Calendarul zilei – 28 martie

Publicat de Codrin RAITA, 28 martie 2024, 05:00 / actualizat: 1 aprilie 2024, 13:46

S-a întâmplat într-o zi de 28 martie

* Acum 233 de ani (1791) „Supplex Libellus Valachorum”, cel dintâi program politic al românilor din Transilvania (redactat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar ş.a.), era trimis Curţii de la Viena. „Supplex Libellus Valachorum” este numele sub care a rămas în istorie memoriul naţiunii române din Transilvania din 1791, cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, care formula sintetic revendicările poporului român. Primul Supplex a fost trimis în martie 1791 de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de al doilea Supplex, o versiune mult lărgită și argumentată a primului, a fost înaintat Curții din Viena pe 30 martie 1792 de către Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, și de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei

* Cu 182 de ani în urmă (1842) avea loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena în sala Großer Redoutensaal. Wiener Philharmoniker (Orchestra Filarmonicii din Viena), una dintre cele mai renumite orchestre simfonice ale lumii, a fost fondată de O. Nicolai (împreună cu A. Schmidt şi A.J. Becher), fiind alcătuită prin cooptarea muzicienilor din orchestra de operă a curţii (membrii orchestrei sunt încă recrutaţi din Orchestra Operei de Stat din Viena)

* În urmă cu 149 de ani (1875) a fost înfiinţat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Vârciorova. După anul 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic (28.III/9.IV)

* Acum 101 ani (1923) regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, votată în Parlament la 26 martie 1923 şi apreciată la vremea aceea ca fiind una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. Constituţia era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau parţial 20 de articole, introducea alte 7 articole noi şi reformula sau completa 25 de articole. Aceasta prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadre didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi. A funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, cand regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. Abandonată definitiv odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constituţia a fost înlocuită ulterior cu una după modelul sovietic

* În urmă cu 97 de ani (1927) avea loc premiera filmului „Iadeş”, prima producţie a regizorului Horia Igiroşeanu. Societatea sa „Clipa-Film” iniţiase şi prima formă a cinecluburilor româneşti, asociaţia „Amicii filmului”

* Acum 76 de ani (1948) aveau loc primele alegeri parlamentare după instaurarea, în România, a puterii comuniste. Alegerile s-au încheiat (din cauza mijloacelor de înregimentare a populaţiei) cu câştigarea tuturor mandatelor de către FDP (Frontul Democraţiei Populare)

* Sunt marcați 50 de ani (1974) de când Marea Adunare Naţională aproba instituirea funcţiei de preşedinte al RSR (recomandată de Plenara CC al PCR din 25-26.III.1974) şi îl alegea în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Se menţinea, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămânea tot N. Ceauşescu

* Acum 32 de ani (1992), în zilele de 28 şi 29 martie, s-au desfășurat lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN). A fost adoptată moţiunea „Viitorul-azi”, iniţiată de Petre Roman, care a fost reales în funcţia de lider naţional. Au izbucnit polemici dure între adepţii lui Petre Roman şi cei ai preşedintelui Ion Iliescu, pe care aripa pro-Roman nu-l mai susţinea la alegerile prezidenţiale din septembrie 1992. Adepţii lui Ion Iliescu au părăsit sala, peste alte două zile anunţându-şi demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenţia de a crea un nou partid (noua formaţiune, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, a fost înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti la data de 14 aprilie)

* În seara zilei de 28 martie, acum 19 ani (2005), trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin Mişcoci (ambii de la postul „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”) au fost declaraţi dispăruţi, la Bagdad, în Irak (după 55 de zile de captivitate, la 22 mai, cei trei jurnalişti au revenit în ţară)

* Tot într-o zi de 28 martie şi tot acum 19 ani, un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra şi având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane şi importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra

Aniversări – Comemorări

– Joia Sfântă (Cina Domnului) (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1849: S-a născut Constantin Dumitru Olănescu, dramaturg, poet şi traducător (m. 1908) – 175 de ani

– 1857: S-a născut actorul Grigore Manolescu (m. 1892)

– 1882: S-a născut inginerul Gheorghe Em. Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, staticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1888: S-a născut Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător (m. 1961)

– 1895: S-a născut Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 4.III.1895

– 1903: S-a născut Nicolae Ciorănescu, matematician şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1957)

– 1903: S-a născut pianistul Alexandru Demetriad (m. 1983)

– 1908: S-a născut Mihai C. Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog; considerat creator al şcolii române de oceanologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1999)

– 1914: S-a născut Ovidiu Constantinescu, prozator şi traducător (din literatura franceză: Stendhal, Romain Rolland, Maurice Druon, Jules Verne; din literatura rusă: Dostoievski, Repin; din alte literaturi: Taras Sevcenko, F. Cooper, Alejo Carpentier ş.a) (m. 1993) – 110 ani

– 1915: S-a născut Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (m. 1964)

– 1925: S-a născut (la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova) Victor Tulbure, poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară) (m. 1997)

– 1926: S-a născut memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la Munchen; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (m. 2003)

– 1926: A murit medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (n. 1860)

– 1932: S-a născut Alexandru Întorsureanu, director de imagine, profesor şi inovator al tehnicilor de filmare; colaborator constant al lui Gheorghe Fischer, împreună cu care a brevetat sistemul „Graphys Color” (m. 2004)

– 1935: S-a născut graficianul Nicolae Săftoiu; în perioada 1991-2000 a realizat grafica bancnotelor puse în circulaţie de Banca Naţională a României (m. 2017)

– 1936: S-a născut Nicolae Constantinescu, medic primar chirurgie generală și de ortopedie-traumatologie, profesor; a efectuat peste 8.000 de intervenții chirurgicale în domeniile chirurgiei generale, oncologiei, chirurgiei osteo-articulare, chirurgiei vasculare, urologice, endocrine, plastice și reparatorii; a instruit în domeniul tehnicilor chirurgicale peste 3.000 de rezidenţi şi 24 de serii de studenţi la disciplina de anatomie clinică, pe care a introdus-o în 1990 în învăţământul clinic medical universitar bucureştean; iniţiator al „Tratatului de Anatomie Chirurgicală şi Operatorie”

– 1939: S-a născut prozatorul Florin Bănescu (m. 2003) – 85 de ani

– 1941: A murit Aglae Pruteanu, actriță de teatru, interpretă de mare sensibilitate în roluri din teatrul universal și dramaturgie românească (n. 1866)

– 1944: A murit chimistul Petru Bogdan; a fost cel dintâi profesor de chimie fizică al primei catedre de specialitate din România (1906-1940); rector al Universităţii din Iaşi (1926-1932); membru al titular al Academiei Române din 1926 (n. 1873) – 80 de ani

– 1949: A murit violonistul și compozitorul Grigoraş (Grigore) Dinicu (n. 1889) – 75 de ani

– 1953: S-a născut pictorul Florin Stoenescu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2021)

– 1954: S-a născut Liviu Cangeopol, scriitor și jurnalist; considerat „cel mai rafinat analist politic al Exilului”; din 1989 locuiește în Statele Unite ale Americii – 70 de ani

– 1957: A murit Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945-6.XI.1947; manifestându-şi dezacordul faţă de politica guvernului Groza, la 6.XI.1947 este demis; în 1950 va fi arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1886)

– 1970: S-a născut Laura Badea (Cârlescu), fostă campioană olimpică, mondială şi europeană la floretă; a fost prima campioană olimpică din istoria sportului românesc la floretă feminin individual (Atlanta, 1996); în 2013 a fost inclusă în „Hall of Fame” a Federației Internaționale de Scrimă

– 1977: S-a născut Radu Jude, regizor, scenarist și producător de film

– 1979: A murit compozitorul Ştefan Mangoianu (n. 1922) – 45 de ani

– 1979: A murit poetul creștin Daniel Turcea (n. 1945) – 45 de ani

– 1993: A murit Victor Felea, poet, eseist şi critic literar (n. 1923)

– 1994: A murit Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, prozator, memorialist, eseist, critic literar şi poet francez de origine română; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009) (n. 1909) – 30 de ani

– 1994: A murit generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (n. 1940) – 30 de ani

– 2001: A murit geologul Ion N. Băncilă; contribuţii la studiul stratigrafiei şi tectonicii României; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1901)

– 2008: A murit Constantin Preda, arheolog, numismat şi istoric al Antichităţii; contribuţii în domeniul istoriei şi civilizaţiei geto-dacice, greco-romane şi în cel al numismaticii antice (n. 1925)

– 2008: A murit Anca Balaci, prozatoare şi traducătoare; soţia criticului şi istoricului literar Alexandru Balaci (n. 1932)

– 2012: A murit Ştefan Radof, actor, scenarist şi scriitor (n. 1934)

– 2016: A murit matematicianul şi profesorul Petru T. Mocanu; studii în domeniul teoriei geometrice a funcţiilor de o variabilă complexă; membru titular la Academiei Române din 2009 (n. 1931)

– 2019: A murit creatoarea de modă Zina Dumitrescu (nume la naștere: Zenobia Bogoș); considerată „Mama modei din România” (n. 1936, la Ismail, Regatul României) – 5 ani

– 2020: A murit actorul şi pictorul Ștefan Sileanu (n. 1939)

– 2021: A murit Constantin Simirad, primar al municipiului Iaşi în perioada 1992 – 2003, om politic și ambasador (n. 1941)

– 2022: A murit criticul şi istoricul literar, romancierul, editorul, jurnalistul și profesorul universitar Mircea Tomuş; una dintre figurile marcante ale vieții culturale sibiene, fiind primul rector post-decembrist al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu; fondatorul revistei „Transilvania” din Sibiu; a fost un caragialeolog de seamă, pe lângă monografia „Opera lui I.L. Caragiale”, a mai scris „Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis” (2002) şi masiva lucrare „Caragiale după Caragiale” (2004) (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Brasilia: Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, urmează să-l primească pe omologul său francez, Emmanuel Macron, la palatul prezidențial din Brasilia.

– Varșovia: Reuniune a guvernelor polonez şi ucrainean, cu discuţii despre problema blocajelor la frontieră

– Coreea de Sud: Alegeri pentru Adunarea Națională

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică evoluția creditelor acordate sectorului privat și a masei monetare M3 în zona euro

– Nürnberg, Germania: Publicarea cifrelor șomajului pentru luna martie de către Agenția de ocupare a forței de muncă

– New York: Posibilă condamnare pentru fraudă în dosarul fostului magnat al criptomonedelor Sam Bankman-Fried

– Washington, DC: Publicarea datelor privind PIB-ul pe anul 2023 și al patrulea trimestru (a treia și ultima estimare)

– Nairobi: Campionatul Mondial de Raliuri (WRC) – Raliul Kenyei (28 – 31 mar.)

– Barcelona: Fotbal – Women’s Champions League, returul sferturilor de finală: FC Barcelona (Spa) – Brann Bergen (Nor)

– Paris: Fotbal – Women’s Champions League, returul sferturilor de finală: Paris SG (Fra) – BK Häcken (Sue)

Aniversări – Comemorări

– 1592: S-a născut Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (m. 1670)

– 1712: A murit pictorul şi inginerul olandez Jan van der Heyden (n. 1637)

– 1750: S-a născut Francisco de Miranda, revoluţionar venezuelean care a croit drumul spre independenţă în America Latină (m. 1816)

– 1799: S-a născut medicul german Karl (Carl) Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (guşa exoftalmică) (m. 1854) – 225 de ani

– 1817: S-a născut Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, profesor italian; întemeietorul criticii literare italiene moderne (m. 1883)

– 1862: S-a născut Aristide Briand, om politic şi diplomat francez; prim-ministru şi ministru de externe în repetate rânduri; unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franţei; Premiul Nobel pentru Pace în 1926, împreună cu germanul Gustav Stresemann (m. 1932)

– 1871: S-a născut dirijorul olandez Willem Mengelberg (m. 1951)

– 1881: A murit compozitorul rus Modest Musorgski (n. 1839)

– 1884: S-a născut Edvard Beneš, om politic cehoslovac; ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste; alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948) – 140 de ani

– 1890: S-a născut Paul Whiteman, dirijor american de jazz simfonic şi violonist (m. 1967)

– 1892: S-a născut Corneille Jean François Heymans, medic şi farmacolog belgian; contribuţii la studiul mecanismelor de reglare a respiraţiei; laureat la Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1938 (m. 1968)

– 1903: S-a născut Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (m. 1991)

– 1910: A murit Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (n. 1838)

– 1913: S-a născut artista japoneză Toko Shinoda, maestră a fuziunii dintre caligrafia tradiţională japoneză şi expresionismul abstract (m. 2021)

– 1914: S-a născut scriitorul ceh Bohumil Hrabal (m. 1997) – 110 ani

– 1925: S-a născut actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (m. 1994)

– 1927: S-a născut scriitoarea suedeză Marianne Fredriksson (m. 2007)

– 1928: S-a născut matematicianul şi profesorul francez Alexandre Grothendieck, unul dintre cei mai talentaţi matematicieni ai secolului XX; a reformat geometria algebrică şi a pus bazele unei versiuni radicale a ecologiei politice (m. 2014)

– 1928: S-a născut politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei (m. 2017)

– 1930: S-a născut Jerome Isaac Friedman, fizician american de origine evreiască; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor

– 1934: S-a născut Lester Russell Brown, analist de mediu și profesor american; fondator și președinte al Institutului de Politică Planetară, organizație de cercetare non-profit din Washington, D.C.; a introdus conceptul de eco-economie; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2010 – 90 de ani

– 1936: S-a născut romancierul, eseistul, dramaturgul şi politicianul peruan Mario Vargas Llosa; Premiul Nobel pentru Literatură în 2010

– 1939: A murit istoricul italian Ettore Pais; lucrări de epigrafie, arheologie şi istorie antică; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (n. 1856) – 85 de ani

– 1941: A murit Virginia Woolf (nume la naştere: Adeline Virginia Stephen), scriitoare, critic literar şi editor britanic; una dintre cele mai mari romanciere ale secolului al XX-lea; reprezentantă de seamă a curentului modernist (n. 1882)

– 1942: S-a născut Samuel Ramey, cântăreţ american de operă (bas şi bas-bariton)

– 1943: S-a născut actriţa americană Conchata Ferrell (m. 2020)

– 1943: A murit compozitorul şi pianistul rus Serghei Rahmaninov (n. 1873)

– 1949: S-a născut Michael W. Young, biolog, genetician și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină în 2017, împreună cu Jeffrey C. Hall și Michael Rosbash, pentru descoperirile lor în controlarea mecanismelor moleculare ale ritmului circadian – 75 de ani

– 1960: S-a născut Eric-Emmanuel Schmitt, dramaturg, romancier, regizor de film și eseist franco-belgian

– 1969: A murit Dwight Eisenhower, general şi om politic republican american; comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia (1943) şi în Vestul Europei (1944-1945); comandant suprem al forţelor armate ale NATO (1951-1952); preşedinte al SUA între anii 1953 şi 1961 (n. 1890) – 55 de ani

– 1976: A murit actorul american Richard Arlen (nume la naștere: Sylvanus Richard Mattimore) (n. 1899)

– 1985: A murit pictorul francez de origine rusă Marc Chagall; stabilit în Franţa în 1923 (n. 1887)

– 1986: S-a născut Lady Gaga (nume real: Stefani Joanne Angelina Germanotta), cântăreaţă şi compozitoare americană, care a revoluţionat muzica pop; câştigătoare timp de 9 ani a premiilor Grammy

– 2004: A murit Sir Peter Ustinov, actor, regizor şi producător de film britanic (n. 1921) – 20 de ani

– 2013: A murit Richard Griffith, actor britanic de teatru, film şi televiziune (n. 1947)

– 2017: A murit acriţa germană Christine Kaufmann (n. 1945)

– 2023: A murit muzicianul, compozitorul, producătorul de discuri şi actorul japonez de renume mondial Ryuichi Sakamoto; compozitor de muzică de film; clăparul trupei de muzică electronică „Yellow Magic Orchestra”, cunoscută sub numele YMO; activist al mișcării anti-nucleare și ecologist (n. 1952) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 28 martie

Publicat de Codrin RAITA, 28 martie 2023, 05:00 / actualizat: 28 martie 2023, 14:26

S-a întâmplat într-o zi de 28 martie

* Acum 232 de ani (1791) „Supplex Libellus Valachorum”, cel dintâi program politic al românilor din Transilvania (redactat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar ş.a.), era trimis Curţii de la Viena. „Supplex Libellus Valachorum” este numele sub care a rămas în istorie memoriul naţiunii române din Transilvania din 1791, cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, care formula sintetic revendicările poporului român. Primul Supplex a fost trimis în martie 1791 de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de al doilea Supplex, o versiune mult lărgită și argumentată a primului, a fost înaintat Curții din Viena pe 30 martie 1792 de către Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, și de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei

* Cu 181 de ani în urmă (1842) avea loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena în sala Großer Redoutensaal. Wiener Philharmoniker (Orchestra Filarmonicii din Viena), una dintre cele mai renumite orchestre simfonice ale lumii, a fost fondată de O. Nicolai (împreună cu A. Schmidt şi A.J. Becher), fiind alcătuită prin cooptarea muzicienilor din orchestra de operă a curţii (membrii orchestrei sunt încă recrutaţi din Orchestra Operei de Stat din Viena)

* În urmă cu 148 de ani (1875) a fost înfiinţat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Vârciorova. După anul 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic (28.III/9.IV)

* Se împlinesc 100 de ani (1923) de când regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, votată în Parlament la 26 martie 1923 şi apreciată la vremea aceea ca fiind una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. Constituţia era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau parţial 20 de articole, introducea alte 7 articole noi şi reformula sau completa 25 de articole. Aceasta prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadre didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi. A funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, cand regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. Abandonată definitiv odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constituţia a fost înlocuită ulterior cu una după modelul sovietic

* În urmă cu 96 de ani (1927) avea loc premiera filmului „Iadeş”, prima producţie a regizorului Horia Igiroşeanu. Societatea sa „Clipa-Film” iniţiase şi prima formă a cinecluburilor româneşti, asociaţia „Amicii filmului”

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de când aveau loc primele alegeri parlamentare după instaurarea, în România, a puterii comuniste. Alegerile s-au încheiat (din cauza mijloacelor de înregimentare a populaţiei) cu câştigarea tuturor mandatelor de către FDP (Frontul Democraţiei Populare)

* În urmă cu 49 de ani (1974) Marea Adunare Naţională aproba instituirea funcţiei de preşedinte al RSR (recomandată de Plenara CC al PCR din 25-26.III.1974) şi îl alegea în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Se menţinea, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămânea tot N. Ceauşescu

* Acum 31 de ani (1992), în zilele de 28 şi 29 martie, s-au desfășurat lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN). A fost adoptată moţiunea „Viitorul-azi”, iniţiată de Petre Roman, care a fost reales în funcţia de lider naţional. Au izbucnit polemici dure între adepţii lui Petre Roman şi cei ai preşedintelui Ion Iliescu, pe care aripa pro-Roman nu-l mai susţinea la alegerile prezidenţiale din septembrie 1992. Adepţii lui Ion Iliescu au părăsit sala, peste alte două zile anunţându-şi demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenţia de a crea un nou partid (noua formaţiune, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, a fost înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti la data de 14 aprilie)

* În seara zilei de 28 martie, acum 18 ani (2005), trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin Mişcoci (ambii de la postul „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”) au fost declaraţi dispăruţi, la Bagdad, în Irak (după 55 de zile de captivitate, la 22 mai, cei trei jurnalişti au revenit în ţară)

* Tot într-o zi de 28 martie şi tot acum 18 ani, un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra şi având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane şi importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra

Aniversări – Comemorări

– 1849: S-a născut Constantin Dumitru Olănescu, dramaturg, poet şi traducător (m. 1908)

– 1857: S-a născut actorul Grigore Manolescu (m. 1892)

– 1882: S-a născut inginerul Gheorghe Em. Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, staticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1888: S-a născut Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător (m. 1961) – 135 de ani

– 1895: S-a născut Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 4.III.1895

– 1903: S-a născut Nicolae Ciorănescu, matematician şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1957) – 120 de ani

– 1903: S-a născut pianistul Alexandru Demetriad (m. 1983) – 120 de ani

– 1908: S-a născut Mihai C. Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog; considerat creator al şcolii române de oceanologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1999) – 115 ani

– 1914: S-a născut Ovidiu Constantinescu, prozator şi traducător (din literatura franceză: Stendhal, Romain Rolland, Maurice Druon, Jules Verne; din literatura rusă: Dostoievski, Repin; din alte literaturi: Taras Sevcenko, F. Cooper, Alejo Carpentier ş.a) (m. 1993)

– 1915: S-a născut Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (m. 1964)

– 1925: S-a născut (la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova) Victor Tulbure, poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară) (m. 1997)

– 1926: S-a născut memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la Munchen; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (m. 2003)

– 1926: A murit medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (n. 1860)

– 1932: S-a născut Alexandru Întorsureanu, director de imagine, profesor şi inovator al tehnicilor de filmare; colaborator constant al lui Gheorghe Fischer, împreună cu care a brevetat sistemul „Graphys Color” (m. 2004)

– 1935: S-a născut graficianul Nicolae Săftoiu; în perioada 1991-2000 a realizat grafica bancnotelor puse în circulaţie de Banca Naţională a României (m. 2017)

– 1936: S-a născut Nicolae Constantinescu, medic primar chirurgie generală și de ortopedie-traumatologie, profesor; a efectuat peste 8.000 de intervenții chirurgicale în domeniile chirurgiei generale, oncologiei, chirurgiei osteo-articulare, chirurgiei vasculare, urologice, endocrine, plastice și reparatorii; a instruit în domeniul tehnicilor chirurgicale peste 3.000 de rezidenţi şi 24 de serii de studenţi la disciplina de anatomie clinică, pe care a introdus-o în 1990 în învăţământul clinic medical universitar bucureştean; iniţiator al „Tratatului de Anatomie Chirurgicală şi Operatorie”

– 1939: S-a născut prozatorul Florin Bănescu (m. 2003)

– 1941: A murit Aglae Pruteanu (n. Aglae Theodoru), actriță de teatru, interpretă de mare sensibilitate în roluri din teatrul universal și dramaturgie românească (n. 1866)

– 1944: A murit chimistul Petru Bogdan; a fost cel dintâi profesor de chimie fizică al primei catedre de specialitate din România (1906-1940); rector al Universităţii din Iaşi (1926-1932); membru al titular al Academiei Române din 1926 (n. 1873)

– 1949: A murit violonistul și compozitorul Grigoraş (Grigore) Dinicu (n. 1889)

– 1953: S-a născut pictorul Florin Stoenescu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2021) – 70 de ani

– 1957: A murit Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945-6.XI.1947; manifestându-şi dezacordul faţă de politica guvernului Groza, la 6.XI.1947 este demis; în 1950 va fi arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1886)

– 1970: S-a născut Laura Badea (Cârlescu), fostă campioană olimpică, mondială şi europeană la floretă; a fost prima campioană olimpică din istoria sportului românesc la floretă feminin individual (Atlanta, 1996); în 2013 a fost inclusă în „Hall of Fame” a Federației Internaționale de Scrimă

– 1977: S-a născut Radu Jude, regizor, scenarist și producător de film

– 1979: A murit compozitorul Ştefan Mangoianu (n. 1922)

– 1979: A murit poetul creștin Daniel Turcea (n. 1945)

– 1993: A murit Victor Felea, poet, eseist şi critic literar (n. 1923) – 30 de ani

– 1994: A murit Eugen Ionescu, dramaturg, prozator, memorialist, eseist, critic literar şi poet francez de origine română; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009) (n. 1909)

– 1994: A murit generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (n. 1940)

– 2001: A murit geologul Ion N. Băncilă; contribuţii la studiul stratigrafiei şi tectonicii României; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1901)

– 2008: A murit Constantin Preda, arheolog, numismat şi istoric al Antichităţii; contribuţii în domeniul istoriei şi civilizaţiei geto-dacice, greco-romane şi în cel al numismaticii antice (n. 1925) – 15 ani

– 2008: A murit Anca Balaci, prozatoare şi traducătoare; soţia criticului şi istoricului literar Alexandru Balaci (n. 1932) – 15 ani

– 2012: A murit Ştefan Radof, actor, scenarist şi scriitor (n. 1934)

– 2016: A murit matematicianul şi profesorul Petru T. Mocanu; studii în domeniul teoriei geometrice a funcţiilor de o variabilă complexă; membru titular la Academiei Române din 2009 (n. 1931)

– 2019: A murit creatoarea de modă Zina Dumitrescu (nume la naștere: Zenobia Bogoș); considerată „Mama modei din România” (n. 1936, Ismail, Regatul României)

– 2020: A murit actorul şi pictorul Ștefan Sileanu (n. 1939)

– 2021: A murit Constantin Simirad, primar al municipiului Iaşi în perioada 1992 – 2003, om politic și ambasador (n. 1941)

– 2022: A murit criticul şi istoricul literar, romancierul, editorul, jurnalistul și profesorul universitar Mircea Tomuş; una dintre figurile marcante ale vieții culturale sibiene, fiind primul rector post-decembrist al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu; fondatorul revistei „Transilvania” din Sibiu; a fost un caragialeolog de seamă, pe lângă monografia „Opera lui I.L. Caragiale”, a mai scris „Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis” (2002) şi masiva lucrare „Caragiale după Caragiale” (2004) (n. 1934) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie (Energie)

– Beijing: Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, se va întâlni cu președintele chinez, Xi Jinping

– New York: Dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU privind lupta împotriva terorismului

– Ottawa: Guvernul canadian își prezintă bugetul

– Bali, Indonezia: Prima reuniune a adjuncților din finanțe și bănci centrale ale ASEAN+3 (28 – 29 mar.)

– Marseille, Franța: Summitul Human Brain Project (28 – 31 mar.)

-Marseille: Noua examinare a disputei dintre antrenorul argentinian Marcelo Bielsa și OM

-Madrid: Un fiu al președintelui Guineei Ecuatoriale, acuzat că a răpit și torturat doi cetățeni spanioli, citat de instanțe

– Paris: Decizia Curții de Casație privind extrădarea a zece foști activiști italieni revendicată de Italia

– Londra: Audierea guvernatorului Băncii Angliei la Comisia parlamentară de trezorerie privind falimentul SVB

– Tangier, Maroc: Audiere în dosarul Bouthier în fața Camerei Penale de Primă Instanță la Curtea de Apel din Tangier

– Madrid: Un fiu al președintelui Guineei Ecuatoriale, acuzat că a răpit și torturat doi cetățeni spanioli, este citat de instanțe

– Paris: Deschiderea pentru public a expoziției Manet/Degas la Musée d’Orsay (28 mar. – 23 iul.)

Aniversări – Comemorări

– 1592: S-a născut Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (m. 1670)

– 1712: A murit pictorul şi inginerul olandez Jan van der Heyden (n. 1637)

– 1750: S-a născut Francisco de Miranda, revoluţionar venezuelean care a croit drumul spre independenţă în America Latină (m. 1816)

– 1799: S-a născut medicul german Karl (Carl) Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (guşa exoftalmică) (m. 1854)

– 1817: S-a născut Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, profesor italian; întemeietorul criticii literare italiene moderne (m. 1883)

– 1862: S-a născut Aristide Briand, om politic şi diplomat francez; prim-ministru şi ministru de externe în repetate rânduri; unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franţei; Premiul Nobel pentru Pace în 1926, împreună cu germanul Gustav Stresemann (m. 1932)

– 1871: S-a născut dirijorul olandez Willem Mengelberg (m. 1951)

– 1881: A murit compozitorul rus Modest Musorgski (n. 1839)

– 1884: S-a născut Edvard Beneš, om politic cehoslovac; ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste; alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1890: S-a născut Paul Whiteman, dirijor american de jazz simfonic şi violonist (m. 1967)

– 1892: S-a născut Corneille Jean François Heymans, medic şi farmacolog belgian; contribuţii la studiul mecanismelor de reglare a respiraţiei; laureat la Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1938 (m. 1968)

– 1903: S-a născut Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (m. 1991) – 120 de ani

– 1910: A murit Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (n. 1838)

– 1913: S-a născut artista japoneză Toko Shinoda, maestră a fuziunii dintre caligrafia tradiţională japoneză şi expresionismul abstract (m. 2021) – 110 ani

– 1914: S-a născut scriitorul ceh Bohumil Hrabal (m. 1997)

– 1925: S-a născut actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (m. 1994)

– 1927: S-a născut scriitoarea suedeză Marianne Fredriksson (m. 2007)

– 1928: S-a născut matematicianul şi profesorul francez Alexandre Grothendieck, unul dintre cei mai talentaţi matematicieni ai secolului XX; a reformat geometria algebrică şi a pus bazele unei versiuni radicale a ecologiei politice (m. 2014) – 95 de ani

– 1928: S-a născut politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei (m. 2017) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Jerome Isaac Friedman, fizician american de origine evreiască; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor

– 1934: S-a născut Lester Russell Brown, analist de mediu și profesor american; fondator și președinte al Institutului de Politică Planetară, organizație de cercetare non-profit din Washington, D.C.; a introdus conceptul de eco-economie; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2010

– 1936: S-a născut romancierul, eseistul, dramaturgul şi politicianul peruan Mario Vargas Llosa; Premiul Nobel pentru Literatură în 2010

– 1939: A murit istoricul italian Ettore Pais; lucrări de epigrafie, arheologie şi istorie antică; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (n. 1856)

– 1941: A murit Virginia Woolf (nume la naştere: Adeline Virginia Stephen), scriitoare, critic literar şi editor britanic; una dintre cele mai mari romanciere ale secolului al XX-lea; reprezentantă de seamă a curentului modernist (n. 1882)

– 1942: S-a născut Samuel Ramey, cântăreţ american de operă (bas şi bas-bariton)

– 1943: S-a născut actriţa americană Conchata Ferrell (m. 2020) – 80 de ani

– 1943: A murit compozitorul şi pianistul rus Serghei Rahmaninov (n. 1873) – 80 de ani

– 1949: S-a născut Michael W. Young, biolog, genetician și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină în 2017, împreună cu Jeffrey C. Hall și Michael Rosbash, pentru descoperirile lor în controlarea mecanismelor moleculare ale ritmului circadian

– 1960: S-a născut Eric-Emmanuel Schmitt, dramaturg, romancier, regizor de film și eseist franco-belgian

– 1969: A murit Dwight Eisenhower, general şi om politic republican american; comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia (1943) şi în Vestul Europei (1944-1945); comandant suprem al forţelor armate ale NATO (1951-1952); preşedinte al SUA între anii 1953 şi 1961 (n. 1890)

– 1976: A murit actorul american Richard Arlen (nume la naștere: Sylvanus Richard Mattimore) (n. 1899)

– 1985: A murit pictorul francez de origine rusă Marc Chagall; stabilit în Franţa în 1923 (n. 1887)

– 1986: S-a născut Lady Gaga (nume real: Stefani Joanne Angelina Germanotta), cântăreaţă şi compozitoare americană, care a revoluţionat muzica pop; câştigătoare timp de 9 ani a premiilor Grammy

– 2004: A murit Sir Peter Ustinov, actor, regizor şi producător de film britanic (n. 1921)

– 2013: A murit Richard Griffith, actor britanic de teatru, film şi televiziune (n. 1947) – 10 ani

– 2017: A murit acriţa germană Christine Kaufmann (n. 1945)

Calendarul zilei – 28 martie

Publicat de Codrin RAITA, 28 martie 2022, 05:00 / actualizat: 29 martie 2022, 14:06

S-a întâmplat într-o zi de 28 martie

* Acum 231 de ani (1791) „Supplex Libellus Valachorum”, cel dintâi program politic al românilor din Transilvania (redactat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar ş.a.), era trimis Curţii de la Viena. „Supplex Libellus Valachorum” este numele sub care a rămas în istorie memoriul naţiunii române din Transilvania din 1791, cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, care formula sintetic revendicările poporului român. Primul Supplex a fost trimis în martie 1791 de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de al doilea Supplex, o versiune mult lărgită și argumentată a primului, a fost înaintat Curții din Viena pe 30 martie 1792 de către Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, și de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei

* Se împlinesc 180 de ani (1842) de la primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena în sala Großer Redoutensaal. Wiener Philharmoniker (Orchestra Filarmonicii din Viena), una dintre cele mai renumite orchestre simfonice ale lumii, a fost fondată de O. Nicolai (împreună cu A. Schmidt şi A.J. Becher), fiind alcătuită prin cooptarea muzicienilor din orchestra de operă a curţii (membrii orchestrei sunt încă recrutaţi din Orchestra Operei de Stat din Viena)

* În urmă cu 147 de ani (1875) a fost înfiinţat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Vârciorova. După anul 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic (28.III/9.IV)

* Cu 99 de ani în urmă (1923) regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, votată în Parlament la 26 martie 1923 şi apreciată la vremea aceea ca fiind una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. Constituţia era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau parţial 20 de articole, introducea alte 7 articole noi şi reformula sau completa 25 de articole. Aceasta prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadre didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi. A funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, cand regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. Abandonată definitiv odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constituţia a fost înlocuită ulterior cu una după modelul sovietic

* Se împlinesc 95 de ani (1927) de la premiera filmului „Iadeş”, prima producţie a regizorului Horia Igiroşeanu. Societatea sa „Clipa-Film” iniţiase şi prima formă a cinecluburilor româneşti, asociaţia „Amicii filmului”

* Cu 74 de ani în urmă (1948) aveau loc primele alegeri parlamentare după instaurarea, în România, a puterii comuniste. Alegerile s-au soldat (datorită mijloacelor de înregimentare a populaţiei) cu câştigarea tuturor mandatelor de către FDP (Frontul Democraţiei Populare)

* În urmă cu 48 de ani (1974) Marea Adunare Naţională aproba instituirea funcţiei de preşedinte al RSR (recomandată de Plenara CC al PCR din 25-26.III.1974) şi îl alegea în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Se menţinea, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămânea tot N. Ceauşescu

* Se împlinesc 30 de ani (1992), de când, în zilele de 28 şi 29 martie, au avut loc lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN). A fost adoptată moţiunea „Viitorul-azi”, iniţiată de Petre Roman, care a fost reales în funcţia de lider naţional. Au izbucnit polemici dure între adepţii lui Petre Roman şi cei ai preşedintelui Ion Iliescu, pe care aripa pro-Roman nu-l mai susţinea la alegerile prezidenţiale din septembrie 1992. Adepţii lui Ion Iliescu au părăsit sala, peste alte două zile anunţându-şi demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenţia de a crea un nou partid (noua formaţiune, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, a fost înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti la data de 14 aprilie)

* În seara zilei de 28 martie, acum 17 ani (2005), trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin Mişcoci (ambii de la postul „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”) au fost declaraţi dispăruţi, la Bagdad, în Irak (după 55 de zile de captivitate, la 22 mai, cei trei jurnalişti au revenit în ţară)

* Tot într-o zi de 28 martie şi tot acum 17 ani, un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra şi având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane şi importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra

Aniversări – Comemorări

– 1849: S-a născut Constantin Dumitru Olănescu, dramaturg, poet şi traducător (m. 1908)

– 1857: S-a născut actorul Grigore Manolescu (m. 1892) – 165 de ani

– 1882: S-a născut inginerul Gheorghe Em. Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, staticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937) – 140 de ani

– 1888: S-a născut Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător (m. 1961)

– 1895: S-a născut Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 4.III.1895

– 1903: S-a născut Nicolae Ciorănescu, matematician şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1957)

– 1903: S-a născut pianistul Alexandru Demetriad (m. 1983)

– 1908: S-a născut Mihai C. Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog; considerat creator al şcolii române de oceanologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1999)

– 1914: S-a născut Ovidiu Constantinescu, prozator şi traducător (din literatura franceză: Stendhal, Romain Rolland, Maurice Druon, Jules Verne; din literatura rusă: Dostoievski, Repin; din alte literaturi: Taras Sevcenko, F. Cooper, Alejo Carpentier ş.a) (m. 1993)

– 1915: S-a născut Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (m. 1964)

– 1925: S-a născut (la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova) Victor Tulbure, poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară) (m. 1997)

– 1926: S-a născut memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la Munchen; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (m. 2003)

– 1926: A murit medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (n. 1860)

– 1932: S-a născut Alexandru Întorsureanu, director de imagine, profesor şi inovator al tehnicilor de filmare; colaborator constant al lui Gheorghe Fischer, împreună cu care a brevetat sistemul „Graphys Color” (m. 2004) – 90 de ani

– 1935: S-a născut graficianul Nicolae Săftoiu; în perioada 1991-2000 a realizat grafica bancnotelor puse în circulaţie de Banca Naţională a României (m. 2017)

– 1936: S-a născut Nicolae Constantinescu, medic primar chirurgie generală și de ortopedie-traumatologie, profesor; a efectuat peste 8.000 de intervenții chirurgicale în domeniile chirurgiei generale, oncologiei, chirurgiei osteo-articulare, chirurgiei vasculare, urologice, endocrine, plastice și reparatorii; a instruit în domeniul tehnicilor chirurgicale peste 3.000 de rezidenţi şi 24 de serii de studenţi la disciplina de anatomie clinică, pe care a introdus-o în 1990 în învăţământul clinic medical universitar bucureştean; iniţiator al „Tratatului de Anatomie Chirurgicală şi Operatorie”

– 1939: S-a născut prozatorul Florin Bănescu (m. 2003)

– 1941: A murit Aglae Pruteanu (n. Aglae Theodoru), actriță de teatru, interpretă de mare sensibilitate în roluri din teatrul universal și dramaturgie românească (n. 1866)

– 1944: A murit chimistul Petru Bogdan; a fost cel dintâi profesor de chimie fizică al primei catedre de specialitate din România (1906-1940); rector al Universităţii din Iaşi (1926-1932); membru al titular al Academiei Române din 1926 (n. 1873)

– 1949: A murit violonistul și compozitorul Grigoraş (Grigore) Dinicu (n. 1889)

– 1953: S-a născut pictorul Florin Stoenescu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2021)

– 1957: A murit Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945-6.XI.1947; manifestându-şi dezacordul faţă de politica guvernului Groza, la 6.XI.1947 este demis; în 1950 va fi arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1886) – 65 de ani

– 1970: S-a născut Laura Badea (Cârlescu), fostă campioană olimpică, mondială şi europeană la floretă; a fost prima campioană olimpică din istoria sportului românesc la floretă feminin individual (Atlanta, 1996); în 2013 a fost inclusă în „Hall of Fame” a Federației Internaționale de Scrimă

– 1977: S-a născut Radu Jude, regizor, scenarist și producător de film – 45 de ani

– 1979: A murit compozitorul Ştefan Mangoianu (n. 1922)

– 1979: A murit poetul creștin Daniel Turcea (n. 1945)

– 1993: A murit Victor Felea, poet, eseist şi critic literar (n. 1923)

– 1994: A murit Eugen Ionescu, dramaturg, prozator, memorialist, eseist, critic literar şi poet francez de origine română; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009) (n. 1909)

– 1994: A murit generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (n. 1940)

– 2001: A murit geologul Ion N. Băncilă; contribuţii la studiul stratigrafiei şi tectonicii României; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1901)

– 2008: A murit Constantin Preda, arheolog, numismat şi istoric al Antichităţii; contribuţii în domeniul istoriei şi civilizaţiei geto-dacice, greco-romane şi în cel al numismaticii antice (n. 1925)

– 2008: A murit Anca Balaci, prozatoare şi traducătoare; soţia criticului şi istoricului literar Alexandru Balaci (n. 1932)

– 2012: A murit Ştefan Radof, actor, scenarist şi scriitor (n. 1934) – 10 ani

– 2016: A murit matematicianul şi profesorul Petru T. Mocanu; studii în domeniul teoriei geometrice a funcţiilor de o variabilă complexă; membru titular la Academiei Române din 2009 (n. 1931)

– 2019: A murit creatoarea de modă Zina Dumitrescu (nume la naștere: Zenobia Bogoș); considerată „Mama modei din România” (n. 1936, Ismail, Regatul României)

– 2020: A murit actorul şi pictorul Ștefan Sileanu (n. 1939)

– 2021: A murit Constantin Simirad, primar al municipiului Iaşi în perioada 1992 – 2003, om politic și ambasador (n. 1941) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea extraordinară a Consiliului Justiție și Afaceri Interne

– Berlin: Summit-ul forumului politic „Soluții globale”, online (28 – 29 mar.)

– Washington: Președintele american Joe Biden găzduiește un summit special cu liderii ASEAN. Blocul este alcătuit din Brunei, Cambodgia, Indonezia, Laos, Malaysia, Myanmar, Filipine, Timorul de Est, Thailanda și Singapore (28 – 29 mar.)

– Lima: Sesiune plenară a Parlamentului pentru a dezbate argumentele incapacității morale a președintelui Pedro Castillo

– Quito: Conferința Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU pentru America Latină și Caraibe (28 mar. – 1 apr.)

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Papa Francisc urmează să primească o delegație de indigeni canadieni

– Madrid: Conferința privind locuințele pentru a pune capăt lipsei de adăpost

– Bogotá: Audierea în fața unui tribunal de pace a foștilor lideri ai Farc acuzați de răpire (28 mar. – 1 apr.)

– Johannesburg, Africa de Sud: Conferință de presă privind raportul anual al Amnesty International

– China: Conferinţă de presă online de prezentare a Raportului anual Huawei 2021 – pe www.huawei.com , paginile de Facebook, Twitter, YouTube, ora locală 10:30

– Reprezentanții mass-media sunt invitați să participe la o sesiune virtuală de întrebări și răspunsuri – ora 13:30 BST/14:30 CEST, cu experți în ceea ce privește contribuția europeană la misiunea Artemis, modulul european de servicii (ESM) și nava spațială Orion. Invitați: Philippe Deloo, managerul proiectului Orion al ESA; Didier Radola, manager de program Airbus ESM Orion

Aniversări – Comemorări

– 1592: S-a născut Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (m. 1670) – 430 de ani

– 1712: A murit pictorul şi inginerul olandez Jan van der Heyden (n. 1637) – 310 ani

– 1750: S-a născut Francisco de Miranda, revoluţionar venezuelean care a croit drumul spre independenţă în America Latină (m. 1816)

– 1799: S-a născut medicul german Karl (Carl) Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (guşa exoftalmică) (m. 1854)

– 1817: S-a născut Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, profesor italian; întemeietorul criticii literare italiene moderne (m. 1883) – 205 ani

– 1862: S-a născut Aristide Briand, om politic şi diplomat francez; prim-ministru şi ministru de externe în repetate rânduri; unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franţei; Premiul Nobel pentru pace pe 1926, împreună cu germanul Gustav Stresemann (m. 1932) – 160 de ani

– 1871: S-a născut dirijorul olandez Willem Mengelberg (m. 1951)

– 1881: A murit compozitorul rus Modest Musorgski (n. 1839)

– 1884: S-a născut Edvard Beneš, om politic cehoslovac; ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste; alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1890: S-a născut Paul Whiteman, dirijor american de jazz simfonic şi violonist (m. 1967)

– 1892: S-a născut Corneille Jean François Heymans, medic şi farmacolog belgian; contribuţii la studiul mecanismelor de reglare a respiraţiei; laureat la Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1938 (m. 1968) – 130 de ani

– 1903: S-a născut Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (m. 1991)

– 1910: A murit Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (n. 1838)

– 1914: S-a născut scriitorul ceh Bohumil Hrabal (m. 1997)

– 1925: S-a născut actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (m. 1994)

– 1927: S-a născut scriitoarea suedeză Marianne Fredriksson (m. 2007) – 95 de ani

– 1928: S-a născut matematicianul şi profesorul francez Alexandre Grothendieck, unul dintre cei mai talentaţi matematicieni ai secolului XX; a reformat geometria algebrică şi a pus bazele unei versiuni radicale a ecologiei politice (m. 2014)

– 1928: S-a născut politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei (m. 2017)

– 1930: S-a născut Jerome Isaac Friedman, fizician american de origine evreiască; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor

– 1934: S-a născut Lester Russell Brown, analist de mediu și profesor american; fondator și președinte al Institutului de Politică Planetară, organizație de cercetare non-profit din Washington, D.C.; a introdus conceptul de eco-economie; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2010

– 1936: S-a născut romancierul, eseistul, dramaturgul şi politicianul peruan Mario Vargas Llosa; Premiul Nobel pentru literatură pe 2010

– 1939: A murit istoricul italian Ettore Pais; lucrări de epigrafie, arheologie şi istorie antică; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (n. 1856)

– 1941: A murit Virginia Woolf (nume la naştere: Adeline Virginia Stephen), scriitoare, critic literar şi editor britanic; una dintre cele mai mari romanciere ale secolului al XX-lea; reprezentantă de seamă a curentului modernist (n. 1882)

– 1942: S-a născut Samuel Ramey, cântăreţ american de operă (bas şi bas-bariton) – 80 de ani

– 1943: S-a născut actriţa americană Conchata Ferrell (m. 2020)

– 1943: A murit compozitorul şi pianistul rus Serghei Rahmaninov (n. 1873)

– 1949: S-a născut Michael W. Young, biolog, genetician și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină pe 2017, împreună cu Jeffrey C. Hall și Michael Rosbash, pentru descoperirile lor în controlarea mecanismelor moleculare ale ritmului circadian

– 1960: S-a născut Eric-Emmanuel Schmitt, dramaturg, romancier, regizor de film și eseist franco-belgian

– 1969: A murit Dwight Eisenhower, general şi om politic republican american; comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia (1943) şi în Vestul Europei (1944-1945); comandant suprem al forţelor armate ale NATO (1951-1952); preşedinte al SUA între anii 1953 şi 1961 (n. 1890)

– 1976: A murit actorul american Richard Arlen (nume la naștere: Sylvanus Richard Mattimore) (n. 1899)

– 1985: A murit pictorul francez de origine rusă Marc Chagall; stabilit în Franţa în 1923 (n. 1887)

– 1986: S-a născut Lady Gaga (nume real: Stefani Joanne Angelina Germanotta), cântăreaţă şi compozitoare americană, care a revoluţionat muzica pop; câştigătoare timp de 9 ani a premiilor Grammy

– 2004: A murit Sir Peter Ustinov, actor, regizor şi producător de film britanic (n. 1921)

– 2013: A murit Richard Griffith, actor britanic de teatru, film şi televiziune (n. 1947)

– 2017: A murit acriţa germană Christine Kaufmann (n. 1945) – 5 an

Calendarul zilei – 28 martie

Publicat de Codrin RAITA, 28 martie 2021, 05:00 / actualizat: 28 martie 2021, 13:13

EVENIMENTE INTERNE

– Mass-Media, Publicitate

* Între 1 și 31 martie, zilnic între orele 10:00 și 21:00, Radio România invită cititorii pasionați la o nouă întâlnire cu lumea cărții, pe www.gaudeamus.ro  și pagina de Facebook Radio România Gaudeamus. Organizată într-o formulă fără precedent, ca durată și dinamică, ediția martie 2021 a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România înlocuiește în calendarul anual tradiționala ediție craioveană. Târgul Gaudeamus Radio România își păstrează caracterul generalist, din punctul de vedere al ofertei de carte prezentate, dar durata acestei ediții permite, în premieră, adoptarea unor tematici distincte, ilustrate în special prin intermediul evenimentelor propuse de către participanți și prin genurile literare pe care le vor promova cu precădere în fiecare interval, adaptate la temele propuse. Astfel, primele zile ale târgului – 1 – 8 martie – sunt dedicate scriitoarelor și literaturii adresate publicului feminin, următorul interval (9 – 15 martie) va fi rezervat în special cărții de non-ficțiune, fără a exclude însă alte genuri literare, iar perioada 16 – 21 martie va fi revendicată de poezie și ficțiune, în onoarea Zilei Internaționale a Poeziei sărbătorite anual pe 21 martie. Ultimele zile a târgului vor fi dedicate cărții pentru copii și proiectelor de tip „Școala altfel” (24 – 31 martie). Programul zilei:

• ora 12:00 – Editura Paralela 45 organizează prezentarea lucrării „Evaluarea Națională 2021 la finalul clasei a IV-a. 20 de teste după modelul M.E.C. pentru probele de limba română și matematică”, de Mirabela-Elena Băleanu, Andreea-Elena Ene, Adrian-Petrica Grigore, Roxana Mammadov, Doina Nicolae, Ana-Cornelia Robu și Andreea-Florina Smeureanu. Prezentare și o secvență demonstrativă cu Andrei Bogdan, elev în clasa a IV- a, la o școală din București
• ora 20:50 – Editura Casa Radio – Radio România transmite „Noapte bună, copii!”

– Cultură

* Fundația Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA, organizează în perioada de 27 – 29 martie, ediția a IV-a a Festivalului de conferințe „Despre lumea în care trăim”, exclusiv online şi va putea fi urmărită live de oriunde din România și din lume. Radu Paraschivescu, Valentin Naumescu, Ioana Pârvulescu și Sorin Ioniță sunt invitații care vor susține conferințele din cadrul celei de-a patra ediții a Festivalului „Despre lumea în care trăim”. Partenerii lor în dialogurile în profunzime, din partea a doua a fiecărei conferințe vor fi Cătălin Striblea, Ovidiu Nahoi, Cătălin Ștefănescu și Marian Voicu. Biletele: https://eventbook.ro/…/festivalul-de-conferinte-despre…   Programul zilei:

• ora 11:30 – Conferința susținută de scriitoarea Ioana Pârvulescu, cu tema: „Librăriile: de unde și până unde? Din istoria romantică a cărților”, urmată de un dialog în profunzime cu Cătălin Ștefănescu, realizatorul emisiunii Garantat 100%
• ora 17:00 – Conferința susținută de Sorin Ioniță, „Ce ne desparte de o Românie normală”, urmată de un dialog cu Marian Voicu

* Cluj-Napoca: Programul ultimului focus din Retrospectiva 7, discuțiile principale care au marcat cei 7 ani de existență Reactor. Programul zilei:

• ora 20:00 – „Introspecție” – eveniment live transmis online

* Iași: Ateneul Național din Iași prezintă spectacolul „O poveste de familie” – ora 11:00, în Sala Mare de Spectacole „Radu Beligan”. Spectacol oferit de Art You School. Bilete pe: https://www.ateneuiasi.ro/class/o-poveste-de-familie-2 / sau la casieria Ateneului

– Sport

* Naţionala României va înfrunta Germania, în faza grupelor din preliminariile Cupei Mondiale de fotbal din 2022 – ora 21:45, pe Arena Națională

– S-a întâmplat într-o zi de 28 martie

* Se împlinesc 230 de ani (1791) de când „Supplex Libellus Valachorum”, cel dintâi program politic al românilor din Transilvania (redactat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar ş.a.), era trimis Curţii de la Viena. „Supplex Libellus Valachorum” este numele sub care a rămas în istorie memoriul naţiunii române din Transilvania din 1791, cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, care formula sintetic revendicările poporului român. Primul Supplex a fost trimis în martie 1791 de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de al doilea Supplex, o versiune mult lărgită și argumentată a primului, a fost înaintat Curții din Viena pe 30 martie 1792 de către Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, și de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei

* Cu 179 de ani în urmă (1842) a avut loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena în sala Großer Redoutensaal. Wiener Philharmoniker (Orchestra Filarmonicii din Viena), una dintre cele mai renumite orchestre simfonice ale lumii, a fost fondată de O. Nicolai (împreună cu A. Schmidt şi A.J. Becher), fiind alcătuită prin cooptarea muzicienilor din orchestra de operă a curţii (membrii orchestrei sunt încă recrutaţi din Orchestra Operei de Stat din Viena)

* În urmă cu 146 de ani (1875) a fost înfiinţat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Varcioroava. După anul 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic (28.III/9.IV)

* Cu 98 de ani în urmă (1923) regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, votată în Parlament la 26 martie 1923 şi apreciată la vremea aceea ca fiind una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. Constituţia era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau parţial 20 de articole, introducea alte 7 articole noi şi reformula sau completa 25 de articole. Aceasta prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadre didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi. A funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, cand regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. Abandonată definitiv odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constituţia a fost înlocuită ulterior cu una după modelul sovietic

* Acum 94 de ani (1927) avea loc premiera filmului „Iadeş”, prima producţie a regizorului Horia Igiroşeanu. Societatea sa „Clipa-Film” iniţiase şi prima formă a cinecluburilor româneşti, asociaţia „Amicii filmului”

* Cu 73 de ani în urmă (1948) aveau loc primele alegeri parlamentare după instaurarea, în România, a puterii comuniste. Alegerile s-au soldat (datorită mijloacelor de înregimentare a populaţiei) cu câştigarea tuturor mandatelor de către FDP (Frontul Democraţiei Populare)

* În urmă cu 47 de ani (1974) Marea Adunare Naţională aproba instituirea funcţiei de preşedinte al RSR (recomandată de plenara CC al PCR din 25-26.III.1974) şi îl alegea în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Se menţinea, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămânea tot N. Ceauşescu

* Cu 29 de ani în urmă (1992), în zilele de 28 şi 29 martie, au avut loc lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN). A fost adoptată moţiunea „Viitorul-azi”, iniţiată de Petre Roman, care a fost reales în funcţia de lider naţional. Au izbucnit polemici dure între adepţii lui Petre Roman şi cei ai preşedintelui Ion Iliescu, pe care aripa pro-Roman nu-l mai susţinea la alegerile prezidenţiale din septembrie 1992. Adepţii lui Ion Iliescu au părăsit sala, peste alte două zile anunţându-şi demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenţia de a crea un nou partid (noua formaţiune, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, a fost înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti la data de 14 aprilie)

* În seara zilei de 28 martie, acum 16 ani (2005), trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin Mişcoci (ambii de la postul „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”) au fost declaraţi dispăruţi, la Bagdad, în Irak (după 55 de zile de captivitate, la 22 mai, cei trei jurnalişti au revenit în ţară)

* Tot într-o zi de 28 martie şi tot acum 16 ani, un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra şi având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane şi importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra

Aniversări – Comemorări 

– Duminica Floriilor (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 28.III.- 3.IV: Pesah, sărbătoare mozaică (a început în seara zilei de 27 martie, după asfinţitul soarelui)

– Se trece la ora de vară (GMT+3); prin Ordonanţa de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României ora de vară este corelată cu orarul practicat în statele Uniunii Europene; astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00; orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (25 octombrie 2015). NOTĂ: În România ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea ei s-a produs în 1979. Până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie. NOTĂ: Parlamentul European a votat în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit acestei propuneri, fiecare stat membru al UE va decide în 2021 pe ce oră va rămâne – ora standard sau ora de vară. Ţările care decid să menţină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Cele care preferă să rămână la ora standard îşi vor schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021. Dacă Comisia Europeană sesizează probleme cu implementarea, poate dispune o întârziere de 12 luni

– 1849: S-a născut Constantin Dumitru Olănescu, dramaturg, poet şi traducător (m. 1908)

– 1857: S-a născut actorul Grigore Manolescu (m. 1892)

– 1885: S-a născut inginerul Gheorghe Em. Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, staticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1888: S-a născut Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător (m. 1961)

– 1895: S-a născut Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) menționează naşterea la 4 martie 1895, iar moartea la 7 noiembrie 1984

– 1903: S-a născut Nicolae Ciorănescu, matematician şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1957)

– 1903: S-a născut pianistul Alexandru Demetriad (m. 1983)

– 1908: S-a născut Mihai C. Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog; considerat creator al şcolii române de oceanologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1999)

– 1914: S-a născut Ovidiu Constantinescu, prozator şi traducător (din literatura franceză: Stendhal, Romain Rolland, Maurice Druon, Jules Verne; din literatura rusă: Dostoievski, Repin; din alte literaturi: Taras Sevcenko, F. Cooper, Alejo Carpentier ş.a) (m. 1993)

– 1915: S-a născut Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (m. 1964)

– 1925: S-a născut (la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova) Victor Tulbure, poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară) (m. 1997)

– 1926: S-a născut memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la Munchen; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (m. 2003) – 95 de ani

– 1926: A murit medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (n. 1860) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Alexandru Întorsureanu, director de imagine, profesor şi inovator al tehnicilor de filmare; colaborator constant al lui Gheorghe Fischer, împreună cu care a brevetat sistemul „Graphys Color” (m. 2004)

– 1935: S-a născut graficianul Nicolae Săftoiu; în perioada 1991-2000 a realizat grafica bancnotelor puse în circulaţie de Banca Naţională a României (m. 2017)

– 1939: S-a născut prozatorul Florin Bănescu (m. 2003)

– 1941: A murit Aglae Pruteanu (n. Aglae Theodoru), actriță de teatru, interpretă de mare sensibilitate în roluri din teatrul universal și dramaturgie românească (n. 1866) – 80 de ani

– 1944: A murit chimistul Petru Bogdan; a fost cel dintâi profesor de chimie fizică al primei catedre de specialitate din România (1906-1940); rector al Universităţii din Iaşi (1926-1932); membru al titular al Academiei Române din 1926 (n. 1873)

– 1949: A murit violonistul și compozitorul Grigoraş (Grigore) Dinicu (n. 1889)

– 1953: S-a născut pictorul Florin Stoenescu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2021)

– 1957: A murit Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945-6.XI.1947; manifestându-şi dezacordul faţă de politica guvernului Groza, la 6.XI.1947 este demis; în 1950 va fi arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1886)

– 1970: S-a născut Laura Badea (Cârlescu), fostă campioană olimpică, mondială şi europeană la floretă; a fost prima campioană olimpică din istoria sportului românesc la floretă feminin individual (Atlanta, 1996); în 2013 a fost inclusă în „Hall of Fame” a Federației Internaționale de Scrimă

– 1979: A murit compozitorul Ştefan Mangoianu (n. 1922)

– 1979: A murit poetul creștin Daniel Turcea (n. 1945)

– 1993: A murit Victor Felea, poet, eseist şi critic literar (n. 1923)

– 1994: A murit Eugen Ionescu, dramaturg, prozator, memorialist, eseist, critic literar şi poet francez de origine română; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009) (n. 1909)

– 1994: A murit generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (n. 1940)

– 2001: A murit geologul Ion N. Băncilă; contribuţii la studiul stratigrafiei şi tectonicii României; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1901) – 20 de ani

– 2008: A murit Anca Balaci, prozatoare şi traducătoare; soţia criticului şi istoricului literar Alexandru Balaci (n. 1932)

– 2008: A murit Constantin Preda, arheolog, numismat şi istoric al Antichităţii; contribuţii în domeniul istoriei şi civilizaţiei geto-dacice, greco-romane şi în cel al numismaticii antice (n. 1925)

– 2012: A murit Ştefan Radof, actor, scenarist şi scriitor (n. 1934)

– 2016: A murit matematicianul şi profesorul Petru T. Mocanu; studii în domeniul teoriei geometrice a funcţiilor de o variabilă complexă; membru titular la Academiei Române din 2009 (n. 1931) – 5 ani

– 2019: A murit creatoarea de modă Zina Dumitrescu (nume la naștere: Zenobia Bogoș); considerată „Mama modei din România” (n. 1936, Ismail, Regatul României)

– 2020: A murit actorul şi pictorul Ștefan Sileanu (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bangkok, Thailanda: Alegeri municipale

– Turkmenistan: Alegeri legislative

– Taipei: Vizita președintelui Republicii Palau, Surangel Whipps Jr., în Taiwan

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Deschiderea zborurilor directe cu Etihad către Tel Aviv

– Sharm El-Sheikh, Egipt: Sosirea primului zbor rusesc către peninsula Sinai, după cinci ani de întrerupere

– New Delhi, India: Holi, festivalul culorilor (28 – 29 mar.)

Aniversări – Comemorări 

– 1592: S-a născut Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (m. 1670)

– 1712: A murit pictorul şi inginerul olandez Jan van der Heyden (n. 1637)

– 1750: S-a născut Francisco de Miranda, revoluţionar venezuelean care a croit drumul spre independenţă în America Latină (m. 1816)

– 1799: S-a născut medicul german Karl (Carl) Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (guşa exoftalmică) (m. 1854)

– 1817: S-a născut Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, profesor italian; întemeietorul criticii literare italiene moderne (m. 1883)

– 1862: S-a născut Aristide Briand, om politic şi diplomat francez; prim-ministru şi ministru de externe în repetate rânduri; unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franţei; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1926, împreună cu germanul Gustav Stresemann (m. 1932)

– 1871: S-a născut dirijorul olandez Willem Mengelberg (m. 1951) – 150 de ani

– 1881: A murit compozitorul rus Modest Musorgski (n. 1839) – 140 de ani

– 1884: S-a născut Edvard Beneš, om politic cehoslovac; ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste; alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1890: S-a născut Paul Whiteman, dirijor american de jazz simfonic şi violonist (m. 1967)

– 1892: S-a născut Corneille Jean François Heymans, medic şi farmacolog belgian; contribuţii la studiul mecanismelor de reglare a respiraţiei; laureat la Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1938 (m. 1968)

– 1903: S-a născut Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (m. 1991)

– 1910: A murit Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (n. 1838)

– 1914: S-a născut scriitorul ceh Bohumil Hrabal (m. 1997)

– 1925: S-a născut actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (m. 1994)

– 1927: S-a născut scriitoarea suedeză Marianne Fredriksson (m. 2007)

– 1928: S-a născut politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei (m. 2017)

– 1928: S-a născut matematicianul şi profesorul francez Alexandre Grothendieck, unul dintre cei mai talentaţi matematicieni ai secolului XX; a reformat geometria algebrică şi a pus bazele unei versiuni radicale a ecologiei politice (m. 2014)

– 1930: S-a născut Jerome Isaac Friedman, fizician american de origine evreiască; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor

– 1934: S-a născut Lester Russell Brown, analist de mediu și profesor american; fondator și președinte al Institutului de Politică Planetară, organizație de cercetare non-profit din Washington, D.C.; a introdus conceptul de eco-economie; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2010

– 1936: S-a născut romancierul, eseistul, dramaturgul şi politicianul peruan Mario Vargas Llosa; Premiul Nobel pentru literatură pe 2010 – 85 de ani

– 1939: A murit istoricul italian Ettore Pais; lucrări de epigrafie, arheologie şi istorie antică; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (n. 1856)

– 1941: A murit Virginia Woolf (nume la naştere: Adeline Virginia Stephen), scriitoare, critic literar şi editor britanic; una dintre cele mai mari romanciere ale secolului al XX-lea; reprezentantă de seamă a curentului modernist (n. 1882) – 80 de ani

– 1942: S-a născut Samuel Ramey, cântăreţ american de operă (bas şi bas-bariton)

– 1943: S-a născut actriţa americană Conchata Ferrell (m. 2020)

– 1943: A murit compozitorul şi pianistul rus Serghei Rahmaninov (n. 1873)

– 1949: S-a născut Michael W. Young, biolog, genetician și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină pe 2017, împreună cu Jeffrey C. Hall și Michael Rosbash, pentru descoperirile lor în controlarea mecanismelor moleculare ale ritmului circadian

– 1960: S-a născut Eric-Emmanuel Schmitt, dramaturg, romancier, regizor de film și eseist franco-belgian

– 1969: A murit Dwight Eisenhower, general şi om politic republican american; comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia (1943) şi în Vestul Europei (1944-1945); comandant suprem al forţelor armate ale NATO (1951-1952); preşedinte al SUA între anii 1953 şi 1961 (n. 1890)

– 1976: A murit actorul american Richard Arlen (nume la naștere: Sylvanus Richard Mattimore) (n. 1899) – 45 de ani

– 1985: A murit pictorul francez de origine rusă Marc Chagall; stabilit în Franţa în 1923 (n. 1887)

– 1986: S-a născut Lady Gaga (nume real: Stefani Joanne Angelina Germanotta), cântăreaţă şi compozitoare americană, care a revoluţionat muzica pop; câştigătoare timp de 9 ani a premiilor Grammy – 35 de ani

– 2004: A murit Sir Peter Ustinov, actor, regizor şi producător de film britanic (n. 1921)

– 2013: A murit Richard Griffith, actor britanic de teatru, film şi televiziune (n. 1947)

– 2017: A murit acriţa germană Christine Kaufmann (n. 1945)

Calendarul zilei – 28 martie

Publicat de Codrin RAITA, 28 martie 2020, 05:00 / actualizat: 28 martie 2020, 9:42

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 28 martie

* Acum 229 de ani (1791) „Supplex Libellus Valachorum”, cel dintâi program politic al românilor din Transilvania (redactat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar ş.a.), era trimis Curţii de la Viena. „Supplex Libellus Valachorum” este numele sub care a rămas în istorie memoriul naţiunii române din Transilvania din 1791, cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, care formula sintetic revendicările poporului român. Primul Supplex a fost trimis în martie 1791 de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de al doilea Supplex, o versiune mult lărgită și argumentată a primului, a fost înaintat Curții din Viena pe 30 martie 1792 de către Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, și de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei

* Cu 178 de ani în urmă (1842) a avut loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena în sala Großer Redoutensaal. Wiener Philharmoniker (Orchestra Filarmonicii din Viena), una dintre cele mai renumite orchestre simfonice ale lumii, a fost fondată de O. Nicolai (împreună cu A. Schmidt şi A.J. Becher), fiind alcătuită prin cooptarea muzicienilor din orchestra de operă a curţii (membrii orchestrei sunt încă recrutaţi din Orchestra Operei de Stat din Viena)

* Se împlinesc 145 de ani (1875) de când a fost înfiinţat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Varcioroava. După anul 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic (28.III/9.IV)

* Acum 122 de ani (1898) apărea Legea pentru organizarea Marinei Militare, care se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre (care cuprindea şcoala de torpile şi trupele de apărare din porturile fluviale şi toate bastioanele fluviale), cu sediul la Galaţi, şi Divizia de Mare (care cuprindea depozitele echipajelor marinei, cu şcoala de cadre, şcoala de aplicaţie a sublocotenenţilor, şcoala de marină ş.a.), cu sediul la Constanţa (28.III/9.IV)

* Cu 97 de ani în urmă (1923) regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, votată în Parlament la 26 martie 1923 şi apreciată la vremea sa a fi una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. Constituţia era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau parţial 20 de articole, introducea alte 7 articole noi şi reformula sau completa 25 de articole. Aceasta prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadre didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi. A funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, cand regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. Abandonată definitiv odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constituţia a fost înlocuită ulterior cu una după modelul sovietic

* Acum 93 de ani (1927) avea loc premiera filmului „Iadeş”, prima producţie a regizorului Horia Igiroşeanu. Societatea sa „Clipa-Film” iniţiase şi prima formă a cinecluburilor româneşti, asociaţia „Amicii filmului”

* Cu 72 de ani în urmă (1948) aveau loc primele alegeri parlamentare după instaurarea, în România, a puterii comuniste. Alegerile s-au soldat (datorită mijloacelor de înregimentare a populaţiei) cu câştigarea tuturor mandatelor de către FDP (Frontul Democraţiei Populare)

* În urmă cu 46 de ani (1974) Marea Adunare Naţională aproba instituirea funcţiei de preşedinte al RSR (recomandată de plenara CC al PCR din 25-26.III.1974) şi îl alegea în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Se menţinea, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămânea tot N. Ceauşescu

* Cu 28 de ani în urmă (1992), în zilele de 28 şi 29 martie, au avut loc lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN). A fost adoptată moţiunea „Viitorul-azi”, iniţiată de Petre Roman, care a fost reales în funcţia de lider naţional. Au izbucnit polemici dure între adepţii lui Petre Roman şi cei ai preşedintelui Ion Iliescu, pe care aripa pro-Roman nu-l mai susţinea la alegerile prezidenţiale din septembrie 1992. Adepţii lui Ion Iliescu au părăsit sala, peste alte două zile anunţându-şi demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenţia de a crea un nou partid (noua formaţiune, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, a fost înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti la data de 14 aprilie)

* În seara zilei de 28 martie, acum 15 ani (2005), trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin Mişcoci (ambii de la postul „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”) au fost declaraţi dispăruţi, la Bagdad, în Irak (după 55 de zile de captivitate, la 22 mai, cei trei jurnalişti au revenit în ţară)

