Calendarul zilei – 24 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 24 iulie 2024, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 24 iulie

* Cu 423 de ani în urmă (1601) a avut loc lupta de la Guruslău (Gorăslău). Forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata condusă de Sigismund Báthory. Câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român a fost ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta (24.VII/3.VIII)

* În urmă cu 252 de ani (1772) începea Congresul de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti au cerut autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti au invocat, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române

* Acum 148 de ani (1876) era format un nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care a condus ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. În timpul guvernării liberale România şi-a cucerit independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-a consolidat-o participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878). A fost proclamat Regatul (14/26.III.1881) şi s-a adoptat o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional (24.VII/5.VIII)

* În urmă cu 113 ani (1911) avea loc descoperirea orașului Machu Picchu, „orașul pierdut al incașilor“. Machu Picchu este un sit incaș din secolul al XV-lea, situat în regiunea Cusco din Peru. Ruinele au fost redescoperite în 1911 de arheologul american, Hiram Bingham, fiind unele dintre cele mai frumoase și enigmatice locuri străvechi din lume. În timp ce incașii în mod sigur foloseau vârful muntelui (2761,50 m înălțime), ridicând sute de structuri de piatră începând cu anii 1400, legendele și miturile indicau faptul că Machu Picchu (însemnând „vechiul pisc” în limba Quechua) era adorat ca un loc sacru din cele mai vechi timpuri. Oricare ar fi originile sale, incașii l-au transformat într-un mic (cu o suprafață de doar 13km pătrați), dar extraordinar oraș. A fost redescoperit în 1911 de istoricul Hiram Bingham, ale cărui teorii asupra sitului s-au bucurat multă vreme de autoritate. Construcțiile cele mai marcante sunt Torreon, sau observatorul astronomic în formă de semicerc, folosit pentru determinarea datelor importante ale calendarului și Intihuatana, sau cadranul solar. Micul oraș poate găzdui între 500 și 1.000 de persoane

* Acum 107 ani (1917) începea Bătălia de la Mărăşeşti, care a durat până la 6/19.VIII.1917. Armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul Anton Ludwig August von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război (24.VII/6.VIII)

* Cu 101 ani în urmă (1923) România, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia semnau Tratatul de Pace de la Lausanne, care stabilea apartenenţa întregii Anatolii şi a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, şi de guvernele britanic, italian şi nipon pe 6 august în acelaşi an. Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României). Printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din Primul Război Mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de Pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele – n.r.)

* Se împlinesc 95 de ani (1929) de la intrarea în vigoare a Pactului Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, Pactul a fost, în fond, un eșec: el nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul. Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, au aderat la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

* Sunt marcați 75 de ani (1949) de când erau constituite primele gospodării agricole colective (GAC-urile), după modelul colhozurilor sovietice: „Zorile” din Turnişor, jud. Sibiu, „Drumul Nou” din Zăbrani, jud. Arad, „Ogorul Roşu” din Laslea, jud. Târnava Mare, „Victoria Socialismului” din Răşcani, jud. Vaslui, „Tractorul Roşu” din Lunca de Jos, jud. Cluj. La data de 1 august 1949 era emis Decretul nr. 319 privind înfiinţarea G.A.C. – urilor, care conţinea 2 articole: „Art. 1.Se aprobă organizarea Gospodăriilor Colective. Art. 2. Gospodăriile agricole colective se vor înfiinţa la propunerea Ministerului Agriculturii, prin hotărâri ale Consiliului de Miniştri”

* Cu 61 de ani în urmă (1963), între 24 şi 26 iulie, a avut loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc). La această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-o ţară preponderent agrară, precum şi împotriva încălcării principiului independenţei şi suveranităţii. Formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale

* Se marchează 60 de ani (1964) de la publicarea Decretului Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”. De subliniat faptul că toţi deţinuţii politic au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

* Cu 29 de ani în urmă (1995) s-a desfăşurat, la Wiliamsburg (statul american Virginia), prima conferință interamericană la nivel înalt pe tema apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei

* Acum 11 ani (2013) avea loc accidentul feroviar din Santiago de Compostela, când un tren de mare viteză de tip Alvia, aflat pe ruta Madrid-Ferrol, a deraiat la doar trei km de stația Santiago de Compostela, în zona cunoscută drept Angrois. Din cele 222 de persoane (218 pasageri și 4 membri ai echipajului) aflate la bord, 79 și-au pierdut viața, iar 131 au fost rănite. Rapoartelea tehnice neoficiale au arătat că trenul a circulat cu o viteză de peste două ori limita legală atunci când a intrat într-o curbă. Inițial, pasagerii au crezut că este vorba despre un atac terorist, întrucât înainte de deraiere s-a auzit o bubuitură puternică. Acesta este cel mai grav accident de tren produs pe teritoriul Spaniei din 1972, când un tren s-a ciocnit cu un autobuz în sud-vestul țării, omorând 86 persoane și rănind 112

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Poliţiei de Frontieră Române” a fost stabilită prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: la 24.VII.1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării – 160 de ani). Poliţia de Frontieră Română s-a format, la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră

– 1886: S-a născut Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov (m. 1970). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii 21.VI.1886

– 1894, 24.VII/5.VIII: S-a născut istoricul Andrei Oţetea; specialist în istoria Evului Mediu şi a epocii moderne; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977, la Paris) – 130 de ani. NOTĂ: Andrei Oţetea a lăsat moştenire Bibliotecii Judeţene ASTRA Sibiu, gospodăria ţărănească din secolul al XIX-lea, situată în Poiana Godia, din satul Sibiel, biroul său, în care erau incluse 6000 de volume, elemente decorative şi de mobilier. Cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu, acestea au devenit Casa de odihnă şi creaţie şi Fondul documentar care îi poartă numele

– 1922: S-a născut prozatorul Eugen Teodoru (m. 2008). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a naşterii 23.VII.1924

– 1928: S-a născut pictoriţa Lia (Lucreţia) Szasz (m. 2006)

– 1934: S-a născut Alexandru Jula, interpret de muzică uşoară, textier, actor (m. 2018) – 90 de ani

– 1937: A murit medicul psihiatru și profesorul universitar Alexandru Obregia; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România, ctitorul şi fondatorul psihiatriei bucureştene (este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele – Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”) (n. 1860)

– 1939: S-a născut pictorul Călin Pojar (m. 2010) – 85 de ani

– 1939: A murit juristul Oscar Niculescu; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1860) – 85 de ani

– 1945: S-a născut Constantin Gheorghe „Titi” Mihail, antrenor de atletism; considerat unul dintre principalii promotori ai probelor de sprint, garduri şi sărituri la secţiunea masculină; a avut un rol semnificativ în restructurarea Federaţiei Române de Atletism după căderea regimului comunist (m. 2016)

– 1954: S-a nsăcut Vasile Dîba, primul campion olimpic de caiac al României, câştigător al medaliei de aur la Olimpiada de la Montréal din 1976; a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului şi a fost decorat cu Ordinul Muncii clasa I (1976), Ordinul Meritul Sportiv clasa a II- a (1981) şi Ordinul Meritul Sportiv clasa I (2004); Sala Sporturilor din Jurilovca a primit numele campionului olimpic pe 31 martie 2023, la inaugurare (m. 2024) – 70 de ani

– 1965: S-a născut artistul vizual și profesorul universitar Florin Stoiciu; considerat drept maestru al gravurii românești

– 1970: S-a născut Radu Tudor, analist politic şi militar, realizator de emisiuni de televiziune

– 1974: A murit Elena Zamora (nume real: Elena Stănescu), una dintre cele mai cunoscute cântăreţe de operetă ale secolului trecut (n. 1897) – 50 de ani

– 1977: A murit Emil Botta, actor şi poet (n. 1911)

– 2010: A murit dirijorul Victor Ciornei (n. 1923)

– 2017: A murit inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru titular al Academiei Române (din 2010) (n. 1926)

– 2017: A murit Nicolae Nedef, handbalist și antrenor; unul dintre cei mai titrați antrenori de handbal din lume (a câștigat șapte titluri de campion mondial la handbal dintre care trei cu echipa națională feminină, în 1956, 1960 și 1962, și patru cu echipa națională masculină, în 1961, 1964, 1970 și 1974, plus alte medalii la Campionatele Mondiale și la Jocurile Olimpice de vară) (n. 1928)

– 2017: A murit poetul și jurnalistul Petre Got; timp de peste trei decenii a fost redactor la „Viața Românească” (n. 1937)

– 2017: A murit regizorul de film documentar și producătorul Răzvan Georgescu (n. 1964)

EVENIMENTE EXTERNE

– Budapesta: Reuniunea informală a miniștrilor sănătății din cadrul UE (24 – 25 iul.)

– Washington, D.C: Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a fost invitat să susţină un discurs în faţa Congresului american, pe 24 iulie

– Genova, Italia: Reuniune G7 privind dezvoltarea urbană (24 – 26 iul.)

– Strasbourg: Organismul de combatere a spălării banilor din cadrul Consiliului Europei, MONEYVAL, va publica un raport de evaluare reciprocă din runda a cincea privind dependența Jersey de Regatul Unit, evaluând nivelul său de conformitate cu standardele Grupului de acțiune financiară (GAFI) pentru combaterea spălării banilor și finanțarea terorismului

– Vientiane: Miniștrii de externe ASEAN vor organiza o reuniune a Comisiei pentru zona fără arme nucleare din Asia de Sud-Est (SEANWFZ)

– Vientiane, Laos: Reuniunea de interfață a miniștrilor de externe ASEAN cu Comisia Interguvernamentală pentru Drepturile Omului (AICHR) a ASEAN

-Berlin: Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius îl primește pe omologul său britanic John Healey

-Rio de Janeiro, Brazilia: Publicarea raportului ONU din 2024 privind securitatea alimentară și nutriția globală

– Paris: BNP Paribas – rezultate din al doilea trimestru (înainte de Bursă)

– Frankfurt: Deutsche Bank – rezultate din trimestrul al II-lea (24 – 26 iul.)

– Milano: UniCredit – rezultate din al doilea trimestru

– Paris: Carrefour – rezultatele primului trimestru

– New York: Coca-Cola – rezultate din al doilea trimestru

– New York: Boeing – rezultate din al doilea trimestru

– Ottawa: Anunțul ratei cheie al Băncii Canadei

– Toronto, Canada: Audierea de condamnare a fostului mogul al modei Peter Nygard pentru agresiune sexuală (24 – 25 iul.)

Aniversări – Comemorări

– 1739: A murit Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (n. 1686) – 285 de ani

– 1769, 24.VII/4.VIII: S-a născut arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (m. 1848) – 255 de ani

– 1783: S-a născut (în Columbia) Simón Bolívar, general şi om politic sud-american, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă; preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (m. 1830)

– 1802: S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas – tatăl (Dumas Davy de la Pailleterie), faimos pentru romanele sale istorice de aventură (m. 1870)

– 1803: S-a născut compozitorul francez Adolphe Adam (m. 1856)

– 1840: S-a născut Abraham (Avram) Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limbă idiș şi ebraică, originar din Ucraina, autor a 40 de piese de teatru, considerat părintele teatrului evreiesc modern; în anul 1876, Avram Goldfaden a fondat în Iaşi primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume; de asemenea, este autorul primei piese în limba ebraică jucată în SUA (m. 1908, la New York)

– 1844, 24.VII/5.VIII: S-a născut pictorul și sculptorul rus Ilia Repin (m. 1930) – 180 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 5 august 1844

– 1848: S-a născut Édouard Toudouze, pictor, ilustrator și artist decorativ francez (m. 1907)

– 1856: S-a născut matematicianul francez Émile Picard (m. 1941)

– 1857: S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1917 (m. 1943)

– 1858: S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (m. 1889)

– 1860: S-a născut Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (m. 1939)

– 1860: S-a născut medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1932) (m. 1944)

– 1864: S-a născut Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (m. 1918) – 160 de ani

– 1880: S-a născut Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (m. 1959)

– 1895: S-a născut Robert Graves, scriitor, traducător și eseist britanic (m. 1985)

– 1897: S-a născut americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său; la 2.VII.1937, ea a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”; la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

– 1901: S-a născut actorul de teatru şi film rus Igor Ilinski (m. 1987). NOTĂ: Enciclopedia Britannica menţionează la data naşterii şi stilul vechi – 11 iulie 1901

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (m. 1996) – 110 ani

– 1918: S-a născut Ruggiero Ricci, violonist american de origine italiană (m. 2012)

– 1918: S-a născut Antonio Candido de Mello e Souza, scriitor, profesor, sociolog și critic literar brazilian; în calitate de critic al literaturii braziliene, este considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți cercetători în domeniu de către universitățile braziliene (m. 2017)

– 1921: S-a născut cântăreţul italian de operă Giuseppe di Stefano (m. 2008)

– 1929: S-a născut Peter Yates, regizor, producător, actor şi scenarist britanic de film (m. 2011) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (m. 1998)

– 1931: S-a născut regizorul, scenograful și producătorul italian de film Ermanno Olmi (m. 2018)

– 1942: S-a născut Josef „Sepp” Holzer, ecologist, fermier practicant al agriculturii naturale și scriitor austriac; fondatorul permaculturii și consultant activ la nivel internațional pe probleme de agricultură naturală

