Calendarul zilei – 23 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2024, 05:00 / actualizat: 23 aprilie 2024, 14:08

S-a întâmplat într-o zi de 23 aprilie

* Cu 624 de ani în urmă (1400) Alexandru cel Bun a urcat, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei. Domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432). Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol). Pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)

* Acum 137 de ani (1887) avea loc sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I. Slujba de sfințire a fost săvârșită de către Mitropolitul de atunci al Moldovei, Iosif Naniescu și de alți 11 ierarhi, în prezența regelui și a membrilor Guvernului. Ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826. Primele lucrări, după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839. Din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a bisericii a fost realizată de Gheorghe Tattarescu

* Cu 114 ani în urmă (1910) a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi Alexandru C. Cuza. A fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (23.IV/6.V – 24.IV/7.V)

* Acum 103 de ani (1921) avea loc, la Bucureşti, semnarea Convenţiei de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), a format baza Micii Înţelegeri, organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938

* În urmă cu 62 de ani (1962), în perioada 23 – 25 aprilie, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie), se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949, care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 23 – 29.IV: Pesah, sărbătoare mozaică (a început în seara zilei de 22 aprilie, după asfinţitul soarelui)

– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza Hotărârii de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005; coincide cu „Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor” instituită de UNESCO în anul 1995

– „Ziua Cărţii”, stabilită şi în România prin Legea nr. 81/2014; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca „Ziua Mondială a Cărţii”, „pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”

– „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România”, marcată din 2011, la inițiativa Camerei Consultanţilor Fiscali

– „Ziua Feroviarilor”; instituită iniţial, prin H.G. 815/1994, ca „Zi a ceferiştilor” şi marcată la 16 februarie, a fost modificată cu actuala denumire şi dată de marcare (de Sf. Mare Mucenic Gheorghe) prin H.G. 300/15.IV.1999. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ministru secretar de stat pentru lucrări publice, au semnat, la 23 aprilie 1880, Decretul nr. 1848, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România, sub emblema „CFR”

– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

– „Ziua Universităţii Titu Maiorescu”; Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti a dobândit personalitate juridică la 20 septembrie 1990, ca instituţie de învăţământ superior particular, non-profit, şi a devenit persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a Sistemului Naţional de Învăţământ, prin Legea nr. 239 din 23 aprilie 2002

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)

– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934) – 165 de ani

– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941)

– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941)

– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942) – 150 de ani

– 1875: S-a născut Gheorghe Ciuhandu, preot, teolog, profesor, editor și publicist; contribuţii la istoriografia românească, la dezvoltarea vieţii bisericeşti şi la îmbogăţirea Bibliotecii Sfântului Sinod; a militat cu toată fiinţa pentru unificarea naţională a românilor; deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1947)

– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare (1870) al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta)

– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935) – 130 de ani

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980)

– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976)

– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984) – 115 ani

– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006)

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist, istoric de artă, publicist și realizator de emisiuni radio; stabilit, din 1978, în Germania, la München (m. 2019)

– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2015)

– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine (m. 2018) – 85 de ani

– 1943: S-a născut sculptorul, pictorul şi scriitorul (Miodrag) Bata Marianov

– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013)

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română

– 1963:  A murit Wilhelm Filderman, jurist, publicist, lider necontestat al populaţiei evreieşti din România după Primul Război Mondial; preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1921-1941; 1944-1946); în anii celui de-al Doilea Război Mondial a iniţiat demersuri energice pentru împiedicarea trimiterii evreilor în lagărele de exterminare naziste; în exil din 1948 (n. 1882, la Paris)

– 1964: S-a născut Sorin Dăscălescu, matematician și profesor universitar; membru corespondent al Academiei Române din 2021 – 60 de ani

– 1967: S-a născut jurnalistul și profesorul de matematică Mugur Corpaci, unul dintre cei mai valoroşi comentatori sportivi de radio din România; a prezentat ani la rând și „Radiojurnalul” de la Radio România Actualităţi (m. 2018)

– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903)

– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930)

– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979)

– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945) – 10 ani

– 2023: A murit Radu Cosașu (nume la naștere: Oscar Rohrlich), prozator, scenarist, cronicar sportiv, critic de film și publicist; unul dintre cei mai apreciați autori români de nuvele, a scris povestiri cu un marcant caracter autobiografic, literatura sa având un filon eseistic foarte pronunţat; redactor la revistele Cinema (1967-1987), Dilema (1993-2004) și Dilema veche; editorialist al Gazetei Sporturilor (n. 1930) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea informală a miniștrilor sănătății din cadrul UE (23 – 24 apr.)

– Strasbourg: UNESCO a desemnat oraşul Strasbourg drept „Capitala mondială a cărţii” în 2024. Acest demers are în vedere recunoaşterea de către UNESCO a eforturilor depuse de oraşe pentru promovarea cărţilor şi a cititului, iar oraşul câştigător va avea titlul amintit pentru un an, începând cu „Ziua mondială a cărţii şi drepturilor de autor” (23 aprilie). Strasbourg este al 24-lea oraş „Capitală mondială a cărţii”, el fiind precedat de Accra (2023), Guadalajara (2022), Tbilisi (2021), Kuala Lumpur (2020), Sharjah (2019), Atena (2018), Conakry (2017), Wrocław (2016), Incheon (2015), Port Harcourt (2014), Bangkok (2013), Erevan (2012), Buenos Aires (2011), Ljubljana (2010), Beirut (2009), Amsterdam (2008), Bogota (2007), Turin (2006), Montreal (2005), Anvers (2004), New Delhi (2003), Alexandria (2002), Madrid (2001)

– Stockholm: Prima vizită de stat în Suedia a președintelui finlandez Alexander Stubb, de la preluarea mandatului pe 1 martie (23 – 25 apr.)

– Londra: Prim-ministrul Rishi Sunak găzduiește un summit de investiții cu 24 de țări africane (23 – 24 apr.)

– Berlin: Amnesty International prezintă un raport privind situația drepturilor omului în lume

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind violența sexuală în conflicte

– Paris: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE va publica un studiu asupra economiei franceze

– Ottawa, Canada: A patra sesiune a Comitetului interguvernamental de negociere al Națiunilor Unite privind poluarea cu plastic (INC-4) (23 – 29 apr.)

– Bruxelles: Zona euro – indicele PMI compozit rapid din aprilie – S&P Global

– Stockholm: Spotify – rezultate din primul trimestru

– New York: General Motors – rezultate din primul trimestru

– New York: Tesla – rezultate din primul trimestru

– Tanger, Maroc: Reluarea procesului colaboratorilor fostului șef francez Jacques Bouthier

– Bourges, Franța: Festivalul Primăverii de la Bourges (23 – 28 apr.)

– Madrid: Tenis – Turneul WTA 1000 de la Madrid (23 apr. – 4 mai)

– Londra: Fotbal – Campionatul Angliei: Arsenal – Chelsea

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995. Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness, Vladimir Nabokov sau Maurice Druon

– „Ziua Limbii Engleze”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua coincide cu celebrarea „Zilei mondiale a cărţilor şi a drepturilor de autor” și a fost aleasă şi pentru a aduce un omagiu scriitorului William Shakespeare, poet, dramaturg şi actor, adesea numit poetul naţional al Marii Britanii şi considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limbă engleză din toate timpurile

– „Ziua Limbii Spaniole”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua aduce un omagiu scriitorului considerat simbolul literaturii spaniole, Miguel de Cervantes Saavedra, care a murit în această zi, în 1616

– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616) – 460 de ani. NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564

– 1616: A murit Inca Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539)

– 1616: A murit poetul, dramaturgul şi romancierul, spaniol Miguel De Cervantes Saavedra; considerat simbolul literaturii spaniole; cunoscut în primul rând ca autorul romanului „Ingeniosul hidalgo Don Quijote de la Mancha”, pe care mulţi critici literari l-au considerat primul roman modern şi una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale (n. 1547). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a morții 22 aprilie 1616, data de 23 aprilie fiind considerată, de fapt, ziua înmormântării sale

– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez (n. 1564). NOTĂ: Vezi paragraful de mai sus (1564)

– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794)

– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851)

– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770)

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914)

– 1857: S-a născut Ruggero Leoncavallo compozitor, pianist și dirijor italian; a fost, alături de Pietro Mascagni, un inițiator al verismului îndreptat împotriva romantismului din muzica italiană (m. 1919)

– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck (nume complet: Max Karl Ernst Ludwig Planck); a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947)

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928)

– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953)

– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808) – 135 de ani

– 1891 (stilul nou): S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus, considerat un clasic al secolului al XX-lea și unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor; a arătat încă de mic aptitudini pentru muzică, scriind „Galop indian” la vârsta de numai 5 ani; la 9 ani compune prima operă „Uriaşul” (m. 1953). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 11 aprilie 1891 (m. 1953)

– 1893: S-a născut regizorul american de film Frank Borzage (m. 1962). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 23.IV.1894

– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în 1955 (m. 1998)

– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887)

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009)

– 1928: S-a născut Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (m. 2014)

– 1929: S-a născut George Steiner, critic literar, eseist, filosof, scriitor şi profesor american de origine franceză (m. 2020) – 95 de ani

– 1935: S-a născut actorul italian Franco Citti (m. 2016)

– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988)

– 1941: S-a născut Ray (Raymond Samuel) Tomlinson, informatician american; a proiectat programul de trimitere a mesajelor electronice, în timp ce lucra la Arpanet (versiunea iniţială a reţelei de internet), trimiţând primul e-mail din istorie în 1971; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016)

– 1944: S-a născut Jean-François Stévenin, actor, regizor și scenarist francez (m. 2021) – 80 de ani

– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace în 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865)

– 1954: S-a născut Michael Francis Moore, regizor de film, scenarist, producător, actor, analist politic și scriitor american – 70 de ani

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886) – 65 de ani

– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879)

– 1960: A murit Toyhiko Kagawa, scriitor, om politic japonez și activist pacifist creştin (n. 1888)

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891)

– 1966: A murit profesorul japonez George Ohsawa, (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (n. 1893)

– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920) – 45 de ani. NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menţionează ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897)

– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904)

– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena)

– 1990: A murit actriţa americană de film Paulette Goddard; parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910)

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921)

– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi)

– 1998: A murit scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926) – 25 de ani

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908)

– 2007: A murit Boris Elţîn, om politic rus, primul preşedinte al Federaţiei Ruse (12.VI.1991-31.XII.1999) (n. 1931)

– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930)

– 2016: A murit cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (n. 1949)

– 2019: A murit Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional (n. 1921) – 5 ani

– 2022: A murit cântăreţul Arno (Arnold Charles Ernest Hintjens), o legendă a muzicii pop-rock belgiene (m. 1949)

– 2023: A murit Frentorish „Tori” Bowie, atletă americană, specializată în alergări pe distanță scurtă și sărituri în lungime; a câștigat medalia de argint la 100 m și bronz la 200 m la Jocurile Olimpice de la Rio din 2016, medaliile de bronz și aur la 100 m la Campionatele Mondiale din 2015 și, respectiv, 2017, și, de asemenea, medalii de aur în cadrul Ștafetei de 100 m atât la Jocurile Olimpice din 2016, cât și la Campionatele Mondiale din 2017 (n. 1990) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 24 aprilie 2023, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 23 aprilie

* Cu 623 de ani în urmă (1400) Alexandru cel Bun a urcat, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei. Domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432). Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol). Pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)

* Acum 136 de ani (1887) avea loc sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I. Slujba de sfințire a fost săvârșită de către Mitropolitul de atunci al Moldovei, Iosif Naniescu și de alți 11 ierarhi, în prezența regelui și a membrilor Guvernului. Ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826. Primele lucrări, după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839. Din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a bisericii a fost realizată de Gheorghe Tattarescu

* Cu 113 ani în urmă (1910) a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi Alexandru C. Cuza. A fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (23.IV/6.V – 24.IV/7.V)

* Acum 102 de ani (1921) avea loc, la Bucureşti, semnarea Convenţiei de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), a format baza Micii Înţelegeri, organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938

* În urmă cu 61 de ani (1962), în perioada 23 – 25 aprilie, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie), se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949, care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă; Duminica a 2-a după Paști (a Sf. Apostol Toma) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Duminica a 2-a a Paștilor (a lui Toma); Sf. Mare Mucenic Gheorghe (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)

– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

– „Ziua Feroviarilor”; instituită iniţial, prin H.G. 815/1994, ca „Zi a ceferiştilor” şi marcată la 16 februarie, a fost modificată cu actuala denumire şi dată de marcare (de Sf. Mare Mucenic Gheorghe) prin H.G. 300/15.IV.1999. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ministru secretar de stat pentru lucrări publice, au semnat, la 23 aprilie 1880, Decretul nr. 1848, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România, sub emblema „CFR”

– „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România”, marcată din 2011, la inițiativa Camerei Consultanţilor Fiscali

– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza Hotărârii de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005; coincide cu „Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor” instituită de UNESCO în anul 1995

– „Ziua Cărţii”, stabilită şi în România prin Legea nr. 81/2014; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca „Ziua Mondială a Cărţii”, „pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”

– „Ziua Municipiului Botoșani” este organizată de municipalitatea botoşăneană în fiecare an, în preajma zilei de Sfântul Muncenic Gheorghe (23 aprilie), patronul spiritual al oraşului

– „Ziua Universităţii Titu Maiorescu”; Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti a dobândit personalitate juridică la 20 septembrie 1990, ca instituţie de învăţământ superior particular, non-profit, şi a devenit persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a Sistemului Naţional de Învăţământ, prin Legea nr. 239 din 23 aprilie 2002

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)

– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934)

– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941)

– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941)

– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942)

– 1875: S-a născut Gheorghe Ciuhandu, preot, teolog, profesor, editor și publicist; contribuţii la istoriografia românească, la dezvoltarea vieţii bisericeşti şi la îmbogăţirea Bibliotecii Sfântului Sinod; a militat cu toată fiinţa pentru unificarea naţională a românilor; deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1947)

– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare (1870) al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta)

– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935)

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980)

– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976) – 120 de ani

– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984)

– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006)

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist, istoric de artă, publicist și realizator de emisiuni radio; stabilit, din 1978, în Germania, la München (m. 2019)

– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2015)

– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine (m. 2018)

– 1943: S-a născut sculptorul, pictorul şi scriitorul (Miodrag) Bata Marianov – 80 de ani

– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013)

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română – 65 de ani

– 1963:  A murit Wilhelm Filderman, jurist, publicist, lider necontestat al populaţiei evreieşti din România după Primul Război Mondial; preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1921-1941; 1944-1946); în anii celui de-al Doilea Război Mondial a iniţiat demersuri energice pentru împiedicarea trimiterii evreilor în lagărele de exterminare naziste; în exil din 1948 (n. 1882, la Paris) – 60 de ani

– 1967: S-a născut jurnalistul și profesorul de matematică Mugur Corpaci, unul dintre cei mai valoroşi comentatori sportivi de radio din România; a prezentat ani la rând și „Radiojurnalul” de la Radio România Actualităţi (m. 2018)

– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903) – 40 de ani

– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930) – 15 ani

– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979)

– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Prim-ministrul Rishi Sunak găzduiește un summit de investiții cu 24 de țări africane (23 – 24 apr.)

– Stockholm: Raportul Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (Sipri) privind cheltuielile militare globale

– Ghana: UNESCO a desemnat oraşul Accra drept „Capitala Mondială a Cărţii” în 2023. Acest demers are în vedere recunoaşterea de către UNESCO a eforturilor depuse de oraşe pentru promovarea cărţilor şi a cititului, iar oraşul câştigător deține titlul amintit pentru un an, începând cu „Ziua mondială a cărţii şi drepturilor de autor” (23 aprilie). Accra este al 23-lea oraş „Capitală mondială a cărţii”, el fiind precedat de Guadalajara (2022), Tbilisi (2021), Kuala Lumpur (2020), Sharjah (2019), Atena (2018), Conakry (2017), Wrocław (2016), Incheon (2015), Port Harcourt (2014), Bangkok (2013), Erevan (2012), Buenos Aires (2011), Ljubljana (2010), Beirut (2009), Amsterdam (2008), Bogota (2007), Turin (2006), Montreal (2005), Anvers (2004), New Delhi (2003), Alexandria (2002), Madrid (2001)

– Londra: British Airways și Virgin Atlantic vor reporni serviciile către China continentală după o absență de trei ani, din cauza pandemiei

– Marea Britanie: Atletism – Maratonul de la Londra

– Barcelona: Fotbal – Campionatul Spaniei: FC Barcelona – Atlético Madrid

– Itajai, Brazilia: Urmează să aibă loc startul etapei a 4-a The Ocean Race, cursa în jurul lumii cu echipaj și escale

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995. Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness,Vladimir Nabokov sau Maurice Druon

– „Ziua Limbii Engleze”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua coincide cu celebrarea „Zilei mondiale a cărţilor şi a drepturilor de autor” și a fost aleasă şi pentru a aduce un omagiu scriitorului William Shakespeare, poet, dramaturg şi actor, adesea numit poetul naţional al Marii Britanii şi considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limbă engleză din toate timpurile

– „Ziua Limbii Spaniole”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua aduce un omagiu scriitorului considerat simbolul literaturii spaniole, Miguel de Cervantes Saavedra, care ar fi murit în această zi, în 1616

– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616). NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564

– 1616: A murit Inca Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539)

– 1616: A murit poetul, dramaturgul şi romancierul, spaniol Miguel De Cervantes Saavedra; considerat simbolul literaturii spaniole; cunoscut în primul rând ca autorul romanului „Ingeniosul hidalgo Don Quijote de la Mancha”, pe care mulţi critici literari l-au considerat primul roman modern şi una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale (n. 1547). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a morții 22 aprilie 1616, data de 23 aprilie fiind considerată, de fapt, ziua înmormântării sale

– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez (n. 1564). NOTĂ: Vezi paragraful de mai sus (1564)

– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794) – 275 de ani

– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851)

– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770)

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914) – 170 de ani

– 1857: S-a născut Ruggero Leoncavallo compozitor, pianist și dirijor italian; a fost, alături de Pietro Mascagni, un inițiator al verismului îndreptat împotriva romantismului din muzica italiană (m. 1919)

– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck (nume complet: Max Karl Ernst Ludwig Planck); a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947) – 165 de ani

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928)

– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953)

– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808)

– 1891 (stilul nou): S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus, considerat un clasic al secolului al XX-lea și unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor; a arătat încă de mic aptitudini pentru muzică, scriind „Galop indian” la vârsta de numai 5 ani; la 9 ani compune prima operă „Uriaşul” (m. 1953). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 11 aprilie 1891 (m. 1953)

– 1893: S-a născut regizorul american de film Frank Borzage (m. 1962) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 23.IV.1894

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)

– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în 1955 (m. 1998)

– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887)

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009) – 105 ani

– 1928: S-a născut Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (m. 2014) – 95 de ani

– 1929: S-a născut George Steiner, critic literar, eseist, filosof, scriitor şi profesor american de origine franceză (m. 2020)

– 1935: S-a născut actorul italian Franco Citti (m. 2016)

– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988)

– 1941: S-a născut Ray (Raymond Samuel) Tomlinson, informatician american; a proiectat programul de trimitere a mesajelor electronice, în timp ce lucra la Arpanet (versiunea iniţială a reţelei de internet), trimiţând primul e-mail din istorie în 1971; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016)

– 1944: S-a născut Jean-François Stévenin, actor, regizor și scenarist francez (m. 2021)

– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace în 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865)

– 1954: S-a născut Michael Moore, regizor de film, scenarist, producător, actor, analist politic și scriitor american

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886)

– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879)

– 1960: A murit Toyhiko Kagawa, scriitor, om politic japonez și activist pacifist creştin (n. 1888)

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891)

– 1966: A murit profesorul japonez George Ohsawa, (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (n. 1893)

– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920). NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menţionează ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897)

– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904)

– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena)

– 1990: A murit actriţa americană de film Paulette Goddard; parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910)

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921)

– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi)

– 1998: A murit scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina) – 25 de ani

– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926)

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908)

– 2007: A murit Boris Elţîn, om politic rus, primul preşedinte al Federaţiei Ruse (12.VI.1991-31.XII.1999) (n. 1931)

– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930)

– 2016: A murit cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (n. 1949)

– 2019: A murit Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional (n. 1921)

– 2022: A murit cântăreţul Arno (Arnold Charles Ernest Hintjens), o legendă a muzicii pop-rock belgiene (m. 1949) – 1 an

Calendarul zilei – 23 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 26 aprilie 2022, 9:56

S-a întâmplat într-o zi de 23 aprilie

* Cu 622 de ani în urmă (1400) Alexandru cel Bun a urcat, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei. Domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432). Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol). Pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)

* Se împlinesc 135 de ani (1887) de la sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I. Slujba de sfințire a fost săvârșită de către Mitropolitul de atunci al Moldovei, Iosif Naniescu și de alți 11 ierarhi, în prezența regelui și a membrilor Guvernului. Ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826. Primele lucrări, după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839. Din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a bisericii a fost realizată de Gheorghe Tattarescu

* Cu 112 ani în urmă (1910) a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi Alexandru C. Cuza. A fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (23.IV/6.V – 24.IV/7.V)

* Acum 101 de ani (1921) avea loc, la Bucureşti, semnarea Convenţiei de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), a format baza Micii Înţelegeri, organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938

* Se împlinesc 60 de ani (1962), de când, în perioada 23 – 25 aprilie, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie), se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949, care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Sâmbătă (Slujba Sf. Mare Mucenic Gheorghe se va săvârși luni, a doua zi de Paști) (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

– „Ziua Feroviarilor”, instituită iniţial, prin H.G. 815/1994, ca „Zi a ceferiştilor” şi marcată la 16 februarie, a fost modificată cu actuala denumire şi dată de marcare (de Sf. Mare Mucenic Gheorghe) prin H.G. 300/15.IV.1999. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ministru secretar de stat pentru lucrări publice, au semnat, la 23 aprilie 1880, Decretul nr. 1848, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România, sub emblema „CFR”

– „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România”, marcată din 2011, la inițiativa Camerei Consultanţilor Fiscali

– „Ziua Cărţii”, stabilită şi în România prin Legea nr. 81/2014; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca „Ziua mondială a cărţii”, „pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”

– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza unei hotărâri a Guvernului din 15.IV.2005; coincide cu „Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor” instituită de UNESCO în anul 1995

– „Ziua Universităţii Titu Maiorescu”; Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti a dobândit personalitate juridică la 20 septembrie 1990, ca instituţie de învăţământ superior particular, non-profit, şi a devenit persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a Sistemului Naţional de Învăţământ, prin Legea nr. 239 din 23 aprilie 2002 (- 20 de ani)

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)

– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934)

– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941) – 160 de ani

– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941) – 150 de ani

– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942)

– 1875: S-a născut Gheorghe Ciuhandu, preot, teolog, profesor, editor și publicist; contribuţii la istoriografia românească, la dezvoltarea vieţii bisericeşti şi la îmbogăţirea Bibliotecii Sfântului Sinod; a militat cu toată fiinţa pentru unificarea naţională a românilor; deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1947)

– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare (1870) al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta)

– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935)

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980)

– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976)

– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984)

– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006)

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist, istoric de artă, publicist și realizator de emisiuni radio; stabilit, din 1978, în Germania, la München (m. 2019) – 100 de ani

– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2015)

– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine (m. 2018)

– 1943: S-a născut sculptorul şi scriitorul Bata Marianov

– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013)

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română

– 1967: S-a născut jurnalistul și profesorul de matematică Mugur Corpaci, unul dintre cei mai valoroşi comentatori sportivi de radio din România; a prezentat ani la rând și „Radiojurnalul” de la Radio România Actualităţi (m. 2018) – 55 de ani

– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903)

– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930)

– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979)

– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Congresul Partidului FDP – Partidul Liber Democrat (23 – 24 apr.)

– Lützerath, Germania: Manifestație împotriva distrugerii unui sat pentru extinderea minei de cărbune Garzweiler

– Veneția: Deschiderea celei de-a 59-a ediții a Bienalei de artă

– Cairo: Procesul unui jurnalist pentru că a „insultat” un regizor acuzat de agresiune sexuală

– Guadalajara: UNESCO a desemnat oraşul Guadalajara din Mexic drept „Capitala mondială a cărţii” în 2022. Acest demers are în vedere recunoaşterea de către UNESCO a eforturilor depuse de oraşe pentru promovarea cărţilor şi a cititului, iar oraşul câştigător va avea titlul amintit pentru un an, începând cu „Ziua mondială a cărţii şi drepturilor de autor” (23 aprilie). Guadalajara este al 22-lea oraş „Capitală mondială a cărţii”, el fiind precedat de Tbilisi (2021), Kuala Lumpur (2020), Sharjah (2019), Atena (2018), Conakry (2017), Wrocław (2016), Incheon (2015), Port Harcourt (2014), Bangkok (2013), Erevan (2012), Buenos Aires (2011), Ljubljana (2010), Beirut (2009), Amsterdam (2008), Bogota (2007), Turin (2006), Montreal (2005), Anvers (2004), New Delhi (2003), Alexandria (2002), Madrid (2001)

– Londra: Meciul de box pentru titlul mondial WBC la categoria grea, între Tyson Fury și Dillian Whyte

– Sevilla, Spania: Finala Cupei Regelui la fotbal, între Betis Sevilla – Valencia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995. Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness, Vladimir Nabokov sau Maurice Druon

– „Ziua Limbii Engleze”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua coincide cu celebrarea „Zilei mondiale a cărţilor şi a drepturilor de autor” și a fost aleasă şi pentru a aduce un omagiu scriitorului William Shakespeare, poet, dramaturg şi actor, adesea numit poetul naţional al Marii Britanii şi considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limbă engleză din toate timpurile

– „Ziua Limbii Spaniole”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua aduce un omagiu scriitorului considerat simbolul literaturii spaniole, Miguel de Cervantes Saavedra, care ar fi murit în această zi, în 1616

– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616). NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564

– 1616: A murit Inca Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539)

– 1616: A murit poetul, dramaturgul şi romancierul, spaniol Miguel De Cervantes Saavedra; considerat simbolul literaturii spaniole; cunoscut în primul rând ca autorul romanului „Ingeniosul hidalgo Don Quijote de la Mancha”, pe care mulţi critici literari l-au considerat primul roman modern şi una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale (n. 1547). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a morții 22 aprilie 1616, data de 23 aprilie fiind considerată, de fapt, ziua înmormântării sale

– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez; la această dată este celebrată în mod tradiţional şi ziua sa de naştere, care nu este cunoscută cu precizie (Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564)

– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794)

– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851)

– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770)

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914)

– 1857: S-a născut Ruggero Leoncavallo compozitor, pianist și dirijor italian; a fost, alături de Pietro Mascagni, un inițiator al verismului îndreptat împotriva romantismului din muzica italiană (m. 1919) – 165 de ani

– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck; a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947)

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928) – 155 de ani

– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953) – 140 de ani

– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808)

– 1891 (stilul nou): S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus, considerat un clasic al secolului al XX-lea și unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor; a arătat încă de mic aptitudini pentru muzică, scriind „Galop indian” la vârsta de numai 5 ani; la 9 ani compune prima operă „Uriaşul” (m. 1953). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 11 aprilie 1891 (m. 1953)

– 1894: S-a născut regizorul american de film Frank Borzage (m. 1962)

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)

– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru literatură pe 1955 (m. 1998) – 120 de ani

– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887)

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009)

– 1928: S-a născut Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (m. 2014)

– 1929: S-a născut George Steiner, critic literar, eseist, filosof, scriitor şi profesor american de origine franceză (m. 2020)

– 1935: S-a născut actorul italian Franco Citti (m. 2016)

– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988)

– 1941: S-a născut Ray (Raymond Samuel) Tomlinson, informatician american; a proiectat programul de trimitere a mesajelor electronice, în timp ce lucra la Arpanet (versiunea iniţială a reţelei de internet), trimiţând primul e-mail din istorie în 1971; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016)

– 1944: S-a născut Jean-François Stévenin, actor, regizor și scenarist francez (m. 2021)

– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru pace pe 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865)

– 1954: S-a născut Michael Moore, regizor de film, scenarist, producător, actor, analist politic și scriitor american

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886)

– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879)

– 1960: A murit Toyhiko Kagawa, scriitor, om politic japonez și activist pacifist creştin (n. 1888)

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891)

– 1966: A murit profesorul japonez George Ohsawa, (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (n. 1893)

– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920). NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menţionează ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897)

– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904)

– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena)

– 1990: A murit actriţa americană de film Paulette Goddard; parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910)

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921) – 30 de ani

– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi)

– 1998: A murit scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926)

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908)

– 2007: A murit Boris Elţîn, om politic rus, primul preşedinte al Federaţiei Ruse (12.VI.1991-31.XII.1999) (n. 1931) – 15 ani

– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930)

– 2016: A murit cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (n. 1949)

– 2019: A murit Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional (n. 1921)

Calendarul zilei – 23 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2021, 05:00 / actualizat: 24 aprilie 2021, 9:12

EVENIMENTE INTERNE

– Social

* În perioada 2 – 27 aprilie, de la ora 18:00, Asociaţia pentru Muzică, Artă şi Cultură, Asociaţia Help Autism, Centrul InfoEuropa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Kaufland România şi Radio România Muzical, prezintă publicului o serie de întâlniri virtuale desfăşurate sub genericul „Dialogurile sufletului. Alice Năstase Buciuta în dialog cu…” – ediţie specială dedicată proiectului Suflet În Culori în beneficiul copiilor cu autism. Jurnalista Alice Năstase Buciuta, ambasador Help Autism 2019, se întâlnește atât pe calea undelor, cât şi în studioul Canalului 33 România – partener al evenimentului, cu o parte dintre muzicienii români şi străini care au susţinut – prin arta şi talentul lor – cauza copiilor cu minţi aparte de-a lungul celor şase ediţii ale proiectului Suflet În Culori, concert caritabil în beneficiul copiilor cu autism. Toate aceste întâlniri virtuale vor prilejui publicului privitor nu doar bucuria reîntâlnirii cu unii dintre cei mai talentaţi muzicieni, ci şi posibilitatea de a susţine copiii şi adolescenţii cu autism prin donaţii pe platforma Galantom, fondurile obţinute fiind direcţionate către programele de terapie prin care Help Autism sprijină anual 600 de copii şi adolescenţi să-şi atingă potenţialul. Donaţiile pot fi făcute, în cadrul campaniei dedicate Lunii Conştientizării Autismului – Un Dar Necesar pe: https://helpautism.galantom.ro/p/Dialogurile-Sufletului. Întâlnirile se vor desfăşura atât pe pagina de Facebook a Asociaţiei pentru Muzică, Artă şi Cultură: https://www.facebook.com/asociatia.muzicaartacultura/ şi pe canalul YouTube al asociaţiei, cât şi pe pagina de Facebook a asociaţiei Help Autism: https://www.facebook.com/helpautism.ro/, Radio România Muzical: https://www.facebook.com/Radio-Rom%C3%A2nia-Muzical-227784404990/ şi a revistei Marea Dragoste: https://www.facebook.com/MareaDragoste. Printre partenerii media: Radio România Cultural. Din program:

• ora 18:00 – Invitați: dirijorul Gabriel Bebeşelea (Austria), soprana Rodica Vică‚ (Austria), mezzosoprana Andreeea Iftimescu (România) şi baritonul Vlad Crosman (Franţa)

– Economic

* În perioada 23 – 25 aprilie, are loc E-Bebe live, târg virtual dedicat familiilor și părinților din România, la care sunt așteptați peste 10.000 de participanți. Evenimentul se desfășoară în cadrul unei platforme digitale validată la nivel internațional în 36 de țări, cu 9251 expozanți și peste 5 milioane de utilizatori, fiind o inițiativă propusă de Doctor MIT (platformă de sănătate din România) și susținută de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

-Cultură

* Cu prilejul Zilei Internațională a Cărților pentru Copii (2 apr.), Muzeul Național de Artă Contemporană organizează online “Seri de lectură pentru cei mici”. Pot participa copii începând cu vârsta de 2 ani și adulți, în limita a 25 locuri disponibile. Atelierele sunt incluzive, toți copiii cu dizabiltăți sunt bineveniți, indiferent de abilitățile lor artistice. Înscrierea la atelier se face la adresa educatie@mnac.ro, menționând atelierul, numele, precum și vârsta participantului/participanților. Înainte de începerea atelierelor veți primi din partea echipei link-ul de Zoom unde acestea se vor desfășura.Participarea este gratuită. Programul de astăzi:

• între orele 19:00 – 20:00 – Seri de lectură pentru cei mici. Astrid-Isabela Bogdan o invită pe Mădălina Borteș, cercetătoare și utilizatoare frecventă a bibliotecii MNAC, să citească un fragment din „Kashtanka”, de Anton Chekhov

– S-a întâmplat într-o zi de 23 aprilie

* Cu 621 de ani în urmă (1400) Alexandru cel Bun a urcat, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei. Domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432). Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol). Pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)

* Acum 141 de ani (1880) era înfiinţată Direcţia Princiară a Căilor Ferate din România, prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”. Primul conducător al Direcţiei Princiare CFR, înfiinţată prin Decretul 1248/1880 a fost colonelul Ştefan Fălcoianu. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ca ministru secretar de stat la lucrări publice, au semnat decretul nr. 1848 publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România

* Acum 134 de ani (1887) avea loc sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I. Slujba de sfințire a fost săvârșită de către Mitropolitul de atunci al Moldovei, Iosif Naniescu și de alți 11 ierarhi, în prezența regelui și a membrilor Guvernului. Ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826. Primele lucrări, după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839. Din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a bisericii a fost realizată de Gheorghe Tattarescu

* Cu 111 ani în urmă (1910) a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi Alexandru C. Cuza. A fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (23.IV/6.V – 24.IV/7.V)

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de la semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), a format baza Micii Înţelegeri, organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938

* În urmă cu 59 de ani (1962), în perioada 23 – 25 aprilie, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie), se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949, care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

– „Ziua Feroviarilor”, instituită iniţial, prin H.G. 815/1994, ca „Zi a ceferiştilor” şi marcată la 16 februarie, a fost modificată cu actuala denumire şi dată de marcare (de Sf. Mare Mucenic Gheorghe) prin H.G. 300/15.IV.1999. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ministru secretar de stat pentru lucrări publice, au semnat, la 23 aprilie 1880, Decretul nr. 1848, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România, sub emblema „CFR”

– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza Hotărârii de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005; coincide cu „Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor” instituită de UNESCO în anul 1995

– „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România”, marcată din 2011, la inițiativa Camerei Consultanţilor Fiscali

– „Ziua Cărţii”, stabilită şi în România prin Legea nr. 81/2014; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca „Ziua mondială a cărţii”, „pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”

– „Ziua Universităţii Titu Maiorescu”; Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti a dobândit personalitate juridică la 20 septembrie 1990, ca instituţie de învăţământ superior particular, non-profit, şi a devenit persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a Sistemului Naţional de Învăţământ, prin Legea nr. 239 din 23 aprilie 2002

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)

– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934)

– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941)

– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941)

– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942)

– 1875: S-a născut Gheorghe Ciuhandu, preot, teolog, profesor, editor și publicist; contribuţii la istoriografia românească, la dezvoltarea vieţii bisericeşti şi la îmbogăţirea Bibliotecii Sfântului Sinod; a militat cu toată fiinţa pentru unificarea naţională a românilor; deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1947)

– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare (1870) al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta)

– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935)

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980) – 120 de ani

– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976)

– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984)

– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006)

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist şi istoric de artă; stabilit, din 1978, în Germania, la München (m. 2019)

– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2015)

– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine (m. 2018)

– 1943: S-a născut sculptorul şi scriitorul Bata Marianov

– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013)

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română

– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903)

– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930)

– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979) – 10 ani

– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune informală a miniștrilor mediului din cadrul UE

– Sankt Petersburg, Rusia: Expoziția internațională a forțelor navale (23 – 27 apr.)

– Berlin: Audierea cancelarului german Angela Merkel, în fața comisiei parlamentare de anchetă privind scandalul Wirecard

– Paris: Adunarea generală a acționarilor Renault

– Stuttgart, Germania: Daimler – rezultatele primului trimestru 2021

– Darmstadt, Germania: Merck KgaA – Adunare generală online

– Georgia: UNESCO a desemnat oraşul Tbilisi drept „Capitala Mondială a Cărţii în 2021”. Acest demers are în vedere recunoaşterea de către UNESCO a eforturilor depuse de oraşe pentru promovarea cărţilor şi a cititului, iar oraşul câştigător va avea titlul amintit pentru un an, începând cu „Ziua Mondială a Cărţii şi Drepturilor de Autor” (23 aprilie). Tbilisi este al 21-lea oraş „Capitală mondială a cărţii”, el fiind precedat de Kuala Lumpur (2020), Sharjah (2019), Atena (2018), Conakry (2017), Wrocław (2016), Incheon (2015), Port Harcourt (2014), Bangkok (2013), Erevan (2012), Buenos Aires (2011), Ljubljana (2010), Beirut (2009), Amsterdam (2008), Bogota (2007), Turin (2006), Montreal (2005), Anvers (2004), New Delhi (2003), Alexandria (2002), Madrid (2001) (https://en.unesco.org/world-book-capital-city)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995. Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness, Vladimir Nabokov sau Maurice Druon

– „Ziua Limbii Engleze”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua coincide cu celebrarea „Zilei mondiale a cărţilor şi a drepturilor de autor” și a fost aleasă şi pentru a aduce un omagiu scriitorului William Shakespeare, poet, dramaturg şi actor, adesea numit poetul naţional al Marii Britanii şi considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limbă engleză din toate timpurile

– „Ziua Limbii Spaniole”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua aduce un omagiu scriitorului considerat simbolul literaturii spaniole, Miguel de Cervantes Saavedra, care ar fi murit în această zi, în 1616

– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616). NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564

– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez; la această dată este celebrată în mod tradiţional şi ziua sa de naştere, care nu este cunoscută cu precizie (Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564) – 405 ani

– 1616: A murit poetul, dramaturgul şi romancierul, spaniol Miguel De Cervantes Saavedra; considerat simbolul literaturii spaniole; cunoscut în primul rând ca autorul romanului „Ingeniosul hidalgo Don Quijote de la Mancha”, pe care mulţi critici literari l-au considerat primul roman modern şi una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale (n. 1547) – 405 ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a morții 22 aprilie 1616, data de 23 aprilie fiind considerată, de fapt, ziua înmormântării sale

– 1616: A murit Inca Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539) – 405 ani

– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794)

– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851)

– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770)

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914)

– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck; a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947)

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928)

– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953)

– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808)

– 1891 (stilul nou): S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus, considerat un clasic al secolului al XX-lea și unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor; a arătat încă de mic aptitudini pentru muzică, scriind „Galop indian” la vârsta de numai 5 ani; la 9 ani compune prima operă „Uriaşul” (m. 1953) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 11 aprilie 1891 (m. 1953)

– 1894: S-a născut regizorul american de film Frank Borzage (m. 1962)

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)

– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1955 (m. 1998)

– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887)

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009)

– 1928: S-a născut Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (m. 2014)

– 1929: S-a născut George Steiner, critic literar, eseist, filosof, scriitor şi profesor american de origine franceză (m. 2020)

– 1935: S-a născut actorul italian Franco Citti (m. 2016)

– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Ray (Raymond Samuel) Tomlinson, informatician american; a proiectat programul de trimitere a mesajelor electronice, în timp ce lucra la Arpanet (versiunea iniţială a reţelei de internet), trimiţând primul e-mail din istorie în 1971; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016) – 80 de ani

– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru pace pe 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865) – 70 de ani

– 1954: S-a născut Michael Moore, regizor de film, scenarist, producător, actor, analist politic și scriitor american

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886)

– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879)

– 1960: A murit Toyhiko Kagawa, scriitor, om politic japonez și activist pacifist creştin (n. 1888)

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891)

– 1966: A murit profesorul japonez George Ohsawa, (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (n. 1893) – 55 de ani

– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920). NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menţionează ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897) – 40 de ani

– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904)

– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, Viena) – 35 de ani

– 1990: A murit actriţa americană de film Paulette Goddard; parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910)

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921)

– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi) – 25 de ani

– 1998: A murit scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926)

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908)

– 2007: A murit Boris (Nikolaievici) Elţîn, primul preşedinte al Rusiei ales liber (1991) (n. 1931)

– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930) – 10 ani

– 2016: A murit cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (n. 1949) – 5 ani

– 2019: A murit Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional (n. 1921)

Calendarul zilei – 23 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2020, 05:00 / actualizat: 23 aprilie 2020, 12:33

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* Lucrări în Comisiile permanente (online)

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Ședinţă în plen

* ora 12:00    – Vot final electronic la distanță

-Apărare, Interne

* Tulcea: Activităţile de instruire în comun a militarilor români din Forţele Terestre Române şi americani dislocaţi în Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanţa continuă, astăzi, cu un exerciţiu de antrenament prin care se va simula un asalt aerian asupra unui obiectiv în teren, iar în perioada 27 aprilie – 1 mai, va avea loc un exerciţiu de recuperare a unei aeronave – în Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Babadag din localitatea Tulcea

– Cultură

* Primăria Capitalei, prin creart, se alătură campaniei #stămacasă, oferind acces gratuit publicului la ateliere de creaţie pentru copii, care pot fi vizionate online, pe toată durata lunii aprilie. Atelierele de creaţie, susţinute de trainerul Florina Mitrea, absolventă a Şcolii Populare de Artă, vor fi încărcate pe paginile de Facebook Ateliere de creaţie şi creart, în fiecare joi şi duminică, de la ora 11:00 (www.facebook.com/creartpmb şi www.facebook.com/atelierecreart). Din program:

• Tema 5: Pictură pe textile – folosirea culorilor acrilice şi tehnici de pictură pe materiale textile

* Între 23 – 25 aprilie, tinerii cu vârste între 12-14 ani din România pot viziona şi vota online cel mai bun film european pentru adolescenţi. Competiţia Young Audience Award (YAA) este organizată în România de EducaTIFF, programul de educaţie cinematografică al Festivalului Internaţional de Film Transilvania, în parteneriat cu Academia Europeană de Film. Anul acesta, la a VII-a ediţie, în mod excepţional, filmele vor putea fi vizionate şi votate online, pentru a le permite micilor cinefili să se bucure de fime în siguranţă, acasă. Adolescenţi din 34 de ţări aleg, prin vot, dintre cele trei filme nominalizate, câştigătorul trofeului pentru ‘Cel mai bun film european de tineret’. Din programul manifestării:

• Duminică, 26 aprilie, micii juraţi vor participa la discuţii pe tema filmelor şi vor putea vota online filmul preferat. În aceeaşi zi va avea loc şi festivitatea de premiere a celui mai bun film european pentru adolescenţi al anului

* Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” difuzează, zilnic, câte o conferinţă online ce poate fi urmărită în intervalul orar 14:00 – 18:00, fie de la ora 14:00, fie de la ora 16:00. Pentru vizionare, este nevoie de un simplu click, pe site-ul TNB – https://www.tnb.ro/ro/livestreaming-tnb – pe titlul conferinţelor din ziua respectivă sau prin accesarea canalului de Youtube la adresa: https://www.youtube.com/c/TeatrulNationalILCaragialeBucuresti (31 mar. – 26 apr.). Programul zilei:

• Vladimir Beliş: O jumătate de veac în serviciul medicinei legale (31 ianuarie 2016)

* Sibiu: Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu prezintă următorul program (online) pe site-urile sale oficiale:

• ora 17:00 – Conferinţele speciale FITS şi TNRS – criticul de teatru Octavian Saiu în dialog cu artistul Dan Perjovschi şi producătorul Liviu Varlam
• ora 19:00 – „Gegen die Demokratie”/ „Contra Democraţiei”, regia Alexandru Dabija – Spectacol în limba germană cu traducere în limba română
• ora 21:00 – Fotoliul cu poveşti şi poezie în lectura actorului Viorel Raţă: „Cănuţă, om sucit”, de Ion Luca Caragiale
• ora 21:30 – Monoloage în sufragerie cu actorul Secţiei Germane a TNRS, Valentin Spath

* Roma: În perioada 16 aprilie – 24 iunie 2020, Accademia di Romania in Roma organizează, pe pagina de Facebook a instituției, proiectul Muzicieni români la Roma. Proiectul se desfășoară în colaborare cu Asociația Culturală „Isvor” din București, Asociația Culturală Româno-Italiană „Propatria” din Roma, Centrul Național de Artă Tinerimea Română din București, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, Radio România Muzical și „Vibrate! Festival Brașov”. Stagiunea muzicală virtuală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in Roma:  https://www.facebook.com/AccademiaDiRomania/. Programul zilei:

• ora 15:00 (ora 16:00 ora României) – Matei Ioachimescu (flaut, România/Austria) – Piesă: “Capriccio” de Joachim Andersen

– S-a întâmplat într-o zi de 23 aprilie

* Se împlinesc 620 de ani (1400) de când Alexandru cel Bun a urcat, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei. Domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432). Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol). Pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)

* Se împlinesc 140 de ani (1880) de la înfiinţarea Direcţiei Princiare a Căilor Ferate din România, prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”. Primul conducător al Direcţiei Princiare CFR, înfiinţată prin Decretul 1248/1880 a fost colonelul Ştefan Fălcoianu. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ca ministru secretar de stat la lucrări publice, au semnat decretul nr. 1848 publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România

* Acum 133 de ani (1887) avea loc sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I. Ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826. Primele lucrări, după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839. Din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a bisericii a fost realizată de Gheorghe Tattarescu

* Se împlinesc 110 ani (1910) de când a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi Alexandru C. Cuza. A fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (23.IV/6.V – 24.IV/7.V)

* Cu 99 de ani în urmă (1921) a fost semnată, la Bucureşti, Convenţia de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), formează baza Micii Înţelegeri (organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938

* În urmă cu 58 de ani (1962), în perioada 23 – 25 aprilie, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie), se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949, care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (Calendarul Creştin-Ortodox 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– Conform calendarului musulman, la răsăritul stelelor în ziua de joi 23 aprilie, începe Ramadanul, luna postului musulman (până la 23 mai)

– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza Hotărârii de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005 ( – 15 ani); coincide cu „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor” instituită de UNESCO în anul 1995

– „Ziua Cărţii”, stabilită şi în România prin Legea nr. 81/2014; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca „Ziua Mondială a Cărţii”, „pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”

– „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România”, marcată din 2011, la inițiativa Camerei Consultanţilor Fiscali

– „Ziua Feroviarilor”; instituită iniţial, prin H.G. 815/1994, ca „Zi a Ceferiştilor” şi marcată la 16 februarie, a fost modificată cu actuala denumire şi dată de marcare (de Sf. Mare Mucenic Gheorghe) prin H.G. 300/15.IV.1999. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ministru secretar de stat pentru lucrări publice, au semnat, la 23 aprilie 1880, Decretul nr. 1848, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România, sub emblema „CFR” – 140 de ani

– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

– „Ziua Universităţii Titu Maiorescu”; Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti a dobândit personalitate juridică la 20 septembrie 1990, ca instituţie de învăţământ superior particular, non-profit, şi a devenit persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a Sistemului Naţional de Învăţământ, prin Legea nr. 239 din 23 aprilie 2002

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656) – 280 de ani

– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934)

– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941)

– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941)

– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942)

– 1875: S-a născut Gheorghe Ciuhandu, preot, teolog, profesor, editor și publicist; contribuţii la istoriografia românească, la dezvoltarea vieţii bisericeşti şi la îmbogăţirea Bibliotecii Sfântului Sinod; a militat cu toată fiinţa pentru unificarea naţională a românilor; deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1947) – 145 de ani

– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare (1870) al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta) – 140 de ani

– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935)

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980)

– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976)

– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984)

– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006) – 100 de ani

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist şi istoric de artă; stabilit, din 1978, în Germania, la München (m. 2019)

– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2015) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine (m. 2018)

– 1943: S-a născut sculptorul şi scriitorul Bata Marianov

– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013) – 70 de ani

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română

– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895) – 45 de ani

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903)

– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930)

– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979)

– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Liderii UE vor susține o conferință video, prin care vor da răspunsul UE cu privire la COVID-19

– Koblenz, Germania: Deschiderea primului proces din lume privind abuzurile din timpul regimului actualului președinte al Siriei, Bashar al-Assad

– Zürich, Elveția: Adunarea generală a companiei Nestlé, cu participarea acționarilor de la distanță, din cauza epidemiei de Covid-19

– Malaezia: UNESCO a desemnat oraşul Kuala Lumpur drept „Capitala mondială a cărţii în 2020”. Acest demers are în vedere recunoaşterea de către UNESCO a eforturilor depuse de oraşe pentru promovarea cărţilor şi a cititului, iar oraşul câştigător va avea titlul amintit pentru un an, începând cu „Ziua Mondială a Cărţii şi Drepturilor de Autor” (23 aprilie). Kuala Lumpur este al 20-lea oraş „Capitală mondială a cărţii”; el a fost precedat de Sharjah (2019), Atena (2018), Conakry (2017), Wrocław (2016), Incheon (2015), Port Harcourt (2014), Bangkok (2013), Erevan (2012), Buenos Aires (2011), Ljubljana (2010), Beirut (2009), Amsterdam (2008), Bogota (2007), Turin (2006), Montreal (2005), Anvers (2004), New Delhi (2003), