai

Publicat de Codrin RAITA, 3 mai 2022, 05:00 / actualizat: 3 mai 2022, 14:42

S-a întâmplat într-o zi de 3 mai

* Acum 462 de ani (1560), la Braşov, diaconul Coresi şi Tudor diacul începeau tipărirea (până la 30.I.1561), a „Tetraevanghelului românesc” tradus din limba slavonă. Cartea braşoveană a fost tipărită începând cu 3 mai 1560 şi terminând cu 30 ianuarie 1561, în format in-folio, însumând 249 file în 32 caiete, format 30 x 18,5 centimetri, 24 rânduri pe pagină, hârtie braşoveană fără filigran, tras în două tiraje, tipul de litere I, după clasificarea făcută de Ferenc Hervay „L’imprimerie cyrillique de Transylvanie au XVI-e siècle”, în „Magyar Konyvszemle”, LXXXI, 1965, nr. 3), în limbă română. Doar indicaţiile tipiconale şi scara textului sunt reproduse în limbă slavonă. În afara iniţialelor, se află un frontispiciu cu arabescuri de mari dimensiuni (142 x 78 milimetri)

* Acum 174 de ani (1848) avea loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională”. Adunarea Naţională de la Blaj a fost una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în Transilvania. La Marea Adunare Naţională de la Blaj, din 1848, au participat circa 100.000 de români de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. În primele ore ale dimineţii de 3 mai 1848 a avut loc ceremonialul de constituire a Adunării Naţionale: alegerea celor doi preşedinţi Ioan Lemeni, episcop greco-catolic și Andrei Şaguna episcop ortodox, vicepreședinți fiind aleși Simion Bărnuțiu, preot greco-catolic și George Bariț, istoric, fiu de preot greco-catolic. Secretar al adunării a fost canonicul greco-catolic Timotei Cipariu (3/15 – 5/17)

* Cu 171 de ani în urmă (1851) Nicolae Bălcescu ţinea, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”. Titlul original era „Discursul cetăţeanului Bălcescu”, apărut în publicaţia „Junimea română”, la rubrica „Dare de seamă asupra banchetului studenţilor români din 3/15 mai 1851” (3/15)

* Se împlinesc 155 de ani (1867) de la înfiinţarea, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, August Treboniu Laurian şi Florian Aaron, a societăţii „Transilvania”, care urmărea „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României”. Înfiinţarea ei, mai întâi sub numele de „Constantia” (Statornicia), a fost propusă la serbarea din 3/15 mai 1867 de studentul I.C. Tacitu, viitor profesor la liceul din Braşov. Propunerea înflăcăratului student a fost primită cu o vie însufleţire de către toţi cei prezenţi, ea având să fie îmbrăţişată în zilele următoare şi de marii cărturari şi luptători transilvăneni stabiliţi la Bucureşti: Al. Papiu-Ilarian, Aaron Florian, A. Treboniu Laurian şi alţii. Aceştia au decis ca numele societăţii – drept răspuns la desfiinţarea autonomiei provinciei lor – să fie schimbat în „Transilvania”. Totodată, ea devenea o societate de ajutorare cu burse a elevilor şi studenţilor din această străveche provincie românească. Iniţiativei i s-au asociat şi V.A. Urechia, B.P. Haşdeu, Petre Grădişteanu şi alte personalităţi. La 23 iunie s-a ţinut o consfătuire la care s-a ales un comitet în frunte cu Al. Papiu-Ilarian, având ca vicepreşedinţi pe V.A. Urechia şi Petre Cornăţescu (profesori la Universitatea din Bucureşti), iar ca membri pe B.P. Haşdeu, Aaron Florian, Petre Grădişteanu, M. Săndulescu. Din comitet făceau parte şi studenţii iniţiatori I.C. Tacitu, I. Corvinu, C. Fortunatu, Dionisie Precup, I. Procopiu şi alţii, precum şi ca secretar Dimitrie Laurian, fiul lui A.T. Laurian. Statutele s-au votat la 30 iunie în sala de festivităţi a Liceului „Matei Basarab” (3/15)

* În urmă cu 131 de ani (1891) avea loc înfiinţarea „Fundaţiei Universitare Carol I”, „de sprijin material a studenţimei merituoase, dar lipsită de mijloace”, creată de regele Carol, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul României. La 27 iunie 1891 ea a fost decretată ca instituţie de stat sub dependinţa Ministerului învăţământului public, cu numele de „Fundaţiunea Universitară Carol I” (3/15)

* Acum 101 ani (1921) avea loc divizarea Irlandei, când insula a fost împărțită în două jurisdicții distincte, Irlanda de Nord și Irlanda de Sud. Divizarea a avut loc în baza Legii Guvernării Irlandei din 1920. În prezent, prima dintre acestea este cunoscută tot sub numele de Irlanda de Nord, cu capitala la Belfast, și face parte din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în vreme ce cea din urmă, cu capitala la Dublin, este acum un stat suveran numit Irlanda (oficial Republica Irlanda). Legea din 1920 avea ca scop crearea a două teritorii autonome în Irlanda, ambele rămânând în Regatul Unit. Ea conține și stipulări privind cooperarea dintre cele două teritorii și pentru o viitoare reunificare a Irlandei. Cu toate acestea, în 1922, în urma Războiului de Independență și a Tratatului Anglo-Irlandez⁠, partea sudică a devenit Statul Liber Irlandez, în timp ce Irlanda de Nord și-a exercitat opțiunea de a rămâne în cadrul Regatului Unit. În urma Brexit-ului, oficializat la 31 ianuarie 2020, Irlanda de Nord s-a confruntat cu o situație mai specială, care a reprezentat, de altfel, un punct delicat în negocierile Brexit dintre Marea Britanie şi UE: frontiera dintre Irlanda (membru UE) şi Irlanda de Nord (parte a Regatului Unit) este singura pe uscat dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Soluţia convenită în ultimul moment între UE şi Regatul Unit îi permite Irlandei de Nord să rămână pe teritoriul vamal al Regatului Unit şi, în acelaşi timp, să beneficieze de piaţa unică europeană. Astfel, Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de norme UE, în special cele referitoare la mărfuri, iar codul vamal al Uniunii se va aplica tuturor mărfurilor care intră în Irlanda de Nord, evitându-se, astfel, orice verificări și controale vamale pe insula Irlanda

* Cu 98 de ani în urmă (1924), echipa de rugby a României aducea ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris (3 – 5 mai)

* Acum 92 de ani (1930) era inaugurată, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor”

* În urmă cu 47 de ani (1975), la vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci devenea campioană absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă, la Campionatul european (feminin) de gimnastică de la Skien, în Norvegia

* Se împlinesc 25 de ani (1997) de când avea loc, la Kiev, parafarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. Documentul, precum și un Acord conex, au fost semnate ulterior, la Neptun, la data de 2 iunie 1997, de către președinții celor două state, Emil Constantinescu şi Leonid Kucima. La 14 iulie 1997 a apărut Legea nr. 129, de ratificare, tratatul intrând în vigoare la 22 octombrie 1997

* 25 de ani sunt marcați (1997) și de la inaugurarea Muzeului Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului. La 22.IV/4.V.1867 a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868

* Cu 16 ani în urmă (2006), la Muzeul AutoWorld din Bruxelles a avut loc prima ediție a Premiilor Inventatorul European, acordate, anual, de Oficiul European de Brevete (EPO), pentru invenții care au contribuit la progresul tehnologic și la creșterea economică a țărilor membre ale organizației. Supranumit „Nobelul inventatorilor”, premiul este oferit pentru următoarele cinci categorii: Industrie, Întreprinderi mici și mijlocii, Cercetare, Țară ne-europeană și Opera de o viață

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (Calendarul Creştin-Ortodox 2022). NOTĂ: La 1 mai 2011 a avut loc, la Mănăstirea Lainici, proclamarea solemnă a canonizării Cuviosului Irodion, la eveniment participând Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu 20 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. Sf. Cuvios Irodion de la Lainici, pe numele de mirean Ioan Ionescu, a trăit în secolul al XIX-lea (1821-1900), fiind monah la Mănăstirea Cernica, apoi stareţ al Mănăstirii Lainici, vreme de 41 de ani, din 1854, cu unele întreruperi, până în 1900, anul morţii sale

– Sfinţii Filip şi Iacob, apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– Eid al-Fitr, sărbătoarea care încheie Ramadanul, luna postului musulman (început în seara zilei de 1 aprilie). NOTĂ: În America de Nord se sărbătoreşte începând cu o zi mai târziu

– 1873, 3/15: A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două Ţări Române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin realizarea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a finalizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; membru de onoare post mortem al Academiei Române (din 2018) (n. 1820)

– 1876: S-a născut N.[icolae] Apostolescu, critic şi istoric literar, comparatist (este iniţiatorul metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească) (m. 1918)

– 1895, 3/15: S-a născut geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1896, 3/15: A murit Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (n. 1870)

– 1903: S-a născut Paul B.[arbu] Marian, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, germană, italiană, cehă, bulgară) şi autor de literatură pentru copii (m. 1998)

– 1904: S-a născut pictorul Octavian Angheluţă (m. 1978)

– 1904: S-a născut inginerul Remus Răduleţ; contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei; coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974) (m. 1984)

– 1907: S-a născut (la Viniţa, Ucraina) traducătoarea Eugenia Cioculescu (numele la naştere: Evghenia Şafirov); absolventă a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1925), a cântat la Opera Română din Capitală; a tradus din Jean Cocteau şi, alături de soţul ei, Radu Cioculescu, „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust (m. 1988) – 115 ani

– 1920: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (m. 1989)

– 1921: S-a născut Simion Alterescu, teatrolog, stabilit în Israel din 1987 (m. 1995)

– 1933: S-a născut actorul George Constantin (m. 1994)

– 1936: S-a născut pictorul, iconarul, desenatorul și profesorul Mihai Vladimir Zamfirescu, personalitate marcantă a artei româneşti şi europene contemporane (m. 2020)

– 1944: S-a născut Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, regizor, scriitor şi profesor (m. 2015)

– 1946: S-a născut dramaturgul și traducătorul Mihai Neagu Basarab, de profesie medic; a tradus din teatrul lui Tristan Bernard; în 1990 se stabileşte în Germania, unde practică medicina homeopată şi medicina psihosomatică

– 1956: S-a născut Mihai Junea, reporter, crainic, realizator la Radio Timişoara, un reper în domeniul presei sportive din ţară (m. 2018)

– 1971: A murit Sidonia Drăguşanu, scriitoare şi publicistă (n. 1908)

– 1987: A murit Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (n. 1904) – 35 de ani

– 1992: A murit Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (n. 1927) – 30 de ani

– 1995: A murit muzicologul Alfred Hoffman (n. 1929)

– 1998: A murit Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (n. 1930)

– 2003: A murit pictorul Constantin Piliuţă (n. 1929)

– 2007: A murit inginerul Nicolae Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916) – 15 ani

– 2021: A murit Florica Cruceru, critic şi istoric de artă, expert în arta românească modernă; a fost primul director al Muzeului de Artă din Constanța (1961-1984) (n. 1926) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Eurogrup, prin videoconferință

– Copenhaga: Prim-ministrul indian, Narendra Modi vizitează Danemarca și se întâlnește cu omologul său danez, Mette Frederiksen, pentru discuții care se vor concentra asupra parteneriatului strategic verde în care Danemarca și India a intrat în 2020 și despre tranziția la energie verde.

– Panama: Șeful pentru politică externă al UE, Josep Borrell, se întâlnește cu miniștrii de externe din America Centrală și Caraibe pentru a discuta despre criza din Ucraina și migrație.

-Washington: Reuniunea Comitetului de politică monetară al Fed (3 – 4 mai)

– Jakarta: Reuniunea miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din ASEAN+3, prin videoconferință

– Hong Kong: Reluarea cursurilor față în față în licee

– Washington: Reuniunea Comitetului de politică monetară al FED (3 – 4 mai)

– Paris: BNP – rezultate financiare din primul trimestru (înainte de tranzacționare)

– New York: Pfizer – rezultate din primul trimestru

– Roma: Ceremonia de decernare a Premiilor David di Donatello, pentru cinematografia italiană

– SUA: Lansarea seriei audio „Autopsia Batman” pe platforma Spotify

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”; a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991 a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Astmului”; marcată anual în prima zi de marţi a lunii mai, sub patronajul Naţiunilor Unite şi al organizaţiei Global Initiative for Asthma (GINA)

– Începe în această seară sărbătoarea mozaică Yom HaZikaron – Israel’s Memorial Day (Comemorarea eroilor în Israel) (4.V.)

– Ziua naţională a Poloniei; adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în 1791, a doua Constituţie democratică din lume, după cea a SUA, şi prima din Europa

– 1469: S-a născut Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (m. 1527)

– 1845: A murit poetul şi umoristul englez Thomas Hood (n. 1799)

– 1856: A murit compozitorul francez Adolphe Adam (n. 1803)

– 1860: S-a născut Vito Volterra, matematician și fizician italian; cunoscut pentru contribuțiile sale din biologie matematică și ecuații integrale, în special ecuația Lotka-Volterra, care descrie dinamica sistemelor biologice în care doar 2 specii interacționează (m. 1940)

– 1886: S-a născut Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (m. 1971)

– 1891, 3/15: S-a născut Mihail A. Bulgakov, dramaturg, prozator şi jurnalist ucrainean (m. 1940). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii stilul nou – 15 mai 1891

– 1892: S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru fizică pe 1937 (m. 1975) – 130 de ani

– 1898: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (m. 1978)

– 1902: S-a născut Alfred Kastler, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1966, pentru descoperirea unor metode optice de studiu al rezonanţei hertziene în atomi (m. 1984) – 120 de ani

– 1903: S-a născut actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby, personalitate a industriei spectacolului american timp de peste patru decenii (m. 1977)

– 1906: S-a născut actriţa americană de film Mary Astor (m. 1987)

– 1914: S-a născut Georges-Emmanuel Clancier, poet, romancier și jurnalist francez; director de programe la RTF şi apoi la ORTF (m. 2018)

– 1917: S-a născut omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (m. 2012) – 105 ani

– 1919: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (m. 2014)

– 1921: S-a născut pugilistul american Sugar Ray Robinson (numele la naștere Walker Smith Jr.), considerat unul dintre cei mai mari boxeri ai tuturor timpurilor; a câștigat titlul mondial la semimijlocie în 1946 și l-a apărat de patru ori; a câștigat titlul mondial la categoria mijlocie de 5 ori, devenind primul boxer din lume care reușeste această performanță (m. 1989)

– 1930: S-a născut poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (m. 2014)

– 1931: S-a născut Hirokazu Kanazawa, maestru japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial; a fost instructorul șef și președintele Federației Internaționale de Shotokan Karate-Do, o organizație pe care a înființat-o după ce a părăsit Asociația Japoneză de Karate; în anul 2002 a primit gradul de 10 Dan, devenind astfel Karate-ka cu cel mai mare grad în Karate Tradițional (m. 2019)

– 1933: S-a născut cântăreţul american de soul James Brown, cel mai popular interpret afro-american al anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 2006)

– 1933: S-a născut fizicianul american Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow şi Abdus Salam, pentru contribuţiile aduse în domeniul teoriei unificate a interacţiunilor slabă şi electromagnetică între particule elementare (m. 2021)

– 1934: S-a născut (la Alexandria, Egipt) Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (m. 2013)

– 1945: S-a născut Jeffrey C. Hall, genetician, cronobiolog și profesor american; Premiului Nobel pentru medicină pe 2017, împreună cu Michael Rosbabash și Michael W. Young, pentru descoperirea mecanismelor moleculare care controlează ritmul circadian

– 1956: S-a născut actriţa rusă de film Natalia Andreicenko; vedetă a filmului sovietic din anii ’70-’80

– 1965: S-a născut Moran Mor Ignatius Aphrem II, Patriarh al Antiohiei și Întregului Orient, Conducător Suprem al Bisericii Ortodoxe Universale Siriene (din 2014)

– 1987: A murit cântăreaţa franceză de muzică uşoară Dalida (Yolande Gigliotti) (n. 1933, la Cairo, din părinţi italieni) – 35 de ani

– 1997: A murit chitaristul spaniol Narciso Yepes (n. 1927) – 25 de ani

– 2002: A murit dirijorul rus Evgeni Svetlanov (n. 1928) – 20 de ani

– 2011: A murit actorul american John „Jackie” Cooper jr. (n. 1922)

– 2014: A murit economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru economie pe 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (n. 1930)

– 2016: A murit pictorul şi sculptorul suedez Carl Fredrik Reuterswärd; autorul lucrării din bronz „Non-Violenţa”, înfăţişând un revolver supradimensionat înnodat, expusă în faţa sediului Naţiunilor Unite din New York (n. 1934)

– 2020: A murit muzicianul britanic Dave Greenfield, claviaturistul trupei de rock „The Stranglers” (n. 1949)

Calendarul zilei – 3 mai

Publicat de Codrin RAITA, 3 mai 2021, 05:00 / actualizat: 3 mai 2021, 15:24

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 3 mai

* Acum 461 de ani (1560), la Braşov, diaconul Coresi şi Tudor diacul începeau tipărirea (până la 30.I.1561), a „Tetraevanghelului românesc” tradus din limba slavonă

* Acum 173 de ani (1848) avea loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională”. Adunarea Naţională de la Blaj a fost una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în Transilvania. La Marea Adunare Naţională de la Blaj, din 1848, au participat circa 100.000 de români de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. În primele ore ale dimineţii de 3 mai 1848 a avut loc ceremonialul de constituire a Adunării Naţionale: alegerea celor doi preşedinţi Ioan Lemeni, episcop greco-catolic și Andrei Şaguna episcop ortodox, vicepreședinți fiind aleși Simion Bărnuțiu, preot greco-catolic și George Bariț, istoric, fiu de preot greco-catolic. Secretar al adunării a fost canonicul greco-catolic Timotei Cipariu (3/15 – 5/17)

* Se împlinesc 170 de ani (1851) de când Nicolae Bălcescu ţinea, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”. Titlul original era „Discursul cetăţeanului Bălcescu”, apărut în publicaţia „Junimea română”, la rubrica „Dare de seamă asupra banchetului studenţilor români din 3/15 mai 1851” (3/15)

* Acum 154 de ani (1867) avea loc înfiinţarea, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, August Treboniu Laurian şi Florian Aaron, a societăţii „Transilvania”, care urmărea „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României”. Înfiinţarea ei, mai întâi sub numele de „Constantia” (Statornicia), a fost propusă la serbarea din 3/15 mai 1867 de studentul I.C. Tacitu, viitor profesor la liceul din Braşov. Propunerea înflăcăratului student a fost primită cu o vie însufleţire de către toţi cei prezenţi, ea având să fie îmbrăţişată în zilele următoare şi de marii cărturari şi luptători transilvăneni stabiliţi la Bucureşti: Al. Papiu-Ilarian, Aaron Florian, A. Treboniu Laurian şi alţii. Aceştia au decis ca numele societăţii – drept răspuns la desfiinţarea autonomiei provinciei lor – să fie schimbat în „Transilvania”. Totodată, ea devenea o societate de ajutorare cu burse a elevilor şi studenţilor din această străveche provincie românească. Iniţiativei i s-au asociat şi V.A. Urechia, B.P. Haşdeu, Petre Grădişteanu şi alte personalităţi. La 23 iunie s-a ţinut o consfătuire la care s-a ales un comitet în frunte cu Al. Papiu-Ilarian, având ca vicepreşedinţi pe V.A. Urechia şi Petre Cornăţescu (profesori la Universitatea din Bucureşti), iar ca membri pe B.P. Haşdeu, Aaron Florian, Petre Grădişteanu, M. Săndulescu. Din comitet făceau parte şi studenţii iniţiatori I.C. Tacitu, I. Corvinu, C. Fortunatu, Dionisie Precup, I. Procopiu şi alţii, precum şi ca secretar Dimitrie Laurian, fiul lui A.T. Laurian. Statutele s-au votat la 30 iunie în sala de festivităţi a Liceului „Matei Basarab” (3/15)

* Se împlinesc 130 de ani (1891) de la înfiinţarea „Fundaţiei Universitare Carol I”, „de sprijin material a studenţimei merituoase, dar lipsită de mijloace”, creată de regele Carol, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul României. La 27 iunie 1891 ea a fost decretată ca instituţie de stat sub dependinţa Ministerului învăţământului public, cu numele de „Fundaţiunea Universitară Carol I” (3/15)

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de la divizarea Irlandei, când insula a fost împărțită în două jurisdicții distincte, Irlanda de Nord și Irlanda de Sud. Divizarea a avut loc în baza Legii Guvernării Irlandei din 1920. În prezent, prima dintre acestea este cunoscută tot sub numele de Irlanda de Nord, cu capitala la Belfast, și face parte din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în vreme ce cea din urmă, cu capitala la Dublin, este acum un stat suveran numit Irlanda (oficial Republica Irlanda). Legea din 1920 avea ca scop crearea a două teritorii autonome în Irlanda, ambele rămânând în Regatul Unit. Ea conține și stipulări privind cooperarea dintre cele două teritorii și pentru o viitoare reunificare a Irlandei. Cu toate acestea, în 1922, în urma Războiului de Independență și a Tratatului Anglo-Irlandez⁠, partea sudică a devenit Statul Liber Irlandez, în timp ce Irlanda de Nord și-a exercitat opțiunea de a rămâne în cadrul Regatului Unit. În urma Brexit-ului, oficializat la 31 ianuarie 2020, Irlanda de Nord s-a confruntat cu o situație mai specială, care a reprezentat, de altfel, un punct delicat în negocierile Brexit dintre Marea Britanie şi UE: frontiera dintre Irlanda (membru UE) şi Irlanda de Nord (parte a Regatului Unit) este singura pe uscat dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Soluţia convenită în ultimul moment între UE şi Regatul Unit îi permite Irlandei de Nord să rămână pe teritoriul vamal al Regatului Unit şi, în acelaşi timp, să beneficieze de piaţa unică europeană. Astfel, Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de norme UE, în special cele referitoare la mărfuri, iar codul vamal al Uniunii se va aplica tuturor mărfurilor care intră în Irlanda de Nord, evitându-se, astfel, orice verificări și controale vamale pe insula Irlanda

* Cu 97 de ani în urmă (1924), echipa de rugby a României aducea ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris (3 – 5 mai)

* Acum 91 de ani (1930) era inaugurată, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor”

* În urmă cu 46 de ani (1975), la vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci devenea campioană absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă, la Campionatul european (feminin) de gimnastică de la Skien, în Norvegia

* Cu 24 de ani în urmă (1997), avea loc la Kiev, parafarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. Documentul, precum și un Acord conex, au fost semnate ulterior, la Neptun, la data de 2 iunie 1997, de către președinții celor două state, Emil Constantinescu şi Leonid Kucima. La 14 iulie 1997 a apărut Legea nr. 129, de ratificare, tratatul intrând în vigoare la 22 octombrie 1997

* Tot acum 24 de ani (1997) avea loc inaugurarea Muzeului Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului. La 22.IV/4.V.1867 a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868

* Se împlinesc 15 ani (2006) de când, la Muzeul AutoWorld din Bruxelles a avut loc prima ediție a Premiilor Inventatorul European, acordate, anual, de Oficiul European de Brevete (EPO), pentru invenții care au contribuit la progresul tehnologic și la creșterea economică a țărilor membre ale organizației. Supranumit „Nobelul inventatorilor”, premiul este oferit pentru următoarele cinci categorii: Industrie, Întreprinderi mici și mijlocii, Cercetare, Țară ne-europeană și Opera de o viață

Aniversări – Comemorări

– Sfintele Paşti; Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– A II-a zi de Paşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– Sfinţii Filip şi Iacob, Apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1873, 3/15: A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două Ţări Române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin realizarea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a finalizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; membru de onoare post mortem al Academiei Române (din 2018) (n. 1820)

– 1876: S-a născut N.[icolae] Apostolescu, critic şi istoric literar, comparatist (este iniţiatorul metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească) (m. 1918) – 145 de ani

– 1895, 3/15: S-a născut geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1896, 3/15: A murit Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (n. 1870) – 125 de ani

– 1903: S-a născut Paul B.[arbu] Marian, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, germană, italiană, cehă, bulgară) şi autor de literatură pentru copii (m. 1998)

– 1904: S-a născut pictorul Octavian Angheluţă (m. 1978)

– 1904: S-a născut inginerul Remus Răduleţ; contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei; coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974) (m. 1984)

– 1907: S-a născut (la Viniţa, Ucraina) traducătoarea Eugenia Cioculescu (numele la naştere: Evghenia Şafirov); absolventă a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1925), a cântat la Opera Română din Capitală; a tradus din Jean Cocteau şi, alături de soţul ei, Radu Cioculescu, „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust (m. 1988)

– 1920: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (m. 1989)

– 1921: S-a născut Simion Alterescu, teatrolog, stabilit în Israel din 1987 (m. 1995) – 100 de ani

– 1933: S-a născut actorul George Constantin (m. 1994)

– 1936: S-a născut pictorul, iconarul, desenatorul și profesorul Mihai Vladimir Zamfirescu, personalitate marcantă a artei româneşti şi europene contemporane (m. 2020) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, regizor, scriitor şi profesor (m. 2015)

– 1946: S-a născut dramaturgul Mihai Neagu Basarab, de profesie medic; a tradus din teatrul lui Tristan Bernard – 75 de ani

– 1956: S-a născut Mihai Junea, reporter, crainic, realizator la Radio Timişoara, un reper în domeniul presei sportive din ţară (m. 2018) – 65 de ani

– 1971: A murit Sidonia Drăguşanu, scriitoare şi publicistă (n. 1908) – 50 de ani

– 1987: A murit Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (n. 1904)

– 1992: A murit Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (n. 1927)

– 1995: A murit muzicologul Alfred Hoffman (n. 1929)

– 1998: A murit Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (n. 1930)

– 2003: A murit pictorul Constantin Piliuţă (n. 1929)

– 2007: A murit inginerul Nicolae Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Reuniunea miniștrilor de externe din cadrul G7, pentru prima dată față în față, după doi ani (3 – 5 mai)

– Roma: Reuniunea miniștrilor culturii și turismului din cadrul G20 (3 – 4 mai)

– Varșovia: Președintele ucrainean, Vladimir Zelenskiy, președintele Letoniei, Egils Levits, președintele din Estonia, Kersti Kaljulaid și președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, participă la ceremonii marcând Ziua Constituției în Polonia

– Belfast, Irlanda de Nord: Sunt marcați 100 de ani de la separarea Irlandei și crearea Irlandei de Nord

– Vancouver, Canada: Audieri finale ale procedurilor de extrădare ale președintelui executiv Huawei, Meng Wanzhou (3 – 14 mai)

– San Francisco, SUA: Este programată deschiderea a procesului Epic Games vs Apple (3 – 4 mai)

– Cairo, Egipt: Vizita unei delegații turce pentru a discuta despre „normalizarea” relațiilor dintre cele două țări

– Cetatea Vaticanului, Sfântul Scaun: Deschiderea Muzeelor Vaticanului

-Grecia: Deschiderea teraselor barurilor și restaurantelor

-Franța: Ridicarea restricției de deplasare de 10 km

-Republica Cehă: Deschiderea magazinelor și a piețelor

– Los Angeles, SUA: Concert de caritate pentru vaccinarea împotriva Covid-19 în lume, prezidat de Prințul Harry și soția sa, Meghan Markle

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”; a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991 (- 30 de ani), a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– Ziua naţională a Poloniei; adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în 1791 ( – 230 de ani), a doua Constituţie democratică din lume, după cea a SUA, şi prima din Europa

– 1469: S-a născut Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (m. 1527)

– 1845: A murit poetul şi umoristul englez Thomas Hood (n. 1799)

– 1856: A murit compozitorul francez Adolphe Adam (n. 1803) – 165 de ani

– 1860: S-a născut Vito Volterra, matematician și fizician italian; cunoscut pentru contribuțiile sale din biologie matematică și ecuații integrale, în special ecuația Lotka-Volterra, care descrie dinamica sistemelor biologice în care doar 2 specii interacționează (m. 1940)

– 1886: S-a născut Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (m. 1971) – 135 de ani

– 1891, 3/15: S-a născut Mihail A. Bulgakov, dramaturg, prozator şi jurnalist ucrainean (m. 1940) – 130 de ani. NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii stilul nou – 15 mai 1891

– 1892: S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1937 (m. 1975)

– 1898: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (m. 1978)

– 1902: S-a născut Alfred Kastler, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1966, pentru descoperirea unor metode optice de studiu al rezonanţei hertziene în atomi (m. 1984)

– 1903: S-a născut actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby, personalitate a industriei spectacolului american timp de peste patru decenii (m. 1977)

– 1906: S-a născut actriţa americană de film Mary Astor (m. 1987) – 115 ani

– 1914: S-a născut Georges-Emmanuel Clancier, poet, romancier și jurnalist francez; director de programe la RTF şi apoi la ORTF (m. 2018)

– 1917: S-a născut omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (m. 2012)

– 1919: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (m. 2014)

– 1921: S-a născut pugilistul american Sugar Ray Robinson (numele la naștere Walker Smith Jr.), considerat unul dintre cei mai mari boxeri ai tuturor timpurilor; a câștigat titlul mondial la semimijlocie în 1946 și l-a apărat de patru ori; a câștigat titlul mondial la categoria mijlocie de 5 ori, devenind primul boxer din lume care reușeste această performanță (m. 1989) – 100 de ani

– 1930: S-a născut poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (m. 2014)

– 1931: S-a născut Hirokazu Kanazawa, maestru japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial; a fost instructorul șef și președintele Federației Internaționale de Shotokan Karate-Do, o organizație pe care a înființat-o după ce a părăsit Asociația Japoneză de Karate; în anul 2002 a primit gradul de 10 Dan, devenind astfel Karate-ka cu cel mai mare grad în Karate Tradițional (m. 2019) – 90 de ani

– 1933: S-a născut fizicianul american Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow şi Abdus Salam, pentru contribuţiile aduse în domeniul teoriei unificate a interacţiunilor slabă şi electromagnetică între particule elementare

– 1933: S-a născut cântăreţul american de soul James Brown, cel mai popular interpret afro-american al anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 2006)

– 1934: S-a născut (la Alexandria, Egipt) Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (m. 2013)

– 1945: S-a născut Jeffrey C. Hall, genetician, cronobiolog și profesor american; Premiului Nobel pentru medicină pe 2017, împreună cu Michael Rosbabash și Michael W. Young, pentru descoperirea mecanismelor moleculare care controlează ritmul circadian

– 1946: S-a născut Dennis Deletant, filolog, istoric şi profesor britanic; specialist în istoria regimurilor totalitare şi în istoria contemporană a României – 75 de ani

– 1956: S-a născut actriţa rusă de film Natalia Andreicenko; vedetă a filmului sovietic din anii ’70-’80 – 65 de ani

– 1965: S-a născut Moran Mor Ignatius Aphrem II, Patriarh al Antiohiei și Întregului Orient, Conducător Suprem al Bisericii Ortodoxe Universale Siriene (din 2014)

– 1987: A murit cântăreaţa franceză de muzică uşoară Dalida (Yolande Gigliotti) (n. 1933, la Cairo, din părinţi italieni)

– 1997: A murit chitaristul spaniol Narciso Yepes (n. 1927)

– 2002: A murit dirijorul rus Evgeni Svetlanov (n. 1928)

– 2011: A murit actorul american John „Jackie” Cooper jr. (n. 1922) – 10 ani

– 2014: A murit economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru economie pe 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (n. 1930)

– 2016: A murit pictorul şi sculptorul suedez Carl Fredrik Reuterswärd; autorul lucrării din bronz „Non-Violenţa”, înfăţişând un revolver supradimensionat înnodat, expusă în faţa sediului Naţiunilor Unite din New York (n. 1934) – 5 ani

– 2020: A murit muzicianul britanic Dave Greenfield, claviaturistul trupei de rock „The Stranglers” (n. 1949) – 1 an

Calendarul zilei – 3 mai

Publicat de Codrin RAITA, 3 mai 2020, 05:00 / actualizat: 3 mai 2020, 11:40

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Primăria Capitalei, prin creart, se alătură campaniei #stămacasă, oferind acces gratuit publicului la ateliere de creaţie pentru copii, care pot fi vizionate online, pe toată durata lunii aprilie. Atelierele de creaţie, susţinute de trainerul Florina Mitrea, absolventă a Şcolii Populare de Artă, vor fi încărcate pe paginile de Facebook Ateliere de creaţie şi creart, în fiecare joi şi duminică, de la ora 11:00, începând cu data de 9 aprilie (www.facebook.com/creartpmb şi www.facebook.com/atelierecreart). Programul zilei:

• Tema 8: Mozaic – realizarea unui tablou cu ajutorul bucăţilor de mozaic cu tematica flori, păsări, fluturi, soare, lună. Mozaic creat în casă din bucăţi de carton diverse culori

– S-a întâmplat într-o zi de 3 mai

* Se împlinesc 460 de ani (1560), de când, la Braşov, diaconul Coresi şi Tudor diacul începeau tipărirea (până la 30.I.1561), a „Tetraevanghelului românesc” tradus din limba slavonă

* Acum 172 de ani (1848) avea loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională” (3/15 – 5/17)

* În urmă cu 169 de ani (1851) Nicolae Bălcescu ţinea, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”. Titlul original era „Discursul cetăţeanului Bălcescu”, apărut în publicaţia „Junimea română”, la rubrica „Dare de seamă asupra banchetului studenţilor români din 3/15 mai 1851” (3/15)

* Acum 153 de ani (1867) avea loc înfiinţarea, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, August Treboniu Laurian şi Florian Aaron, a societăţii „Transilvania”, care urmărea „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României” (3/15)

* Acum 129 de ani (1891) se înfiinţa „Fundaţia Universitară Carol I”, creată de regele Carol, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul României (3/15)

* Cu 96 de ani în urmă (1924), echipa de rugby a României aducea ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris (3 – 5 mai)

* Se împlinesc 90 de ani (1930) de la inaugurarea, la Radiodifuziunea Română, a emisiunii „Ora şcolarilor”

* Se împlinesc 45 de ani (1975), de când, la vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci devenea campioană mondială absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă

* Cu 23 de ani în urmă (1997), avea loc la Kiev, semnarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. Documentul, precum și un Acord conex, au fost semnate ulterior, la Neptun, la data de 2 iunie 1997, de către președinții celor două state, Emil Constantinescu şi Leonid Kucima. La 14 iulie 1997 a apărut Legea nr. 129, de ratificare, tratatul intrând în vigoare la 22 octombrie 1997

* Acum 23 de ani (1997) avea loc inaugurarea Muzeului Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului. La 22.IV/4.V.1867 a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sfinţii Filip şi Iacob, Apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Mamei”, marcată în România în prima duminică a lunii mai, începând cu anul 2010 ( – 10 ani), pe baza Legii 319/2009 (lege adoptată ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari); în aceeaşi lege se prevede ca în a doua duminică a lunii mai să fie marcată „Ziua tatălui”

– 1876: S-a născut N.[icolae] Apostolescu, critic şi istoric literar, comparatist (este iniţiatorul metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească) (m. 1918)

– 1895, 3/15: S-a născut geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964) – 125 de ani

– 1896, 3/15: A murit Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (n. 1870)

– 1903: S-a născut Paul B.[arbu] Marian, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, germană, italiană, cehă, bulgară) şi autor de literatură pentru copii (m. 1998)

– 1904: S-a născut pictorul Octavian Angheluţă (m. 1978)

– 1904: S-a născut inginerul Remus Răduleţ; contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei; coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974) (m. 1984)

– 1907: S-a născut (la Viniţa, Ucraina) traducătoarea Eugenia Cioculescu (numele la naştere: Evghenia Şafirov); absolventă a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1925), a cântat la Opera Română din Capitală; a tradus din Jean Cocteau şi, alături de soţul ei, Radu Cioculescu, „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust (m. 1988)

– 1920: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (m. 1989) – 100 de ani

– 1921: S-a născut Simion Alterescu, teatrolog, stabilit în Israel din 1987 (m. 1995)

– 1933: S-a născut actorul George Constantin (m. 1994)

– 1936: S-a născut pictorul şi desenatorul Mihai Vladimir Zamfirescu

– 1944: S-a născut Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, regizor, scriitor şi profesor (m. 2015)

– 1946: S-a născut dramaturgul Mihai Neagu Basarab, de profesie medic; a tradus din teatrul lui Tristan Bernard

– 1971: A murit Sidonia Drăguşanu, scriitoare şi publicistă (n. 1908)

– 1987: A murit Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (n. 1904)

– 1992: A murit Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (n. 1927)

– 1995: A murit muzicologul Alfred Hoffman (n. 1929) – 25 de ani

– 1998: A murit Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (n. 1930)

– 2003: A murit pictorul Constantin Piliuţă (n. 1929)

– 2007: A murit inginerul Nicolae Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”; a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– „Ziua Mondială a Râsului”, celebrată în prima duminică a lunii mai; sărbătorită prima dată în India, în 1998, în ultimul deceniu al secolului XX, a fost adoptată apoi în întreaga lume. Iniţiativa îi aparţine indianului Madan Kataria, fondatorul mişcării „Laughter Yoga” (Hasyayoga), adică terapia prin râs

– „Ziua Mondială de Rugăciune pentru vocaţii”, cea de-a 57-a ediţie, marcată anual de Biserica romano catolică în cea de a patra duminică a Paştelui, cunoscută şi sub denumirea de „Duminica Bunului Păstor” sau „Duminica Vocaţiei”. În diversitatea şi în specificul fiecărei vocaţii, personale şi ecleziale (la preoţie şi la viaţa consacrată), este vorba de a asculta, a discerne şi a trăi chemarea Domnului. Este ziua în care Biserica meditează şi se roagă pentru darul vocaţiei, pe care îl primeşte fiecare creştin

– Ziua Naţională a Poloniei; adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în 1791, a doua Constituţie democratică din lume, după cea a SUA, şi prima din Europa

– 1469: S-a născut Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (m. 1527)

– 1845: A murit poetul şi umoristul englez Thomas Hood (n. 1799) – 175 de ani

– 1856: A murit compozitorul francez Adolphe Adam (n. 1803)

– 1860: S-a născut Vito Volterra, matematician și fizician italian; cunoscut pentru contribuțiile sale din biologie matematică și ecuații integrale, în special ecuația Lotka-Volterra, care descrie dinamica sistemelor biologice în care doar 2 specii interacționează (m. 1940) – 160 de ani

– 1886: S-a născut Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (m. 1971)

– 1891, 3/15: S-a născut Mihail A. Bulgakov, dramaturg, prozator şi jurnalist ucrainean (m. 1940). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii stilul nou – 15 mai 1891

– 1892: S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1937 (m. 1975)

– 1898: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (m. 1978)

– 1902: S-a născut Alfred Kastler, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1966, pentru descoperirea unor metode optice de studiu al rezonanţei hertziene în atomi (m. 1984)

– 1903: S-a născut actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby, personalitate a industriei spectacolului american timp de peste patru decenii (m. 1977)

– 1906: S-a născut actriţa americană de film Mary Astor (m. 1987)

– 1914: S-a născut Georges-Emmanuel Clancier, poet, romancier și jurnalist francez; director de programe la RTF şi apoi la ORTF (m. 2018)

– 1917: S-a născut omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (m. 2012)

– 1919: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (m. 2014)

– 1930: S-a născut poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (m. 2014) – 90 de ani

– 1933: S-a născut fizicianul american Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow şi Abdus Salam, pentru contribuţiile aduse în domeniul teoriei unificate a interacţiunilor slabă şi electromagnetică între particule elementare

– 1933: S-a născut cântăreţul american de soul James Brown, cel mai popular interpret afro-american al anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 2006)

– 1934: S-a născut (la Alexandria, Egipt) Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (m. 2013)

– 1945: S-a născut Jeffrey C. Hall, genetician, cronobiolog și profesor american; Premiului Nobel pentru medicină pe 2017, împreună cu Michael Rosbabash și Michael W. Young, pentru descoperirea mecanismelor moleculare care controlează ritmul circadian – 75 de ani

– 1946: S-a născut Dennis Deletant, filolog, istoric şi profesor britanic; specialist în istoria regimurilor totalitare şi în istoria contemporană a României

– 1956: S-a născut actriţa rusă de film Natalia Andreicenko; vedetă a filmului sovietic din anii ’70-’80

– 1965: S-a născut Moran Mor Ignatius Aphrem II, Patriarh al Antiohiei și Întregului Orient, Conducător Suprem al Bisericii Ortodoxe Universale Siriene (din 2014) – 55 de ani

– 1987: A murit cântăreaţa franceză de muzică uşoară Dalida (Yolande Gigliotti) (n. 1933, la Cairo, din părinţi italieni)

– 1997: A murit chitaristul spaniol Narciso Yepes (n. 1927)

– 2002: A murit dirijorul rus Evgeni Svetlanov (n. 1928)

– 2011: A murit actorul american John „Jackie” Cooper jr. (n. 1922)

– 2014: A murit economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru economie pe 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (n. 1930)

– 2016: A murit pictorul şi sculptorul suedez Carl Fredrik Reuterswärd; autorul lucrării din bronz „Non-Violenţa”, înfăţişând un revolver supradimensionat înnodat, expusă în faţa sediului Naţiunilor Unite din New York (n. 1934)

Calendarul zilei – 3 mai

Publicat de Codrin RAITA, 3 mai 2019, 06:00 / actualizat: 3 mai 2019, 12:55

EVENIMENTE INTERNE

– Manifestări organizate de Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene (ian. – iun. 2019)

* Reuniune informală CONUN (ONU) – ora 9:00, la Palatul Parlamentului, Str. Izvor nr.2-4, sector 5. Organizator: Ministerul Afacerilor Externe

* Bacău: Contribuția diferitelor categorii de cetățeni europeni la dezvoltarea țării gazdă. Concluzii asupra politicilor publice privind diaspora – ora 9:00, la Centrul de Afaceri Bacău, Calea Doctor Alexandru Șafran nr. 145 (3 – 5 mai). Organizator: Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

– Sport

* Spania: Jucătoarea română de tenis, Simona Halep (nr. 2 WTA), va participa la Turneul WTA de la Madrid – MUTUA Madrid Open, care se va desfăşura în perioada 3- 12 mai

– S-a întâmplat într-o zi de 3 mai

* Cu 459 de ani în urmă (1560), la Braşov, diaconul Coresi şi Tudor diacul începeau tipărirea (până la 30.I.1561), a „Tetraevanghelului românesc” tradus din limba slavonă

* Acum 171 de ani (1848) avea loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională” (3/15 – 5/17)

* În urmă cu 168 de ani (1851) Nicolae Bălcescu ţinea, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”. Titlul original era „Discursul cetăţeanului Bălcescu”, apărut în publicaţia „Junimea română”, la rubrica „Dare de seamă asupra banchetului studenţilor români din 3/15 mai 1851” (3/15)

* Acum 152 de ani (1867) avea loc înfiinţarea, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, August Treboniu Laurian şi Florian Aaron, a societăţii „Transilvania”, care urmărea „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României” (3/15)

* Acum 128 de ani (1891) se înfiinţa „Fundaţia Universitară Carol I”, creată de regele Carol, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul României (3/15)

* Se împlinesc 95 de ani (1924), de când echipa de rugby a României aducea ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris (3 – 5 mai)

* Cu 89 de ani în urmă (1930) era inaugurată, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor”

* În urmă cu 44 de ani (1975), la vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci devenea campioană mondială absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă

* Cu 22 de ani în urmă (1997), avea loc la Kiev, semnarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. Documentul, precum și un Acord conex, au fost semnate ulterior, la Neptun, la data de 2 iunie 1997, de către președinții celor două state, Emil Constantinescu şi Leonid Kucima. La 14 iulie 1997 a apărut Legea nr. 129, de ratificare, tratatul intrând în vigoare la 22 octombrie 1997

* Acum 22 de ani (1997) avea loc inaugurarea Muzeului Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului. La 22.IV/4.V.1867 a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868

Aniversări – Comemorări

– Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– Sfinţii Filip şi Iacob, Apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– 1876: S-a născut N.[icolae] Apostolescu, critic şi istoric literar, comparatist (este iniţiatorul metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească) (m. 1918)

– 1895, 3/15: S-a născut geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1896, 3/15: A murit Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (n. 1870)

– 1903: S-a născut Paul B.[arbu] Marian, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, germană, italiană, cehă, bulgară) şi autor de literatură pentru copii (m. 1998)

– 1904: S-a născut pictorul Octavian Angheluţă (m. 1978) – 115 ani

– 1904: S-a născut inginerul Remus Răduleţ; contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei; coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974) (m. 1984) – 115 ani

– 1907: S-a născut (la Viniţa, Ucraina) traducătoarea Eugenia Cioculescu (numele la naştere: Evghenia Şafirov); absolventă a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1925), a cântat la Opera Română din Capitală; a tradus din Jean Cocteau şi, alături de soţul ei, Radu Cioculescu, „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust (m. 1988)

– 1920: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (m. 1989)

– 1921: S-a născut Simion Alterescu, teatrolog, stabilit în Israel din 1987 (m. 1995)

– 1933: S-a născut actorul George Constantin (m. 1994)

– 1936: S-a născut pictorul şi desenatorul Mihai Vladimir Zamfirescu

– 1944: S-a născut Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, regizor, scriitor şi profesor (m. 2015) – 75 de ani

– 1946: S-a născut dramaturgul Mihai Neagu Basarab, de profesie medic; a tradus din teatrul lui Tristan Bernard

– 1971: A murit Sidonia Drăguşanu, scriitoare şi publicistă (n. 1908)

– 1987: A murit Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (n. 1904)

– 1992: A murit Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (n. 1927)

– 1995: A murit muzicologul şi criticul muzical Alfred Hoffman (n. 1929)

– 1998: A murit Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (n. 1930)

– 2003: A murit pictorul Constantin Piliuţă (n. 1929)

– 2007: A murit inginerul Nicolae Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

EVENIMENTE EXTERNE

– Varşovia: Conferinţă susţinută de președintele Consiliului European, Donald Tusk, la Universitatea din Varşovia, cu tema „Speranţă şi responsabilitate. Pe tema Constituţiei, Europei şi alegerilor libere”

– Washington: Președintele american, Donald Trump, îl primește pe prim-ministrul slovac, Peter Pellegrini

– Ciudad de Mexico: Premiul Breach-Valdez pentru jurnalism, dedicat memoriei jurnaliştilor Miroslava Breach şi Javier Valdez, asasinaţi în 2017, prin care ONU recompensează angajamentul presei luat faţă de apărarea libertăţii de expresie şi a drepturilor omului

– Doha, Qatar: Atletism – Diamond League, prima etapă

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”; a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– Ziua Naţională a Poloniei; adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în 1791, a doua Constituţie democratică din lume, după cea a SUA, şi prima din Europa

– 1469: S-a născut Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (m. 1527) – 550 de ani

– 1845: A murit poetul şi umoristul englez Thomas Hood (n. 1799)

– 1856: A murit compozitorul francez Adolphe Adam (n. 1803)

– 1860: S-a născut Vito Volterra, matematician și fizician italian; cunoscut pentru contribuțiile sale din biologie matematică și ecuații integrale, în special ecuația Lotka-Volterra, care descrie dinamica sistemelor biologice în care doar 2 specii interacționează (m. 1940)

– 1886: S-a născut Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (m. 1971)

– 1891, 3/15: S-a născut Mihail A. Bulgakov, dramaturg, prozator şi jurnalist ucrainean (m. 1940). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii stilul nou – 15 mai 1891

– 1892: S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1937 (m. 1975)

– 1898: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (m. 1978)

– 1902: S-a născut Alfred Kastler, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1966, pentru descoperirea unor metode optice de studiu al rezonanţei hertziene în atomi (m. 1984)

– 1903: S-a născut actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby, personalitate a industriei spectacolului american timp de peste patru decenii (m. 1977)

– 1906: S-a născut actriţa americană de film Mary Astor (m. 1987)

– 1914: S-a născut Georges-Emmanuel Clancier, poet, romancier și jurnalist francez; director de programe la RTF şi apoi la ORTF (m. 2018) – 105 ani

– 1917: S-a născut omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (m. 2012)

– 1919: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (m. 2014) – 100 de ani

– 1930: S-a născut poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (m. 2014)

– 1933: S-a născut fizicianul american Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow şi Abdus Salam, pentru contribuţiile aduse în domeniul teoriei unificate a interacţiunilor slabă şi electromagnetică între particule elementare

– 1933: S-a născut cântăreţul american de soul James Brown, cel mai popular interpret afro-american al anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 2006)

– 1934: S-a născut (la Alexandria, Egipt) Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (m. 2013) – 85 de ani

– 1946: S-a născut Dennis Deletant, filolog, istoric şi profesor britanic; specialist în istoria regimurilor totalitare şi în istoria contemporană a României

– 1956: S-a născut actriţa rusă de film Natalia Andreicenko; vedetă a filmului sovietic din anii ’70-’80

– 1987: A murit cântăreaţa franceză de muzică uşoară Dalida (Yolande Gigliotti) (n. 1933, la Cairo, din părinţi italieni)

– 1997: A murit chitaristul spaniol Narciso Yepes (n. 1927)

– 2002: A murit dirijorul rus Evgeni Svetlanov (n. 1928)

– 2011: A murit actorul american John „Jackie” Cooper jr. (n. 1922)

– 2014: A murit economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru economie pe 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (n. 1930) – 5 ani

– 2016: A murit pictorul şi sculptorul suedez Carl Fredrik Reuterswärd; autorul lucrării din bronz „Non-Violenţa”, înfăţişând un revolver supradimensionat înnodat, expusă în faţa sediului Naţiunilor Unite din New York (n. 1934)

Calendarul zilei – 3 mai

Publicat de Codrin RAITA, 3 mai 2018, 07:00 / actualizat: 5 mai 2018, 14:06

EVENIMENTE INTERNE

– Culte, Biserică

* Librăria Sophia organizează prezentarea volumului „Chiralesa”, de Constantin Virgil Gheorghiu – ora 18:00, la sediul librăriei din str. Bibescu Vodă nr.19. Invitaţi la eveniment sunt:părintele dr.Tudor Ciocan,

părintele Ioan Neculoiu, dr.Corina Popescu, dr. Gheorghiţă Ciocioi

– Medicină, Sănătate

* Conferinţă de presă cu tema  „Cancerul intestinului gros” – ora 11:00, la Hotel Novotel, Calea Victoriei 37B

– Învăţământ, Cercetare

* Digital Communication Network (DCN) și Universitatea Româno-Americane (URA) organizează Digital Transformation Forum, Governance x Watchdogs ( 3-4 mai)  – în Aula Magna a Universităţii Româno-Americane, Bd. Expoziției, Nr.1B, Sector 1

* Sofia: Centrul Comun de Cercetare (JRC) organizează, în perioada 3-4 mai, conferința la nivel înalt pe tema specializării inteligente și transferului de tehnologie – ora 9:00. Oportunitățile și provocările inovării și răspunsul Europei la acestea sunt principalele teme ce vor fi abordate, accentul punându-se pe Europa de sud-est, inclusiv zona Balcanii Occidentali.Evenimentul este organizat în contextul președinției bulgare a Consiliului UE. Discuțiile se vor axa pe un dialog constructiv între instituțiile publice și mediul privat

– Cultură

* La invitația Filarmonicii George Enescu,  tânărul și carismaticul interpret Emmanuel Tjeknavorian va fi prezent pe scena  Ateneului Român, în zilele de 3 şi 4 mai, când va fi solistul Concertului pentru vioară și orchestră de Sibelius,  sub bagheta lui Horia Andreescu.  Tjeknavorian a obținut la cea mai recentă ediţie a Concursului Internaţional  Jean Sibelius din Helsinki, premiul pentru cea mai bună interpretare a acestui concert

* Concert susţinut de trupa CARGO – legenda rockului românesc – eveniment organizat de BestMusic Live Concerts – ora 21:30, la Hard Rock Cafe, în Parcul Herăstrau, Soseaua Kiseleff, nr. 32

* Carei, jud. Satu Mare: Are loc concertul simfonic al Filarmonicii Dinu Lipatti din Satu Mare, sub bagheta dirijorului Ștefan Novák. Solista serii va fi flautista Kata Scheuring din Budapesta – ora 18:00, la Teatrul Municipal din Carei

* Programul celei de-a 22-a ediţii a Festivalului Filmului Francez din România (3-6 mai). :

• Brașov: La Cinemateca Patria
• Cluj-Napoca: La Cinema Victoria
• Constanța: La Cityplex Tomis Mall
• Sfântu Gheorghe: La Cityplex Arta
• Timișoara: La Universitatea de Vest – Aula Magna – Cu ocazia aniversării a 50 de ani de la marile proteste care au marcat Franța și toată Europa occidentală, FFF 2018 propune un Focus Mai 68. Documentarul „MOURIR À 30 ANS/SĂ MORI LA 30 DE ANI” de Romain Goupil va ajuta publicul român să înţeleagă mai bine contextul şi mizele acestor evenimente. De la ora 18:00, în sala Aula Magna a Universității de Vest publicul va descoperi cu „Une Vie Violente/O Viață Violentă”, filmul lui Thierry de Peretti care a fost nominalizat la Săptămâna Internațională a Criticii de la Cannes 2017. Organizatori: Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România, Institutul Francez din Timișoara

– Printre partenerii media:Radio România Internațional, Radio România Cultural.

* Suceava: Biblioteca Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava (USV) organizează cea de-a cincea ediţie a Salonului Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum”, în parteneriat cu Primăria Municipiului Suceava şi Consiliul Local Suceava, manifestarea înscriindu-se în programul evenimentelor speciale care marchează Centenarul Marii Uniri.        Manifestarea culturală va găzdui peste 25 de edituri şi case editoriale de prestigiu din România, Republica Moldova şi Ucraina care vor participa cu standuri de carte, lansări şi prezentări de carte, întâlniri cu autori, dialoguri cu studenţii şi profesorii suceveni

• Întâlnirile cu cititorii propuse de către scriitorul – jurnalist Stelian Tănase, „100 de ani de la Marea Unire”, şi de prof. univ. dr. Andrei Marga, „Reafirmarea identităţilor în Europa” au loc de la ora 12:00, respectiv 15:30, la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava (USV)

* Tulcea: Concert în cadrul celei de-a VIII-a ediţii a Turneului extraordinar „Pianul călător – România – 100 – „Best Of”, susţinut de pianistul Horia Mihail, în perioada 9 aprilie – 8 mai, în mai multe localităţi din ţară – ora 19:00, la Teatrul Jean Bart. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi. Coproducători: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional

– S-a întâmplat într-o zi de 3 mai

* Cu 458 de ani în urmă (1560), la Braşov, diaconul Coresi şi Tudor diacul începeau tipărirea (până la 30.I.1561), a „Tetraevanghelului românesc” tradus din limba slavonă

* Se împlinesc 170 de ani (1848) de la Marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională” (3/15 – 5/17)

* În urmă cu 167 de ani (1851) Nicolae Bălcescu ţinea, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”. Titlul original era „Discursul cetăţeanului Bălcescu”, apărut în publicaţia „Junimea română”, la rubrica „Dare de seamă asupra banchetului studenţilor români din 3/15 mai 1851” (3/15)

* Acum 151 de ani (1867) avea loc înfiinţarea, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, August Treboniu Laurian şi Florian Aaron, a societăţii „Transilvania”, care urmărea „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României” (3/15)

* Acum 127 de ani (1891) se înfiinţa „Fundaţia Universitară Carol I”, creată de regele Carol, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul României (3/15)

* Acum 94 de ani (1924), echipa de rugby a României aducea ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris (3 – 5 mai)

* Cu 88 de ani în urmă (1930) era inaugurată, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor”

* În urmă cu 43 de ani (1975), la vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci devenea campioană mondială absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă

* Cu 21 de ani în urmă (1997), avea loc la Kiev, semnarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. Documentul, precum și un Acord conex, au fost semnate ulterior, la Neptun, la data de 2 iunie 1997, de către președinții celor două state, Emil Constantinescu şi Leonid Kucima. La 14 iulie 1997 a apărut Legea nr. 129, de ratificare, tratatul intrând în vigoare la 22 octombrie 1997

* Acum 21 de ani (1997) avea loc inaugurarea Muzeului Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului. La 22.IV/4.V.1867 a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (Calendarul Creştin-Ortodox 2018). NOTĂ: La 1 mai 2011 a avut loc, la Mănăstirea Lainici, proclamarea solemnă a canonizării Cuviosului Irodion, la eveniment participând Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu 20 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. Sf. Cuvios Irodion de la Lainici, pe numele de mirean Ioan Ionescu, a trăit în secolul al XIX-lea (1821-1900), fiind monah la Mănăstirea Cernica, apoi stareţ al Mănăstirii Lainici, vreme de 41 de ani, din 1854, cu unele întreruperi, până în 1900, anul morţii sale (www.crestinortodox.ro)

– Sfinţii Filip şi Iacob, Apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2018)

– Lag B’Omer – sărbătoare mozaică (a început în seara zilei precedente)

– 1876: S-a născut N.[icolae] Apostolescu, critic şi istoric literar, comparatist (este iniţiatorul metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească) (m. 1918)

– 1895, 3/15: S-a născut geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1896, 3/15: A murit Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (n. 1870)

– 1903: S-a născut Paul B.[arbu] Marian, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, germană, italiană, cehă, bulgară) şi autor de literatură pentru copii (m. 1998) – 115 ani

– 1904: S-a născut pictorul Octavian Angheluţă (m. 1978)

– 1904: S-a născut inginerul Remus Răduleţ; contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei; coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974) (m. 1984)

– 1907: S-a născut (la Viniţa, Ucraina) traducătoarea Eugenia Cioculescu (numele la naştere: Evghenia Şafirov); absolventă a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1925), a cântat la Opera Română din Capitală; a tradus din Jean Cocteau şi, alături de soţul ei, Radu Cioculescu, „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust (m. 1988)

– 1920: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (m. 1989)

– 1921: S-a născut Simion Alterescu, teatrolog, stabilit în Israel din 1987 (m. 1995)

– 1933: S-a născut actorul George Constantin (m. 1994) – 85 de ani

– 1936: S-a născut pictorul şi desenatorul Mihai Vladimir Zamfirescu

– 1944: S-a născut Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, considerat unul dintre cei mai mari actori-recitatori ai României, regizor, scriitor şi profesor (m. 2015). NOTĂ: http://revistacultura.ro/nou/2012/05/ dă naşterea la 2 mai 1944

– 1946: S-a născut dramaturgul Mihai Neagu Basarab, de profesie medic; a tradus din teatrul lui Tristan Bernard

– 1971: A murit Sidonia Drăguşanu, scriitoare şi publicistă (n. 1908)

– 1987: A murit Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (n. 1904)

– 1992: A murit Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (n. 1927)

– 1995: A murit muzicologul şi criticul muzical Alfred Hoffman (n. 1929)

– 1998: A murit Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (n. 1930) – 20 de ani

– 2003: A murit pictorul Constantin Piliuţă (n. 1929) – 15 ani

– 2007: A murit inginerul Nicolae Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

– 2016: A murit pictorul şi sculptorul suedez Carl Fredrik Reuterswärd; autorul lucrării din bronz „Non-Violenţa”, înfăţişând un revolver supradimensionat înnodat, expusă în faţa sediului Naţiunilor Unite din New York (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Consiliul de asociere UE – Republica Moldova

– Dakar, Senegal: Cea de-a 13-a ediţie a evenimentului „Dak’art”, una dintre cele mai importante manifestări din Africa în domeniul artelor vizuale, organizată o dată la doi ani (3 mai – 2 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”; a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– Ziua Naţională a Poloniei; adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în 1791, a doua Constituţie democratică din lume, după cea a SUA, şi prima din Europa

– 1469: S-a născut Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (m. 1527)

– 1845: A murit poetul şi umoristul englez Thomas Hood (n. 1799)

– 1856: A murit compozitorul francez Adolphe Adam (n. 1803)

– 1860: S-a născut Vito Volterra, matematician și fizician italian; cunoscut pentru contribuțiile sale din biologie matematică și ecuații integrale, în special ecuația Lotka-Volterra, care descrie dinamica sistemelor biologice în care doar 2 specii interacționează (m. 1940)

– 1886: S-a născut Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (m. 1971)

– 1891, 3/15: S-a născut Mihail A. Bulgakov, dramaturg, prozator şi jurnalist ucrainean (m. 1940). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii stilul nou – 15 mai 1891

– 1892: S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1937 (m. 1975)

– 1898: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (m. 1978) – 120 de ani

– 1902: S-a născut Alfred Kastler, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1966, pentru descoperirea unor metode optice de studiu al rezonanţei hertziene în atomi (m. 1984)

– 1903: S-a născut actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby, personalitate a industriei spectacolului american timp de peste patru decenii (m. 1977) – 115 ani

– 1906: S-a născut actriţa americană de film Mary Astor (m. 1987)

– 1917: S-a născut omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (m. 2012)

– 1919: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (m. 2014)

– 1930: S-a născut poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (m. 2014)

– 1933: S-a născut fizicianul american Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow şi Abdus Salam, pentru contribuţiile aduse în domeniul teoriei unificate a interacţiunilor slabă şi electromagnetică între particule elementare – 85 de ani

– 1933: S-a născut cântăreţul american de soul James Brown, cel mai popular interpret afro-american al anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 2006) – 85 de ani

– 1934: S-a născut (la Alexandria, Egipt) Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (m. 2013)

– 1946: S-a născut Dennis Deletant, filolog, istoric şi profesor britanic; specialist în istoria regimurilor totalitare şi în istoria contemporană a României

– 1956: S-a născut actriţa rusă de film Natalia Andreicenko; vedetă a filmului sovietic din anii ’70-’80

– 1987: A murit cântăreaţa franceză de muzică uşoară Dalida (Yolande Gigliotti) (n. 1933, la Cairo, din părinţi italieni)

– 1997: A murit chitaristul spaniol Narciso Yepes (n. 1927)

– 2002: A murit dirijorul rus Evgeni Svetlanov (n. 1928)

– 2011: A murit actorul american John „Jackie” Cooper jr. (n. 1922)

– 2014: A murit economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru Economie în anul 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (n. 1930)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 3 mai

Publicat de Codrin RAITA, 3 mai 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 10:30 -lucrări în plen

* Lucrări în Comisiile permanente

• ora 9:30 – Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi
• ora 12:00 – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
• ora 13:00 – Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – şedinţa în plen

* ora 13:00 – vot final;la înch.şed.de vot final – şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – activitate în Comisiile parlamentare

• Comisia pentru sănătate şi familie – sala 2
• Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala 29, Corp B4, etaj 1
• ora 13:30 – Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport – sala 3150
• ora 14:00 – Comisia pentru industrii şi servicii – sala 25, etaj 2, corp B4

– Guvern

* Ierusalim: Vizita premierul Sorin Grindeanu în Israel (3-4 mai)

– Uniunea Europeană

* Are loc evenimentul „Good Governance Summit”, cu tema „Transforming Failing Policies into Successful Governance”, la deschiderea căruia urmează să participe vicepreşedintele Parlamentului European, Ioan Mircea Paşcu şi premierul Sorin Grindeanu – ora 16:00 (3 – 5 mai)

– Apărare, Interne

* Manifestări  dedicate „Zilei Veteranilor de Război” (29 apr.) sunt organizate de Ministerul Apărării Naţionale. Din programul de astăzi:

• Timişoara:Opera Naţională Română din Timişoara va dedica veteranilor, spectacolul „Şeherezada”, de Nikolai Rimski-Korsakov – ora 19:00

– Cultură

* Compania de producție teatrală, Cirque du Soleil, va susține şase reprezentaţii ale spectacolului ”Varekai”, la care vor lua parte 50 de acrobaţi şi muzicieni din 19 ţări – ora 20:00, în Pavilionul Central al Romexpo (3 – 7 mai)

* Brașov: Recital susținut de pianistul Horia Mihail, în cadrul celei de-a VII-a ediții a turneului ”Pianul Călător”, organizat de Radio România, în perioada 5 aprilie – 4 mai, în 15 localităţi din ţară şi la Chişinău – ora 19:00, la Sala Patria. Organizatori: Centrul Cultural Media Radio România și Asociaţia Culturală Accendo. Coproducători: Radio România Cultural, Radio România Regional şi TVR 3. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi și Radio România Muzical

* Roma: La Accademia di Romania in Roma va avea loc prezentarea de carte „Imperi e nazioni nellEuropa centro-orientale alla vigilia della Prima Guerra Mondiale”, îngrijită de Ion Cârja, cu o introducere de prof. Andrea Ciampani, (Roma 2016). Manifestarea este organizata în colaborare cu Istituto per la Storia del Risorgimento Italiano, Universitŕ Roma Tre, Istituto Storico Austriaco a Roma si Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca – ora 18:00.Volumul conţine lucrările Conferinţei Internaţionale cu acelaşi nume, care a avut loc la Cluj-Napoca, în 2014

* Varşovia: Institutul Cultural Român de la Varşovia susţine participarea românească la Caravana Filmului Românesc, organizată în perioada 3-7 mai, prin prezentarea expoziţiei de fotografie în aer liber, „Ceramica de Horezu – Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO”, în spaţiul exterior al Radioului Polonez – filiala Rzeszów, spaţiu aflat în imediata apropiere a Străzii Paniaga – la Cinematograful Zorza

– S-a întâmplat într-o zi de 3 mai

* Cu 457 de ani în urmă (1560), la Braşov, diaconul Coresi şi Tudor diacul începeau tipărirea (până la 30.I.1561), a „Tetraevanghelului românesc” tradus din limba slavonă

* Acum 169 de ani (1848) a avut loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională” (3/15 – 5/17)

* În urmă cu 166 de ani (1851) Nicolae Bălcescu ţinea, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”. Titlul original era „Discursul cetăţeanului Bălcescu”, apărut în publicaţia „Junimea română”, la rubrica „Dare de seamă asupra banchetului studenţilor români din 3/15 mai 1851” (3/15)

* Se împlinesc 150 de ani (1867) de la înfiinţarea, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, August Treboniu Laurian şi Florian Aaron, a societăţii „Transilvania”, care urmărea „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României” (3/15)

* Acum 126 de ani (1891) se înfiinţa „Fundaţia Universitară Carol I”, creată de regele Carol, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul României (3/15)

* Acum 93 de ani (1924), echipa de rugby a României aducea ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris (3 – 5 mai)

* Cu 87 de ani în urmă (1930) era inaugurată, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor”

* În urmă cu 42 de ani (1975), la vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci devenea campioană mondială absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă

* Se împlinesc 20 de ani (1997), de la semnarea, la Kiev, a Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. Documentul, precum și un Acord conex, au fost semnate ulterior, la Neptun, la data de 2 iunie 1997, de către președinții celor două state, Emil Constantinescu şi Leonid Kucima. La 14 iulie 1997 a apărut Legea nr. 129, de ratificare, tratatul intrând în vigoare la 22 octombrie 1997

* Se împlinesc 20 de ani (1997) de la inaugurarea Muzeului Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului. La 22.IV/4.V.1867 a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (Calendarul Creştin-Ortodox 2017). NOTĂ: La 1 mai 2011 a avut loc, la Mănăstirea Lainici, proclamarea solemnă a canonizării Cuviosului Irodion, la eveniment participând Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu 20 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. Sf. Cuvios Irodion de la Lainici, pe numele de mirean Ioan Ionescu, a trăit în secolul al XIX-lea (1821-1900), fiind monah la Mănăstirea Cernica, apoi stareţ al Mănăstirii Lainici, vreme de 41 de ani, din 1854, cu unele întreruperi, până în 1900, anul morţii sale

– Sfinţii Filip şi Iacob, Apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2017)

– 1876: S-a născut N.[icolae] Apostolescu, critic şi istoric literar, comparatist (este iniţiatorul metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească) (m. 1918)

– 1895, 3/15: S-a născut geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1896, 3/15: A murit Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (n. 1870)

– 1903: S-a născut Marian Paul Barbu, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, germană, italiană, cehă, bulgară), publicist şi autor de literatură pentru copii (m. 1998)

– 1904: S-a născut pictorul Octavian Angheluţă (m. 1978)

– 1904: S-a născut inginerul Remus Răduleţ; contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei; coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974) (m. 1984)

– 1907: S-a născut (la Viniţa, Ucraina) traducătoarea Eugenia Cioculescu (numele la naştere: Evghenia Şafirov); absolventă a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1925), a cântat la Opera Română din Capitală; a tradus din Jean Cocteau şi, alături de soţul ei, Radu Cioculescu, „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust (m. 1988) – 110 ani

– 1920: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (m. 1989)

– 1921: S-a născut Simion Alterescu, teatrolog, stabilit în Israel din 1987 (m. 1995)

– 1933: S-a născut actorul George Constantin (m. 1994)

– 1936: S-a născut pictorul şi desenatorul Mihai Vladimir Zamfirescu

– 1944: S-a născut Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, considerat unul dintre cei mai mari actori-recitatori ai României, regizor, scriitor şi profesor (m. 2015). NOTĂ: http://revistacultura.ro/nou/2012/05/ dă naşterea la 2 mai 1944

– 1946: S-a născut dramaturgul Mihai Neagu Basarab, de profesie medic; a tradus din teatrul lui Tristan Bernard

– 1971: A murit Sidonia Drăguşanu, scriitoare şi publicistă (n. 1908)

– 1987: A murit Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (n. 1904) – 30 de ani

– 1992: A murit Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (n. 1927) – 25 de ani

– 1995: A murit muzicologul şi criticul muzical Alfred Hoffman (n. 1929)

– 1998: A murit Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (n. 1930)

– 2003: A murit pictorul Constantin Piliuţă (n. 1929)

– 2007: A murit inginerul Nicolae Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916) – 10 ani

– 2016: A murit pictorul şi sculptorul suedez Carl Fredrik Reuterswärd; autorul lucrării din bronz „Non-Violenţa”, înfăţişând un revolver supradimensionat înnodat, expusă în faţa sediului Naţiunilor Unite din New York (n. 1934) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisia Europeană face recomandarea sa privind orientările de negociere ale UE cu Regatul Unit

–  Washington:  Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas se întâlneşte cu preşedintele american Donald Trump

– Sochi, Rusia: Președintele rus, Vladimir Putin se întâlneşte cu președintele turc, Tayyip Erdogan

– Frankfurt: Reuniunea Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene

– Tunis: Evenimentul „ABU-ASBU Technology Week”, sub egida Asia Pacific Broadcasting Union (ABU) (3 – 5 mai)

– Hollywood, Los Angeles: A VII-a ediţie a Summitului Mondial al Radiourilor – la W Hotel (3 – 5 mai)

– Durban, Africa de Sud: Forumul Economic Mondial al Africii (3 – 5 mai)

– Jakarta, Indonezia: Este decernat Premiul pentru libertatea presei mondiale „Guillermo Cano”, sub egida UNESCO, în cadrul conferinţei dedicate Zilei Mondiale a Libertăţii Presei

– New York: Videoconferinţă cu fostul consultant al Agenției de securitate națională a SUA (NSA), Edward Snowden, organizată de Biblioteca Publică din New York

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”; a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991 a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– Ziua Naţională a Poloniei; adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în 1791, a doua Constituţie democratică din lume, după cea a SUA, şi prima din Europa

– 1469: S-a născut Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (m. 1527)

– 1827: S-a născut exploratorul britanic John (Hanning) Speke; expediţii în Himalaya, Tibet, Somalia; explorând Africa Centrală a descoperit lacurile Tanganyika şi Victoria (1858), stabilind că ultimul reprezintă unul dintre izvoarele Nilului (m. 1864) – 190 de ani. NOTĂ: Unele surse (http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/speke_john_hanning.shtml) dau ca dată a naşterii 4 mai 1827

– 1845: A murit poetul şi umoristul englez Thomas Hood (n. 1799)

– 1856: A murit compozitorul francez Adolphe Adam (n. 1803)

– 1860: S-a născut Vito Volterra, matematician și fizician italian; cunoscut pentru contribuțiile sale din biologie matematică și ecuații integrale, în special ecuația Lotka-Volterra, care descrie dinamica sistemelor biologice în care doar 2 specii interacționează (m. 1940)

– 1886: S-a născut Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (m. 1971)

– 1891, 3/15: S-a născut Mihail A. Bulgakov, dramaturg, prozator şi jurnalist ucrainean (m. 1940). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii stilul nou – 15 mai 1891

– 1892: S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1937 (m. 1975) – 125 de ani

– 1898: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974); prima femeie care a deţinut funcţia de prim-ministru în Israel (m. 1978)

– 1902: S-a născut Alfred Kastler, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1966, pentru descoperirea unor metode optice de studiu al rezonanţei hertziene în atomi (m. 1984) – 115 ani

– 1906: S-a născut actriţa americană de film Mary Astor (m. 1987)

– 1917: S-a născut omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (m. 2012) – 100 de ani

– 1919: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (m. 2014)

– 1930: S-a născut poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (m. 2014)

– 1933: S-a născut fizicianul american Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow şi Abdus Salam, pentru contribuţiile aduse în domeniul teoriei unificate a interacţiunilor slabă şi electromagnetică între particule elementare

– 1933: S-a născut cântăreţul american de soul James Brown, cel mai popular interpret afro-american al anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 2006)

– 1934: S-a născut (la Alexandria, Egipt) Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (m. 2013)

– 1946: S-a născut Dennis Deletant, filolog, istoric şi profesor britanic; specialist în istoria regimurilor totalitare şi în istoria contemporană a României

– 1956: S-a născut actriţa rusă de film Natalia Andreicenko; vedetă a filmului sovietic din anii ’70-’80

– 1987: A murit cântăreaţa franceză de muzică uşoară Dalida (Yolande Gigliotti) (n. 1933, la Cairo, din părinţi italieni) – 30 de ani

– 1997: A murit chitaristul spaniol Narciso Yepes (n. 1927) – 20 de ani

– 2002: A murit dirijorul rus Evgeni Svetlanov (n. 1928) – 15 ani

– 2011: A murit actorul american John „Jackie” Cooper jr. (n. 1922)

– 2014: A murit economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru Economie în anul 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (n. 1930)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 3 mai

Publicat de Codrin RAITA, 3 mai 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 9:00 – activităţi în Comisiile parlamentare

* ora 14:00 – şedinţa pregătitoare a Biroului permanent

* ora 14:30 – şedinţa Biroului permanent

* ora 14:00 – lucrări în grupurile parlamentare

* ora 16:00 – lucrări în plen

– Camera Deputaţilor

*  ora 14:00 – şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – activitate în cadrul grupurilor parlamentare

* ora 16:00 – şedinţa în plen; Ora prim-ministrului – Dezbateri politice, cu participarea premierului, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema „Probleme grave din sistemul de educație încă nerezolvate”

– Cultură

* Slatina: Concert susţinut de pianistul Horia Mihail, sub bagheta dirijorului Mircea Holiartoc, în cadrul celei de-a VI-a ediţii a Turneului „Pianul Călător” – ora 19:00, la Centrul Cultural „Eugen Ionescu”. Pianul Călător” este un proiect Radio România organizat de Centrul Cultural Media Radio România, Asociaţia Culturală Accendo şi Fundația Marconi, în perioada 24 martie – 21 mai, în 19 localități din țară și la Chișinău. Proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Coproducători: Radio România Cultural, Radio România Regional şi TVR 2. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi, Radio România Muzical. Partener principal: ARCUB-Centrul de proiecte Culturale al Municipiului București

* Austria: Poetul Claudiu Komartin participă în perioada 13 aprilie – 17 mai la un program de rezidenţe oferit de Casa Internaţională a Autorilor din Graz (IHAG). Astăzi, la sala ImCubus din cadrul Centrului Cultural Minoriten (Mariahilferplatz 3/I, Graz), are loc o seară de lectură cu poeta austriacă Barbara Rauchenberger şi Claudiu Komartin – ora 20:00.Evenimentele din Austria sunt organizate de Institutul Cultural Român de la Viena

* Mălainiţa, Serbia: Are loc  Festivalul de Paște al românilor din Timoc, eveniment cu tradiție organizat în parteneriat de asociaţii reprezentative ale românilor din Timoc, sub patronajul Parohiei Ortodoxe Române din Mălainiţa şi Remesiana, şi sprijinit și în acest an de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Granițelor și Limba Română. Manifestarea va avea loc, începând cu ora 9:00, pe pajiştea din faţa Bisericii Sf. Arhangheli şi Preacuvioasa Maica Parascheva din Mălainița, simbolul românismului din Timoc, şi va fi precedată de slujba religioasă oficiată de protopop iconom stavrofor Boian Alexandrovici, vicarul Timocului, alături de preoţi ai protopopiatului Daciei Ripensis

– S-a întâmplat într-o zi de 3 mai

* Cu 456 de ani în urmă (1560), la Braşov, diaconul Coresi şi Tudor diacul începeau tipărirea (până la 30.I.1561), a „Tetraevanghelului românesc” tradus din limba slavonă

* Acum 168 de ani (1848) a avut loc marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională” (3/15 – 5/17)

* Se împlinesc 165 de ani (1851) de când Nicolae Bălcescu ţinea, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”. Titlul original era „Discursul cetăţeanului Bălcescu”, apărut în publicaţia „Junimea română”, la rubrica „Dare de seamă asupra banchetului studenţilor români din 3/15 mai 1851” (3/15)

* Cu 149 de ani în urmă (1867) lua fiinţă, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, August Treboniu Laurian şi Florian Aaron, societatea „Transilvania”, care urmărea „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României”    (3/15)

* Se împlinesc 125 de ani (1891) de la înfiinţarea „Fundaţiei Universitare Carol I”, creată de regele Carol, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul României (3/15)

* Acum 92 de ani (1924), echipa de rugby a României aducea ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris (3 – 5 mai)

* Cu 86 de ani în urmă (1930) era inaugurată, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor”

* În urmă cu 41 de ani (1975), la vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci devenea campioană mondială absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă

* Acum 19 ani (1997) a fost inaugurat Muzeul Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului. La 22.IV/4.V.1867 a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint (Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868)

Aniversări – Comemorări

– Sfintele Paşti; Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (Calendarul Creştin-Ortodox 2016)

– Marţi, a III-a zi de Paşti; Sfinţii Timotei şi Maura, soţi martiri (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2016)

– Sfinţii Filip şi Iacob, Apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2016)

– 1876: S-a născut N.[icolae] Apostolescu, critic şi istoric literar, comparatist (este iniţiatorul metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească) (m. 1918) – 140 de ani

– 1895, 3/15: S-a născut geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1896, 3/15: A murit Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (n. 1870) – 120 de ani

– 1903: S-a născut Marian Paul Barbu, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, germană, italiană, cehă, bulgară), publicist şi autor de literatură pentru copii (m. 1998)

– 1904: S-a născut pictorul Octavian Angheluţă (m. 1978)

– 1904: S-a născut inginerul Remus Răduleţ; contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei; coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974) (m. 1984)

– 1907: S-a născut (la Viniţa, Ucraina) traducătoarea Eugenia Cioculescu (numele la naştere: Evghenia Şafirov); absolventă a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1925), a cântat la Opera Română din Capitală; a tradus din Jean Cocteau şi, alături de soţul ei, Radu Cioculescu, „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust (m. 1988)

– 1920: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (m. 1989)

– 1921: S-a născut Simion Alterescu, teatrolog, stabilit în Israel din 1987 (m. 1995) – 95 de ani

– 1933: S-a născut actorul George Constantin (m. 1994)

– 1936: S-a născut pictorul şi desenatorul Mihai Vladimir Zamfirescu – 80 de ani

– 1944: S-a născut Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, considerat unul dintre cei mai mari actori-recitatori ai României, regizor, scriitor şi profesor (m. 2015). NOTĂ: http://revistacultura.ro/nou/2012/05/ dă naşterea la 2 mai 1944

– 1946: S-a născut dramaturgul Mihai Neagu Basarab, de profesie medic; a tradus din teatrul lui Tristan Bernard – 70 de ani

– 1971: A murit Sidonia Drăguşanu, scriitoare şi publicistă (n. 1908) – 45 de ani

– 1987: A murit Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare, traducătoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (n. 1904)

– 1995: A murit muzicologul şi criticul muzical Alfred Hoffman (n. 1929)

– 1998: A murit Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (n. 1930)

– 2003: A murit pictorul Constantin Piliuţă (n. 1929)

– 2007: A murit inginerul Nicolae N. Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

EVENIMENTE EXTERNE

– Praga: Reuniune a celor 4 ţări din cadrul Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia şi Republica Cehă) şi a statelor din Parteneriatul oriental al UE

– Riad, Arabia Saudită: Conferinţa Euromoney (3 – 4 mai)

– SUA: Alegeri primare în Indiana

– Brasilia: Flacăra olimpică ajunge pe continentul sud-american, mai multe ștafete urmând să străbată Brazilia timp de 95 de zile

– Dakar: Deschiderea Bienalei de artă africană contemporană – Dak’Art (3 mai – 3 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”; a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991 (- 25 de ani), a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Astmului”; marcată anual, în prima zi de marţi a lunii mai, sub patronajul Naţiunilor Unite şi al organizaţiei Global Initiative for Asthma (GINA)

– Ziua Naţională a Poloniei; adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în 1791 ( – 225 de ani), a doua Constituţie democratică din lume, după cea a SUA, şi prima din Europa

– 1469: S-a născut Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (m. 1527)

– 1827: S-a născut exploratorul britanic John (Hanning) Speke; expediţii în Himalaya, Tibet, Somalia; explorând Africa Centrală a descoperit lacurile Tanganyika şi Victoria (1858), stabilind că ultimul reprezintă unul dintre izvoarele Nilului (m. 1864). NOTĂ: Unele surse (http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/speke_john_hanning.shtml) dau ca dată a naşterii 4 mai 1827

– 1845: A murit poetul şi umoristul englez Thomas Hood (n. 1799)

– 1856: A murit compozitorul francez Adolphe Adam (n. 1803) – 160 de ani

– 1860: S-a născut Vito Volterra, matematician și fizician italian; cunoscut pentru contribuțiile sale din biologie matematică și ecuații integrale, în special ecuația Lotka-Volterra, care descrie dinamica sistemelor biologice în care doar 2 specii interacționează (m. 1940)

– 1886: S-a născut Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (m. 1971) – 130 de ani

– 1891, 3/15: S-a născut Mihail A. Bulgakov, dramaturg, prozator şi jurnalist ucrainean (m. 1940) – 125 de ani. NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii stilul nou – 15 mai 1891

– 1892: S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1937 (m. 1975)

– 1898: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974); prima femeie care a deţinut funcţia de prim-ministru în Israel (m. 1978)

– 1902: S-a născut Alfred Kastler, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1966, pentru descoperirea unor metode optice de studiu al rezonanţei hertziene în atomi (m. 1984)

– 1906: S-a născut actriţa americană de film Mary Astor (m. 1987) – 110 ani

– 1917: S-a născut fostul preşedinte macedonean Kiro Gligorov; arhitectul independenţei ţării şi primul ei preşedinte ales prin vot democratic după dezmembrarea fostei Iugoslavii în 1991 (m. 2012)

– 1919: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (m. 2014)

– 1930: S-a născut poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (m. 2014)

– 1933: S-a născut cântăreţul american de soul James Brown, cel mai popular interpret afro-american al anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 2006)

– 1933: S-a născut fizicianul american Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow şi Abdus Salam, pentru contribuţiile aduse în domeniul teoriei unificate a interacţiunilor slabă şi electromagnetică între particule elementare

– 1934: S-a născut (la Alexandria, Egipt) Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (m. 2013)

– 1946: S-a născut Dennis Deletant filolog, istoric şi profesor britanic; specialist în istoria regimurilor totalitare şi în istoria contemporană a României – 70 de ani

– 1956: S-a născut actriţa rusă de film Natalia Andreicenko; vedetă a filmului sovietic din anii ’70-’80 ai secolului XX – 60 de ani

– 1987: A murit cântăreaţa franceză de muzică uşoară Dalida (Yolande Gigliotti) (n. 1933, la Cairo, din părinţi italieni)

– 1997: A murit chitaristul spaniol Narciso Yepes (n. 1927)

– 2002: A murit dirijorul rus Evgheni Svetlanov (n. 1928)

– 2011: A murit actorul american John „Jackie” Cooper jr. (n. 1922) – 5 ani

– 2014: A murit economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru Economie în anul 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (n. 1930)

Sursa: RADOR

Calendar zilei – 3 mai

Publicat de Codrin RAITA, 3 mai 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Social
* Persoanele aflate în scaune rulante vor concura alături de alergători, în cadrul competiţiei internaţionale “Wings for Life World Run”, toţi participanţii luând startul astăzi, de la ora 14:00

– Sport
* Târgu-Mureș: Are loc Half Marathon, la care sunt așteptați aproximativ 500 de sportivi şi care cuprinde 4 competiții diferite, respectiv concursul tradițional de semimaraton, de 21 pe kilometri, concursul pe cros, de 4 kilometri, concursul Kids Run, pe un kilometru, dar și un concurs de ștafetă școlară, pe o distanță de 4 kilometri. Half Marathon și competițiile derivate vor fi organizate în acest an de Master Ski Bike Club, ASCOTID, Primăria Târgu-Mureș și de Liga Studenților

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (Calendarul Creştin-Ortodox 2015)

– Sfinţii Filip şi Iacob, Apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2015)

– „Ziua Mamei”, marcată în România în prima duminică a lunii mai, începând cu anul 2010 ( – 5 ani), pe baza Legii 319/2009 (lege adoptată ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari); în aceeaşi lege se prevede ca în a doua duminică a lunii mai să fie marcată „Ziua tatălui”

– 1560: Diaconul Coresi şi Tudor diacul încep tipărirea (până la 30.I.1561), la Braşov, a „Tetraevanghelului românesc” tradus din limba slavonă – 455 de ani

– 1848, 3/15 – 5/17: Are loc marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională”

– 1851, 3/15: Nicolae Bălcescu ţine, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848” (titlul original era „Discursul cetăţeanului Bălcescu”, apărut în publicaţia „Junimea română”, la rubrica „Dare de seamă asupra banchetului studenţilor români din 3/15 mai 1851”)

– 1867, 3/15: Ia fiinţă, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, August Treboniu Laurian şi Florian Aaron, societatea „Transilvania”, care urmărea „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României”

– 1876: S-a născut Nicolae Apostolescu, critic şi istoric literar, comparatist (este iniţiatorul metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească) (m. 1918)

– 1891, 3/15: S-a înfiinţat „Fundaţia Universitară Carol I”, creată de regele Carol, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul României

– 1895, 3/15: S-a născut geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964) – 120 de ani

– 1896, 3/15: A murit Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (n. 1870)

– 1903: S-a născut Marian Paul Barbu, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, germană, italiană, cehă, bulgară), publicist şi autor de literatură pentru copii (m. 1998)

– 1904: S-a născut pictorul Octavian Angheluţă (m. 1978)

– 1904: S-a născut inginerul Remus Răduleţ; contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei; coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974) (m. 1984)

– 1907: S-a născut (la Viniţa, Ucraina) traducătoarea Eugenia Cioculescu (numele la naştere: Evghenia Şafirov); absolventă a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1925), a cântat la Opera Română din Capitală; a tradus din Jean Cocteau şi, alături de soţul ei, Radu Cioculescu, „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust (m. 1988)

– 1920: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (m. 1989) – 95 de ani

– 1921: S-a născut Simion Alterescu, teatrolog, stabilit în Israel din 1987 (m. 1995)

– 1924, 3-5: Echipa de rugby a României aduce ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris

– 1930: Este inaugurată, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor” – 85 de ani

– 1933: S-a născut actorul George Constantin (m. 1994)

– 1936: S-a născut pictorul şi desenatorul Mihai Vladimir Zamfirescu; personalitate marcantă a picturii românești și europene

– 1944: S-a născut Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, considerat unul dintre cei mai mari actori-recitatori ai României, regizor, scriitor şi profesor (m. 2015). NOTĂ: http://revistacultura.ro/nou/2012/05/ dă naşterea la 2 mai 1944

– 1946: S-a născut dramaturgul Mihai Neagu Basarab, de profesie medic; a tradus din teatrul lui Tristan Bernard

– 1971: A murit Sidonia Drăguşanu, scriitoare şi publicistă (n. 1908)

– 1975, 3-4: La vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci devine campioană mondială absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă – 40 de ani

– 1987: A murit Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare, traducătoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (n. 1904)

– 1995: A murit muzicologul şi criticul muzical Alfred Hoffman (n. 1929) – 20 de ani

– 1997: A fost inaugurat Muzeul Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului. NOTĂ: La 22.IV/4.V.1867 a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint (Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868)

– 1998: A murit Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (n. 1930)

– 2003: A murit pictorul Constantin Piliuţă (n. 1929)

– 2007: A murit inginerul Nicolae N. Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)
EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”; a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– „Ziua Mondială a Râsului”, celebrată în prima duminică a lunii mai; sărbătorită prima dată în India, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, a fost adoptată apoi în întreaga lume

– Ziua Naţională a Poloniei; adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în 1791, a doua Constituţie democratică din lume, după cea a SUA, şi prima din Europa

– 1469: S-a născut Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (m. 1527)

– 1827: S-a născut exploratorul britanic John (Hanning) Speke; expediţii în Himalaya, Tibet, Somalia; explorând Africa Centrală a descoperit lacurile Tanganyika şi Victoria (1858), stabilind că ultimul reprezintă unul dintre izvoarele Nilului (m. 1864). NOTĂ: Unele surse (http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/speke_john_hanning.shtml) dau ca dată a naşterii 4 mai 1827

– 1845: A murit poetul şi umoristul englez Thomas Hood (n. 1799) – 170 de ani

– 1856: A murit compozitorul şi critic muzical francez Adolphe Adam (n. 1803)

– 1860: S-a născut Vito Volterra, matematician și fizician italian; cunoscut pentru contribuțiile sale din biologie matematică și ecuații integrale, în special ecuația Lotka-Volterra, care descrie dinamica sistemelor biologice în care doar 2 specii interacționează (m. 1940) – 155 de ani

– 1886: S-a născut Marcel Dupré, compozitor, pianist, pedagog şi organist francez (m. 1971)

– 1891, 3/15: S-a născut Mihail A. Bulgakov, dramaturg, prozator şi jurnalist ucrainean (m. 1940). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii stilul nou – 15 mai 1891

– 1892: S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1937 (m. 1975)

– 1898: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974); prima femeie care a deţinut funcţia de prim-ministru în Israel (m. 1978)

– 1902: S-a născut Alfred Kastler, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1966, pentru descoperirea unor metode optice de studiu al rezonanţei hertziene în atomi (m. 1984)

– 1906: S-a născut actriţa americană de film Mary Astor (m. 1987)

– 1917: S-a născut fostul preşedinte macedonean Kiro Gligorov; arhitectul independenţei ţării şi primul ei preşedinte ales prin vot democratic după dezmembrarea fostei Iugoslavii în 1991 (m. 2012)

– 1919: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (m. 2014)

– 1930: S-a născut poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (m. 2014) – 85 de ani

– 1933: S-a născut cântăreţul american de soul James Brown, cel mai popular interpret afro-american al anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 2006)

– 1933: S-a născut fizicianul american Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow şi Abdus Salam, pentru contribuţiile aduse în domeniul teoriei unificate a interacţiunilor slabă şi electromagnetică între particule elementare

– 1934: S-a născut (la Alexandria, Egipt) Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (m. 2013)

– 1956: S-a născut actriţa rusă de film Natalia Andreicenko; vedetă a filmului sovietic din anii ’70-’80 ai secolului al XX-lea

– 1987: A murit cântăreaţa franceză de muzică uşoară Dalida (Yolande Gigliotti) (n. 1933, la Cairo, din părinţi italieni)

– 1997: A murit chitaristul spaniol Narciso Yepes (n. 1927)

– 2002: A murit dirijorul rus Evgheni Svetlanov (n. 1928)

– 2011: A murit actorul american John „Jackie” Cooper jr. (n. 1922)

– 2014: A murit economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru Economie în anul 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (n. 1930) – 1 an

Sursa: RADOR