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel de Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873)

– 1969: S-a născut Jennifer Lopez, actriţă americană de film, de origine hispanică, cântăreaţă, compozitoare, producătoare și dansatoare – 55 de ani

– 1969: A murit, în Franţa, romancierul şi dramaturgul polonez Witold Gombrowicz; din 1939 a trăit în Argentina și în mai multe țări vest-europene (n. 1904) – 55 de ani

– 1974: A murit Sir James Chadwick, fizician britanic; contribuţii în fizica nucleară, în radioactivitate; a identificat neutronul (1932); participant la proiectul Manhattan, care a dus la realizarea bombei atomice americane; Premiul Nobel pentru fizică în 1935 (n. 1891) – 50 de ani

– 1980: A murit actorul britanic de film Peter Sellers (n. 1925)

– 1991: A murit Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru literatură în 1978 (n. 1904). NOTĂ: Alte surse dau naşterea în anul 1902

– 1992: A murit actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (n. 1898). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 23.VII.1992

– 2002: A murit actorul britanic Maurice Denham (n. 1909)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 24 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iulie 2023, 05:00 / actualizat: 24 iulie 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 24 iulie

* Cu 422 de ani în urmă (1601) a avut loc lupta de la Guruslău (Gorăslău). Forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata condusă de Sigismund Báthory. Câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român a fost ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta (24.VII/3.VIII)

* În urmă cu 251 de ani (1772) începea Congresul de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti au cerut autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti au invocat, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române

* Acum 147 de ani (1876) era format un nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care a condus ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. În timpul guvernării liberale România şi-a cucerit independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-a consolidat-o participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878). A fost proclamat Regatul (14/26.III.1881) şi s-a adoptat o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional (24.VII/5.VIII)

* În urmă cu 112 ani (1911) avea loc descoperirea orașului Machu Picchu, „orașul pierdut al incașilor“. Machu Picchu este un sit incaș din secolul al XV-lea, situat în regiunea Cusco din Peru. Ruinele au fost redescoperite în 1911 de arheologul american, Hiram Bingham, fiind unele dintre cele mai frumoase și enigmatice locuri străvechi din lume. În timp ce incașii în mod sigur foloseau vârful muntelui (2761,50 m înălțime), ridicând sute de structuri de piatră începând cu anii 1400, legendele și miturile indicau faptul că Machu Picchu (însemnând „vechiul pisc” în limba Quechua) era adorat ca un loc sacru din cele mai vechi timpuri. Oricare ar fi originile sale, incașii l-au transformat într-un mic (cu o suprafață de doar 13km pătrați), dar extraordinar oraș. A fost redescoperit în 1911 de istoricul Hiram Bingham, ale cărui teorii asupra sitului s-au bucurat multă vreme de autoritate. Construcțiile cele mai marcante sunt Torreon, sau observatorul astronomic în formă de semicerc, folosit pentru determinarea datelor importante ale calendarului și Intihuatana, sau cadranul solar. Micul oraș poate găzdui între 500 și 1.000 de persoane

* Acum 106 ani (1917) începea Bătălia de la Mărăşeşti, care a durat până la 6/19.VIII.1917. Armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul Anton Ludwig August von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război (24.VII/6.VIII)

* Se împlinesc 100 de ani (1923) de când România, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia semnau Tratatul de Pace de la Lausanne, care stabilea apartenenţa întregii Anatolii şi a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, şi de guvernele britanic, italian şi nipon pe 6 august în acelaşi an. Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României). Printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din Primul Război Mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de Pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele – n.r.)

* Acum 94 de ani (1929) intra în vigoare Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, Pactul a fost, în fond, un eșec: el nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul. Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, au aderat la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

* Cu 74 de ani în urmă (1949) erau constituite primele gospodării agricole colective (GAC-urile), după modelul colhozurilor sovietice: „Zorile” din Turnişor, jud. Sibiu, „Drumul Nou” din Zăbrani, jud. Arad, „Ogorul Roşu” din Laslea, jud. Târnava Mare, „Victoria Socialismului” din Răşcani, jud. Vaslui, „Tractorul Roşu” din Lunca de Jos, jud. Cluj. La data de 1 august 1949 era emis Decretul nr. 319 privind înfiinţarea G.A.C. – urilor, care conţinea 2 articole: „Art. 1.Se aprobă organizarea Gospodăriilor Colective. Art. 2. Gospodăriile agricole colective se vor înfiinţa la propunerea Ministerului Agriculturii, prin hotărâri ale Consiliului de Miniştri”

* Se împlinesc 60 de ani (1963) de când, între 24 şi 26 iulie, a avut loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc). La această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-o ţară preponderent agrară, precum şi împotriva încălcării principiului independenţei şi suveranităţii. Formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale

* Acum 59 de ani (1964) era publicat Decretul Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”. De subliniat faptul că toţi deţinuţii politic au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

* Cu 28 de ani în urmă (1995) s-a desfăşurat, la Wiliamsburg (statul american Virginia), prima conferință interamericană la nivel înalt pe tema apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei

* Sunt marcați 10 ani (2013) de la accidentul feroviar din Santiago de Compostela, când un tren de mare viteză de tip Alvia, aflat pe ruta Madrid-Ferrol, a deraiat la doar trei km de stația Santiago de Compostela, în zona cunoscută drept Angrois. Din cele 222 de persoane (218 pasageri și 4 membri ai echipajului) aflate la bord, 79 și-au pierdut viața, iar 131 au fost rănite. Rapoartelea tehnice neoficiale au arătat că trenul a circulat cu o viteză de peste două ori limita legală atunci când a intrat într-o curbă. Inițial, pasagerii au crezut că este vorba despre un atac terorist, întrucât înainte de deraiere s-a auzit o bubuitură puternică. Acesta este cel mai grav accident de tren produs pe teritoriul Spaniei din 1972, când un tren s-a ciocnit cu un autobuz în sud-vestul țării, omorând 86 persoane și rănind 112

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Poliţiei de Frontieră Române” a fost stabilită prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: la 24.VII.1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării). Poliţia de Frontieră Română s-a format, la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră

– 1886: S-a născut Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov (m. 1970). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii 21.VI.1886

– 1894, 24.VII/5.VIII: S-a născut istoricul Andrei Oţetea; specialist în istoria Evului Mediu şi a epocii moderne; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977, la Paris)

– 1922: S-a născut prozatorul Eugen Teodoru (m. 2008). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a naşterii 23.VII.1924

– 1928: S-a născut pictoriţa Lia (Lucreţia) Szasz (m. 2006) – 95 de ani

– 1934: S-a născut Alexandru Jula, interpret de muzică uşoară, textier, actor (m. 2018)

– 1937: A murit medicul psihiatru și profesorul universitar Alexandru Obregia; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România, ctitorul şi fondatorul psihiatriei bucureştene (este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele – Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”) (n. 1860)

– 1939: S-a născut pictorul Călin Pojar (m. 2010)

– 1939: A murit juristul Oscar Niculescu; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1860)

– 1945: S-a născut Constantin Gheorghe „Titi” Mihail, antrenor de atletism; considerat unul dintre principalii promotori ai probelor de sprint, garduri şi sărituri la secţiunea masculină; a avut un rol semnificativ în restructurarea Federaţiei Române de Atletism după căderea regimului comunist (m. 2016)

– 1965: S-a născut artistul vizual și profesorul universitar Florin Stoiciu; considerat drept maestru al gravurii românești

– 1970: S-a născut Radu Tudor, analist politic şi militar, realizator de emisiuni de televiziune

– 1974: A murit Elena Zamora (nume real: Elena Stănescu), una dintre cele mai cunoscute cântăreţe de operetă ale secolului trecut (n. 1897)

– 1977: A murit Emil Botta, actor şi poet (n. 1911)

– 2010: A murit dirijorul Victor Ciornei (n. 1923)

– 2017: A murit inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru titular al Academiei Române (din 2010) (n. 1926)

– 2017: A murit Nicolae Nedef, handbalist și antrenor; unul dintre cei mai titrați antrenori de handbal din lume (a câștigat șapte titluri de campion mondial la handbal dintre care trei cu echipa națională feminină, în 1956, 1960 și 1962, și patru cu echipa națională masculină, în 1961, 1964, 1970 și 1974, plus alte medalii la Campionatele Mondiale și la Jocurile Olimpice de vară) (n. 1928)

– 2017: A murit poetul și jurnalistul Petre Got; timp de peste trei decenii a fost redactor la „Viața Românească” (n. 1937)

– 2017: A murit regizorul de film documentar și producătorul Răzvan Georgescu (n. 1964)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bilbao, Spania: Reuniunea informală a miniştrilor competitivităţii (piaţă internă şi industrie) din UE (24-25 iul.)

-Roma: Summit-ul ONU privind sistemele alimentare (24 – 26 iul.)

– Elveția: Consiliul general al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) se întrunește la Geneva

-Manila, Filipine: Președintele Ferdinand Marcos susține al doilea discurs despre starea națiunii

-Seoul, Coreea de Sud: Conferință de presă a generalului Andrew Harrison, comandant adjunct al Comandamentului Națiunilor Unite în Coreea

– Taiwan: Exercițiile militare anuale „Han Kuang” (24 – 28 iul.)

– Bruxelles: Zona euro: indicele PMI compozit flash pentru iulie (S&P Global)

– Salé, Maroc: Reluarea procesului jurnalistei Hanane Bakour

– Bayreuth, Germania: Festivalul anual de la Bayreuth 2023 (24 iul. – 28 aug.)

Aniversări – Comemorări

– 1739: A murit Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (n. 1686)

– 1769, 24.VII/4.VIII: S-a născut arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (m. 1848)

– 1783: S-a născut (în Columbia) Simón Bolívar, general şi om politic sud-american, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă; preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (m. 1830) – 240 de ani

– 1802: S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas – tatăl (Dumas Davy de la Pailleterie), faimos pentru romanele sale istorice de aventură (m. 1870)

– 1803: S-a născut compozitorul francez Adolphe Adam (m. 1856) – 220 de ani

– 1840: S-a născut Abraham (Avram) Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limbă idiș şi ebraică, originar din Ucraina, autor a 40 de piese de teatru, considerat părintele teatrului evreiesc modern; în anul 1876, Avram Goldfaden a fondat în Iaşi primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume; de asemenea, este autorul primei piese în limba ebraică jucată în SUA (m. 1908, la New York)

– 1844, 24.VII/5.VIII: S-a născut pictorul și sculptorul rus Ilia Repin (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 5 august 1844

– 1848: S-a născut Édouard Toudouze, pictor, ilustrator și artist decorativ francez (m. 1907) – 175 de ani

– 1856: S-a născut matematicianul francez Émile Picard (m. 1941)

– 1857: S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1917 (m. 1943)

– 1858: S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (m. 1889) – 165 de ani

– 1860: S-a născut Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (m. 1939)

– 1860: S-a născut medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1932) (m. 1944)

– 1864: S-a născut Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (m. 1918)

– 1880: S-a născut Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (m. 1959)

– 1895: S-a născut Robert Graves, scriitor, traducător și eseist britanic (m. 1985)

– 1897: S-a născut americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său; la 2.VII.1937, ea a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”; la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

– 1901: S-a născut actorul de teatru şi film rus Igor Ilinski (m. 1987). NOTĂ: Enciclopedia Britannica menţionează la data naşterii şi stilul vechi – 11 iulie 1901

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (m. 1996)

– 1918: S-a născut Ruggiero Ricci, violonist american de origine italiană (m. 2012) – 105 ani

– 1918: S-a născut Antonio Candido de Mello e Souza, scriitor, profesor, sociolog și critic literar brazilian; în calitate de critic al literaturii braziliene, este considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți cercetători în domeniu de către universitățile braziliene (m. 2017) – 105 ani

– 1921: S-a născut cântăreţul italian de operă Giuseppe di Stefano (m. 2008)

– 1929: S-a născut Peter Yates, regizor, producător, actor şi scenarist britanic de film (m. 2011)

– 1931: S-a născut Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (m. 1998)

– 1931: S-a născut regizorul, scenograful și producătorul italian de film Ermanno Olmi (m. 2018)

– 1942: S-a născut Josef Holzer, ecologist, fermier practicant al agriculturii naturale și scriitor austriac; fondatorul permaculturii și consultant activ la nivel internațional pe probleme de agricultură naturală

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel de Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873)

– 1969: S-a născut Jennifer Lopez, actriţă americană de film, de origine hispanică, cântăreaţă, compozitoare, producătoare și dansatoare

– 1969: A murit, în Franţa, romancierul şi dramaturgul polonez Witold Gombrowicz; din 1939 a trăit în Argentina și în mai multe țări vest-europene (n. 1904)

– 1974: A murit Sir James Chadwick, fizician britanic; contribuţii în fizica nucleară, în radioactivitate; a identificat neutronul (1932); participant la proiectul Manhattan, care a dus la realizarea bombei atomice americane; Premiul Nobel pentru fizică în 1935 (n. 1891)

– 1980: A murit actorul britanic de film Peter Sellers (n. 1925)

– 1991: A murit Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru literatură în 1978 (n. 1904). NOTĂ: Alte surse dau naşterea în anul 1902

– 1992: A murit actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (n. 1898). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 23.VII.1992

– 2002: A murit actorul britanic Maurice Denham (n. 1909)

Calendarul zilei – 24 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iulie 2022, 05:00 / actualizat: 1 august 2022, 13:50

S-a întâmplat într-o zi de 24 iulie

* Cu 421 de ani în urmă (1601) a avut loc lupta de la Guruslău (Gorăslău). Forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata condusă de Sigismund Báthory. Câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român a fost ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta (24.VII/3.VIII)

* Se împlinesc 250 de ani (1772) de când începea Congresul de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti au cerut autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti au invocat, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române

* Acum 146 de ani (1876) era format un nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care a condus ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. În timpul guvernării liberale România şi-a cucerit independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-a consolidat-o participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878). A fost proclamat Regatul (14/26.III.1881) şi s-a adoptat o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional (24.VII/5.VIII)

* În urmă cu 111 ani (1911) avea loc descoperirea orașului Machu Picchu, „orașul pierdut al incașilor“. Machu Picchu este un sit incaș din secolul al XV-lea, situat în regiunea Cusco din Peru. Ruinele au fost redescoperite în 1911 de arheologul american, Hiram Bingham, fiind unele dintre cele mai frumoase și enigmatice locuri străvechi din lume. În timp ce incașii în mod sigur foloseau vârful muntelui (2761,50 m înălțime), ridicând sute de structuri de piatră începând cu anii 1400, legendele și miturile indicau faptul că Machu Picchu (însemnând „vechiul pisc” în limba Quechua) era adorat ca un loc sacru din cele mai vechi timpuri. Oricare ar fi originile sale, incașii l-au transformat într-un mic (cu o suprafață de doar 13km pătrați), dar extraordinar oraș. A fost redescoperit în 1911 de istoricul Hiram Bingham, ale cărui teorii asupra sitului s-au bucurat multă vreme de autoritate. Construcțiile cele mai marcante sunt Torreon, sau observatorul astronomic în formă de semicerc, folosit pentru determinarea datelor importante ale calendarului și Intihuatana, sau cadranul solar. Micul oraș poate găzdui între 500 și 1.000 de persoane

* Se împlinesc 105 ani (1917) de când începea Bătălia de la Mărăşeşti, care a durat până la 6/19.VIII.1917. Armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul Anton Ludwig August von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război (24.VII/6.VIII)

* Acum 99 de ani (1923) România, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia semnau Tratatul de Pace de la Lausanne, care stabilea apartenenţa întregii Anatolii şi a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, şi de guvernele britanic, italian şi nipon pe 6 august în acelaşi an. Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României). Printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din Primul Război Mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. NOTĂ: România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de Pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele – n.r.)

* Acum 93 de ani (1929) intra în vigoare Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, Pactul a fost, în fond, un eșec: el nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul. Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, au aderat la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

* Cu 73 de ani în urmă (1949) erau constituite primele gospodării agricole colective (GAC-urile), după modelul colhozurilor sovietice: „Zorile” din Turnişor, jud. Sibiu, „Drumul Nou” din Zăbrani, jud. Arad, „Ogorul Roşu” din Laslea, jud. Târnava Mare, „Victoria Socialismului” din Răşcani, jud. Vaslui, „Tractorul Roşu” din Lunca de Jos, jud. Cluj. La data de 1 august 1949 era emis Decretul nr. 319 privind înfiinţarea G.A.C. – urilor, care conţinea 2 articole: „Art. 1.Se aprobă organizarea Gospodăriilor Colective. Art. 2. Gospodăriile agricole colective se vor înfiinţa la propunerea Ministerului Agriculturii, prin hotărâri ale Consiliului de Miniştri”

* În urmă cu 59 de ani (1963), între 24 şi 26 iulie, a avut loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc). La această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-o ţară preponderent agrară, precum şi împotriva încălcării principiului independenţei şi suveranităţii. Formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale

* Acum 58 de ani (1964) era publicat Decretul Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”. De subliniat faptul că toţi deţinuţii politic au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

* Cu 27 de ani în urmă (1995) s-a desfăşurat, la Wiliamsburg (statul american Virginia), prima conferință interamericană la nivel înalt pe tema apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Poliţiei Române de Frontieră ” a fost stabilită prin prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: la 24.VII.1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării). Poliţia de Frontieră Română s-a format, la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră

– 1886: S-a născut Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov (m. 1970). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii 21.VI.1886

– 1894, 24.VII/5.VIII: S-a născut istoricul Andrei Oţetea; specialist în istoria Evului Mediu şi a epocii moderne; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977, la Paris)

– 1922: S-a născut prozatorul Eugen Teodoru (m. 2008) – 100 de ani. NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a naşterii 23.VII.1924

– 1928: S-a născut pictoriţa Lia (Lucreţia) Szasz (m. 2006)

– 1934: S-a născut Alexandru Jula, interpret de muzică uşoară, textier, actor (m. 2018)

– 1937: A murit medicul psihiatru și profesorul universitar Alexandru Obregia; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România, ctitorul şi fondatorul psihiatriei bucureştene (este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele – Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”) (n. 1860) – 85 de ani

– 1939: S-a născut pictorul Călin Pojar (m. 2010)

– 1939: A murit juristul Oscar Niculescu; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1860)

– 1945: S-a născut Constantin Gheorghe „Titi” Mihail, antrenor de atletism; considerat unul dintre principalii promotori ai probelor de sprint, garduri şi sărituri la secţiunea masculină; a avut un rol semnificativ în restructurarea Federaţiei Române de Atletism după căderea regimului comunist (m. 2016)

– 1965: S-a născut artistul vizual și profesorul universitar Florin Stoiciu; considerat drept maestru al gravurii românești

– 1970: S-a născut Radu Tudor, analist politic şi militar, realizator de emisiuni de televiziune

– 1974: A murit Elena Zamora (nume real: Elena Stănescu), una dintre cele mai cunoscute cântăreţe de operetă ale secolului trecut (n. 1897)

– 1977: A murit Emil Botta, actor şi poet (n. 1911) – 45 de ani

– 2010: A murit dirijorul Victor Ciornei (n. 1923)

– 2017: A murit inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru titular al Academiei Române (din 2010) (n. 1926) – 5 ani

– 2017: A murit Nicolae Nedef, handbalist și antrenor; unul dintre cei mai titrați antrenori de handbal din lume (a câștigat șapte titluri de campion mondial la handbal dintre care trei cu echipa națională feminină, în 1956, 1960 și 1962, și patru cu echipa națională masculină, în 1961, 1964, 1970 și 1974, plus alte medalii la Campionatele Mondiale și la Jocurile Olimpice de vară) (n. 1928) – 5 ani

– 2017: A murit poetul și jurnalistul Petre Got; timp de peste trei decenii a fost redactor la „Viața Românească” (n. 1937) – 5 ani

– 2017: A murit regizorul de film documentar și producătorul Răzvan Georgescu (n. 1964) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Ottawa: Urmează să aibă loc vizita Papei Francisc în Canada (24 – 30 iul.)

– Le Castellet, Franța: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Franței, Grand Prix

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bunicilor și a Persoanelor în Vârstă” este celebrată, din 2021, la inițiativa papei Francisc, în cea de-a patra duminică a lunii iulie, în preajma comemorării liturgice a Sfinților Ioachim și Ana, bunicii după trup ai lui Iisus (pe 26 iulie). Această zi mondială reprezintă unul din roadele Anului Familia „Amoris Laetitia”. De atât de multe ori bunicii sunt uitați, uitând astfel bogăția de a păstra rădăcinile. Bătrânețea este un dar și bunicii sunt inelul de legătură dintre diversele generații pentru a transmite tinerilor experiența de viață și de credință. NOTĂ: La 1 octombrie este marcată „Ziua internaţională a persoanelor vârstnice”, hotărâtă prin Rezoluţia 45/106 a Adunării Generale a ONU din 1990

– 1739: A murit Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (n. 1686)

– 1769, 24.VII/4.VIII: S-a născut arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (m. 1848)

– 1783: S-a născut (în Columbia) Simón Bolívar, general şi om politic sud-american, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă; preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (m. 1830)

– 1802: S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas – tatăl (Dumas Davy de la Pailleterie), faimos pentru romanele sale istorice de aventură (m. 1870) – 220 de ani

– 1803: S-a născut compozitorul francez Adolphe Adam (m. 1856)

– 1840: S-a născut Abraham (Avram) Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limbă idiș şi ebraică, originar din Ucraina, autor a 40 de piese de teatru, considerat părintele teatrului evreiesc modern; în anul 1876, Avram Goldfaden a fondat în Iaşi primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume; de asemenea, este autorul primei piese în limba ebraică jucată în SUA (m. 1908, la New York)

– 1844, 24.VII/5.VIII: S-a născut pictorul și sculptorul rus Ilia Repin (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 5 august 1844

– 1856: S-a născut matematicianul francez Émile Picard (m. 1941)

– 1857: S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1917 (m. 1943)

– 1858: S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (m. 1889)

– 1860: S-a născut Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (m. 1939)

– 1860: S-a născut medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1932) (m. 1944)

– 1864: S-a născut Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (m. 1918)

– 1880: S-a născut Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (m. 1959)

– 1895: S-a născut Robert Graves, scriitor, traducător și eseist britanic (m. 1985)

– 1897: S-a născut americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său; la 2.VII.1937, ea a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”; la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna – 125 de ani

– 1901: S-a născut actorul de teatru şi film rus Igor Ilinski (m. 1987). NOTĂ: Enciclopedia Britannica menţionează la data naşterii şi stilul vechi – 11 iulie 1901

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (m. 1996)

– 1918: S-a născut Ruggiero Ricci, violonist american de origine italiană (m. 2012)

– 1921: S-a născut cântăreţul italian de operă Giuseppe di Stefano (m. 2008)

– 1929: S-a născut Peter Yates, regizor, producător, actor şi scenarist britanic de film (m. 2011)

– 1931: S-a născut Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (m. 1998)

– 1931: S-a născut regizorul, scenograful și producătorul italian de film Ermanno Olmi (m. 2018)

– 1942: S-a născut Josef Holzer, ecologist, fermier practicant al agriculturii naturale și scriitor austriac; fondatorul permaculturii și consultant activ la nivel internațional pe probleme de agricultură naturală – 80 de ani

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel de Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873)

– 1969: S-a născut Jennifer Lopez, actriţă americană de film, de origine hispanică, cântăreaţă, compozitoare, producătoare și dansatoare

– 1969: A murit, în Franţa, romancierul şi dramaturgul polonez Witold Gombrowicz; din 1939 a trăit în Argentina și în mai multe țări vest-europene (n. 1904)

– 1974: A murit Sir James Chadwick, fizician britanic; contribuţii în fizica nucleară, în radioactivitate; a identificat neutronul (1932); participant la proiectul Manhattan, care a dus la realizarea bombei atomice americane; Premiul Nobel pentru fizică pe 1935 (n. 1891)

– 1980: A murit actorul britanic de film Peter Sellers (n. 1925)

– 1991: A murit Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru literatură pe 1978 (n. 1904). NOTĂ: Alte surse dau naşterea în anul 1902

– 1992: A murit actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (n. 1898) – 30 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 23.VII.1992

– 2002: A murit actorul britanic Maurice Denham (n. 1909) – 20 de ani

Calendarul zilei – 24 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iulie 2021, 05:00 / actualizat: 24 iulie 2021, 7:50

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

*Muzeul Municipiului Bucureşti va găzdui, la Palatul Suţu (Bd. Ion C. Brătianu nr. 2), în perioada 23-25 iulie, şapte concerte care vor fi susţinute de laureaţii competiţiei „Youth of Music 2021”. Sunt şapte recitaluri live oferite de tineri cu repertorii din compozitori celebri precum: Bach, Ceaikovski, Haydn, Schumann, Rachmaninov, Mozart, Chopin, Brahms, Dvorak, Beethoven, Mozart, Shostakovich, Puccini, Strauss. Publicul meloman va putea asculta atât câştigătorii celor trei mari premii cât şi câştigători la categoria „Debut la Bucureşti”. Laureaţii vor fi acompaniaţi de pianiştii Diana Ionescu, Iulian Ochescu şi Gabriel Gîţan. Programul detaliat al festivalului şi repertoriile tinerilor artişti pot fi consultate pe site-ul evenimentului:

https://www.museart-academy.com/competition. Toate concertele vor fi transmise live pe canalul de Youtube şi pe pagina de Facebook a Muzeului Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu, precum şi pe paginile Asociaţiei MuseArt.Din programul de astăzi:

• ora 16:30 – Recital de saxofon clasic susţinut de Timot Magyary (Ungaria, câştigător la categoria I – până la 18 ani. În 2019 a câştigat locul întâi şi un premiu special în cadrul celui de-al 7-lea Concurs Naţional de Saxofon din GyĹ‘r, Ungaria);
• ora 18:00 – Recital de pian susţinut de Riccardo Gagliardi (Italia, câştigător al premiului special al juriului „Youth of Music 2021”);
• ora 19:30 – Recital de pian susţinut de Mia PeÄŤnik (Croaţia, câştigătoare la categoria II – până la 24 de ani). Ea a primit peste 50 de premii întâi şi speciale, precum şi 12 premii secundare la competiţii internaţionale şi naţionale