* Tot într-o zi de 28 martie şi tot acum 15 ani, un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra şi având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane şi importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra

Aniversări – Comemorări

– 1849: S-a născut Constantin Dumitru Olănescu, dramaturg, poet şi traducător (m. 1908)

– 1857: S-a născut actorul Grigore Manolescu (m. 1892)

– 1885: S-a născut inginerul Gheorghe Em. Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, staticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937) – 135 de ani

– 1888: S-a născut Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător (m. 1961)

– 1895: S-a născut Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984) – 125 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) menționează naşterea la 4 martie 1895, iar moartea la 7 noiembrie 1984

– 1903: S-a născut Nicolae Ciorănescu, matematician şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1957)

– 1903: S-a născut pianistul Alexandru Demetriad (m. 1983)

– 1908: S-a născut Mihai Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog; considerat creator al şcolii române de oceanologie; membru titular al Academiei Române din  (m. 1999)

– 1914: S-a născut Ovidiu Constantinescu, prozator şi traducător (din literatura franceză: Stendhal, Romain Rolland, Maurice Druon, Jules Verne; din literatura rusă: Dostoievski, Repin; din alte literaturi: Taras Sevcenko, F. Cooper, Alejo Carpentier ş.a) (m. 1993)

– 1915: S-a născut Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (m. 1964) – 105 ani

– 1925: S-a născut (la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova) Victor Tulbure, poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară) (m. 1997) – 95 de ani

– 1926: S-a născut memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la Munchen; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (m. 2003)

– 1926: A murit medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (n. 1860)

– 1932: S-a născut Alexandru Întorsureanu, director de imagine, profesor şi inovator al tehnicilor de filmare; colaborator constant al lui Gheorghe Fischer, împreună cu care a brevetat sistemul „Graphys Color” (m. 2004)

– 1935: S-a născut graficianul Nicolae Săftoiu; în perioada 1991-2000 a realizat grafica bancnotelor puse în circulaţie de Banca Naţională a României (m. 2017) – 85 de ani

– 1939: S-a născut prozatorul Florin Bănescu (m. 2003)

– 1944: A murit chimistul Petru Bogdan; a fost cel dintâi profesor de chimie fizică al primei catedre de specialitate din România (1906-1940); rector al Universităţii din Iaşi (1926-1932); membru al titular al Academiei Române din 1926 (n. 1873)

– 1949: A murit violonistul și compozitorul Grigoraş (Grigore) Dinicu (n. 1889)

– 1957: A murit Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945-6.XI.1947; manifestându-şi dezacordul faţă de politica guvernului Groza, la 6.XI.1947 este demis; în 1950 va fi arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1886)

– 1970: S-a născut Laura Badea Cârlescu, fostă campioană olimpică, mondială şi europeană la floretă; a fost prima campioană olimpică din istoria sportului românesc la floretă feminin individual (Atlanta, 1996); în 2013 a fost inclusă în „Hall of Fame” a Federației Internaționale de Scrimă – 50 de ani

– 1979: A murit compozitorul Ştefan Mangoianu (n. 1922)

– 1979: A murit poetul creștin Daniel Turcea (n. 1945)

– 1993: A murit Victor Felea, poet, eseist şi critic literar (n. 1923)

– 1994: A murit Eugen Ionescu, dramaturg, prozator, memorialist, eseist, critic literar şi poet francez de origine română; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009) (n. 1909)

– 1994: A murit generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (n. 1940)

– 1997: A murit poetul, prozatorul şi publicistul Gheorghe Tomozei (n. 1936). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 31.III.1997

– 2001: A murit geologul Ion N. Băncilă; contribuţii la studiul stratigrafiei şi tectonicii României; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1901)

– 2008: A murit Anca Balaci, prozatoare şi traducătoare; soţia criticului şi istoricului literar Alexandru Balaci (n. 1932)

– 2008: A murit Constantin Preda, arheolog, numismat şi istoric al Antichităţii; contribuţii în domeniul istoriei şi civilizaţiei geto-dacice, greco-romane şi în cel al numismaticii antice (n. 1925)

– 2012: A murit Ştefan Radof, actor, scenarist şi scriitor (n. 1934)

– 2016: A murit matematicianul şi profesorul Petru T. Mocanu; studii în domeniul teoriei geometrice a funcţiilor de o variabilă complexă; membru titular al Academiei Române din 2009 (n. 1931)

– 2019: A murit creatoarea de modă Zina Dumitrescu (nume la naștere: Zenobia Bogoș); considerată „Mama modei din România” (n. 1936, Ismail, Regatul României) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Dubai: Urmează să aibă loc Cupa Mondială a curselor cu cai – Dubai World Cup 2020

Aniversări – Comemorări

– „Ora Pământului” („Earth Hour”); eveniment internaţional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie, în scopul sensibilizării utilizatorilor de energie electrică faţă de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice. Atât consumatorii individuali cât şi instituţiile şi unităţile economice sting lumina şi opresc aparatele electrocasnice neesenţiale timp de o oră, în mod voluntar. Evenimentul este promovat de „World Wide Fund for Nature Australia”, un grup internaţional de lobby pentru mediu şi cotidianul australian „Sydney Morning Herald”. Prima „Oră a Pământului” a avut loc la Sydney, cel mai mare oraş din Australia, între orele 19:30 şi 20:30, la 31 martie 2007, iar în România în 2009

– 1592: S-a născut Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (m. 1670)

– 1712: A murit pictorul şi inginerul olandez Jan van der Heyden (n. 1637)

– 1750: S-a născut Francisco de Miranda, revoluţionar venezuelean care a croit drumul spre independenţă în America Latină (m. 1816) – 270 de ani

– 1799: S-a născut medicul german Karl (Carl) Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (guşa exoftalmică) (m. 1854)

– 1817: S-a născut Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, profesor italian; întemeietorul criticii literare italiene moderne (m. 1883)

– 1862: S-a născut Aristide Briand, om politic şi diplomat francez; prim-ministru şi ministru de externe în repetate rânduri; unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franţei; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1926, împreună cu germanul Gustav Stresemann (m. 1932)

– 1871: S-a născut dirijorul olandez Willem Mengelberg (m. 1951)

– 1881: A murit Modest Musorgski, considerat unul dintre marii compozitori ruşi din secolul al XIX-lea (n. 1839)

– 1884: S-a născut Edvard Beneš, om politic cehoslovac; ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste; alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1890: S-a născut Paul Whiteman, dirijor american de jazz simfonic şi violonist (m. 1967) – 130 de ani

– 1892: S-a născut Corneille Jean François Heymans, medic şi farmacolog belgian; contribuţii la studiul mecanismelor de reglare a respiraţiei; laureat la Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1938 (m. 1968)

– 1903: S-a născut Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (m. 1991)

– 1910: A murit Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (n. 1838) – 110 ani

– 1914: S-a născut scriitorul ceh Bohumil Hrabal (m. 1997)

– 1925: S-a născut actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (m. 1994) – 95 de ani. NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name dă ca dată a naşterii 18.III.1925

– 1927: S-a născut scriitoarea suedeză Marianne Fredriksson (m. 2007)

– 1928: S-a născut politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei (m. 2017)

– 1928: S-a născut matematicianul şi profesorul francez Alexandre Grothendieck, unul dintre cei mai talentaţi matematicieni ai secolului XX; a reformat geometria algebrică şi a pus bazele unei versiuni radicale a ecologiei politice (m. 2014)

– 1930: S-a născut Jerome Isaac Friedman, fizician american de origine evreiască; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor – 90 de ani

– 1934: S-a născut Lester Russell Brown, analist de mediu și profesor american; fondator și președinte al Institutului de Politică Planetară, organizație de cercetare non-profit din Washington, D.C.; a introdus conceptul de eco-economie; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2010

– 1936: S-a născut scriitorul peruan Mario Vargas Llosa; unul din cei mai importanţi romancieri si eseişti născuţi în America Latină; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2010

– 1939: A murit istoricul italian Ettore Pais; lucrări de epigrafie, arheologie şi istorie antică; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (n. 1856)

– 1941: A murit scriitoarea engleză Virginia Woolf; cunoscută drept una dintre figurile moderniste literare de frunte ale secolului al XX-lea (n. 1882)

– 1942: S-a născut Samuel Ramey, cântăreţ american de operă (bas şi bas-bariton)

– 1943: A murit compozitorul şi pianistul rus Serghei Rahmaninov (n. 1873)

– 1949: S-a născut Michael W. Young, biolog, genetician și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină pe 2017, împreună cu Jeffrey C. Hall și Michael Rosbash, pentru descoperirile lor în controlarea mecanismelor moleculare ale ritmului circadian

– 1960: S-a născut Eric-Emmanuel Schmitt, dramaturg, romancier, regizor de film și eseist franco–belgian – 60 de ani

– 1969: A murit Dwight Eisenhower, general şi om politic republican american; comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia (1943) şi în Vestul Europei (1944-1945); comandant suprem al forţelor armate ale NATO (1951-1952); preşedinte al SUA între anii 1953 şi 1961 (n. 1890)

– 1985: A murit pictorul francez de origine rusă Marc Chagall; stabilit în Franţa în 1923 (n. 1887) – 35 de ani

– 1986: S-a născut Lady Gaga (nume real: Stefani Joanne Angelina Germanotta), cântăreaţă şi compozitoare americană, care a revoluţionat muzica pop; câştigătoare a cinci premii Grammy

– 2004: A murit Sir Peter Ustinov, actor, regizor şi producător de film britanic (n. 1921)

– 2013: A murit Richard Griffith, actor britanic de teatru, film şi televiziune (n. 1947)

– 2017: A murit acriţa germană Christine Kaufmann (n. 1945)

Calendarul zilei – 28 martie

Publicat de Codrin RAITA, 28 martie 2019, 06:00 / actualizat: 28 martie 2019, 16:16

EVENIMENTE INTERNE

– Manifestări organizate de Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene (ian. – iun. 2019)

* Reuniunea directorilor generali de tineret (28 – 29 mar.) – ora 9:00, la Biblioteca Națională a României, Bulevardul Unirii nr.22

* Conferință la nivel înalt privind rețelele TEN-T, eveniment organizat de Ministerul Transporturilor – ora 9:00, la Palatul Parlamentului. Vor fi abordate teme precum finanțarea europeană pentru proiectele de infrastructură  de transport, implementarea acestora și impactul pe care-l vor determina în dezvoltarea europeană

 – Culte, Biserică

* Are loc audiţia spectacolului-document „Alexandru Codin Mironescu – Rugul Aprins: Calea întru lăuntrul inimii” în prezenţa Preasfinţitului Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor și a Pcuv. Pr. Arhim. Policarp Chițulescu, Consilier patriarhal – Biblioteca Sfântului Sinod – ora 18:30, în Biblioteca Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim din Bucureşti. Invitaţi speciali: Constantin Codrescu şi Dan Puric. Spectacolul este realizat de Teatrul Naţional Radiofonic, în cadrul proiectului Biografii, memorii

– Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente

 – Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – Activitate în comisiile parlamentare

* Organizaţii internaţionale

* Timişoara: Are loc ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa BENEFICIORUM PUBLICORUM, Simonei Miculescu, reprezentant al Secretarului General al ONU şi Director al Biroului ONU din Belgrad de către Universitatea de Vest din Timişoara – ora 10:00, în Amfiteatrul A01, Universitatea de Vest din Timișoara

– Social

* Conferința de la Șosea #16 cu tema „Unde este creștinismul în toată povestea?Mobilizări politice și religioase în România post-socialistă” – susținută de Simion Pop, doctorand în antropologie socială, în cadrul Central European University – ora 18:00, Clubul Țăranului, Muzeul Național al Țăranului Român

 – Economic

* Fishing & Hunting, expoziţie de pescuit şi vânătoare – la Centrul expoziţional Romexpo, Pavilionul B2  (28 – 31 mar.)

* Salonul Nautic Internaţional Bucureşti, expoziţie dedicată domeniului de agrement nautic şi rulotismului – la Centrul Expoziţional Romexpo (28 – 31 mar.)

* Arad: Are loc cea de-a XI-a ediţie a expoziției GastroPan, cea mai mare expoziție tip B2B dedicată specialiștilor și antreprenorilor din panificație, cofetărie și HoReCa, reunind sute de furnizori din întreaga lume cu zeci de mii de vizitatori din domeniu, se va desfășura în perioada 28 – 30 martie – la Expo Arad

* Mamaia, jud. Constanța: Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța organizează, în colaborare cu Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism, Târgul de Turism Vacanța – la Pavilionul Expoziţional Mamaia (28 – 31 mar.)

* Mamaia, jud. Constanţa: Salonul Dotări Hoteliere şi Alimentaţie Publică – Salon de echipamente, materiale şi mobilier pentru hoteluri şi restaurante, organizat de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa – la Pavilionul Expoziţional Mamaia (28 – 31 mar.)

* Mamaia, jud. Constanţa: Târgul „Totul pentru casă şi familie”, Salon de mobilă şi Salon de finanţări şi asigurări, în organizarea Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa – la Pavilionul Expoziţional Mamaia (28 – 31 mar.)

* Suceava: AGRO EXPO Bucovina, târg specializat pentru echipamente şi produse din domeniul agriculturii, zootehniei şi industriei alimentare, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Suceava (28 – 31 mar.)

* Timişoara: Expo Universul Casei Tale & Expo Mobila – la Centrul Regional de Afaceri Timişoara al CCIAT (28 – 31 mar.)

* Istanbul: Institutul Cultural Român ”Dimitrie Cantemir” de la Istanbul organizează un eveniment inedit închinat Zilei Francofoniei. ”Le Concert”, de Radu Mihăileanu, ajunge la iubitorii celei de-a șaptea arte astăzi, la ora 19:30, la Institutul Francez din Istanbul, Istiklal Caddesi Nr. 4, Beyoglu

– Învăţământ

* Universitatea din București va premia proiectele de 10 din sesiune ale studenților, în cadrul competiției UB Talks, ajunsă la cea de-a VII-a ediție

– Cultură

* Târgovişte şi Turda: Uniunea Teatrală din România (UNITER) continuă şi în anul 2019 campania naţională „Artiştii pentru artişti” (27 mar. – 28 apr.). Campania este un gest al solidarităţii de breaslă, un impuls financiar pentru artiştii vârstnici cu probleme de sănătate şi un mod de a atrage atenţia autorităţilor asupra situaţiei dificile a acestora. Programul zilei:

• Take, Ianke şi Cadîr de Victor Ion Popa, un spectacol de MC Ranin – ora 19:00, la Teatrul „Tony Bulandra”
• Visul unei nopți de vară de William Shakespeare, regia Muriel Manea-Jakab – ora 19:00, la Teatrul „Aureliu Manea”

* Ploieşti: Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova din Ploieşti, str. Toma Caragiu nr. 10, organizează vernisajul expoziţiei lunii aprilie „Limbajul cosmic al icoanelor pe sticlă” – ora 11:00. Expoziţia este organizată în colaborare cu profesorii îndrumători şi elevii Colegiului de Artă „Carmen Sylva” din Ploieşti

* Ploieşti: Festivalul Internațional de Poezie Nichita Stănescu, ediția a XXXI – a (21 – 31 mar.)

• ora 10:00 – Atelierul de imagine (II) Mihai Gheorghe – Centrul Județean de Cultură Prahova
• ora 11:00 – Concursul „Lecții cu Nichita”, ediția a IX-a. Primăria Ploiești care este partener va premia câștigătorii – Colegiul Național „Nichita Stănescu” Ploiești
• ora 13:00 – Întâlnire cu cititorii și prezentare de carte – Alex. Ștefănescu Parcul „Nichita Stănescu” Ploieşti
• ora 18:00 – Lansarea cărții Sonatele lunii (ediția a doua) de Mihai Vasile. Prezintă Dragoș Grigorescu – Centrul Județean de Cultură Prahova
• ora 19:00 – Proiecția photo-show-ului Nostalgii – Centrul Județean de Cultură Prahova

* Solistul Dorian Popa susţine concertul-eveniment Hatz Show, în cadrul căruia va avea două ipostaze – cea de entertainer şi cea de performer – ora 19:00, la Cinema PRO

* BestMusic Live Concerts organizează un concert cu una dintre cele mai originale trupe româneşti cu un sound unic, Bosquito, invitat special: Ovidiu Lipan Ţăndărică – ora 21:30, la Hard Rock Cafe‛, Şos. Kiseleff, nr. 32

* Oradea: Orchestra Filarmonicii din Oradea prezintă sub conducerea muzicală a lui Horia Andreescu un program cu lucrări reprezentative ale clasicismului vienez, ce va cuprinde: J. Haydn – Simfonia nr. 60 „Il Distratto”, W.A. Mozart – Concertul pentru flaut şi orchestră în Re Major K 314, solist flautistul Ion Bogdan Ştefănescu şi Simfonia nr. 5 în do minor op. 67 de L.van Beethoven – ora 19:00. Evenimentul marchează închiderea celei de a noua ediţii a „Festivalului Primăverii” (19 – 28 mar.)

* Timişoara: Evenimente culturale organizate de Consiliul Judeţean Timiş:

• Festivalul Cultural Zilele Basarabiei, ediția a XIX-a, organizat de tinerii studenți basarabeni din Timișoara. Vor avea loc câteva evenimente care au scopul de a prezenta publicului cultura Basarabiei – la Centrul Multifuncțional Bastion
• Mini salon al artelor frumoase, Secția de Artă Deliu Petroiu, Bastion Theresia, Corp A. Vor expune profesori de la școlile și liceele din Timișoara. Evenimentul este coordonat de Dl. Ladislau Domolki de la Inspectoratul Școlar Județean – la Biblioteca Județeană Timiş „Sorin Titel”
• Lecturi publice „Fila de calendar”, a II-a ediție, ora 12:30. Fila desenată pe pavajul Amfiteatrului din Piața Sfântul Gheorghe va fi cea a lunii septembrie 2019. Se va citi din antologia „LitVest. Text Concerto” în pregătirea ediției din acest an a festivalului, care se va desfășura în perioada 25-28 septembrie a.c. Vor partcipa aproximativ 250 de elevi și profesori ai instituților de învățământ partenere, precum și alți colaboratori ai Bibliotecii Județene Timiș
• Întâlnire cu profesori de limba engleză de la diferite licee. Tematica: „Teaching Fluency and Comprehension”, coordonator: Corina Marcu, profesor de limba engleza la Liceul Teoretic Jean Louis Calderon. Participă profesori de la Colegiul Național Bănățean, Liceul Teoretic William Shakespeare, Liceul Teoretic Nikolaus Lenau și Liceul Teoretic J. L. Calderon
• Activitate săptămânală permanentă „Cerc de spiritualitate”, ora 17:00, filiala Casa Tineretului a B.J.T. Tema de săptămâna aceasta: „Filozofia libertății”
• Muzeul Național al Banatului: Expoziția permanentă Muzeul Popas; Expoziția temporară „Cliobox: Istoria Timișoarei în cutie”; Expoziția temporară „Sculptură din colecția Herczeg”; Expoziția temporară ”Doctrina a priori et a posteriori”. Gabriel Kelemen; Exponatul lunii: Cristel de câmp (din colecția Secției Științele Naturii)
• Muzeul de Artă Timișoara: Serata Romantică, un concert din șirul Seratelor baroce, ora 18:00, susținute de elevii Liceului Național „Ion Vidu” din Timișoara sub coordonarea Doamnei prof. Roxana Maniu. Vor fi interpretate lucrări semnate Frederich Chopin, Giachinno Rossini, Pablo Sarasate, Franz Schubert sau Carl Reinecke
• Muzeul de Artă Timișoara: Expoziția temporară de sculptură în bronz ”Musica universalis” a artistei Linda Saskia Menczel; Expoziția permanentă artă religioasă veche; Expoziția permanentă artă bănățeană veche; Expoziția permanentă artă modernă românească; Expoziția permanentă Corneliu Baba; Expoziția permanentă artă europeană
• Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin”: Spectacolul „Ursul păcălit de vulpe” – ora 11:00, la Grădinița cu Program Prelungit Deta, județul Timiș

* Budapesta: Filiala Seghedin a Institutului Cultural Român Budapesta, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, organizează proiecţia filmului artistic românesc „Actorul şi sălbaticii”, în cadrul noului proiect de cultură cinematografică, Filmul lunii la Filiala Seghedin a ICR Budapesta – ora 18:30, la sediul său (6720 Seghedin, Piaţa Dugonics, nr.2)

– S-a întâmplat într-o zi de 28 martie

* Acum 228 de ani (1791) „Supplex Libellus Valachorum”, cel dintâi program politic al românilor din Transilvania (redactat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar ş.a.), era trimis Curţii de la Viena. „Supplex Libellus Valachorum” este numele sub care a rămas în istorie memoriul naţiunii române din Transilvania din 1791, cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, care formula sintetic revendicările poporului român. Primul Supplex a fost trimis în martie 1791 de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de al doilea Supplex, o versiune mult lărgită și argumentată a primului, a fost înaintat Curții din Viena pe 30 martie 1792 de către Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, și de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei

* Cu 177 de ani în urmă (1842) a avut loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena în sala Großer Redoutensaal. Wiener Philharmoniker (Orchestra Filarmonicii din Viena), una dintre cele mai renumite orchestre simfonice ale lumii, a fost fondată de O. Nicolai (împreună cu A. Schmidt şi A.J. Becher), fiind alcătuită prin cooptarea muzicienilor din orchestra de operă a curţii (membrii orchestrei sunt încă recrutaţi din Orchestra Operei de Stat din Viena)

* În urmă cu 144 de ani (1875) a fost înfiinţat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Varcioroava. După anul 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic (28.III/9.IV)

* Acum 121 de ani (1898) apărea Legea pentru organizarea Marinei Militare, care se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre (care cuprindea şcoala de torpile şi trupele de apărare din porturile fluviale şi toate bastioanele fluviale), cu sediul la Galaţi, şi Divizia de Mare (care cuprindea depozitele echipajelor marinei, cu şcoala de cadre, şcoala de aplicaţie a sublocotenenţilor, şcoala de marină ş.a.), cu sediul la Constanţa (28.III/9.IV)

* Cu 96 de ani în urmă (1923) regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, votată în Parlament la 26 martie 1923 şi apreciată la vremea sa a fi una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. Constituţia era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau parţial 20 de articole, introducea alte 7 articole noi şi reformula sau completa 25 de articole. Aceasta prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadre didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi. A funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, cand regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. Abandonată definitiv odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constituţia a fost înlocuită ulterior cu una după modelul sovietic

* Acum 92 de ani (1927) avea loc premiera filmului „Iadeş”, prima producţie a regizorului Horia Igiroşeanu. Societatea sa „Clipa-Film” iniţiase şi prima formă a cinecluburilor româneşti, asociaţia „Amicii filmului”

* Cu 71 de ani în urmă (1948) aveau loc primele alegeri parlamentare după instaurarea, în România, a puterii comuniste. Alegerile s-au soldat (datorită mijloacelor de înregimentare a populaţiei) cu câştigarea tuturor mandatelor de către FDP (Frontul Democraţiei Populare)

* Se împlinesc 45 de ani (1974) de când Marea Adunare Naţională aproba instituirea funcţiei de preşedinte al RSR (recomandată de plenara CC al PCR din 25-26.III.1974) şi îl alegea în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Se menţinea, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămânea tot N. Ceauşescu

* Cu 27 de ani în urmă (1992), în zilele de 28 şi 29 martie, au avut loc lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN). A fost adoptată moţiunea „Viitorul-azi”, iniţiată de Petre Roman, care a fost reales în funcţia de lider naţional. Au izbucnit polemici dure între adepţii lui Petre Roman şi cei ai preşedintelui Ion Iliescu, pe care aripa pro-Roman nu-l mai susţinea la alegerile prezidenţiale din septembrie 1992. Adepţii lui Ion Iliescu au părăsit sala, peste alte două zile anunţându-şi demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenţia de a crea un nou partid (noua formaţiune, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, a fost înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti la data de 14 aprilie)

* În seara zilei de 28 martie, acum 14 ani (2005), trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin Mişcoci (ambii de la postul „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”) au fost declaraţi dispăruţi, la Bagdad, în Irak (după 55 de zile de captivitate, la 22 mai, cei trei jurnalişti au revenit în ţară)

* Tot într-o zi de 28 martie şi tot acum 14 ani, un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra şi având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane şi importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra

Aniversări – Comemorări

– 1849: S-a născut Constantin Dumitru Olănescu, dramaturg, poet şi traducător (m. 1908) – 170 de ani

– 1857: S-a născut actorul Grigore Manolescu (m. 1892)

– 1885: S-a născut inginerul Gheorghe Em. Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, staticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1888: S-a născut Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător (m. 1961)

– 1895: S-a născut Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a naşterii 4 martie 1895

– 1903: S-a născut Nicolae Ciorănescu, matematician şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1957)

– 1903: S-a născut pianistul Alexandru Demetriad (m. 1983)

– 1908: S-a născut Mihai Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog; considerat creator al şcolii române de oceanologie; membru titular al Academiei Române din  (m. 1999)

– 1914: S-a născut Ovidiu Constantinescu, prozator şi traducător (din literatura franceză: Stendhal, Romain Rolland, Maurice Druon, Jules Verne; din literatura rusă: Dostoievski, Repin; din alte literaturi: Taras Sevcenko, F. Cooper, Alejo Carpentier ş.a) (m. 1993) – 105 ani

– 1915: S-a născut Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (m. 1964)

– 1925: S-a născut (la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova) Victor Tulbure, poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară) (m. 1997)

– 1926: S-a născut memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la Munchen; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (m. 2003)

– 1926: A murit medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (n. 1860)

– 1932: S-a născut Alexandru Întorsureanu, director de imagine, profesor şi inovator al tehnicilor de filmare; colaborator constant al lui Gheorghe Fischer, împreună cu care a brevetat sistemul „Graphys Color” (m. 2004)

– 1939: S-a născut prozatorul Florin Bănescu (m. 2003) – 80 de ani

– 1944: A murit chimistul Petru Bogdan; a fost cel dintâi profesor de chimie fizică al primei catedre de specialitate din România (1906-1940); rector al Universităţii din Iaşi (1926-1932); membru al titular al Academiei Române din 1926 (n. 1873) – 75 de ani

– 1949: A murit violonistul și compozitorul Grigoraş (Grigore) Dinicu (n. 1889) – 70 de ani

– 1957: A murit Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945-6.XI.1947; manifestându-şi dezacordul faţă de politica guvernului Groza, la 6.XI.1947 este demis; în 1950 va fi arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1886)

– 1970: S-a născut scrimera Laura Badea Cârlescu, fostă campioană olimpică, mondială şi europeană la floretă

– 1977: S-a născut Radu Jude, regizor şi scenarist

– 1979: A murit compozitorul Ştefan Mangoianu (n. 1922) – 40 de ani

– 1979: A murit poetul creștin Daniel Turcea (n. 1945) – 40 de ani

– 1993: A murit Victor Felea, poet, eseist şi critic literar (n. 1923)

– 1994: A murit Eugen Ionescu, dramaturg, prozator, memorialist, eseist, critic literar şi poet francez de origine română; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009) (n. 1909) – 25 de ani

– 1994: A murit generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (n. 1940) – 25 de ani

– 1997: A murit poetul, prozatorul şi publicistul Gheorghe Tomozei (n. 1936). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 31.III.1997

– 2001: A murit geologul Ion N. Băncilă; contribuţii la studiul stratigrafiei şi tectonicii României; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1901)

– 2008: A murit Anca Balaci, prozatoare şi traducătoare; soţia criticului şi istoricului literar Alexandru Balaci (n. 1932)

– 2008: A murit Constantin Preda, arheolog, numismat şi istoric al Antichităţii; contribuţii în domeniul istoriei şi civilizaţiei geto-dacice, greco-romane şi în cel al numismaticii antice (n. 1925)

– 2012: A murit Ştefan Radof, actor, scenarist şi scriitor (n. 1934)

– 2016: A murit matematicianul şi profesorul Petru T. Mocanu; studii în domeniul teoriei geometrice a funcţiilor de o variabilă complexă; membru titular al Academiei Române din 2009 (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Santa Cruz, Bolivia: Președintele indian, Ram Nath Kovind, se va afla în vizită în Bolivia, pentru a se întâlni cu omologul său bolivian, Evo Morales în Santa Cruz, Bolivia (28 – 29 mar.)

– Bishkek: Președintele rus Vladimir Putin se va afla în vizită în Kârgâzstan

– Turcia: O delegație a Congresului Autorităților Locale și Regionale, condusă de Andrew Dawson va efectua o misiune de observare a alegerilor în țară pentru a evalua alegerile locale care vor avea loc pe 31 martie (28 mar. -1 apr.)

– Helsinki: Conferința internațională „Combaterea stereotipurilor de gen și a sexismului” (28 – 29 mar.)

– China: Deschiderea ediţiei din Hong Kong a târgului de artă contemporană ArtBasel (28 – 31 mar.)

– Beijing: Vizita delegaţiei americane conduse de secretarul Trezoreriei Steven Mnuchin şi a reprezentantului pentru Comerţ al SUA, Robert Lighthizer

– Doha, Qatar: Deschiderea Muzeului Naţional

Aniversări – Comemorări

– 1592: S-a născut Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (m. 1670)

– 1712: A murit pictorul şi inginerul olandez Jan van der Heyden (n. 1637)

– 1750: S-a născut Francisco de Miranda, revoluţionar venezuelean care a croit drumul spre independenţă în America Latină (m. 1816)

– 1799: S-a născut medicul german Karl (Carl) Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (guşa exoftalmică) (m. 1854) – 220 de ani

– 1817: S-a născut Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, profesor italian; întemeietorul criticii literare italiene moderne (m. 1883)

– 1862: S-a născut Aristide Briand, om politic şi diplomat francez; prim-ministru şi ministru de externe în repetate rânduri; unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franţei; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1926, împreună cu germanul Gustav Stresemann (m. 1932)

– 1871: S-a născut dirijorul olandez Willem Mengelberg (m. 1951)

– 1881: A murit Modest Musorgski, considerat unul dintre marii compozitori ruşi din secolul al XIX-lea (n. 1839)

– 1884: S-a născut Edvard Beneš, om politic cehoslovac; ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste; alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948) – 135 de ani

– 1890: S-a născut Paul Whiteman, dirijor american de jazz simfonic şi violonist (m. 1967)

– 1892: S-a născut Corneille Jean François Heymans, medic şi farmacolog belgian; contribuţii la studiul mecanismelor de reglare a respiraţiei; laureat la Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1938 (m. 1968)

– 1903: S-a născut Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (m. 1991)

– 1910: A murit Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (n. 1838)

– 1914: S-a născut scriitorul ceh Bohumil Hrabal (m. 1997) – 105 ani

– 1925: S-a născut actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (m. 1994)

– 1927: S-a născut scriitoarea suedeză Marianne Fredriksson (m. 2007)

– 1928: S-a născut politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei (m. 2017)

– 1928: S-a născut matematicianul şi profesorul francez Alexandre Grothendieck, unul dintre cei mai talentaţi matematicieni ai secolului XX; a reformat geometria algebrică şi a pus bazele unei versiuni radicale a ecologiei politice (m. 2014)

– 1930: S-a născut Jerome Isaac Friedman, fizician american de origine evreiască; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor

– 1934: S-a născut Lester Russell Brown, analist de mediu și profesor american; fondator și președinte al Institutului de Politică Planetară, organizație de cercetare non-profit din Washington, D.C.; a introdus conceptul de eco-economie; membru de onoare din străinătate al Academiei Române – 85 de ani

– 1936: S-a născut scriitorul peruan Mario Vargas Llosa; unul din cei mai importanţi romancieri si eseişti născuţi în America Latină; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2010

– 1939: A murit istoricul italian Ettore Pais; lucrări de epigrafie, arheologie şi istorie antică; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (n. 1856) – 80 de ani

– 1941: A murit scriitoarea engleză Virginia Woolf; cunoscută drept una dintre figurile moderniste literare de frunte ale secolului al XX-lea (n. 1882)

– 1942: S-a născut Samuel Ramey, cântăreţ american de operă (bas şi bas-bariton)

– 1943: A murit compozitorul şi pianistul rus Serghei Rahmaninov (n. 1873)

– 1949: S-a născut Michael W. Young, biolog, genetician și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină pe 2017, împreună cu Jeffrey C. Hall și Michael Rosbash, pentru descoperirile lor în controlarea mecanismelor moleculare ale ritmului circadian – 70 de ani

– 1969: A murit Dwight Eisenhower, general şi om politic republican american; comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia (1943) şi în Vestul Europei (1944-1945); comandant suprem al forţelor armate ale NATO (1951-1952); preşedinte al SUA între anii 1953 şi 1961 (n. 1890) – 50 de ani

– 1985: A murit pictorul francez de origine rusă Marc Chagall; stabilit în Franţa în 1923 (n. 1887)

– 1986: S-a născut Lady Gaga (nume real: Stefani Joanne Angelina Germanotta), cântăreaţă şi compozitoare americană, care a revoluţionat muzica pop; câştigătoare a cinci premii Grammy

– 2004: A murit Sir Peter Ustinov, actor, regizor şi producător de film britanic (n. 1921) – 15 ani

– 2013: A murit Richard Griffith, actor britanic de teatru, film şi televiziune (n. 1947)

– 2017: A murit acriţa germană Christine Kaufmann (n. 1945)

Calendarul zilei – 28 martie

Publicat de Codrin RAITA, 28 martie 2018, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 10:30 – Lucrări în plen

* Lucrări în Comisiile Permanente

• ora 13:00 – Comisia pentru politică externă

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor

* ora 12:00 – vot final

* la încheierea ședinței de vot final – şedinţa Biroului Permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – activitate în Comisiile Parlamentare

 – Culte, Biserică

* Librăria Sophia organizează vernisajul expoziţiei „O primăvară în straie de sărbătoare” – expoziţie de ouă de struţ pictate de maicile de la Mănăstirea Sf.Mare Mc. Gheorghe – Ţeţu, jud. Alba – ora 18:00, str. Bibescu Vodă nr.19

– Sindicate, Patronate

* Au loc acţiuni de protest organizate de Sindicatul Naţional Sport şi Tineret – SNST: miting la Ministerul Muncii; pichetarea unităţilor din Sport şi Tineret; marş către instituţii – delegaţii SNST depun memorii cu revendicări la Guvern, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei şi la Camera Deputaţilor

– Economic

* The Diplomat-Bucharest organizează a doua ediție a Conferințelor „Digital Finance” – ora 8:30, la Hotel InterContinental, Sala Fortuna

* Craiova: Ediţia a XI-a a CONTEX – Sărbătoarea Floriilor, eveniment organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Dolj, cu articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, confecţii damă, bărbaţi şi copii, confecţii textile, tricotaje, pielărie, blănuri, marochinărie, artizanat şi produse hand made (28 mar. – 1 apr.)

* Mamaia, jud. Constanţa: Târgul de Cadouri de Paște TINIMTEX, organizat de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanța – la Pavilionul Expoziţional Mamaia (28 mar. – 1 apr.)

– Mediu

* Râmnicu Vâlcea: La Salonul Internațional Auto București (SIAB) 2018 (23 martie – 01 aprilie) are loc conferința „Programe naționale și locale orientate către reducerea poluării”, în cadrul căreia Dumitru Becșenescu, președintele NGVA România, va susține prezentarea cu tema „Gazul natural comprimat – soluția viabilă de mobilitate verde. Importanța proiectului CNG Romania în contextul tendințelor interne și internaționale” – ora 10:00, în Sala Virgil Madgearu din Pavilionul B3

– Cultură

* Are loc a treia ediție a Clubului Damen Tango, organizat de Editura Nemira, revista Marie Claire și Oriflame, în cadrul căreia se va vorbi despre romanul „Femeia din Orient Express”, de Lindsay Jayne Ashford – ora 19:00, la sediul Oriflame, din str. George Enescu, 11-11A.Invitata specială a ediției este traducătoarea Laura Frunză (laurafrunza.com).

* Invitații ARTLIT, Luana Schidu și George Volceanov, vor sta de vorbă cu traducătoarea Miruna Voiculescu despre cum apare limbajul licențios în traducerile literare – ora 19:00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române, Str. Nicolae Crețulescu nr. 8. Printre partenerii media: Radio România Cultural

* În cadrul librăriei Librarium TNB va avea loc lansarea primului număr din acest an al revistei Scena.ro, care aniversează 10 ani de existență, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului (27 mar.) – ora 18:00. Vorbitorii vor fi Cristina Modreanu, redactoarea-șefă a revistei, profesorul Marian Popescu, titularul rubricii Scenele publicului și actrița Mihaela Sîrbu, inițiatoarea Fundației Teatrul fără Frontiere, înființată în urmă cu 21 de ani

* Orifice Vulgatron, Metropolis, DJ Nonames and Dag Nabbit, pe scurt, Foreign Beggars, într-un show exploziv la Club Control din Bucuresti în cadrul turneului internaţional „Karma Tour”

* Cluj-Napoca: Pe scena Casei Universitarilor din municipiu, Corul de cameră „Psamodia Transylvanica” va susţine tradiționalul concert de pricesne, muzică bisericească şi cultă, intitulat „Cu noi este Dumnezeu”,  organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj – ora 18:00

* Oradea:Concert Cameral susţinut de soliștii Ciprian Marinescu – vioară, Răzvan Suma – violoncel, Daniel Goiți – pian, Mariko Tamura – soprană (Japonia), în cadrul Festivalului Primăverii, ediția a VIII-a (20-29 mar.) – ora 19:00, în sala „Enescu-Bartók”, la Filarmonica de Stat Oradea

* Oradea:Ansamblul Artistic Profesionist Crişana, din cadrul Teatrului „Regina Maria”, în parteneriat  cu Televiziunea Română şi Consiliul Judeţean Bihor, vor prezenta două concerte extraordinare „Tezaur Folcloric”, în sala mare a teatrului, în care îşi vor da concursul 46 de interpreţi vocali din toată ţara – de la orele 17:00 şi 20:00

* Ploieşti:Filarmonica „Paul Constantinescu” prezintă recitalul de jazz „Note de primăvară”, un spectacol care o va aduce în faţa publicului pe una dintre cele mai apreciate soliste ale genului, Nadia Trohin, acompaniată de Ploieşti Jazz Trio – Sorin Zlat-pian, Răzvan Cojanu-bas şi Laurenţiu Ştefan-tobe, Nadia Trohin

– S-a întâmplat într-o zi de 28 martie

* Acum 227 de ani (1791) „Supplex Libellus Valachorum”, cel dintâi program politic al românilor din Transilvania (redactat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar ş.a.), era trimis Curţii de la Viena. „Supplex Libellus Valachorum” este numele sub care a rămas în istorie memoriul naţiunii române din Transilvania din 1791, cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, care formula sintetic revendicările poporului român. Primul Supplex a fost trimis în martie 1791 de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de al doilea Supplex, o versiune mult lărgită și argumentată a primului, a fost înaintat Curții din Viena pe 30 martie 1792 de către Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, și de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei

* Cu 176 de ani în urmă (1842) a avut loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena în sala Großer Redoutensaal. Wiener Philharmoniker (Orchestra Filarmonicii din Viena), una dintre cele mai renumite orchestre simfonice ale lumii, a fost fondată de O. Nicolai (împreună cu A. Schmidt şi A.J. Becher), fiind alcătuită prin cooptarea muzicienilor din orchestra de operă a curţii (membrii orchestrei sunt încă recrutaţi din Orchestra Operei de Stat din Viena)

* În urmă cu 143 de ani (1875) a fost înfiinţat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Varcioroava. După anul 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic (28.III/9.IV)

* Se împlinesc 120 de ani (1898) de la apariţia Legii pentru organizarea Marinei Militare, care se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre (care cuprindea şcoala de torpile şi trupele de apărare din porturile fluviale şi toate bastioanele fluviale), cu sediul la Galaţi, şi Divizia de Mare (care cuprindea depozitele echipajelor marinei, cu şcoala de cadre, şcoala de aplicaţie a sublocotenenţilor, şcoala de marină ş.a.), cu sediul la Constanţa (28.III/9.IV)

* Se împlinesc 95 de ani (1923) de când regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, votată în Parlament la 26 martie 1923 şi apreciată la vremea sa a fi una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. Constituţia era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau parţial 20 de articole, introducea alte 7 articole noi şi reformula sau completa 25 de articole. Aceasta prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadre didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi. A funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, cand regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. Abandonată definitiv odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constituţia a fost înlocuită ulterior cu una după modelul sovietic

* Cu 91 de ani în urmă (1927) avea loc premiera filmului „Iadeş”, prima producţie a regizorului Horia Igiroşeanu. Societatea sa „Clipa-Film” iniţiase şi prima formă a cinecluburilor româneşti, asociaţia „Amicii filmului”

* Se împlinesc 70 de ani (1948) de la primele alegeri parlamentare după instaurarea, în România, a puterii comuniste. Alegerile s-au soldat (datorită mijloacelor de înregimentare a populaţiei) cu câştigarea tuturor mandatelor de către FDP (Frontul Democraţiei Populare)

* În urmă cu 44 de ani (1974) Marea Adunare Naţională aproba instituirea funcţiei de preşedinte al RSR (recomandată de plenara CC al PCR din 25-26.III.1974) şi îl alegea în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Se menţinea, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămânea tot N. Ceauşescu

* Cu 26 de ani în urmă (1992), în zilele de 28 şi 29 martie, au avut loc lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN). A fost adoptată moţiunea „Viitorul-azi”, iniţiată de Petre Roman, care a fost reales în funcţia de lider naţional. Au izbucnit polemici dure între adepţii lui Petre Roman şi cei ai preşedintelui Ion Iliescu, pe care aripa pro-Roman nu-l mai susţinea la alegerile prezidenţiale din septembrie 1992. Adepţii lui Ion Iliescu au părăsit sala, peste alte două zile anunţându-şi demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenţia de a crea un nou partid (noua formaţiune, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, a fost înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti la data de 14 aprilie)

* În seara zilei de 28 martie, acum 13 ani (2005), trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin Mişcoci (ambii de la postul „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”) au fost declaraţi dispăruţi, la Bagdad, în Irak (după 55 de zile de captivitate, la 22 mai, cei trei jurnalişti au revenit în ţară)

* Tot într-o zi de 28 martie şi tot acum 13 ani, un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra şi având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane şi importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra

Aniversări – Comemorări

– 1849: S-a născut Constantin Dumitru Olănescu, dramaturg, poet şi traducător (m. 1908)

– 1857: S-a născut actorul Grigore Manolescu (m. 1892)

– 1885: S-a născut inginerul Gheorghe Em. Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, staticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1888: S-a născut Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător (m. 1961) – 130 de ani

– 1895: S-a născut Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a naşterii 4 martie 1895

– 1903: S-a născut Nicolae Ciorănescu, matematician şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1957) – 115 ani

– 1903: S-a născut pianistul Alexandru Demetriad (m. 1983) – 115 ani

– 1908: S-a născut Mihai Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog; considerat creator al şcolii române de oceanologie; membru titular al Academiei Române din  (m. 1999) – 110 ani

– 1914: S-a născut Ovidiu Constantinescu, prozator şi traducător (din literatura franceză: Stendhal, Romain Rolland, Maurice Druon, Jules Verne; din literatura rusă: Dostoievski, Repin; din alte literaturi: Taras Sevcenko, F. Cooper, Alejo Carpentier ş.a) (m. 1993)

– 1915: S-a născut Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (m. 1964)

– 1925: S-a născut (la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova) Victor Tulbure, poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară) (m. 1997)

– 1926: S-a născut memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la Munchen; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (m. 2003)

– 1926: A murit medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (n. 1860)

– 1932: S-a născut Alexandru Întorsureanu, director de imagine, profesor şi inovator al tehnicilor de filmare; colaborator constant al lui Gheorghe Fischer, împreună cu care a brevetat sistemul „Graphys Color” (m. 2004)

– 1939: S-a născut prozatorul şi traducătorul Florin Bănescu (m. 2003)

– 1944: A murit chimistul Petru Bogdan; a fost cel dintâi profesor de chimie fizică al primei catedre de specialitate din România (1906-1940); rector al Universităţii din Iaşi (1926-1932); membru al titular al Academiei Române din 1926 (n. 1873)

– 1949: A murit violonistul şi compozitorul Grigoraş (Grigore) Dinicu; considerat ca unul dintre cei mai faimoşi lăutari (n. 1889)

– 1957: A murit Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945-6.XI.1947; manifestându-şi dezacordul faţă de politica guvernului Groza, la 6.XI.1947 este demis; în 1950 va fi arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1886)

– 1970: S-a născut scrimera Laura Badea Cârlescu, fostă campioană olimpică, mondială şi europeană la floretă

– 1977: S-a născut Radu Jude, regizor şi scenarist

– 1979: A murit compozitorul Ştefan Mangoianu (n. 1922)

– 1979: A murit poetul Daniel Turcea; socotit drept unul dintre marii poeţi creştini ai secolului al XX-lea (n. 1945)

– 1993: A murit Victor Felea, poet, eseist şi critic literar (n. 1923) – 25 de ani

– 1994: A murit Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, eseist, critic literar, prozator şi poet francez de origine română; cel mai important reprezentant al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze (n. 1909)

– 1994: A murit generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (n. 1940)

– 1997: A murit poetul, prozatorul şi publicistul Gheorghe Tomozei (n. 1936). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 31.III.1997

– 2001: A murit geologul Ion N. Băncilă; contribuţii la studiul stratigrafiei şi tectonicii României; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1901)

– 2008: A murit Anca Balaci, prozatoare şi traducătoare; soţia criticului şi istoricului literar Alexandru Balaci (n. 1932) – 10 ani

– 2008: A murit Constantin Preda, arheolog, numismat şi istoric al Antichităţii; contribuţii în domeniul istoriei şi civilizaţiei geto-dacice, greco-romane şi în cel al numismaticii antice (n. 1925) – 10 ani

– 2012: A murit Ştefan Radof, actor, scenarist şi scriitor (n. 1934)

– 2016: A murit matematicianul şi profesorul Petru T. Mocanu; studii în domeniul teoriei geometrice a funcţiilor de o variabilă complexă; membru titular al Academiei Române din 2009 (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– New York: Conferinţă ONU la nivel înalt pe tema dezarmării nucleare

Aniversări – Comemorări

– 1592: S-a născut Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (m. 1670)

– 1712: A murit pictorul şi inginerul olandez Jan van der Heyden (n. 1637)

– 1750: S-a născut Francisco de Miranda, revoluţionar venezuelean care a croit drumul spre independenţă în America Latină (m. 1816)

– 1799: S-a născut medicul german Karl (Carl) Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (guşa exoftalmică) (m. 1854)

– 1817: S-a născut Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, profesor italian; întemeietorul criticii literare italiene moderne (m. 1883)

– 1862: S-a născut Aristide Briand, om politic şi diplomat francez; prim-ministru şi ministru de externe în repetate rânduri; unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franţei; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1926, împreună cu germanul Gustav Stresemann (m. 1932)

– 1871: S-a născut dirijorul olandez Willem Mengelberg (m. 1951)

– 1881: A murit Modest Musorgski, considerat unul dintre marii compozitori ruşi din secolul al XIX-lea (n. 1839)

– 1884: S-a născut Edvard Beneš, om politic ceh; ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste; alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1890: S-a născut Paul Whiteman, dirijor american de jazz simfonic şi violonist (m. 1967)

– 1892: S-a născut Corneille Jean François Heymans, medic şi farmacolog belgian; contribuţii la studiul mecanismelor de reglare a respiraţiei; laureat la Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1938 (m. 1968)

– 1903: S-a născut Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (m. 1991) – 115 ani

– 1910: A murit Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (n. 1838)

– 1914: S-a născut scriitorul ceh Bohumil Hrabal (m. 1997)

– 1925: S-a născut actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (m. 1994)

– 1927: S-a născut scriitoarea suedeză Marianne Fredriksson (m. 2007)

– 1928: S-a născut politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei (m. 2017) – 90 de ani

– 1928: S-a născut matematicianul şi profesorul francez Alexandre Grothendieck, unul dintre cei mai talentaţi matematicieni ai secolului XX; a reformat geometria algebrică şi a pus bazele unei versiuni radicale a ecologiei politice (m. 2014) – 90 de ani

– 1930: S-a născut Jerome Isaac Friedman, fizician american de origine evreiască; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor

– 1936: S-a născut scriitorul peruan Mario Vargas Llosa; unul din cei mai importanţi romancieri si eseişti născuţi în America Latină; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2010

– 1941: A murit scriitoarea engleză Virginia Woolf; cunoscută drept una dintre figurile moderniste literare de frunte ale secolului al XX-lea (n. 1882)

– 1942: S-a născut Samuel Ramey, cântăreţ american de operă (bas şi bas-bariton)

– 1943: A murit compozitorul şi pianistul rus Serghei Rahmaninov (n. 1873) – 75 de ani

– 1969: A murit Dwight Eisenhower, general şi om politic republican american; preşedinte al SUA (1953-1961) (n. 1890)

– 1985: A murit pictorul francez de origine rusă Marc Chagall; stabilit în Franţa în 1923 (n. 1887)

– 1986: S-a născut Lady Gaga (nume real: Stefani Joanne Angelina Germanotta), cântăreaţă şi compozitoare americană, care a revoluţionat muzica pop; câştigătoare a cinci premii Grammy

– 2004: A murit Sir Peter Ustinov, actor, regizor şi producător de film britanic (n. 1921)

– 2013: A murit Richard Griffith, actor britanic de teatru, film şi televiziune (n. 1947) – 5 ani

– 2017: A murit acriţa germană Christine Kaufmann (n. 1945) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 28 martie

Publicat de Codrin RAITA, 28 martie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 10:30 – lucrări în plen

* Lucrări în Comisiile permanente:

• ora 9:30 – Comisia pentru sănătate publică – etaj 5, cam 5043
• ora 13:00 – Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare
• ora 13:00 – Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport – etaj 5, sala 5058
• ora 13:00 – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională – parter 9, corp B3
• ora 13:00 – Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi – etaj 6, sala 6054
• ora 13:00 – Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital – etaj 3, sala 3047
• ora 13:30 – Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului – etaj 7, sala 7029
• ora 14:00 – Comisia economică, industrii şi servicii – etaj 6, sala 6115
• ora 14:00 – Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital – etaj 6, sala 6115
• ora 15:00 – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări – etaj 5, sala 5001

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – şedinţa în plen

* la înch.şed.de vot final – şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* Activităţi în Comisiile parlamentare:

• Comisia pentru sănătate şi familie – sala 2
• Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala 29, Corp B4, etaj 1
• Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
• Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic
• ora 13:15 – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională – sala 5156
• ora 14:00 – Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului – sala 4113, etaj 4
• ora 15:00 – Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării – sala 3
• ora 14:00 – Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
• ora 14:00 – Comisia pentru muncă şi protecţie socială – sala 23, et. PM, corp B4
• ora 14:00 – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci – sala 6115
• ora 14:00 – Comisia pentru industrii şi servicii – sala 25, etaj 2, corp B4
• ora 14:30 – Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport – sala 3150
• ora 14:30 – Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare – sala 28
• ora 14:30 – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi – sala Mihai Viteazu
• ora 15:00 – Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării – sala 3

– Culte, Biserică

* Zilele Porţilor Deschise la Facultatea de Teologie Romano-Catolică – orele 9:00 – 18:00, Str. G-ral Berthelot nr. 19, Sector 1

* Librăria Sophia, Editura Evdokimos şi Fundaţia „Profesor George Manu” prezintă o dublă lansare de carte: Ioan Teodorescu – „Pelerin prin iadul roşu” (prefaţă de Radu Mărculescu) şi Nicolae Roşca – „Batalioanele de exterminare Sărata” (prefaţă de Pr. Marius Vişovan) – ora 18:00. Invitaţi: pr. prof. Marius Vişovan, Ciprian Voicilă, sociolog, Alina Vasile, nepoata lui Ioan Teodorescu. Invitat special – actorul Cristi Iacob, care va recita din poeziile pe care Radu Gyr le-a scris în 1941 în timp ce se afla pe front, luptând în Batalioanele de Exterminare Sărata

* Sfântu Gheorghe: Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” organizează Colocviul „Unirea Basarabiei cu România; martie 1918 – perspectiva Centenarului Marii Uniri, 1 decembrie 2018”, cu participarea cercetătorilor din cadrul Academiei Oamenilor de Știință din București – ora 15:00

– Juridic

* Instanţa Supremă judecă un nou termen în dosarul în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat de instigare la abuz în serviciu

* Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunţă sentința în dosarul „Gala Bute”, în care fostul deputat Elena Udrea este acuzată, printre altele, de luare de mită și abuz în serviciu

* Dezbatere pe tema legislației muncii, aplicată în zona de salarizare, litigii și detașarea angajaților – ora 9:00, la Hotel Intercontinental

– Organizaţii

* Bruxelles: AFSR – Asociaţia „Cele mai Frumoase Sate din România”, reprezentată de preşedintele Marghiol Nicolae, participă la proiectul european „Cele mai Frumoase Sate din Europa” – ora 17:00, la Parlamentul European

– Social

* Ziarul Financiar organizează cea de-a XI-a ediţie a HR Trends, eveniment ce reuneşte anual peste 200 de experţi care dau tendinţele în domeniul resurselor umane – ora 9:00, la Hotel Radisson BLU Bucureşti, Sala Atlas

– Economic

* Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România organizează o conferinţă de presă – ora 11:00, la sediul CNIPMMR din Piaţa Valter Mărăcineanu nr. 1-3, intrarea 1, etaj 1, sala Protocol

* Iaşi: PRIAevents organizează conferința PRIA IT&C and Intellectual Property – dedicată proprietății intelectuale pentru sectorul IT&C – ora 9:30, la Hotel Unirea, sala Cuza

– Mediu

* Conferinţă organizată de Consiliul Pădurilor și Dezvoltării Rurale – ora 13:00, la Grand Hotel Continental

– Învăţământ, Cercetare

* Departamentul de Științele Educației din cadrul Facultăţii de Psihologie și Științele Educației (Universitatea din Bucureşti), în colaborare cu Universitatea Alternativă, organizează conferința „The Future of Education” – ora 14:00, în Amfiteatrul Zlate

– Mass-media, Publicitate

* Dezbatere despre noile tensiuni dintre Uniunea Europeană şi Turcia apărute pe fondul declanşării referendumului de schimbare a constituţiei turce, la care vor participa Ioana Dumitrescu, jurnalist TVR, jurnalistul turc Yavuz Baydar, cofondatorul P24, şi Boris Kalnoky, corespondent Die Welt – ora 19:00, la Centrul Ceh, Str. Ion Ghica nr. 11. Dezbaterea va fi moderată de jurnalistul Cătălin Gomboş (RRA)

– Cultură

* Recital susţinut de pianiştii Roxana şi Valentin Gheorghiu – ora 19:00, la Sala Radio. În pauza recitalului, editura Casa Radio readuce în atenţia publicului compact discul intitulat „Cvintete cu pian – Schumann, Enescu”, apărut pe piaţă în primăvara anului 2016, prezentarea albumului fiind făcută de muzicologul Grigore Constantinescu – în foaierul central al sălii de concerte

* În perioada 28 martie – 8 aprilie, Opera Comică pentru Copii organizează cea de-a III-a ediție a Festivalului “Hänsel și Gretel”, ce va cuprinde nu mai puțin de 40 de evenimente

* În cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturii germane din România, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” organizează conferința-dezbatere și prezentarea volumului „Brâncoveanu și Inalta Poartă, Documente noi din arhivele turcești, Vol. I” apărut la Editura Istros a Muzeului Brăilei „ Carol I”, 2016, autor  Dr. Mihai Maxim – ora 18:00. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Muzeul Brăilei „ Carol I” și cu Forumul Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică și Forumul Democrat al Germanilor din București

* Concertul „Valahia, Moldova, Basarabia la 1769”, în cadrul căruia muzica va dezvălui povestea unei hărți alese din vremuri îndepărtate, iar prin prezența unui specialist, se va realiza o conexiune istorică între harta propusă și repertoriul fiecărui concert – ora 18:00, la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

* Institutul Francez din București organizează, în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, conferința „Victor Brauner, pictopoet și iluminator”, susținută de Mihaela Petrov, critic și istoric de artă – ora 18:30

* Institutul Italian de Cultură organizează conferinţa „Fecioara Maria din San Luca” – istoricul, tradițiile și restaurarea prețioasei icoane de la Bologna, susţinută de prof. Franco Faranda – ora 19:00, Aleea Alexandru nr. 41

* Cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Experimental Bucureşti (BIEFF) va avea loc între 28 martie şi 2 aprilie, la Cinema Muzeul Ţăranului şi Cinema „Elvire Popesco”, evenimentul fiind organizat de Asociaţia Culturală Manekino – ora 20:00 (festivitatea de deschidere). Printre partenerii media: Radio România Cultural

* Are loc spectacolul „The Luciano Pavarotti Heritage”, organizat de Asociaţia „Amici Della Musica”, împreună cu M Time Entertainment şi cu sprijinul Ambasadei Italiei din România – ora 20:00, la Sala Palatului

* Institutul Cultural Român găzduiește spectacolul de teatru bilingv româno – chinez  „Luceafărul”, în cadrul căruia trupa Marvala, formată din tineri amatori, prezintă într-o manieră inedită drama iubirii neîmplinite într-un spectacol de lumini şi muzică, dans şi interpretare dramatică a versurilor eminesciene – la sediul din Aleea Alexandru nr. 38 (28 şi 30 mar.)

* Arad: Are loc spectacolul de teatru „Carina pe drumul spre casă”, în cadrul unui turneu organizat de Asociația Culturală pentru Educație prin Artă (ACEA), parte a modulului educațional cu același titlu, adresat copiilor cu vârste între 6 și 11 ani – orele 10:00 şi 12:00, la Teatrul Clasic “Ioan Slavici”

* Brno, Republica Cehă: Institutul Cultural Român de la Praga sprijină participarea studenților și a profesorilor de la Facultatea Teatru, Film și Dans a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, Republica Moldova, la cea de-a 27-a ediție a Festivalului Internaţional al Şcolilor de Teatru SETKÁNÍ/ENCOUNTER, care va avea loc în perioada 28 martie – 1 aprilie. În cadrul festivalului, studenții și masteranzii AMTAP vor prezenta spectacolul „Caii la fereastră”, de Matei Vișniec, dramaturg român, în regia profesorului Emil Gaju, Artist al Poporului din Republica Moldova

* Varşovia: ICR Varșovia va organiza proiecţia documentarului „În căutarea tatălui pierdut”, în regia lui Ionuţ Teianu, în cadrul Festivalului Filmului Francofon de la Varșovia (7 – 28 mar.) – la cinematograful Kino LAB (CSW Zamek Ujazdowski)

* Tel Aviv: Institutul Cultural Român de la Tel Aviv prezintă expoziția „Still Life” semnată de Apparatus 22, în cadrul Târgului de Artă Contemporană Fresh Paint de la Tel Aviv, care va avea loc în perioada 28 martie – 1 aprilie, la Muzeul de Științele Naturii Steinhardt, din cadrul complexului Universității Tel Aviv. Cu sprijinul ICR Tel Aviv, grupul Apparatus 22 (Dragoș Olea, Maria Farcaș și Erika Olea) va participa la programul internațional de expoziții și va susține o discuție, în limba engleză, cu titlul ”Apparatus 22 on statistics, SUPRAINFINIT, no. 3 and arches of roses”, în cadrul Fresh Paint Salon – ora 18:00

– Sport

* Adunarea Generală Ordinară a Federaţiei Române de Volei – ora 12:00, la sediul C.O.S.R. – „Casa Olimpică”, Sala „Amfiteatru”, Bd. Mărăşti nr.20A

– S-a întâmplat într-o zi de 28 martie

* Acum 226 de ani (1791) „Supplex Libellus Valachorum”, cel dintâi program politic al românilor din Transilvania (redactat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar ş.a.), era trimis Curţii de la Viena. „Supplex Libellus Valachorum” este numele sub care a rămas în istorie memoriul naţiunii române din Transilvania din 1791, cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, care formula sintetic revendicările poporului român. Primul Supplex a fost de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de-al doilea Supplex, o versiune mult lărgită şi argumentată a primului, a fost înaintat Curţii din Viena pe 30 martie 1792 de Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, şi de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei

* Se împlinesc 175 de ani (1842) de când a avut loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena în sala Großer Redoutensaal. Wiener Philharmoniker (Orchestra Filarmonicii din Viena), una dintre cele mai renumite orchestre simfonice ale lumii, a fost fondată de O. Nicolai (împreună cu A. Schmidt şi A.J. Becher), fiind alcătuită prin cooptarea muzicienilor din orchestra de operă a curţii (membrii orchestrei sunt încă recrutaţi din Orchestra Operei de Stat din Viena)

* În urmă cu 142 de ani (1875) a fost înfiinţat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Varcioroava. După anul 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic (28.III/9.IV)

* Cu 119 ani în urmă (1898) a apărut Legea pentru organizarea Marinei Militare, care se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre (care cuprindea şcoala de torpile şi trupele de apărare din porturile fluviale şi toate bastioanele fluviale), cu sediul la Galaţi, şi Divizia de Mare (care cuprindea depozitele echipajelor marinei, cu şcoala de cadre, şcoala de aplicaţie a sublocotenenţilor, şcoala de marină ş.a.), cu sediul la Constanţa (28.III/9.IV)

* Acum 94 de ani (1923) regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, votată în Parlament la 26 martie 1923 şi apreciată la vremea sa a fi una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. Constituţia era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau parţial 20 de articole, introducea alte 7 articole noi şi reformula sau completa 25 de articole. Aceasta prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadre didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi. A funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, cand regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. Abandonată definitiv odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constituţia a fost înlocuită ulterior cu una după modelul sovietic

* Se împlinesc 90 de ani (1927) de la premiera filmului „Iadeş”, prima producţie a regizorului Horia Igiroşeanu. Societatea sa „Clipa-Film” iniţiase şi prima formă a cinecluburilor româneşti, asociaţia „Amicii filmului”

* Cu 69 de ani în urmă (1948) au avut loc primele alegeri parlamentare după instaurarea, în România, a puterii comuniste. Alegerile s-au soldat (datorită mijloacelor de înregimentare a populaţiei) cu câştigarea tuturor mandatelor de către FDP (Frontul Democraţiei Populare)

* În urmă cu 43 de ani (1974) Marea Adunare Naţională aproba instituirea funcţiei de preşedinte al RSR (recomandată de plenara CC al PCR din 25-26.III.1974) şi îl alegea în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Se menţinea, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămânea tot N. Ceauşescu

* Se împlinesc 25 de ani (1992), de când, în zilele de 28 şi 29 martie, au avut loc lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN). A fost adoptată moţiunea „Viitorul-azi”, iniţiată de Petre Roman, care a fost reales în funcţia de lider naţional. Au izbucnit polemici dure între adepţii lui Petre Roman şi cei ai preşedintelui Ion Iliescu, pe care aripa pro-Roman nu-l mai susţinea la alegerile prezidenţiale din septembrie 1992. Adepţii lui Ion Iliescu au părăsit sala, peste alte două zile anunţându-şi demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenţia de a crea un nou partid (noua formaţiune, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, a fost înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti la data de 14 aprilie)

* În seara zilei de 28 martie, acum 12 ani (2005), trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin Mişcoci (ambii de la postul „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”) au fost declaraţi dispăruţi, la Bagdad, în Irak (după 55 de zile de captivitate, la 22 mai, cei trei jurnalişti au revenit în ţară)

* Tot într-o zi de 28 martie şi tot acum 12 ani, un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra şi având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane şi importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra

Aniversări – Comemorări

– 1849: S-a născut Constantin Dumitru Olănescu, dramaturg, poet şi traducător (m. 1908)

– 1857: S-a născut actorul Grigore Manolescu (m. 1892) – 160 de ani

– 1878: A murit I.[oan] A.[lexandru] Lapedatu, poet, prozator şi publicist; reputat profesor de limbi clasice, este considerat unul dintre dascălii străluciţi ai învăţământului transilvănean (n. 1844). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 25 martie 1878, iar altele, 6 aprilie 1878

– 1885: S-a născut inginerul Gheorghe Em. Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, staticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1888: S-a născut Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător (m. 1961)

– 1895: S-a născut Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a naşterii 4 martie 1895

– 1903: S-a născut pianistul Alexandru Demetriad (m. 1983)

– 1908: S-a născut Mihai C. Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog; considerat creator al şcolii române de oceanologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1999)

– 1914: S-a născut Ovidiu Constantinescu, prozator şi traducător (din literatura franceză: Stendhal, Romain Rolland, Maurice Druon, Jules Verne; din literatura rusă: Dostoievski, Repin; din alte literaturi: Taras Sevcenko, F. Cooper, Alejo Carpentier ş.a) (m. 1993)

– 1915: S-a născut Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (m. 1964)

– 1925: S-a născut (la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova) Victor Tulbure, poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară) (m. 1997)

– 1926: S-a născut memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la Munchen; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (m. 2003)

– 1926: A murit medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (n. 1860)

– 1932: S-a născut Alexandru Întorsureanu, director de imagine, profesor şi inovator al tehnicilor de filmare; colaborator constant al lui Gheorghe Fischer, împreună cu care a brevetat sistemul „Graphys Color” (m. 2004) – 85 de ani

– 1939: S-a născut prozatorul şi traducătorul Florin Bănescu (m. 2003)

– 1944: A murit chimistul Petru Bogdan; a fost cel dintâi profesor de chimie fizică al primei catedre de specialitate din România (1906-1940); rector al Universităţii din Iaşi (1926-1932); membru al titular al Academiei Române din 1926 (n. 1873)

– 1949: A murit violonistul şi compozitorul Grigoraş (Grigore) Dinicu; considerat ca unul dintre cei mai faimoşi lăutari (n. 1889)

– 1957: A murit Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945-6.XI.1947; manifestându-şi dezacordul faţă de politica guvernului Groza, la 6.XI.1947 este demis; în 1950 va fi arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1886) – 60 de ani

– 1970: S-a născut scrimera Laura Badea Cârlescu, fostă campioană olimpică, mondială şi europeană la floretă

– 1977: S-a născut Radu Jude, regizor şi scenarist – 40 de ani

– 1979: A murit compozitorul Ştefan Mangoianu (n. 1922)

– 1979: A murit poetul Daniel Turcea; socotit drept unul dintre marii poeţi creştini ai secolului al XX-lea (n. 1945)

– 1993: A murit Victor Felea, poet, eseist şi critic literar (n. 1923)

– 1994: A murit Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, eseist, critic literar, prozator şi poet francez de origine română; cel mai important reprezentant al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze (n. 1909)

– 1994: A murit generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (n. 1940)

– 1997: A murit poetul, prozatorul şi publicistul Gheorghe Tomozei (n. 1936) – 20 de ani. NOTĂ: Unele surse (www.poezie.ro) dau moartea la 31.III.1997

– 2001: A murit geologul Ion N. Băncilă; contribuţii la studiul stratigrafiei şi tectonicii României; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1901)

– 2012: A murit Ştefan Radof, actor, scenarist şi scriitor (n. 1934) – 5 ani

– 2016: A murit matematicianul şi profesorul Petru T. Mocanu; studii în domeniul teoriei geometrice a funcţiilor de o variabilă complexă; membru titular al Academiei Române din 2009 (n. 1931) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, va avea o întrevedere cu premierul Republicii Georgia, Giorgi Kvirikaşvili

– Bruxelles: Cel de-al 3-lea Summit-ul UE privind energia intitulată „Politica UE în beneficiul cetățenilor, consumatorilor și întreprinderilor”, organizată de Business Bridge Europe și Summit-ul European Business (EBS) – la  Palatul Egmont

– Jakarta: Vizita oficială a preşedintelui francez, François Hollande, în Indonezia (28 – 29 mar.)

– Moscova: Vice-premierul chinez, Wang Yang, efectuează o vizită oficială în Federaţia Rusă (28 – 31 mar.)

– Varşovia: Summit al şefilor de stat şi de guvern din ţările membre ale Grupului de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia), consacrat viitorului Uniunii Europene

– Copenhaga: Vizita regelui Belgiei, Philippe şi a reginei Mathilde (28 – 30 mar.)

– Copenhaga: Ministrul de externe danez, Anders Samuelsen, se va întâlni cu ministrul belgian de externe, Didier Reynders

– Edinburgh, Regatul Unit al Marii Britanii: Parlamentul scoţian urmează să voteze asupra autorizării premierului Nicola Sturgeon de a solicita autorităţilor de la Londra un referendum pe tema independenței din cauza Brexit, vot amânat de săptămâna trecută din cauza atentatelor din Londra

– Abidjan, Coasta de Fildeş: Cea de-a II-a ediţie a Conferinţei Internaţionale pe tema emergenţei Africii (28 – 30 mar.)

– Washington: Are loc o nouă audiere în cadrul Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, cu privire la pretinsa ingerință a Rusiei în alegerile din SUA

– San José, Costa Rica: Oficiali din Mexic, America Centrală şi Columbia se reunesc în cadrul unui summit

– Vientiane, Laos: Ce de-a 14-a reuniune ASEAN – Rusia a înalților funcționari (28 – 29 mar.)

– Madrid: Ministerul spaniol al economiei, Luis de Guindos, participă la Europa Press Forum

– Montréal: Alexandre de Juniac, directorul general al Asociaţiei Internaţionale de Transport Aerian (IATA) se va adresa Consiliului pentru relaţii internaţionale de la Montréal (Corim)

– Libreville: Lansarea, la Palatul prezidenţial din capitala Gabonului, a unui „dialog politic”, dorit de preşedintele Ali Bongo Ondimba, după contestata sa realegere, boicotată de contracandidatul său, Jean Ping

– Rabat: Deschiderea evenimentului „L’Afrique en capitale” – la Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană „Mohammed VI” (28 mar. – 28 apr.)

Aniversări – Comemorări

– 1592: S-a născut Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (m. 1670) – 425 de ani

– 1712: A murit pictorul şi inginerul olandez Jan van der Heyden (n. 1637) – 305 ani

– 1750: S-a născut Francisco de Miranda, revoluţionar venezuelean care a croit drumul spre independenţă în America Latină (m. 1816)

– 1799: S-a născut medicul german Karl (Carl) Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (guşa exoftalmică) (m. 1854)

– 1817: S-a născut Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, profesor italian; întemeietorul criticii literare italiene moderne (m. 1883) – 200 de ani

– 1862: S-a născut Aristide Briand, om politic şi diplomat francez; prim-ministru şi ministru de externe în repetate rânduri; unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franţei; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1926, împreună cu germanul Gustav Stresemann (m. 1932) – 155 de ani

– 1871: S-a născut dirijorul olandez Willem Mengelberg (m. 1951)

– 1881: A murit Modest Musorgski, considerat unul dintre marii compozitori ruşi din secolul al XIX-lea (n. 1839)

– 1884: S-a născut Edvard Beneš, om politic ceh; ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste; alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1890: S-a născut Paul Whiteman, dirijor american de jazz simfonic şi violonist (m. 1967)

– 1892: S-a născut Corneille Jean François Heymans, medic şi farmacolog belgian; contribuţii la studiul mecanismelor de reglare a respiraţiei; laureat la Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1938 (m. 1968) – 125 de ani

– 1903: S-a născut Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (m. 1991)

– 1910: A murit Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (n. 1838)

– 1914: S-a născut scriitorul ceh Bohumil Hrabal (m. 1997)

– 1925: S-a născut actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (m. 1994)

– 1927: S-a născut scriitoarea suedeză Marianne Fredriksson (m. 2007) – 90 de ani

– 1928: S-a născut politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzeziński; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei

– 1930: S-a născut Jerome Isaac Friedman, fizician american de origine evreiască; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor

– 1936: S-a născut scriitorul peruan Mario Vargas Llosa; unul din cei mai importanţi romancieri si eseişti născuţi în America Latină; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2010

– 1941: A murit scriitoarea engleză Virginia Woolf; cunoscută drept una dintre figurile moderniste literare de frunte ale secolului al XX-lea (n. 1882)

– 1942: S-a născut Samuel Ramey, cântăreţ american de operă (bas şi bas-bariton) – 75 de ani

– 1943: A murit compozitorul şi pianistul rus Serghei Rahmaninov (n. 1873)

– 1969: A murit Dwight Eisenhower, general şi om politic republican american; preşedinte al SUA (1953-1961) (n. 1890)

– 1985: A murit pictorul francez de origine rusă Marc Chagall; stabilit în Franţa în 1923 (n. 1887)

– 1986: S-a născut Lady Gaga (nume real: Stefani Joanne Angelina Germanotta), cântăreaţă şi compozitoare americană, care a revoluţionat muzica pop; câştigătoare a cinci premii Grammy

– 2004: A murit Sir Peter Ustinov, actor, regizor şi producător de film britanic (n. 1921)

– 2013: A murit Richard Griffiths, actor britanic de teatru, film şi televiziune (n. 1947)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 28 martie

Publicat de Codrin RAITA, 28 martie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Parlament

* Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților și revista Politici de Sănătate organizează dezbaterea cu tema ”Epilepsia – o provocare reală pentru pacientul român și o problemă majoră de sănătate publică”, prilejuită de Ziua Mondială a Epilepsiei – la Palatul Parlamentului. În deschiderea dezbaterii vor vorbi conf. dr. Florin Corneliu Buicu, preşedinte al Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor, conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat, departamentul Sănătate Publică, Administraţia Prezidenţială, care va transmite mesajul Preşedinţiei şi prof. univ. dr. Florian Dorel Bodog, secretar al Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României

– Camera Deputaţilor

* Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, are o întrevedere cu președintele Adunării Naționale din Republica Islamică Pakistan, Ayaz Sadiq – ora 10:05, sala „I.G. Duca”, nivel P1. Începând cu ora 11:00, în fața sălii „I.G. Duca”, nivel P1 au loc declarații comune de presă ale președintelui Camerei Deputaților,Valeriu Zgonea, și a președintelui Adunării Naționale din Republica Islamică Pakistan, Sardar Ayaz Sadiq. Președintele Adunării Naționale din Republica Islamică Pakistan, Ayaz Sadiq efectuează o vizită oficială în România, la invitaţia preşedintelui Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, urmând să aibă întâlniri și cu președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cu prim-ministrul României, Dacian Cioloș, și cu ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu

– Ministere

* Profit.ro organizează WeLoveDigital.forum, un eveniment în care vizionari, start-up-uri, companii inovatoare în domeniul tehnologic, advertiseri, mass-media se întâlnesc pentru a explora cele mai „hot” tendințe care vor guverna industria digitală în următorii ani – ora 9:30, la Hotel Marriott, sala Constanţa (28 – 29 mar.). Evenimentul va fi deschis de Marius Bostan, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi de Cătălin Marinescu, preşedinte ANCOM

* Ministerul Fondurilor Europene organizează conferința de presă lunară – ora 10:00, la sediul Ministerului Fondurilor Europene, Tower Centre, Bd. Ion Mihalache 15-17, sala de conferințe, parter

– Apărare, Interne

* Iaşi: Exercițiul de antrenament „MOLDAVIA ‘16”, la care vor participa structuri componente ale Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului, având drept scop dezvoltarea capacității de interoperabilitate în sistem integrat, precum și pentru verificarea capacității de reacție și intervenție, a forțelor de ordine, în diferite situații – în Piața Palatului, Şos. Iaşi-Hlincea și sediul Judecătoriei Iași

– Justiţie

* Secţia pentru procurori a CSM discută propunerea de reînvestire a Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror şef al DNA

– Economic

* Camera de Comerţ şi Industrie a României, în colaborare cu Institutul Bancar Român, organizează seminarul cu tema „Importanţa condiţiilor de livrare INCOTERMS în negocierea contractelor comerciale” – ora 9:30, la CCIR Business Center, Bd. Octavian Goga nr. 2, sala Banatul, etaj 3, tronson II

* Operatorul aerian low-cost Blue Air deschide o nouă rută, Sibiu – Köln

* Constanţa: Începe sezonul de croaziere, odată cu sosirea navei de pasageri MSC Opera

– Istorie

* Bucov, jud. Prahova: Muzeul Memorial „Constantin și Ion Stere”, din Parcul „Constantin Stere” Bucov, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, organizează cu ocazia împlinirii a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, matineul muzeal ”Basarabia – anotimpul unirii”. Din program:

• ora 9:45 – Depuneri de flori la statuile de pe Aleea Scriitorilor, Muzeul Memorial ”Constantin și Ion Stere”, din Parcul ”Constantin Stere” Bucov
• ora 10:00 – Depunere de flori la statuia lui Constantin Stere din curtea muzeului
• Prelegeri susținute de Adam Daniel – președintele Ligii Studenților Basarabeni din Ploiești, prof. Mihaela Brăslașu, prof. Polin Zorilă
• Moment artistic susținut de grupul folcloric „Mugur de fluier” de la Școala Gimnazială „Constantin Stere” Bucov – structura Chițorani
• Vizionarea filmului documentar „Moldova lui Stere”
• Expoziție de desene cu tema „Constantin Stere și Basarabia”

– Cultură

* Cele mai bune cărți ale ultimului an vor fi premiate în cadrul Galei Premiilor Observator cultural 2016, ajunsă la cea de-a 10-a ediție – ora 19:00, la Teatrul Odeon

* Muzeul Naţional al Literaturii Române, în colaborare cu Universitatea Hyperion – Facultatea de Arte și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, organizează evocarea cu titlul ”Sub semnul prieteniei – Nichita Stănescu – Eusebiu Ștefănescu” – ora 18:00, în Salonul Carol I al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. La evenimentul care marchează împlinirea unui an de la moartea actorului și poetului Eusebiu Ștefănescu, recitator al poeziei românești și prieten al lui Nichita Stănescu, vor participa: Rodica Mandache, Ioana Crăciunescu, Maria Gheorghiu, acad. Mircia Dumitrescu, Eugen Suciu, Constantin Florescu, Ioan Groșan, Vlad Leu, Ioan Cristescu, Dan Mircea Cipariu, Ion Bogdan Ștefănescu, Costin Soare și studenți ai Facultății de Arte „Hyperion”

* Deschiderea expoziţiei de grup cu titlul „Untold”, a artiştilor Anca Boeriu, Brânduşa Bontea, ZuZu Caratănase, Ioana Crăciun Dobrescu, Radu Florea, Irina Florescu şi Alexandru Papuc – ora 17:30, la Elite Art Gallery, Piaţa Naţiunilor Unite nr. 3-5, bl. B2, parter. Expoziţia poate fi vizitată în perioada 24 martie – 16 aprilie

* Filmele „Aferim!” (r. Radu Jude), „Bucureşti NonStop” (r. Dan Chişu), „Comoara” (r. Corneliu Porumboiu), „De ce eu?” (r. Tudor Giurgiu) şi „Un etaj mai jos” (r. Radu Muntean) sunt cele cinci lungmetraje care intră anul acesta în cursa pentru trofeul acordat „Celui mai bun film” la cea de-a X-a ediţie a Galei Premiilor Gopo, organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi Babel Communications – ora 19:00, la Teatrul Național I.L. Caragiale. Premiile Gopo îi aduc un omagiu marelui actor Florin Piersic, care va primi Premiul pentru Întreaga Carieră

* Vizionarea de presă a filmului “Banat (Călătoria)”, debutul în lungmetraj al regizorului italian Adriano Valerio, o coproducție Italia, Bulgaria, România și Macedonia – ora 11:00, la Cinema Elvira Popescu, Bd. Dacia nr. 77

* Teatrul Elisabeta prezintă premiera oficială a comediei „Angajăm profesionist”, în regia lui Adrian Paduraru, o adaptare după „Angajare de clovn” de Matei Vișniec, în distribuţie: Adrian Păduraru, Daniel Vişan şi Florin Şerbănescu – ora 20:00

* Premiera spectacolului „Vivien Leigh – Ultima conferinţă de presă”, de Marcy Lafferty, cu Lamia Beligan, în regia Lianei Ceterchi – ora 19:00, la Teatrul Excelsior

* Premiera filmului „Să vezi Parisul”, regizat de basarabeanul Victor Istrate, în cadrul celei de-a IX-a ediţii a Festivalului „Zilele Basarabiei” (24 – 28 mar.) – ora 18:00, la Muzeul Țăranului Român. Imediat după proiecția de film, participanții vor fi invitați să participe la o „Șezătoare – povești vechi cu oameni noi !”, în cadrul căreia se vor rememora tradițiile străbunilor prin dans, muzică și povestiri

* Bârlad: Recital susţinut de pianistul Horia Mihail în cadrul celei de-a VI-a ediţii a Turneului „Pianul Călător” – ora 19:00, la Pavilionul „Marcel Guguianu”. Pianul Călător” este un proiect Radio România organizat de Centrul Cultural Media Radio România, Asociaţia Culturală Accendo şi Fundația Marconi, în perioada 24 martie – 21 mai, în 19 localități din țară și la Chișinău. Proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Coproducători: Radio România Cultural, Radio România Regional şi TVR 2. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi, Radio România Muzical. Partener principal: ARCUB-Centrul de proiecte Culturale al Municipiului București

* Sibiu: Teatrul mic Sibiu prezintă premiera spectacolului „Doi pe un balansoar” – ora 19:00, în Str. Berăriei nr. 2

* Chişinău: Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române din București, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” din Piatra Neamț și Primăria Municipiului Chișinău, organizează de la ora 11:00, la Galeria La Rond, vernisarea expoziției „Tristan Tzara, Victor Brauner și avangarda românească”. Organizată cu prilejul împlinirii a 130 de ani de la nașterea lui Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896, Moinești – d. 25 decembrie 1963, Paris), inițiatorul mișcării dadaiste europene, și împlinirii a 50 de ani de la moartea pictorului Victor Brauner (n. 15 iunie 1903, Piatra Neamț – d. 12 martie 1966, Paris), unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai suprarealismului românesc și european, expoziția aduce în atenția publicului o serie de documente, fotografii, texte-program și mărturii referitoare la crezul artistic și existențial al reprezentaților de marcă ai dadaismului. Expoziţia poate fi vizitată în perioada 28 martie – 15 aprilie

– S-a întâmplat într-o zi de 28 martie

* Se împlinesc 225 de ani (1791) de când „Supplex Libellus Valachorum”, cel dintâi program politic al românilor din Transilvania (redactat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar ş.a.), era trimis Curţii de la Viena. „Supplex Libellus Valachorum” este numele sub care a rămas în istorie memoriul naţiunii române din Transilvania din 1791, cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, care formula sintetic revendicările poporului român. Primul Supplex a fost de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de-al doilea Supplex, o versiune mult lărgită şi argumentată a primului, a fost înaintat Curţii din Viena pe 30 martie 1792 de Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, şi de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei

* Acum 174 de ani (1842) a avut loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena în sala Großer Redoutensaal. Wiener Philharmoniker (Orchestra Filarmonicii din Viena), una dintre cele mai renumite orchestre simfonice ale lumii, a fost fondată de O. Nicolai (împreună cu A. Schmidt şi A.J. Becher), fiind alcătuită prin cooptarea muzicienilor din orchestra de operă a curţii (membrii orchestrei sunt încă recrutaţi din Orchestra Operei de Stat din Viena)

* În urmă cu 141 de ani (1875) a fost înfiinţat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Varcioroava. După anul 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic (28.III/9.IV)

* Cu 118 ani în urmă (1898) a apărut Legea pentru organizarea Marinei Militare, care se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre (care cuprindea şcoala de torpile şi trupele de apărare din porturile fluviale şi toate bastioanele fluviale), cu sediul la Galaţi, şi Divizia de Mare (care cuprindea depozitele echipajelor marinei, cu şcoala de cadre, şcoala de aplicaţie a sublocotenenţilor, şcoala de marină ş.a.), cu sediul la Constanţa (28.III/9.IV)

* Acum 93 de ani (1923) regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, votată în Parlament la 26 martie 1923 şi apreciată la vremea sa a fi una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa. Constituţia era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau parţial 20 de articole, introducea alte 7 articole noi şi reformula sau completa 25 de articole. Aceasta prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadre didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi. A funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, cand regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. Abandonată definitiv odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constituţia a fost înlocuită ulterior cu una după modelul sovietic

* Cu 68 de ani în urmă (1948) au avut loc primele alegeri parlamentare după instaurarea, în România, a puterii comuniste. Alegerile s-au soldat (datorită mijloacelor de înregimentare a populaţiei) cu câştigarea tuturor mandatelor de către FDP (Frontul Democraţiei Populare)

* În urmă cu 42 de ani (1974) Marea Adunare Naţională aproba instituirea funcţiei de preşedinte al RSR (recomandată de plenara CC al PCR din 25-26.III.1974) şi îl alegea în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Se menţinea, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămânea tot N. Ceauşescu

* Acum 24 de ani (1992), în zilele de 28 şi 29 martie, au avut loc lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN). A fost adoptată moţiunea „Viitorul-azi”, iniţiată de Petre Roman, care a fost reales în funcţia de lider naţional. Au izbucnit polemici dure între adepţii lui Petre Roman şi cei ai preşedintelui Ion Iliescu, pe care aripa pro-Roman nu-l mai susţinea la alegerile prezidenţiale din septembrie 1992. Adepţii lui Ion Iliescu au părăsit sala, peste alte două zile anunţându-şi demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenţia de a crea un nou partid (noua formaţiune, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, a fost înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti la data de 14 aprilie)

* În seara zilei de 28 martie, acum 11 ani (2005), trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin Mişcoci (ambii de la postul „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”) au fost declaraţi dispăruţi, la Bagdad, în Irak (după 55 de zile de captivitate, la 22 mai, cei trei jurnalişti au revenit în ţară)

* Şi tot într-o zi de 28 martie, şi tot acum 11 ani, un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra şi având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane şi importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra

Aniversări – Comemorări

– 1849: S-a născut Constantin Dumitru Olănescu, dramaturg, poet şi traducător (m. 1908)

– 1878: A murit I.[oan] A.[lexandru] Lapedatu, poet, prozator şi publicist; reputat profesor de limbi clasice, este considerat unul dintre dascălii străluciţi ai învăţământului transilvănean (n. 1844). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 25 martie 1878, iar altele, 6 aprilie 1878

– 1885: S-a născut inginerul Gheorghe Em. Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, staticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1888: S-a născut Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător (m. 1961)

– 1895: S-a născut Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a naşterii 4 martie 1895

– 1903: S-a născut pianistul Alexandru Demetriad (m. 1983)

– 1908: S-a născut Mihai C. Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog; considerat creator al şcolii române de oceanologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1999)

– 1914: S-a născut Ovidiu Constantinescu, prozator şi traducător (din literatura franceză: Stendhal, Romain Rolland, Maurice Druon, Jules Verne; din literatura rusă: Dostoievski, Repin; din alte literaturi: Taras Sevcenko, F. Cooper, Alejo Carpentier ş.a) (m. 1993)

– 1915: S-a născut Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (m. 1964)

– 1925: S-a născut (la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova) Victor Tulbure, poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară) (m. 1997)

– 1926: S-a născut memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la Munchen; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (m. 2003) – 90 de ani

– 1926: A murit medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (n. 1860) – 90 de ani

– 1932: S-a născut Alexandru Întorsureanu, director de imagine, profesor şi inovator al tehnicilor de filmare; colaborator constant al lui Gheorghe Fischer, împreună cu care a brevetat sistemul „Graphys Color” (m. 2004)

– 1939: S-a născut prozatorul şi traducătorul Florin Bănescu (m. 2003)

– 1944: A murit chimistul Petru Bogdan; a fost cel dintâi profesor de chimie fizică al primei catedre de specialitate din România (1906-1940); rector al Universităţii din Iaşi (1926-1932); membru al titular al Academiei Române din 1926 (n. 1873)

– 1949: A murit violonistul şi compozitorul Grigoraş (Grigore) Dinicu; considerat ca unul dintre cei mai faimoşi lăutari (n. 1889)

– 1957: A murit Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945-6.XI.1947; manifestându-şi dezacordul faţă de politica guvernului Groza, la 6.XI.1947 este demis; în 1950 va fi arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1886)

– 1970: S-a născut scrimera Laura Badea Cârlescu, fostă campioană olimpică, mondială şi europeană la floretă

– 1979: A murit compozitorul Ştefan Mangoianu (n. 1922)

– 1979: A murit poetul Daniel Turcea; socotit drept unul dintre marii poeţi creştini ai secolului al XX-lea (n. 1945)

– 1993: A murit Victor Felea, poet, eseist şi critic literar (n. 1923)

– 1994: A murit Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, eseist, critic literar, prozator şi poet francez de origine română; cel mai important reprezentant al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze (n. 1909)

– 1994: A murit generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (n. 1940)

– 2001: A murit geologul Ion N. Băncilă; contribuţii la studiul stratigrafiei şi tectonicii României; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1901) – 15 ani

– 2012: A murit Ştefan Radof, actor, scenarist şi scriitor (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Praga: Vizita preşedintelui chinez, Xi Jinping, în Republica Cehă (28 – 30 mar.)

– Ierusalim: Vizita vicepremierului chinez, Liu Yandong (28 – 31 mar.)

– Sydney: Ministrul indian al finanţelor, Arun Jaitley, vizitează Australia (28 – 31 mar.)

Aniversări – Comemorări

– 1592: S-a născut Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (m. 1670)

– 1712: A murit pictorul olandez Jan van der Heyden (n. 1637)

– 1750: S-a născut Francisco de Miranda, revoluţionar venezuelean care a croit drumul spre independenţă în America Latină (m. 1816)

– 1799: S-a născut medicul german Karl (Carl) Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (guşa exoftalmică) (m. 1854)

– 1817: S-a născut Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, întemeietorul criticii moderne italiene (m. 1883)

– 1862: S-a născut Aristide Briand, om politic şi diplomat francez; prim-ministru şi ministru de externe în repetate rânduri; unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franţei; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1926 (m. 1932)

– 1871: S-a născut dirijorul olandez Willem Mengelberg (m. 1951) – 145 de ani

– 1881: A murit Modest Musorgski, considerat unul dintre marii compozitori ruşi din secolul al XIX-lea (n. 1839) – 135 de ani

– 1884: S-a născut Edvard Beneš, om politic ceh; ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste; alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1890: S-a născut Paul Whiteman, dirijor american de jazz simfonic şi violonist (m. 1967)

– 1892: S-a născut Corneille Jean François Heymans, medic şi farmacolog belgian; contribuţii la studiul mecanismelor de reglare a respiraţiei; laureat la Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1938 (m. 1968)

– 1903: S-a născut Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (m. 1991)

– 1910: A murit Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (n. 1838)

– 1914: S-a născut scriitorul ceh Bohumil Hrabal (m. 1997)

– 1925: S-a născut actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (m. 1994)

– 1927: S-a născut scriitoarea suedeză Marianne Fredriksson (m. 2007)

– 1928: S-a născut politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzeziński; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei

– 1930: S-a născut Jerome Isaac Friedman, fizician american de origine evreiască; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor

– 1936: S-a născut scriitorul peruan Mario Vargas Llosa; unul din cei mai importanţi romancieri si eseişti născuţi în America Latină; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2010 – 80 de ani

– 1941: A murit scriitoarea engleză Virginia Woolf; cunoscută drept una dintre figurile moderniste literare de frunte ale secolului al XX-lea (n. 1882) – 75 de ani

– 1942: S-a născut Samuel Ramey, cântăreţ american de operă (bas şi bas-bariton)

– 1943: A murit compozitorul şi pianistul rus Serghei Rahmaninov (n. 1873)

– 1969: A murit Dwight Eisenhower, general şi om politic republican american; preşedinte al SUA (1953-1961) (n. 1890)

– 1985: A murit pictorul francez de origine rusă Marc Chagall; stabilit în Franţa în 1923 (n. 1887)

– 1986: S-a născut Lady Gaga (nume real: Stefani Joanne Angelina Germanotta), cântăreaţă şi compozitoare americană, care a revoluţionat muzica pop; câştigătoare a cinci premii Grammy – 30 de ani

– 2004: A murit Sir Peter Ustinov, actor, regizor şi producător de film britanic (n. 1921)

– 2013: A murit Richard Griffiths, actor britanic de teatru, film şi televiziune (n. 1947)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 28 martie

Publicat de Codrin RAITA, 28 martie 2015, 15:19

EVENIMENTE INTERNE

– Ministere

* Întrevederea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu ministrul afacerilor externe al Regatului Țărilor de Jos, Bert Koenders – la sediul MAE

– Partide

* Călăraşi: Preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, participă la reuniunea Uniunii Naţionale pentru Progresul României din regiunea III Sud Muntenia – la sediul Primăriei Călăraşi, Str. Bucureşti nr. 140A. Declaraţii de presă – ora 12:00

* Cluj – Napoca: Conferinţa judeţeană pentru alegeri în cadrul Consiliului Executiv Judeţean al PMP – ora 11:00, la Casa de Cultură a Studenţilor, Sala Europa

* Snagov: Conferinţa Judeţeană de alegeri în cadrul Consiliului Executiv Judeţean al PMP Ilfov – ora 11:00, la Casa de Cultură

* Zalău: Şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali ai UDMR – ora 10:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor

* Zalău: Conferinţa judeţeană pentru alegeri în cadrul Consiliului Executiv Judeţean al PMP – ora 10:00, la Grand Hotel Severus Resort & Spa, Sala de conferinţe Europa 2

– Minorităţi

* Tulcea: Filiala locală Uniunii Ucrainenilor din România marchează 201 ani de la naşterea poetului Taras Sevcenko. Din program:

• ora 11:30 – depuneri de coroane de flori la statuia poetului – în Rotonda personalităţilor
• ora 13:00 – moment omagial dedicat operei poetului ucrainean – la sediul filialei UUR

– Social

* Asociaţia Coloanele ATHENAEUM, împreună cu partenerii săi, lansează, în cadrul unei conferinţe de presă, proiectul „S.O.C.I.A.L.E. – Structuri de Organizare Comunitară Integrate în Ansamblul Lumii Economice” – ora 10:00, la Hotel IBIS, Calea Griviţei nr. 143

* Reuniunea naţională a Asociaţiei „Părinţi pentru ora de Religie” – ora 10:00, la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, Sala de festivităţi, Bd. Regina Elisabeta nr. 48

– Mediu

* Cetăţeni, organizaţii, companii, instituţii publice şi centre culturale din întreaga ţară participă cea de-a VII-a ediţie a evenimentului Ora Pământului (Earth Hour) organizată de WWF-România (organizaţie de mediu). La ora locală 20:30, peste 7.000 de oraşe din mai mult de 162 de ţări vor stinge lumina cu scopul de a arăta preocupare pentru protejarea naturii:

►Bucureşti:

• Administraţia Prezidenţială se alătură unuia dintre cele mai importante evenimente dedicate protecţiei mediului, „Earth Hour – Ora Pământului”, în intervalul orar 20:30 – 21:30 iluminatul Palatului Cotroceni fiind întrerupt
• Iluminatul Palatului Victoria va fi întrerupt, între orele 20:30 – 21:30
• Toate structurile neoperative din Ministerul Afacerilor Interne urmează să întrerupă iluminatul, între orele 20:30 – 21:30
• Luminile din sediul Ministerului Justiţiei vor fi stinse, în intervalul orar 20:30 – 21:30
• La sediul Ministerului Transporturilor vor fi stinse luminile exterioare şi interioare care nu împiedică funcţionarea Palatului CFR şi vor fi deconectate echipamentele electronice care nu sunt esenţiale desfăşurării activităţii curente sau protecţiei clădirii, în intervalul orar 20:30 – 21:30
• Primăria Municipiului stinge iluminatul în urmatoarele locaţii:

– Sediul Primăriei Municipiului – Splaiul Independenţei nr. 291-293

– Centrul Cultural ,,Palatele Brâncoveneşti” – Mogoşoaia

– Ghişeul Unic – Bd. Regina Elisabeta nr. 42

– Administraţia Cimitirelor (ACCU)

– Administraţia Fondului Imobiliar

► Bârlad: Primăria Municipiului Bârlad închide iluminatul public timp de o oră, iar Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din localitate organizează, de la ora 20:00, observaţii astronomice din stradă, în zona parcului „Victor Ion Popa”, pe strada Republicii

* Viitor Plus – asociaţia pentru dezvoltare durabilă – organizează evenimentul sportiv de masă dedicat împăduririi sudului  ţării, „Crosul pădurii”, aflat la ediţia a VII-a, şi având sloganul „Aleargă şi zâmbeşte” – în Parcul Tineretului. Partener media: Radio România

– Medicină, Sănătate

* Iaşi: Dezbaterea cu tema „Condiţia medicului în România”, organizată de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi – ora 13:30, la sediul UMF, Senat

– Cultură

* Opera Comică pentru Copii reia unul dintre cele mai apreciate balete din repertoriu, “Cenuşăreasa”, în regia şi coregrafia Corinei Dumitrescu în beneficiul Campaniei “Artiştii pentru artişti” – orele 11:00 şi 13:00

* Festivalul „Zilele Basarabiei” se încheie cu proiecţia în premieră a filmului documentar „Te iubesc, Ion şi Doina”, în regia Leontinei Vatamanu – ora 16:00, la Muzeul Țăranului Român, în sala „Horia Bernea”

* ARCEN – Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate organizează un nou traseu – cultural pietonal, „Prin Bucureștii lui Mircea Eliade”. Traseul  se va desfășura în fiecare sâmbătă și duminică, în perioada 28 martie – 5 aprilie, de la – ora 17:00, în perimetrul străzilor: Mântuleasa – Romulus – Popa Soare – Dimineții – Pictor Romano – Sf. Ștefan – Plantelor – Negustori – Dumitru Stăniloae – Calea Moșilor – Sfinților, având ca punct de pornire Biserica Mântuleasa (str. Mântuleasa, nr. 20) și punct final pe str. Radu Cristian

* Recital cameral susţinut de Geanina Munteanu – mezzosoprană, Raluca Voicu-Arnăuțoiu – vioară şi Manuela Giosa – pian – ora 19:00, la Ateneul Român, Sala mică. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

* Clorofilm prezintă ”Marussia”, primul lungmetraj al regizoarei Eva Pervolovici, în cinematografele din România începând cu 28 martie, în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Sibiu, Brașov, Constanța. Avanpremiera primului lungmetraj realizat de Eva Pervolovici are loc astăzi – ora 19:00, la Cinema Studio din București. Proiecția filmului va fi urmată de o sesiune Q&A, desfășurată în prezența regizoarei și cu participarea actriței Mădălina Constantin

* Spectacolul “Ghiocel din deal adus”, inspirat din repertoriul interpretei Irina Loghin, va fi prezentat la Sala Palatului, în cadrul unui eveniment – omagiu adus muzicii şi divertismentului românesc – ora 19:30. Vor urca pe scenă Irina Loghin, Maria Dragomiroiu, Gelu Voicu, Adriana Antoni, Romică Ţociu, Cornel Palade, Nicu Paleru, Anastasia Lazariuc, Carmen Rădulescu, Gheorghe Rosoga, Jean Paler, Ciro de Luca, acompaniaţi de Ansamblul profesionist “Chindia Prahovei”, condus de maestrul dirijor Constantin Anton

* Concertul “Rhythm of the Soul” susţinut de Soul Serenade pe ritm de gospel şi de Irina Popa, alături trupa Sinners, într-un recital de funky-soul-jazz  are loc pe scena ARCUB, începând cu ora 20:00

* Ploieşti: Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova din municipiu, Str. Toma Caragiu, nr.10 organizează în zilele de 28 martie şi 4 aprilie, precum şi în perioada 6-8 aprilie o serie de ateliere dedicate sărbătorii pascale

* Sfântu Gheorghe: Masa rotundă „Sursele informatice online utile şi în cercetarea monografică“ – ora 9:00,  la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan“. • De la ora 12:00, vor fi lansate şi prezentate noi apariţii editoriale

* Sinaia: Turneul “Armonii pascale”, organizat de Asociaţia Culturală “Pro Valores” şi Amena Studio, în care actrița Daniela Nane, acompaniată de pianista Ioana Maria Lupașcu, în alternanță cu chitaristul Costin Soare, oferă în perioada 22 martie – 4  aprilie un regal poetico-muzical ce se va desfășura în mai multe oraşe din ţară. Astăzi spectacolul are loc la Castelul Peleş, începând cu ora 16:00. Partener media: Radio România Cultural

* Sibiu: În zilele de 28 şi 29 martie, timp de 25 de ore neîntrerupt, actorul George Constantinescu va juca acelaşi spectacol  cu titlul “PAM-PAM” în diferite locuri din municipiul Sibiu, începând cu ora 19:00, fiind o avanpremieră la Festivalul “25 de ore de teatru non-stop” ediţia a V-a (25 – 26 apr.), care celebrează Ziua Mondială a Teatrului (27 mar.). Piesa este un one man show, după texte de Constantin Tănase

* Timişoara: Vernisajul expoziţiei de pictură a artistului Ioan Sbârciu – ora 19:00, la Galeria Jecza, Calea Martirilor nr. 51-52

* Timişoara: Proiecţii speciale ale filmului “De ce eu?”, în regia lui Tudor Giurgiu – ora 19:00, la Casa Artelor (28 – 29 mar.)

* Bălţi: Reprezentaţie cu spectacolul de pantomimă „Pasăre în văzduh”, susţinut de actorul George Ciolpan – ora 19:00, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”

* Viena: Institutul Cultural Român de la Viena marchează sărbătorile pascale printr-o serie de evenimente organizate în perioada 27 martie – 10 aprilie. Astăzi are loc un atelier – ora 11:00, la Biserica Ortodoxă Română „Sf. Antonie cel Mare“, Pouthongasse 16

* Bruxelles: Arthis – Casa de Cultură Belgo-Română şi Ahmed El Ktibi – vice-primar pentru Solidaritate Internaţională şi preşedinte al Consiliului Consultativ pentru Solidaritate Internaţională de la Primăria Oraşului Bruxelles, organizează de la ora 19:00, la Sala Gotică a Primăriei Bruxelles, un Concert de muzică clasică avându-i ca protagonişti pe violonistul Liviu Prunaru şi pianista Dana Protopopescu

* Montréal: Conferențiarul universitar la Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, Doru Pop, care predă cursuri de cultură vizuală și studii media, prezintă conferinţa  „Between Realism, Minimalism, and Transnationalism. New Romanian Cinema as Transnational Cinema” , în cadrul unui panel dedicat cinema-ului românesc coordonat de prof. dr. Christina Stojanova de la Departamentul de Film al University of Regina

– Sport

* Braşov: Meciuri în semifinalele Cupa României la polo pe apă – orele 17:00 şi 18:15, la Bazinul Olimpic

* Mogoşoaia: Conferinţă de presă susţinută de selecţionerul echipei naţionale de fotbal, Anghel Iordănescu, înaintea meciului cu selecţionata Insulelor Feroe, din preliminariile EURO 2016  – ora 16:30

* Ploieşti: Conferinţă susţinută de Lars Olsen, selecţionerul Insulelor Feroe, şi de jucătorul Gilli Sorensen – ora 18:00, pe stadionul „Ilie Oană”

* Debrecen, Ungaria: Echipa de fotbal Dinamo Bucureşti susţine un meci amical, în deplasare, cu Debrecen VSC, campioana Ungariei – ora 16:00, pe ”Nagyerdei Stadion”

* Sheffield, Marea Britanie: La Motorpoint Arena are loc meciul de box dintre pugilistul român, Jo Jo Dan, şi englezul Kell Brook pentru titlul mondial la categoria welter / semimijlocie (IBF)

Aniversări – Comemorări

– 1849: S-a născut Constantin Dumitru Olănescu, dramaturg, poet şi traducător (m. 1908)

– 1875, 28.III / 9.IV: A fost înfiinţat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Varcioroava; după anul 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic – 140 de ani

– 1878: A murit I.[oan] A.[lexandru] Lapedatu, poet, prozator şi publicist; reputat profesor de limbi clasice, este considerat unul dintre dascălii străluciţi ai învăţământului transilvănean (n. 1844). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 25 martie 1878, iar altele, 6 aprilie 1878

– 1885: S-a născut inginerul Gheorghe Em. Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, staticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937) – 130 de ani

– 1888: S-a născut Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător (m. 1961)

– 1895: S-a născut Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 (“Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984) – 120 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a naşterii 4 martie 1895

– 1898, 28.III / 9.IV: A apărut Legea pentru organizarea Marinei Militare, care se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre (care cuprindea şcoala de torpile şi trupele de apărare din porturile fluviale şi toate bastioanele fluviale), cu sediul la Galaţi, şi Divizia de Mare (care cuprindea depozitele echipajelor marinei, cu şcoala de cadre, şcoala de aplicaţie a sublocotenenţilor, şcoala de marină ş.a.), cu sediul la Constanţa

– 1903: S-a născut pianistul Alexandru Demetriad (m. 1983)

– 1908: S-a născut Mihai C. Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog; considerat creator al şcolii române de oceanologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1999)

– 1914: S-a născut Ovidiu Constantinescu, prozator şi traducător (din literatura franceză: Stendhal, Romain Rolland, Maurice Druon, Jules Verne; din literatura rusă: Dostoievski, Repin; din alte literaturi: Taras Sevcenko, F. Cooper, Alejo Carpentier ş.a) (m. 1993)

– 1915: S-a născut Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (m. 1964) – 100 de ani

– 1923: Regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, votată în Parlament la 26 martie 1923 şi apreciată la vremea sa a fi una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa; Constituţia era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau parţial 20 de articole, introducea alte 7 articole noi şi reformula sau completa 25 de articole; prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot univeral, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadre didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi; a funcţionat în perfecta ordine până în februarie 1938, cand Regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice; abandonată definitiv odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constituţia a fost înlocuită ulterior cu una după modelul sovietic

– 1925: S-a născut (la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova) Victor Tulbure, poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară) (m. 1997) – 90 de ani

– 1926: S-a născut memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la München; angajat al postului de radio “Europa Liberă”; seria de volume “Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (m. 2003)

– 1926: A murit medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de chirurgie şi “Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (n. 1860)

– 1932: S-a născut Alexandru Întorsureanu, director de imagine, profesor şi inovator al tehnicilor de filmare; colaborator constant al lui Gheorghe Fischer, împreună cu care a brevetat sistemul “Graphys Color” (m. 2004)

– 1939: S-a născut prozatorul şi traducătorul Florin Bănescu (m. 2003)

– 1944: A murit chimistul Petru Bogdan; a fost cel dintâi profesor de chimie fizică al primei catedre de specialitate din România (1906-1940); rector al Universităţii din Iaşi (1926-1932); membru al titular al Academiei Române din 1926 (n. 1873)

– 1948: Au loc primele alegeri parlamentare după instaurarea, în România, a puterii comuniste; alegerile se soldează (ca urmare a mijloacelor de înregimentare a populaţiei) cu câştigarea tuturor mandatelor de către FDP (Frontul Democraţiei Populare)

– 1949: A murit violonistul şi compozitorul Grigoraş (Grigore) Dinicu; considerat ca unul dintre cei mai faimoşi lăutari (n. 1889)

– 1957: A murit Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945-6.XI.1947; manifestându-şi dezacordul faţă de politica guvernului Groza, la 6.XI.1947 este demis; în 1950 va fi arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1886)

– 1970: S-a născut scrimera Laura Badea Cârlescu, fostă campioană olimpică, mondială şi europeană la floretă – 45 de ani

– 1974: Marea Adunare Naţională aprobă instituirea funcţiei de preşedinte al RSR (recomandată de plenara CC al PCR din 25-26.III.1974) şi îl alege în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului; se menţine, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămâne tot N. Ceauşescu

– 1979: A murit compozitorul Ştefan Mangoianu (n. 1922)

– 1979: A murit poetul Daniel Turcea; socotit drept unul dintre marii poeţi creştini ai secolului al XX-lea (n. 1945)

– 1992, 28-29: Lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN); este adoptată moţiunea “Viitorul-azi”, iniţiată de Petre Roman, care va fi reales în funcţia de lider naţional; izbucnesc polemici dure între adepţii lui Petre Roman şi cei ai preşedintelui Ion Iliescu, pe care aripa pro-Roman nu-l mai susţinea la alegerile prezidenţiale din septembrie 1992; adepţii lui Ion Iliescu părăsesc sala, iar peste două zile îşi anunţă demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenţia de a crea un nou partid (noua formaţiune, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, va fi înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti la 14 aprilie)

– 1993: A murit Victor Felea, poet, eseist şi critic literar (n. 1923)

– 1994: A murit Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, eseist, critic literar, prozator şi poet francez de origine română; cel mai important reprezentant al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze (n. 1909)

– 1994: A murit generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (n. 1940)

– 2001: A murit geologul Ion N. Băncilă; contribuţii la studiul stratigrafiei şi tectonicii României; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1901)

– 2005: Trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin Mişcoci (ambii de la postul “Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la “România liberă”) au fost declaraţi dispăruţi, în seara acestei zile, la Bagdad, în Irak (după 55 de zile de captivitate, la 22 mai, cei trei jurnalişti au revenit în ţară) – 10 ani

– 2012: A murit Ştefan Radof, actor, scenarist şi scriitor (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Sharm El-Sheik, Egipt: Summitul anual al Ligii Statelor Arabe (28 – 29 mar.)

– Nigeria: Alegeri prezidenţiale şi parlamentare

– Emiratele Arabe Unite: Cea de-a XX-a ediţie a cursei de cai Dubai World Cup, dotată cu cele mai mari premii din lume, acestea ridicându-se, la această ediţie, la 29 milioane de dolari – pe hipodromul Meydan din Nad al Sheba

Aniversări – Comemorări

– 1592: S-a născut Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (m. 1670)

– 1712: A murit pictorul olandez Jan van der Heyden (n. 1637)

– 1750: S-a născut Francisco de Miranda, revoluţionar venezuelean care a croit drumul spre independenţă în America Latină (m. 1816) – 265 de ani

– 1799: S-a născut medicul german Karl (Carl) Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (guşa exoftalmică) (m. 1854)

– 1817: S-a născut Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, întemeietorul criticii moderne italiene (m. 1883)

– 1842: A avut loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena în sala Großer Redoutensaal; Wiener Philharmoniker (Orchestra Filarmonicii din Viena), una dintre cele mai renumite orchestre simfonice ale lumii, a fost fondată de O. Nicolai (împreună cu A. Schmidt şi A.J. Becher); alcătuită prin cooptarea muzicienilor din orchestra de operă a curţii (membrii orchestrei sunt încă recrutaţi din Orchestra Operei de Stat din Viena)

– 1862: S-a născut Aristide Briand, om politic şi diplomat francez; prim-ministru şi ministru de externe în repetate rânduri; unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franţei; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1926 (m. 1932)

– 1871: S-a născut dirijorul olandez Willem Mengelberg (m. 1951)

– 1881: A murit compozitorul rus Modest Musorgski; considerat unul dintre marii compozitori ruşi din secolul al XIX-lea (n. 1839)

– 1884: S-a născut Edvard Beneš, om politic ceh; ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste; alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1890: S-a născut Paul Whiteman, dirijor american de jazz simfonic şi violonist (m. 1967) – 125 de ani

– 1892: S-a născut Corneille Jean François Heymans, medic şi farmacolog belgian; contribuţii la studiul mecanismelor de reglare a respiraţiei; laureat la Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1938 (m. 1968)

– 1903: S-a născut Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (m. 1991)

– 1910: A murit Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (n. 1838) – 105 ani

– 1914: S-a născut scriitorul ceh Bohumil Hrabal (m. 1997)

– 1925: S-a născut actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (m. 1994) – 90 de ani

– 1927: S-a născut scriitoarea suedeză Marianne Fredriksson (m. 2007)

– 1928: S-a născut politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzeziński; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei

– 1930: S-a născut Jerome Isaac Friedman, fizician american de origine evreiască; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor – 85 de ani

– 1936: S-a născut scriitorul peruan Mario Vargas Llosa; unul din cei mai importanţi romancieri si eseişti născuţi în America Latină; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2010

– 1941: A murit scriitoarea engleză Virginia Woolf; cunoscută drept una dintre figurile moderniste literare de frunte ale secolului al XX-lea (n. 1882)

– 1942: S-a născut Samuel Ramey, cântăreţ american de operă (bas şi bas-bariton)

– 1943: A murit compozitorul şi pianistul rus Serghei Rahmaninov (n. 1873)

– 1969: A murit Dwight Eisenhower, general şi om politic republican american; preşedinte al SUA (1953-1961) (n. 1890)

– 1985: A murit pictorul francez de origine rusă Marc Chagall; stabilit în Franţa în 1923 (n. 1887) – 30 de ani

– 1986: S-a născut Lady Gaga, cântăreaţă americană şi fashion icon (pe numele său adevărat Stefani Joanne Angelina Germanotta)

– 2004: A murit Sir Peter Ustinov, actor, regizor şi producător de film britanic (n. 1921)

– 2005: Un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra şi având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane şi importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra – 10 ani

– 2013: A murit Richard Griffiths, actor britanic de teatru, film şi televiziune (n. 1947)

Sursa: RADOR