* Cluj-Napoca: Bijuterii ale cinematografiei „silențioase’’ și filme-cult care au făcut istorie primesc un suflu nou la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (23 iul. – 1 aug.), acompaniate live de muzică originală semnată de mari artiști ai momentului. Prezentate pentru prima dată în România, cine-concertele incluse în programul ediției aniversare vor oferi publicului spectacole ce îmbină magia imaginilor cu experimentele muzicale unice. Biletele pot fi achiziționate deja pe tiff.eventbook.ro. Din program:

• ora 21:45 – Ura (La Haine), muzică live de Asian Dub Foundation (UK) – la Castelul Bánffy de la Bonțida. La Haine, filmul-cult pentru care Mathieu Kassovitz a obținut trofeul pentru Cel mai bun regizor la Cannes 1995 și trei premii César, revine pe marele ecran, acompaniat live de formația-fenomen Asian Dub Foundation

– S-a întâmplat într-o zi de 24 iulie

* Se împlinesc 420 de ani (1601) de când a avut loc lupta de la Guruslău (Gorăslău). Forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata condusă de Sigismund Báthory. Câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român a fost ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta (24.VII/3.VIII)

* În urmă cu 249 de ani (1772) începea Congresul de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti au cerut autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti au invocat, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române

* Se împlinesc 145 de ani (1876) de la formarea unui nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care a condus ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. În timpul guvernării liberale România şi-a cucerit independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-a consolidat-o participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878). A fost proclamat Regatul (14/26.III.1881) şi s-a adoptat o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional (24.VII/5.VIII)

* Se împlinesc 110 ani (1911) de la descoperirea orașului Machu Picchu, „orașul pierdut al incașilor“. Machu Picchu este un sit incaș din secolul al XV-lea, situat în regiunea Cusco din Peru. Ruinele au fost redescoperite în 1911 de arheologul american, Hiram Bingham, fiind unele dintre cele mai frumoase și enigmatice locuri străvechi din lume. În timp ce incașii în mod sigur foloseau vârful muntelui (2761,50 m înălțime), ridicând sute de structuri de piatră începând cu anii 1400, legendele și miturile indicau faptul că Machu Picchu (însemnând „vechiul pisc” în limba Quechua) era adorat ca un loc sacru din cele mai vechi timpuri. Oricare ar fi originile sale, incașii l-au transformat într-un mic (cu o suprafață de doar 13km pătrați), dar extraordinar oraș. A fost redescoperit în 1911 de istoricul Hiram Bingham, ale cărui teorii asupra sitului s-au bucurat multă vreme de autoritate. Construcțiile cele mai marcante sunt Torreon, sau observatorul astronomic în formă de semicerc, folosit pentru determinarea datelor importante ale calendarului și Intihuatana, sau cadranul solar. Micul oraș poate găzdui între 500 și 1.000 de persoane

* Cu 104 ani în urmă (1917) începea Bătălia de la Mărăşeşti, care a durat până la 6/19.VIII.1917. Armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul Anton Ludwig August von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război (24.VII/6.VIII)

* Acum 98 de ani (1923) România, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia semnau Tratatul de Pace de la Lausanne, care stabilea apartenenţa întregii Anatolii şi a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, şi de guvernele britanic, italian şi nipon pe 6 august în acelaşi an. Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României). Printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din Primul Război Mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. NOTĂ: România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de Pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele – n.r.)

* Acum 92 de ani (1929) intra în vigoare Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, Pactul a fost, în fond, un eșec: el nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul. Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, au aderat la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

* Cu 72 de ani în urmă (1949) erau constituite primele gospodării agricole colective (GAC-urile), după modelul colhozurilor sovietice: „Zorile” din Turnişor, jud. Sibiu, „Drumul Nou” din Zăbrani, jud. Arad, „Ogorul Roşu” din Laslea, jud. Târnava Mare, „Victoria Socialismului” din Răşcani, jud. Vaslui, „Tractorul Roşu” din Lunca de Jos, jud. Cluj. La data de 1 august 1949 era emis Decretul nr. 319 privind înfiinţarea G.A.C. – urilor, care conţinea 2 articole: „Art. 1.Se aprobă organizarea Gospodăriilor Colective. Art. 2. Gospodăriile agricole colective se vor înfiinţa la propunerea Ministerului Agriculturii, prin hotărâri ale Consiliului de Miniştri”

* În urmă cu 58 de ani (1963), între 24 şi 26 iulie, a avut loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc). La această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-o ţară preponderent agrară, precum şi împotriva încălcării principiului independenţei şi suveranităţii. Formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale

* Acum 57 de ani (1964) era publicat Decretul Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”. De subliniat faptul că toţi deţinuţii politic au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

* Cu 26 de ani în urmă (1995) s-a desfăşurat, la Wiliamsburg (statul american Virginia), prima conferință interamericană la nivel înalt pe tema apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Poliţiei de Frontieră Române”, instituţie care a luat fiinţă la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: la 24.VII.1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării); data de 24 iulie a fost desemnată ca „Ziua Poliţiei de Frontieră Române” prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001

– 1886: S-a născut Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov (m. 1970) – 135 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii 21.VI.1886

– 1894, 24.VII/5.VIII: S-a născut istoricul Andrei Oţetea; specialist în istoria Evului Mediu şi a epocii moderne; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977, la Paris)

– 1922: S-a născut prozatorul Eugen Teodoru (m. 2008)

– 1928: S-a născut pictoriţa Lia (Lucreţia) Szasz (m. 2006)

– 1934: S-a născut Alexandru Jula, interpret de muzică uşoară, textier, actor (m. 2018)

– 1937: A murit medicul Alexandru Obregia; studii privind morfologia sistemului nervos; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia) (n. 1860)

– 1939: S-a născut pictorul Călin Pojar (m. 2010)

– 1939: A murit juristul Oscar Niculescu; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1860)

– 1945: S-a născut Constantin Gheorghe „Titi” Mihail, antrenor de atletism; considerat unul dintre principalii promotori ai probelor de sprint, garduri şi sărituri la secţiunea masculină; a avut un rol semnificativ în restructurarea Federaţiei Române de Atletism după căderea regimului comunist (m. 2016)

– 1965: S-a născut artistul vizual și profesorul universitar Florin Stoiciu; considerat drept maestru al gravurii românești

– 1970: S-a născut Radu Tudor, analist politic şi militar, realizator de emisiuni de televiziune

– 1974: A murit Elena Zamora (nume real: Elena Stănescu), una dintre cele mai cunoscute cântăreţe de operetă ale secolului trecut (n. 1897)

– 1977: A murit Emil Botta, actor şi poet (n. 1911)

– 2010: A murit dirijorul Victor Ciornei (n. 1923)

– 2017: A murit inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru titular al Academiei Române din 2010 (n. 1926)

– 2017: A murit Nicolae Nedef, handbalist și antrenor; unul dintre cei mai titrați antrenori de handbal din lume (a câștigat șapte titluri de campion mondial la handbal dintre care trei cu echipa națională feminină, în 1956, 1960 și 1962, și patru cu echipa națională masculină, în 1961, 1964, 1970 și 1974, plus alte medalii la Campionatele Mondiale și la Jocurile Olimpice de vară) (n. 1928)

– 2017: A murit regizorul de film documentar și producătorul Răzvan Georgescu (n. 1964)

EVENIMENTE EXTERNE

-Groenlanda, Danemarca: Vizita Reginei Margareta a II-a a Danemarcei în Groenlanda (24 iul. – 5 aug.)

– Peru: Manifestări de marcare a 110 ani de la descoperirea orașului Machu Picchu de către exploratorul american, Hiram Bingham

– SUA: Al treilea meci de box dintre Tyson Fury (Marea Britanie) – Deontay Wilder (SUA) – la T-Mobile Arena în Paradise, Nevada

Aniversări – Comemorări

– 1739: A murit Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (n. 1686)

– 1769, 24.VII/4.VIII: S-a născut arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (m. 1848)

– 1783: S-a născut (în Columbia) Simón Bolívar, general şi om politic sud-american, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă; preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (m. 1830)

– 1802: S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas – tatăl (Dumas Davy de la Pailleterie), faimos pentru romanele sale istorice de aventură (m. 1870)

– 1803: S-a născut compozitorul francez Adolphe Adam (m. 1856)

– 1840: S-a născut Abraham (Avram) Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limbă idiș şi ebraică, originar din Ucraina, autor a 40 de piese de teatru, considerat părintele teatrului evreiesc modern; în anul 1876, Avram Goldfaden a fondat în Iaşi primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume; de asemenea, este autorul primei piese în limba ebraică jucată în SUA (m. 1908, la New York)

– 1844, 24.VII/5.VIII: S-a născut pictorul și sculptorul rus Ilia Repin (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 5 august 1844

– 1856: S-a născut matematicianul francez Émile Picard (m. 1941) – 165 de ani

– 1857: S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1917 (m. 1943)

– 1858: S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (m. 1889)

– 1860: S-a născut Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (m. 1939)

– 1860: S-a născut medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1932) (m. 1944)

– 1864: S-a născut Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (m. 1918)

– 1880: S-a născut Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (m. 1959)

– 1895: S-a născut Robert Graves, scriitor, traducător și eseist britanic (m. 1985)

– 1897: S-a născut americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său; la 2.VII.1937, ea a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”; la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

– 1901: S-a născut actorul de teatru şi film rus Igor Ilinski (m. 1987) – 120 de ani. NOTĂ: Enciclopedia Britannica menţionează la data naşterii şi stilul vechi – 11 iulie 1901

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (m. 1996)

– 1918: S-a născut Ruggiero Ricci, violonist american de origine italiană (m. 2012)

– 1921: S-a născut cântăreţul italian de operă Giuseppe di Stefano (m. 2008) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Peter Yates, regizor, producător, actor şi scenarist britanic de film (m. 2011)

– 1931: S-a născut Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (m. 1998) – 90 de ani

– 1931: S-a născut regizorul, scenograful și producătorul italian de film Ermanno Olmi (m. 2018) – 90 de ani

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel de Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873)

– 1969: S-a născut Jennifer Lopez, actriţă americană de film, de origine hispanică, cântăreaţă, compozitoare, producătoare și dansatoare

– 1969: A murit, în Franţa, romancierul şi dramaturgul polonez Witold Gombrowicz; din 1939 a trăit în Argentina și în mai multe țări vest-europene (n. 1904)

– 1974: A murit Sir James Chadwick, fizician britanic; contribuţii în fizica nucleară, în radioactivitate; a identificat neutronul (1932); participant la proiectul Manhattan, care a dus la realizarea bombei atomice americane; Premiul Nobel pentru fizică pe 1935 (n. 1891)

– 1980: A murit actorul britanic de film Peter Sellers (n. 1925)

– 1991: A murit Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru literatură pe 1978 (n. 1904) – 30 de ani. NOTĂ: Alte surse dau naşterea în anul 1902

– 1992: A murit actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (n. 1898)

– 2002: A murit actorul britanic Maurice Denham (n. 1909)

Calendarul zilei – 24 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 24 iulie 2020, 8:41

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Turneul SoNoRo Conac, ajuns la cea de-a VIII-a ediție, va fi găzduit de grădinile palatelor și conacelor din mai multe orașe ale țării și va cuprinde concerte în aer liber susținute de muzicieni de talie internațională, precum Nicolas Dautricourt (vioară), Diana Ketler (pian), Justus Grimm (violoncel), alături de binecunoscuți muzicieni români, Răzvan Popovici (violă), Ion Bogdan Ștefănescu (flaut), Cristina Mihart (pian), Maria Bîldea și Miruna Nagy (harpă). În acest an muzica lui Claude Debussy sau Stan Golestan va încânta publicul în cadrul acestui proiect inițiat de Asociația Sonoro, cu sprijinul partenerului principal BRD – Groupe Société Générale. Programul zilei:

• Concertul are loc la Rezidența BRD Scena9 – Str. Ion Luca Caragiale nr. 32

* Teatrul Nottara deschide stagiunea estivală, care se va desfăşura pe mai multe scene în aer liber – Teatrul de Vară din Herăstrău, Curtea de Onoare a Muzeului Naţional de Artă al României, Terasa Teatrului Ţăndărică, curtea TVR, în perioada 2 iulie – 17 septembrie. Toate evenimentele se vor desfăşura în conformitate cu prevederile impuse pentru respectarea măsurilor de protecţie împotriva Covid-19. Din program:

• ora 20:00 – Are loc spectacolul „Oglinda neagră”, spectacol-concert după schiţele lui I.L. Caragiale, cu: Cristina Juncu, Crenguţa Hariton, Mihaela Subţirică, Vlad Bălan, Rareş Andrici – în Curtea de Onoare a Muzeului Naţional de Artă al României. Producţie a Teatrului Nottara

* Arad: Două proiecte inedite fac posibilă reîntâlnirea dintre publicul arădean și actori – proiectele „Grădina cu teatru” și „Teatru la fereastră”, ambele din cadrul programului arădean „Seri de teatru”, două demersuri culturale care vor aduce față în față, păstrând distanța, spectatorii și artiștii (17 iun. – 31 iul.). Programul de astăzi al spectacolelor susținute de Teatrul Clasic Ioan „Slavici Arad” (în aer liber):

• ora 20:00 – În cadrul proiectului „Teatru la fereastră”, are loc spectaolul „Giulia / Singură acasă” – adaptare după Dario Fo și Franca Rame – One woman show cu Angela Petrean Varjasi, regia: Liana Didilescu – în Cartier Alfa

*Brăila: Festivalul internaţional de folclor “Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, din perioada 24-26 iulie, va fi organizat în aer liber, pe Faleza Dunării, cu respectarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19. Concursul se adresează soliştilor vocali şi grupurilor formate din maxim cinci persoane, artişti amatori aparţinând ţărilor de pe cursul Dunării, respectiv Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina. În urma preselecţiei organizate luna trecută, în competiţie au rămas 20 de concurenţi, cu vârsta peste 18 ani, potrivit regulamentului concursului.

– S-a întâmplat într-o zi de 24 iulie

* Cu 419 ani în urmă (1601) a avut loc lupta de la Guruslău (Gorăslău). Forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata condusă de Sigismund Bathori. Câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român a fost ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta (24.VII/3.VIII)

* În urmă cu 248 de ani (1772) începea Congresul de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti au cerut autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti au invocat, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române

* Acum 144 de ani (1876) se forma un nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care va conduce ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. În timpul guvernării liberale România şi-a cucerit independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-a consolidat-o participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878). A fost proclamat Regatul (14/26.III.1881) şi s-a adoptat o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional (24.VII/5.VIII)

* Cu 103 ani în urmă (1917) începea Bătălia de la Mărăşeşti, care a durat până la 6/19.VIII.1917. Armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război (24.VII/6.VIII)

* Acum 97 de ani (1923) România, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia semnau Tratatul de Pace de la Lausanne, care stabilea apartenenţa întregii Anatolii şi a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, şi de guvernele britanic, italian şi nipon pe 6 august în acelaşi an. Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României). Printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din Primul Război Mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. NOTĂ: România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de Pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele – n.r.)

* Acum 91 de ani (1929) intra în vigoare Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, Pactul a fost, în fond, un eșec: el nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul. Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, vor adera la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

* Cu 71 de ani în urmă (1949) erau constituite primele gospodării agricole colective (GAC-urile), după modelul colhozurilor sovietice

* În urmă cu 57 de ani (1963), între 24 şi 26 iulie, a avut loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER. La această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-un hinterland agricol. Formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale

* Acum 56 de ani (1964) era publicat Decretul Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”. De subliniat că toţi deţinuţii politic au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

* Se împlinesc 25 de ani (1995) de când a avut loc prima conferință interamericană la nivel înalt pe tema apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Poliţiei de Frontieră Române”, instituţie care a luat fiinţă la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: la 24.VII.1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării); data de 24 iulie a fost desemnată ca „Ziua Poliţiei de Frontieră Române” prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001

– 1886: S-a născut Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov (m. 1970). NOTĂ: Scânteia din 6.I.1970 dă ca dată a naşterii 25.VII.1886

– 1894, 24.VII/5.VIII: S-a născut istoricul Andrei Oţetea; specialist în istoria Evului Mediu şi a epocii moderne; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977, la Paris)

– 1922: S-a născut prozatorul Eugen Teodoru (m. 2008). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a naşterii 23.VII.1924

– 1928: S-a născut pictoriţa Lia (Lucreţia) Szasz (m. 2006)

– 1934: S-a născut Alexandru Jula, interpret de muzică uşoară, textier, actor (m. 2018)

– 1937: A murit medicul Alexandru Obregia; studii privind morfologia sistemului nervos; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia) (n. 1860)

– 1939: S-a născut pictorul Călin Pojar (m. 2010)

– 1939: A murit juristul Oscar Niculescu; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1860)

– 1945: S-a născut Constantin Gheorghe „Titi” Mihail, antrenor de atletism; considerat unul dintre principalii promotori ai probelor de sprint, garduri şi sărituri la secţiunea masculină; a avut un rol semnificativ în restructurarea Federaţiei Române de Atletism după căderea regimului comunist (m. 2016) – 75 de ani

– 1965: S-a născut artistul vizual și profesorul Florin Stoiciu – 55 de ani

– 1970: S-a născut Radu Tudor, analist politic şi militar, realizator de emisiuni de televiziune – 50 de ani

– 1974: A murit Elena Zamora (nume real: Elena Stănescu), una dintre cele mai cunoscute cântăreţe de operetă ale secolului trecut (n. 1897)

– 1977: A murit Emil Botta, actor şi poet (n. 1911)

– 2010: A murit dirijorul Victor Ciornei (n. 1923) – 10 ani

– 2017: A murit inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru titular al Academiei Române din 2010 (n. 1926)

– 2017: A murit regizorul de film documentar și producătorul Răzvan Georgescu (n. 1964)

– 2017: A murit Nicolae Nedef, handbalist și antrenor; unul dintre cei mai titrați antrenori de handbal din lume (a câștigat șapte titluri de campion mondial la handbal dintre care trei cu echipa națională feminină, în 1956, 1960 și 1962, și patru cu echipa națională masculină, în 1961, 1964, 1970 și 1974, plus alte medalii la Campionatele Mondiale și la Jocurile Olimpice de vară) (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului UE pentru afaceri economice și financiare (Buget)

– Paris: Termen limită pentru nominalizarea de către CSA a următorului președinte al France Télévisions

– Moscova: Finalizare preconizată a verificărilor infrastructurii construite pe permafrost

– Los Angeles: Nouă audiere privind solicitarea de a transfera averea lui Johnny Hallyday către un trust american, decizie contestată în Franța

– Washington: Președintele Rezervei federale, Jerome Powell, vorbește despre situația economică

-Marea Britanie: Intrarea în vigoare a purtării unei măști obligatorii în magazine

– Kinshasa, R.D.Congo:  Termen în procesul principalului aliat politic al președintelui, Vital Kamerhe, acuzat de delapidarea a 50 milioane de dolari

– Duisburg, Germania: Sunt marcați 10 ani de la Parada Iubirii, în timpul căreia 21 de participanți la festival au murit în urma panicii dintr-un tunel de acces

– Ciudad de Mexico: Fotbal – Turneul de deschidere al Campionatului mexican 2020

– Saint-Denis, Franța: Fotbal – Finala Cupei Franței între Paris SG – Saint-Etienne

Aniversări – Comemorări

– 1739: A murit Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (n. 1686)

– 1769, 24.VII/4.VIII: S-a născut arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (m. 1848)

– 1783: S-a născut (în Columbia) Simón Bolívar, general şi om politic sud-american, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă; preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (m. 1830)

– 1802: S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas – tatăl (Dumas Davy de la Pailleterie), faimos pentru romanele sale istorice de aventură (m. 1870)

– 1803: S-a născut compozitorul francez Adolphe Adam (m. 1856)

– 1840: S-a născut Abraham (Avram) Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limbă idiș şi ebraică, originar din Ucraina, autor a 40 de piese de teatru, considerat părintele teatrului evreiesc modern; în anul 1876, Avram Goldfaden a fondat în Iaşi primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume; de asemenea, este autorul primei piese în limba ebraică jucată în SUA (m. 1908, la New York) – 180 de ani

– 1844, 24.VII/5.VIII: S-a născut pictorul și sculptorul rus Ilia Repin (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 5 august 1844

– 1856: S-a născut matematicianul francez Émile Picard (m. 1941)

– 1857: S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1917 (m. 1943)

– 1858: S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (m. 1889)

– 1860: S-a născut medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1932) (m. 1944) – 160 de ani

– 1860: S-a născut Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (m. 1939) – 160 de ani

– 1864: S-a născut Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (m. 1918)

– 1880: S-a născut Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (m. 1959) – 140 de ani

– 1895: S-a născut Robert Graves, scriitor, traducător și eseist britanic (m. 1985) – 125 de ani

– 1897: S-a născut americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său; la 2.VII.1937, ea a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”; la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

– 1901: S-a născut actorul de teatru şi film rus Igor Ilinski (m. 1987). NOTĂ: Enciclopedia Britannica menţionează la data naşterii şi stilul vechi – 11 iulie 1901

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (m. 1996)

– 1918: S-a născut Ruggiero Ricci, violonist american de origine italiană (m. 2012)

– 1921: S-a născut cântăreţul italian de operă Giuseppe Di Stefano (m. 2008)

– 1929: S-a născut Peter Yates, regizor, producător, actor şi scenarist britanic de film (m. 2011)

– 1931: S-a născut regizorul şi scenograful italian de film Ermanno Olmi (m. 2018)

– 1931: S-a născut Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (m. 1998)

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel De Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873) – 65 de ani

– 1969: S-a născut Jennifer Lopez, actriţă americană de film, de origine hispanică, cântăreaţă, compozitoare, producătoare și dansatoare

– 1969: A murit, în Franţa, romancierul şi dramaturgul polonez Witold Gombrowicz; din 1939 a trăit în Argentina și în mai multe țări vest-europene (n. 1904)

– 1974: A murit Sir James Chadwick, fizician britanic; contribuţii în fizica nucleară, în radioactivitate; a identificat neutronul (1932); participant la proiectul Manhattan, care a dus la realizarea bombei atomice americane; Premiul Nobel pentru fizică pe 1935 (n. 1891)

– 1980: A murit actorul britanic de film Peter Sellers (n. 1925) – 40 de ani

– 1991: A murit Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1978 (n. 1904). NOTĂ: Alte surse dau naşterea în anul 1902

– 1992: A murit actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (n. 1898)

Calendarul zilei – 24 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iulie 2019, 06:00 / actualizat: 25 iulie 2019, 9:12

EVENIMENTE INTERNE

 – Social

* Jud. Braşov: Proiectul „Via Transilvanica”, derulat de Asociația Tășuleasa Social, își propune marcarea și amenajarea unui drum turistic de 1000 km, care să poată fi parcurs cu mijloace alternative de transport, precum bicicleta sau chiar mersul pe jos. Traseul pornește de la Drobeta Turnu Severin, străbate Transilvania și se încheie la Putna, în Bucovina. „Via Transilvanica” inaugurează bornele kilometrice din satele săseşti Roadeș, Criț și Bunești – ora 15:00, în cadrul proiectului „Săptămâna Haferland″ (25 – 29 iul.)

 – Cultură

* Festivalul Internațional „Vară Magică”, ediția a VIII-a (10 iul. – 21 aug.), continuă, cu un concert susținut de Orchestra Națională de Tineret a Portugaliei – ora 19:30, la Sala Mare a Ateneului Român. Prezenți pentru a doua oară pe scena Festivalului, tinerii lusitani, dirijați de Pedro Carneiro, vor oferi publicului „Preludiu la unison” de George Enescu, precum și „Concertul pentru pian și orchestra nr. 5, op. 73 – Imperial” și „Simfonia nr 7, op. 92” de Ludwig van Beethoven

 – Sport

* Arad: În perioada 24 – 31 iulie, se desfăşoară a XII-a ediţie a turneului internaţional de şah, Arad Open, la care participă un număr de 214 şahişti, din 19 ţări, chiar şi sportivi ce reprezintă Taipei sau Africa de Sud – în sălile de conferinţe ale Hotelului Continental

– S-a întâmplat într-o zi de 24 iulie

* Cu 418 ani în urmă (1601) a avut loc lupta de la Guruslău (Gorăslău). Forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata condusă de Sigismund Bathori. Câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român a fost ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta (24.VII/3.VIII)

* În urmă cu 247 de ani (1772) începea Congresul de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti au cerut autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti au invocat, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române

* Acum 143 de ani (1876) se forma un nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care va conduce ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. În timpul guvernării liberale România şi-a cucerit independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-a consolidat-o participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878). A fost proclamat Regatul (14/26.III.1881) şi s-a adoptat o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional (24.VII/5.VIII)

* Cu 102 ani în urmă (1917) începea Bătălia de la Mărăşeşti, care a durat până la 6/19.VIII.1917. Armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război (24.VII/6.VIII)

* Acum 96 de ani (1923) România, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia semnau Tratatul de Pace de la Lausanne, care stabilea apartenenţa întregii Anatolii şi a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, şi de guvernele britanic, italian şi nipon pe 6 august în acelaşi an. Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României). Printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din primul război mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. NOTĂ: România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de Pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele – n.r.)

* Se împlinesc 90 de ani (1929) de la intrarea în vigoare a Pactului Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, Pactul a fost, în fond, un eșec: el nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul. Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, vor adera la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

* Se împlinesc 70 de ani (1949) de la constituirea primelor gospodării agricole colective (GAC-urile), după modelul colhozurilor sovietice

* În urmă cu 56 de ani (1963), între 24 şi 26 iulie, a avut loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER. La această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-un hinterland agricol. Formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale

* Se împlinesc 55 de ani (1964) de la apariţia Decretului Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”. De subliniat că toţi deţinuţii politic au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

* În urmă cu 24 de ani (1995) a avut loc prima conferință interamericană la nivel înalt pe tema apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Poliţiei de Frontieră Române”, instituţie care a luat fiinţă la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: la 24.VII.1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării – 155 de ani); data de 24 iulie a fost desemnată ca „Ziua Poliţiei de Frontieră Române” prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001

– 1886: S-a născut Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov (m. 1970). NOTĂ: Scânteia din 6.I.1970 dă ca dată a naşterii 25.VII.1886

– 1894, 24.VII/5.VIII: S-a născut istoricul Andrei Oţetea; specialist în istoria Evului Mediu şi a epocii moderne; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977, la Paris) – 125 de ani

– 1922: S-a născut prozatorul Eugen Teodoru (m. 2008). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a naşterii 23.VII.1924

– 1928: S-a născut pictoriţa Lia (Lucreţia) Szasz (m. 2006)

– 1934: S-a născut Alexandru Jula, interpret de muzică uşoară, textier, actor (m. 2018) – 85 de ani

– 1937: A murit medicul Alexandru Obregia; studii privind morfologia sistemului nervos; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia) (n. 1860)

– 1939: S-a născut pictorul Călin Pojar (m. 2010) – 80 de ani

– 1939: A murit juristul Oscar Niculescu; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1860) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Constantin Titi Mihail, antrenor emerit al atletismului românesc, de numele căruia se leagă multe dintre performanţele la probele de sprint, garduri şi sărituri (m. 2016)

– 1974: A murit Elena Zamora (nume real: Elena Stănescu), una dintre cele mai cunoscute cântăreţe de operetă ale secolului trecut (n. 1897) – 45 de ani

– 1977: A murit Emil Botta, actor şi poet (n. 1911)

– 2010: A murit dirijorul Victor Ciornei (n. 1923)

– 2017: A murit inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru al Academiei Române (din 2010) (n. 1926)

– 2017: A murit regizorul de film documentar și producătorul Răzvan Georgescu (n. 1964)

– 2017: A murit Nicolae Nedef, handbalist și antrenor; unul dintre cei mai titrați antrenori de handbal din lume (a câștigat șapte titluri de campion mondial la handbal dintre care trei cu echipa națională feminină, în 1956, 1960 și 1962, și patru cu echipa națională masculină, în 1961, 1964, 1970 și 1974, plus alte medalii la Campionatele Mondiale și la Jocurile Olimpice de vară) (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Consiliul pentru afaceri economice și financiare al UE (Buget)

– Moscova: Vizita ministrului finanțelor din Belarus, Vladimir Makei, și a ministrului economiei, Dmitri Krutoi

– Londra: Noul premier ales va fi primit de regina Elisabeta a II-a pentru preluarea funcţiei

– Accra, Ghana: Conferința internațională privind siguranța maritimă (24 – 25 iul.)

Aniversări – Comemorări

– 1739: A murit Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (n. 1686) – 280 de ani

– 1769, 24.VII/4.VIII: S-a născut arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (m. 1848) – 250 de ani

– 1783: S-a născut (în Columbia) Simón Bolívar, general şi om politic sud-american, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă; preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (m. 1830)

– 1802: S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas – tatăl (Dumas Davy de la Pailleterie), faimos pentru romanele sale istorice de aventură (m. 1870)

– 1803: S-a născut compozitorul francez Adolphe Adam (m. 1856)

– 1840: S-a născut Abraham (Avram) Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limbă idiș şi ebraică, originar din Ucraina, autor a 40 de piese de teatru, considerat părintele teatrului evreiesc modern; în anul 1876, Avram Goldfaden a fondat în Iaşi primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume; de asemenea, este autorul primei piese în limba ebraică jucată în SUA (m. 1908, la New York)

– 1844, 24.VII/5.VIII: S-a născut pictorul și sculptorul rus Ilia Repin (m. 1930) – 175 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 5 august 1844

– 1856: S-a născut matematicianul francez Émile Picard (m. 1941)

– 1857: S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1917 (m. 1943)

– 1858: S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (m. 1889)

– 1860: S-a născut Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (m. 1939)

– 1860: S-a născut medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1932 (m. 1944)

– 1864: S-a născut Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (m. 1918) – 155 de ani

– 1880: S-a născut Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (m. 1959)

– 1895: S-a născut Robert Graves, scriitor, traducător și eseist britanic (m. 1985)

– 1897: S-a născut americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său; la 2.VII.1937, ea a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”; la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

– 1901: S-a născut actorul de teatru şi film rus Igor Ilinski (m. 1987). NOTĂ: Enciclopedia Britannica menţionează la data naşterii şi stilul vechi – 11 iulie 1901

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (m. 1996) – 105 ani

– 1918: S-a născut Ruggiero Ricci, violonist american de origine italiană (m. 2012)

– 1921: S-a născut cântăreţul italian de operă Giuseppe Di Stefano (m. 2008)

– 1929: S-a născut Peter Yates, regizor, producător, actor şi scenarist britanic de film (m. 2011) – 90 de ani

– 1931: S-a născut regizorul şi scenograful italian de film Ermanno Olmi (m. 2018)

– 1931: S-a născut Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (m. 1998)

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel De Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873)

– 1969: S-a născut Jennifer Lopez, actriţă americană de film, de origine hispanică, cântăreaţă, compozitoare, producătoare și dansatoare – 50 de ani

– 1969: A murit, în Franţa, romancierul şi dramaturgul polonez Witold Gombrowicz; din 1939 a trăit în Argentina și în mai multe țări vest-europene (n. 1904) – 50 de ani

– 1974: A murit Sir James Chadwick, fizician britanic; contribuţii în fizica nucleară, în radioactivitate; a identificat neutronul (1932); participant la proiectul Manhattan, care a dus la realizarea bombei atomice americane; Premiul Nobel pentru fizică pe 1935 (n. 1891) – 45 de ani

– 1980: A murit actorul britanic de film Peter Sellers (n. 1925)

– 1991: A murit Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1978 (n. 1904). NOTĂ: Alte surse dau naşterea în anul 1902

– 1992: A murit actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (n. 1898)

Calendarul zilei – 24 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iulie 2018, 06:00 / actualizat: 24 iulie 2018, 11:32

EVENIMENTE INTERNE

 – Camera Deputaţilor

* Şedinţe ale Comisiilor parlamentare:

• ora 14:30 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala 29, Corp B4, etaj 1

– Administraţie

* Sebeş, jud. Alba: Ședinţă ordinară a Consiliului Local al Municipiului Sebeș

– Economic

* USH Pro Business organizează evenimentul care marchează încheierea primului modul al proiectului „Servicii de export pentru IMM-urile din România”, dedicat instruirii firmelor, în cadrul căruia vor fi analizate rezultatele intermediare și sustenabilitatea Centrelor de Afaceri de Export (CAE) – ora 10:00, în incinta Palatului Patriarhiei, sala Conventus

– Învăţământ, Cercetare

* Rezultatele finale la concursul naţional pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar urmează să se afişeze la sediile inspectoratelor şcolare judeţene şi pe site-ul titularizare.edu.ro

* Urmează să fie afişate primele rezultate la examenul de Definitivat, la centrele de examen şi pe site-ul definitivat.edu.ro. Contestaţiile se depun la centrele de examen astăzi, după afişarea rezultatelor, şi miercuri, 25 iulie, până la ora 14:00. Rezultatele finale se afişează în data de 27 iulie

– Cultură

* Grădina Muzeului Național al Literaturii Române prezintă un nou concert al cantautorului Ovidiu Mihăilescu – ora 19:00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8

* Formațiile Massive Attack și Young Fathers susţin un concert la Arenele Romane, evenimentul, organizat de Phoenix Entertainment, fiind deschis de Young Fathers – ora 20:00

* Teatrul Principal prezintă spectacolul de teatru „O noapte furtunoasă”, într-o montare clasică – ora 19:00, la Sala Dalles

* Proiecţia documentarului „Maria By Callas”, debutul regizoral al lui Tom Volf – ora 20:00, la Cinemateca Union, Sala „Paul Călinescu”, Str. Ion Câmpineanu, nr. 21

* Iaşi: A 187-a întrevedere a Casei de Cultură „Mihai Ursachi” a Municipiului Iaşi, Bulevardul Carol I, Parcul Copou, Clubul Fotografilor Iaşi – ora 18:30, în Sala „Diotima” a Casei de Cultură „Mihai Ursachi” din Iaşi. Proiectul fotografic „#lemouv”, prezentare de Octavian Cărare

* Oraviţa, jud. Caraş Severin: Godot Café-Teatru prezintă spectacolul „Happy end”, de Zsolt Poszgai, regia semnată de Alexandru Bogdan, în cadrul Festivalului de teatru „Oraviţa 201/100” (21 – 27 iul.) – ora 19:00, la Teatrul „Mihai Eminescu”. Festivalul „Oravița 201/100” este organizat de Primăria orașului Oravița, împreună cu Teatrul Mihai Eminescu Oravița și Asociația Ataraxia, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale. Manifestarea este dedicată nu doar Centenarului, ci și împlinirii a 201 ani de la inaugurarea Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița

* Sibiu: Exces Music, UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, organizează în perioada 24 iulie – 11 august, Festivalul internațional de artă contemporană ICon Arts Transilvania, sub egida „Artele noi întâlnesc tradițiile vechi”, în contextul Centenarului dar și cu prilejul Anului European al Patrimoniului. Localitățile Biertan, Richiș, Viscri, Alma Vii, Mălâncrav, Cloașterf, Râșnov, Sibiu și Sinaia sunt spațiile care vor găzdui festivalul. Pe scena Filarmonicii de Stat din Sibiu are loc pentru prima dată în România, concertul London Schools Symphony Orchestra, sub conducerea dirijorului Peter Ash (28 iulie). Printre partenerii media: Radio România Cultural şi Radio România Muzical

* Sinaia: Orchestra Națională Simfonică a României va susţine un concert în deschiderea Festivalului Internaţional „Enescu şi muzica lumii”, desfăşurat în perioada 24 iulie – 2 septembrie, sub bagheta dirijorului Cristian Măcelaru, avându-l solist pe Valentin Răduţiu – violoncel – ora 19:00, la Sala Casino. Printre partenerii media: Radio România Cultural şi Radio România Muzical

* Israel: În perioada 24 – 26 iulie, în Orașul Vechi și la Teatrul Fringe din Beer Sheva, va avea loc Festivalul de Teatru Fringe de la Beer Sheva, ajuns în acest an la ediția a VII-a. Institutul Cultural Român de la Tel Aviv susține participarea spectacolului de teatru coregrafic „Babel”, regia: Arcadie Rusu, în cadrul programului internațional al festivalului. Spectacolul va beneficia de o reprezentație astăzi, de la ora 19:45, la Teatrul Fringe din Beer Sheva, Str. Anilevitz nr. 15, Orașul Vechi

 – S-a întâmplat într-o zi de 24 iulie

* Cu 417 ani în urmă (1601) a avut loc lupta de la Guruslău (Gorăslău). Forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata condusă de Sigismund Bathori. Câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român a fost ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta (24.VII/3.VIII)

* În urmă cu 246 de ani (1772) începea Congresul de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti au cerut autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti au invocat, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române

* Acum 142 de ani (1876) se forma un nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care va conduce ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. În timpul guvernării liberale România şi-a cucerit independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-a consolidat-o participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878). A fost proclamat Regatul (14/26.III.1881) şi s-a adoptat o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional (24.VII/5.VIII)

* Cu 101 ani în urmă (1917) începea Bătălia de la Mărăşeşti, care a durat până la 6/19.VIII.1917. Armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război (24.VII/6.VIII)

* Se împlinesc 95 de ani (1923) de când România, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia semnau Tratatul de Pace de la Lausanne, care stabilea apartenenţa întregii Anatolii şi a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, şi de guvernele britanic, italian şi nipon pe 6 august în acelaşi an. Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României). Printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din primul război mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. NOTĂ: România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de Pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele – n.r.)

* În urmă cu 89 de ani (1929) a intrat în vigoare Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, Pactul a fost, în fond, un eșec: el nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul. Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, vor adera la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

* Acum 69 de ani (1949) avea loc constituirea primelor gospodării agricole colective (GAC-urile), după modelul colhozurilor sovietice

* Se împlinesc 55 de ani (1963), de când, între 24 şi 26 iulie, a avut loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER. La această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-un hinterland agricol. Formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale

* Acum 54 de ani (1964) apărea Decretul Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”. De subliniat că toţi deţinuţii politic au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

* În urmă cu 23 de ani (1995) a avut loc prima conferință interamericană la nivel înalt pe tema apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Poliţiei de Frontieră Române”, instituţie care a luat fiinţă la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: la 24.VII.1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării); data de 24 iulie a fost desemnată ca „Ziua Poliţiei de Frontieră Române” prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001

– 1886: S-a născut Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov (m. 1970). NOTĂ: Scânteia din 6.I.1970 dă ca dată a naşterii 25.VII.1886

– 1894, 24.VII / 5.VIII: S-a născut istoricul Andrei Oţetea; specialist în istoria Evului Mediu şi a epocii moderne; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977, la Paris)

– 1922: S-a născut prozatorul Eugen Teodoru (m. 2008). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a naşterii 23.VII.1924

– 1928: S-a născut pictoriţa Lia (Lucreţia) Szasz (m. 2006) – 90 de ani

– 1934: S-a născut interpretul de muzică uşoară Alexandru Jula (m. 2018)

– 1937: A murit medicul Alexandru Obregia; studii privind morfologia sistemului nervos; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia) (n. 1860)

– 1939: A murit juristul Oscar Niculescu, membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1860)

– 1939: S-a născut pictorul Călin Pojar (m. 2010)

– 1945: S-a născut Constantin Titi Mihail, antrenor emerit al atletismului românesc, de numele căruia se leagă multe dintre performanţele la probele de sprint, garduri şi sărituri (m. 2016)

– 1974: A murit cântăreaţa Elena Zamora (n. 1897)

– 1977: A murit Emil Botta, actor şi poet (n. 1911)

– 2010: A murit dirijorul Victor Ciornei (n. 1923)

– 2017: A murit inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru al Academiei Române (din 2010) (n. 1926) – 1 an

– 2017: A murit regizorul de film documentar și producătorul Răzvan Georgescu (n. 1964) – 1 an

– 2017: A murit Nicolae Nedef, handbalist și antrenor; unul dintre cei mai titrați antrenori de handbal din lume (a câștigat șapte titluri de campion mondial la handbal dintre care trei cu echipa națională feminină, în 1956, 1960 și 1962, și patru cu echipa națională masculină, în 1961, 1964, 1970 și 1974, plus alte medalii la Campionatele Mondiale și la Jocurile Olimpice de vară) (n. 1928) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului UE pentru Afaceri Economice şi Financiare

– Pretoria, Africa de Sud: Vizita de stat a preşedintelui chinez, Xi Jinping, în cadrul căreia va fi primit de omologul său sud-african, Cyril Ramaphosa

– Kampala, Uganda: Premierul indian, Narendra Modi, are o întrevedere cu omologul său ugandez, Yoweri Museveni

– Puerto Vallarta, Mexic: Cea de-a 13-a ediţie a Summitului Alianţei Pacificului, la care participă preşedintele columbian, Juan Manuel Santos, preşedintele peruan, Martin Vizcarra şi cel chilian, Sebastian Pinera (24 – 25 iul.)

– Washington: Reuniune a miniştrior afacerilor externe din mai multe state, pentru apărarea libertăţilor religioase în lume, la invitaţia secretarului american de stat, Mike Pompeo (24 – 27 iul.)

– Amsterdam: În cadrul celei de-a doua zile a Conferinţei pe tema SIDA, prinţul Harry al Marii Britanii şi cântăreţul britanic, Elton John, vor lansa un nou parteneriat internaţional privind finanţarea luptei împotriva acestei boli

– Ankara: Reuniune a Comitetului politic monetar al Băncii Centrale a Turciei

Aniversări – Comemorări

– 1739: A murit Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (n. 1686)

– 1769, 24.VII / 4.VIII: S-a născut arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (m. 1848)

– 1783: S-a născut (în Columbia) Simón Bolívar, general şi om politic sud-american, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă; preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (m. 1830) – 235 de ani

– 1802: S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas – tatăl (Dumas Davy de la Pailleterie), faimos pentru romanele sale istorice de aventură (m. 1870)

– 1803: S-a născut compozitorul francez Adolphe Adam (m. 1856) – 215 ani

– 1840: S-a născut Abraham (Avram) Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limbă idiș şi ebraică, originar din Ucraina, autor a 40 de piese de teatru, considerat părintele teatrului evreiesc modern; în anul 1876, Avram Goldfaden a fondat în Iaşi primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume; de asemenea, este autorul primei piese în limba ebraică jucată în SUA (m. 1908, la New York)

– 1844, 24.VII/5.VIII: S-a născut pictorul rus Ilia Repin (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 5 august 1844

– 1856: S-a născut matematicianul francez Émile Picard (m. 1941)

– 1857: S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1917 (m. 1943)

– 1858: S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (m. 1889) – 160 de ani

– 1860: S-a născut Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (m. 1939)

– 1860: S-a născut medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1932 (m. 1944)

– 1864: S-a născut Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (m. 1918)

– 1880: S-a născut Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (m. 1959)

– 1895: S-a născut Robert Graves, scriitor, traducător și eseist britanic (m. 1985)

– 1897: S-a născut americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său; la 2.VII.1937, ea a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”; la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

– 1901: S-a născut actorul de teatru şi film rus Igor Ilinski (m. 1987). NOTĂ: Enciclopedia Britannica menţionează la data naşterii şi stilul vechi – 11 iulie 1901

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (m. 1996)

– 1918: S-a născut Ruggiero Ricci, violonist american de origine italiană (m. 2012) – 100 de ani

– 1921: S-a născut cântăreţul italian de operă Giuseppe Di Stefano (m. 2008)

– 1929: S-a născut Peter Yates, regizor, producător, actor şi scenarist britanic de film (m. 2011)

– 1931: S-a născut regizorul şi scenograful italian de film Ermanno Olmi (m. 2018)

– 1931: S-a născut Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (m. 1998)

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel De Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873)

– 1969: S-a născut Jennifer Lopez, actriţă americană de film, de origine hispanică, cântăreaţă, compozitoare, producătoare, dansatoare

– 1969: A murit, în Franţa, romancierul şi dramaturgul polonez Witold Gombrowicz; din 1939 a trăit în Argentina și în mai multe țări vest-europene (n. 1904)

– 1974: A murit Sir James Chadwick, fizician britanic; contribuţii în fizica nucleară, în radioactivitate; a identificat neutronul (1932); participant la proiectul Manhattan, care a dus la realizarea bombei atomice americane; Premiul Nobel pentru Fizică în 1935 (n. 1891)

– 1980: A murit actorul britanic de film Peter Sellers (n. 1925)

– 1991: A murit Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1978 (n. 1904). NOTĂ: Alte surse dau naşterea în anul 1902

– 1992: A murit actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (n. 1898)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 24 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iulie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Parlament

*Deputatul european Siegfried Mureşan organizează, în perioada 24 iulie 2017 – 22 ianuarie 2018, cea de-a 5-a ediţie a programului de stagii de practică „Primul pas în cariera europeană” în cadrul biroului parlamentar din Bucureşti. Programul se adresează studenţilor din ciclul de licenţă şi master cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani care doresc să se familiarizeze cu activităţile Parlamentului European şi, totodată, să acumuleze cunoştinţe şi experienţă profesională în domeniul politicilor europene şi al comunicării politice

– Sport

*Sibiul : Conferinţă de presă privind cea de a 14-a ediţie a Red Bull Romaniacs (25 – 29 iul.)- raliu hard enduro  – ora 13:00, traseul de la Prolog (Bd. Coposu)

– S-a întâmplat într-o zi de 24 iulie

* Cu 416 ani în urmă (1601) a avut loc lupta de la Guruslău (Gorăslău). Forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata condusă de Sigismund Bathori. Câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român a fost ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta (24.VII/3.VIII)

* Se împlinesc 245 de ani (1772) de la începutul Congresului de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti au cerut autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti au invocat, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române

* Acum 141 de ani (1876) se forma un nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care va conduce ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. În timpul guvernării liberale România şi-a cucerit independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-a consolidat-o participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878). A fost proclamat Regatul (14/26.III.1881) şi s-a adoptat o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional (24.VII/5.VIII)

* Se împlinesc 100 de ani (1917) de la începutul Bătăliei de la Mărăşeşti, care a durat până la 6/19.VIII.1917. Armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război (24.VII/6.VIII)

* Acum 94 de ani (1923) România, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia semnau Tratatul de Pace de la Lausanne, care stabilea apartenenţa întregii Anatolii şi a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, şi de guvernele britanic, italian şi nipon pe 6 august în acelaşi an. Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României). Printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din primul război mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. NOTĂ: România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de Pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele – n.r.)

* În urmă cu 88 de ani (1929) a intrat în vigoare Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, Pactul a fost, în fond, un eșec: el nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul. Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, vor adera la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

* Acum 68 de ani (1949) avea loc constituirea primelor gospodării agricole colective (GAC-urile), după modelul colhozurilor sovietice

* Cu 54 de ani în urmă (1963), între 24 şi 26 iulie, a avut loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER. La această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-un hinterland agricol. Formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale

* Acum 53 de ani (1964) apărea Decretul Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”. De subliniat că toţi deţinuţii politic au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

* În urmă cu 22 de ani (1995) a avut loc prima conferință interamericană la nivel înalt pe tema apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei

Aniversări – Comemorări

– Pomenirea morţilor – Sfinţirea mormintelor (Calendarul Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2017)

– „Ziua Poliţiei de Frontieră Române”, instituţie care a luat fiinţă la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: la 24.VII.1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării); data de 24 iulie a fost desemnată ca „Ziua Poliţiei de Frontieră Române” prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001

– 1886: S-a născut Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov (m. 1970). NOTĂ: Scânteia din 6.I.1970 dă ca dată a naşterii 25.VII.1886, iar moartea la 5.I.1970

– 1894, 24.VII / 5.VIII: S-a născut istoricul Andrei Oţetea; specialist în istoria Evului Mediu şi a epocii moderne; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977, la Paris)

– 1922: S-a născut prozatorul Eugen Teodoru (m. 2008) – 95 de ani. NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a naşterii 23.VII.1924

– 1928: S-a născut pictoriţa Lia (Lucreţia) Szasz (m. 2006)

– 1934: S-a născut interpretul de muzică uşoară Alexandru Jula

– 1937: A murit medicul Alexandru Obregia; studii privind morfologia sistemului nervos; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia) (n. 1860) – 80 de ani

– 1939: A murit juristul Oscar Niculescu, membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1860)

– 1939: S-a născut pictorul Călin Pojar (m. 2010)

– 1945: S-a născut Constantin Titi Mihail, antrenor emerit al atletismului românesc, de numele căruia se leagă multe dintre performanţele la probele de sprint, garduri şi sărituri (m. 2016)

– 1974: A murit cântăreaţa Elena Zamora (n. 1897)

– 1977: A murit Emil Botta, actor şi poet (n. 1911) – 40 de ani

– 2010: A murit dirijorul Victor Ciornei (n. 1923)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) din cadrul UE, pe tema bugetului

– Tallinn: Reuniune informală a miniştrilor europeni însărcinaţi cu concurenţa

– Manilla: Preşedintele filipinez, Rodrigo Duterte, susţine discursul anual pe tema stării naţiunii, în faţa Parlamentului

– Doha, Qatar: Are loc o conferință internațională cu tema „Libertatea de opinie: a face față amenințării”

Aniversări – Comemorări

– 1739: A murit Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (n. 1686)

– 1769, 24.VII / 4.VIII: S-a născut arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (m. 1848)

– 1783: S-a născut (în Columbia) Simón Bolívar, general şi om politic sud-american, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă; preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (m. 1830)

– 1802: S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas – tatăl (Dumas Davy de la Pailleterie), faimos pentru romanele sale istorice de aventură (m. 1870) – 215 ani

– 1803: S-a născut compozitorul francez Adolphe Adam (m. 1856)

– 1840: S-a născut Abraham (Avram) Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limbă idiș şi ebraică, originar din Ucraina, autor a 40 de piese de teatru, considerat părintele teatrului evreiesc modern; în anul 1876, Avram Goldfaden a fondat în Iaşi primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume; de asemenea, este autorul primei piese în limba ebraică jucată în SUA (m. 1908, la New York)

– 1844, 24.VII/5.VIII: S-a născut pictorul rus Ilia Repin (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 5 august 1844

– 1856: S-a născut matematicianul francez Émile Picard (m. 1941)

– 1857: S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1917 (m. 1943) – 160 de ani

– 1858: S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (m. 1889)

– 1860: S-a născut Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (m. 1939)

– 1860: S-a născut medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1932 (m. 1944)

– 1864: S-a născut Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (m. 1918)

– 1880: S-a născut Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (m. 1959)

– 1895: S-a născut Robert Graves, scriitor, traducător și eseist britanic (m. 1985)

– 1897: S-a născut americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său; la 2.VII.1937, ea a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”; la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna – 120 de ani

– 1901: S-a născut actorul de teatru şi film rus Igor Ilinski (m. 1987). NOTĂ: Enciclopedia Britannica menţionează la data naşterii şi stilul vechi – 11 iulie 1901

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (m. 1996)

– 1918: S-a născut Ruggiero Ricci, violonist american de origine italiană (m. 2012)

– 1921: S-a născut cântăreţul italian de operă Giuseppe Di Stefano (m. 2008)

– 1929: S-a născut Peter Yates, regizor, producător, actor şi scenarist britanic de film (m. 2011)

– 1931: S-a născut regizorul şi scenograful italian de film Ermanno Olmi

– 1931: S-a născut Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (m. 1998)

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel De Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873)

– 1969: S-a născut Jennifer Lopez, actriţă americană de film, de origine hispanică, cântăreaţă, compozitoare, producătoare, dansatoare

– 1969: A murit, în Franţa, romancierul şi dramaturgul polonez Witold Gombrowicz; din 1939 a trăit în Argentina și în mai multe țări vest-europene (n. 1904)

– 1974: A murit Sir James Chadwick, fizician britanic; contribuţii în fizica nucleară, în radioactivitate; a identificat neutronul (1932); participant la proiectul Manhattan, care a dus la realizarea bombei atomice americane; Premiul Nobel pentru Fizică în 1935 (n. 1891)

– 1980: A murit actorul britanic de film Peter Sellers (n. 1925)

– 1991: A murit Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1978 (n. 1904). NOTĂ: Alte surse dau naşterea în anul 1902

– 1992: A murit actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (n. 1898) – 25 de ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 24 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iulie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Sinaia: Gala EUROPAfest Summer Edition – ora 18:00, la Castelul Peleş

– S-a întâmplat într-o zi de 24 iulie

* Se împlinesc 415 ani (1601) de la lupta de la Guruslău (Gorăslău). Forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata condusă de Sigismund Bathori. Câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român a fost ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta (24.VII/3.VIII)

* Acum 244 de ani (1772) începea Congresul de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti au cerut autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti au invocat, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române

* Se împlinesc 140 de ani (1876) de la formarea unui nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care va conduce ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. În timpul guvernării liberale România şi-a cucerit independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-a consolidat-o participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878). A fost proclamat Regatul (14/26.III.1881) şi s-a adoptat o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional (24.VII/5.VIII)

* Cu 99 de ani în urmă (1917) începea Bătălia de la Mărăşeşti (până la 6/19.VIII.1917). Armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război (24.VII/6.VIII)

* Acum 93 de ani (1923) România, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia semnau Tratatul de Pace de la Lausanne, care stabilea apartenenţa întregii Anatolii şi a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, şi de guvernele britanic, italian şi nipon pe 6 august în acelaşi an. Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României). Printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din primul război mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. NOTĂ: România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de Pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele – n.r.)

* În urmă cu 87 de ani (1929) a intrat în vigoare Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, Pactul a fost, în fond, un eșec: el nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul. Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, vor adera la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

* Acum 67 de ani (1949) constituirea primelor gospodării agricole colective (GAC-urile), după modelul colhozurilor sovietice

* Cu 53 de ani în urmă (1963), între 24 şi 26 iulie, a avut loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER. La această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-un hinterland agricol. Formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale

* Acum 52 de ani (1964) apărea Decretul Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”. De subliniat că toţi deţinuţii politic au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

* În urmă cu 21 de ani (1995) a avut loc prima conferință interamericană la nivel înalt pe tema apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Poliţiei de Frontieră Române”, instituţie care a luat fiinţă la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: la 24.VII.1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării); data de 24 iulie a fost desemnată ca „Ziua Poliţiei de Frontieră Române” prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001

– 1886: S-a născut Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov (m. 1970) – 130 de ani. NOTĂ: Scânteia din 6.I.1970 dă ca dată a naşterii 25.VII.1886, iar moartea la 5.I.1970

– 1894, 24.VII / 5.VIII: S-a născut istoricul Andrei Oţetea; specialist în istoria Evului Mediu şi a epocii moderne; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977, la Paris)

– 1922: S-a născut prozatorul Eugen Teodoru (m. 2008). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca an al naşterii 1924

– 1928: S-a născut pictoriţa Lia (Lucreţia) Szasz (m. 2006)

– 1934: S-a născut interpretul de muzică uşoară Alexandru Jula

– 1937: A murit medicul Alexandru Obregia; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România (n. 1860)

– 1939: A murit juristul Oscar Niculescu, membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1860)

– 1939: S-a născut pictorul Călin Pojar (m. 2010)

– 1945: S-a născut Constantin Titi Mihail, antrenor emerit al atletismului românesc, de numele căruia se leagă multe dintre performanţele la probele de sprint, garduri şi sărituri (m. 2016)

– 1974: A murit cântăreaţa Elena Zamora (n. 1897)

– 1977: A murit Emil Botta, actor şi poet (n. 1911)

– 2010: A murit dirijorul Victor Ciornei (n. 1923)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– 1739: A murit Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (n. 1686)

– 1769, 24.VII / 4.VIII: S-a născut arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (m. 1848)

– 1783: S-a născut (în Columbia) Simón Bolívar, general şi om politic sud-american, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă; preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (m. 1830)

– 1802: S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas-tatăl (Dumas Davy de la Pailleterie) (m. 1870)

– 1803: S-a născut compozitorul francez Adolphe Adam (m. 1856)

– 1840: S-a născut Abraham (Avram) Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limbă idiș şi ebraică, originar din Ucraina, autor a 40 de piese de teatru, considerat părintele teatrului evreiesc modern; în anul 1876, Avram Goldfaden a fondat în Iaşi primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume; de asemenea, este autorul primei piese în limba ebraică jucată în SUA (m. 1908, la New York)

– 1844, 24.VII/5.VIII: S-a născut pictorul rus Ilia Repin (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 5 august 1844

– 1856: S-a născut matematicianul francez Émile Picard (m. 1941) – 160 de ani

– 1857: S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1917 (m. 1943)

– 1858: S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (m. 1889)

– 1860: S-a născut Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (m. 1939)

– 1860: S-a născut medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1932 (m. 1944)

– 1864: S-a născut Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (m. 1918)

– 1880: S-a născut Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (m. 1959)

– 1895: S-a născut Robert Graves, scriitor, traducător și eseist britanic (m. 1985)

– 1897: S-a născut americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său; la 2.VII.1937, ea a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”; la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

– 1901: S-a născut actorul de teatru şi film rus Igor Ilinski (m. 1987) – 115 ani. NOTĂ: Enciclopedia Britannica menţionează la data naşterii şi stilul vechi – 11 iulie 1901

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (m. 1996)

– 1918: S-a născut Ruggiero Ricci, violonist american de origine italiană (m. 2012)

– 1921: S-a născut cântăreţul italian de operă Giuseppe Di Stefano (m. 2008) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Peter Yates, regizor, producător, actor şi scenarist britanic de film (m. 2011)

– 1931: S-a născut regizorul şi scenograful italian de film Ermanno Olmi – 85 de ani

– 1931: S-a născut Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (m. 1998) – 85 de ani

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel De Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873)

– 1969: S-a născut Jennifer Lopez, actriţă americană de film, de origine hispanică, cântăreaţă, compozitoare, producătoare, dansatoare

– 1969: A murit, în Franţa, romancierul şi dramaturgul polonez Witold Gombrowicz; din 1939 a trăit în Argentina și în mai multe țări vest-europene (n. 1904)

– 1974: A murit Sir James Chadwick, fizician britanic; contribuţii în fizica nucleară, în radioactivitate; a identificat neutronul (1932); participant la proiectul Manhattan, care a dus la realizarea bombei atomice americane; Premiul Nobel pentru Fizică în 1935 (n. 1891)

– 1980: A murit actorul britanic de film Peter Sellers (n. 1925)

– 1991: A murit Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1978 (n. 1904) – 25 de ani. NOTĂ: Alte surse dau naşterea la 21.XI.1902

– 1992: A murit actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (n. 1898)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 24 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iulie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE
– Mass-media, Publicitate
* Detroit, Michigan: În perioada 24 – 26 iulie, Asociaţia Jurnaliștilor Români din SUA și Canada (NARPA) organizează Forumul Jurnaliștilor Români din America de Nord, la care sunt invitaţi să participe atât jurnaliști de limbă română din America de Nord cât și colaboratori din România sau alte țări

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Poliţiei de Frontieră Române”, instituţie care a luat fiinţă la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: la 24.VII.1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării); data de 24 iulie a fost desemnată ca „Ziua Poliţiei de Frontieră Române” prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001

– 1601, 24.VII / 3.VIII: Lupta de la Guruslău (Gorăslău); forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta înfrâng armata condusă de Sigismund Bathori; câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român va fi ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta

– 1772: Începe Congresul de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti cer autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti invocă, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române

– 1876, 24.VII / 5.VIII: Se formează un nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care va conduce ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii; în timpul guvernării liberale România îşi cucereşte independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-o consolidează, participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878); este proclamat Regatul (14/26.III.1881); se adoptă o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional

– 1886: S-a născut Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov (m. 1970). NOTĂ: “Scânteia” din 6.I.1970 dă naşterea la 25.VII.1886, iar alte surse, la 21 iunie 1886

– 1894, 24.VII / 5.VIII: S-a născut istoricul Andrei Oţetea; specialist în istoria Evului Mediu şi a epocii moderne; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977, la Paris)

– 1917, 24.VII / 6.VIII: Începe bătălia de la Mărăşeşti (până la 6/19.VIII.1917); armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război

– 1922: S-a născut prozatorul Eugen Teodoru (m. 2008). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca an al naşterii 1924

– 1923: România, alături de Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia semnează Tratatul de Pace de la Lausanne, care stabilea apartenenţa întregii Anatolii şi a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, şi de guvernele britanic, italian şi nipon pe 6 august în acelaşi an. Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României); printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din primul război mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. NOTĂ: România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de Pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele – n.r.)

– 1928: S-a născut pictoriţa Lia (Lucreţia) Szasz (m. 2006)

– 1934: S-a născut interpretul de muzică uşoară Alexandru Jula

– 1937: A murit medicul Alexandru Obregia; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România (n. 1860)

– 1939: A murit juristul Oscar Niculescu, membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1860)

– 1939: S-a născut pictorul Călin Pojar (m. 2010)

– 1949: Constituirea primelor gospodării agricole colective (GAC-urile), după modelul colhozurilor sovietice

– 1963, 24-26: Are loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER; la această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-un hinterland agricol; formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale

– 1964: Apare Decretul Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”; de subliniat că toţi deţinuţii politici au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

– 1974: A murit cântăreaţa Elena Zamora (n. 1897)

– 1977: A murit Emil Botta, actor şi poet (n. 1911)

– 2010: A murit dirijorul Victor Ciornei (n. 1923) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Kazan, Rusia: Cea de-a XVI-a ediţie a Campionatelor Mondiale de Nataţie (24 iul. – 9 aug.)

Aniversări – Comemorări

– 1739: A murit Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (n. 1686)

– 1769, 24.VII / 4.VIII: S-a născut arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (m. 1848)

– 1783: S-a născut (în Columbia) Simón Bolívar, general şi om politic sud-american, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă; preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (m. 1830)

– 1802: S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas-tatăl (Dumas Davy de la Pailleterie) (m. 1870)

– 1803: S-a născut compozitorul francez Adolphe Adam (m. 1856)

– 1840: S-a născut Abraham (Avram) Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limbă idiș şi ebraică, originar din Ucraina, autor a 40 de piese de teatru, considerat părintele teatrului evreiesc modern; în anul 1876, Avram Goldfaden a fondat în Iaşi primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume; de asemenea, este autorul primei piese în limba ebraică jucată în SUA (m. 1908, la New York) – 175 de ani

– 1844, 24.VII/5.VIII: S-a născut pictorul rus Ilia Repin (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 5 august 1844

– 1856: S-a născut matematicianul francez Émile Picard (m. 1941)

– 1857: S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1917 (m. 1943)

– 1858: S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (m. 1889)

– 1860: S-a născut Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (m. 1939) – 155 de ani

– 1860: S-a născut medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1932 (m. 1944) – 155 de ani

– 1864: S-a născut Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (m. 1918)

– 1880: S-a născut Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (m. 1959) – 135 de ani

– 1895: S-a născut Robert Graves, scriitor, traducător și eseist britanic (m. 1985) – 120 de ani

– 1897: S-a născut americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său; la 2.VII.1937, ea a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”; la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

– 1901: S-a născut actorul de teatru şi film rus Igor Ilinski (m. 1987). NOTĂ: Enciclopedia Britannica menţionează la data naşterii şi stilul vechi – 11 iulie 1901

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (m. 1996)

– 1918: S-a născut Ruggiero Ricci, violonist american de origine italiană (m. 2012)

– 1921: S-a născut cântăreţul italian de operă Giuseppe Di Stefano (m. 2008)

– 1929: S-a născut Peter Yates, regizor, producător, actor şi scenarist britanic de film (m. 2011)

– 1929: Intră în vigoare Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, Pactul a fost, în fond, un eșec: el nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul. Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, vor adera la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Ermanno Olmi

– 1931: S-a născut Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (m. 1998)

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel De Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873) – 60 de ani

– 1969: S-a născut Jennifer Lopez, actriţă americană de film, de origine hispanică, cântăreaţă, compozitoare, producătoare, dansatoare

– 1969: A murit, în Franţa, romancierul şi dramaturgul polonez Witold Gombrowicz; din 1939 a trăit în Argentina și în mai multe țări vest-europene (n. 1904)

– 1974: A murit Sir James Chadwick, fizician britanic; contribuţii în fizica nucleară, în radioactivitate; a identificat neutronul (1932); participant la proiectul Manhattan, care a dus la realizarea bombei atomice americane; Premiul Nobel pentru Fizică în 1935 (n. 1891)

– 1980: A murit actorul britanic de film Peter Sellers (n. 1925) – 35 de ani

– 1991: A murit Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1978 (n. 1904)

– 1992: A murit actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (n. 1898)

– 1995: Prima conferință interamericană la nivel înalt pe tema apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei – 20 de ani

Sursa: RADOR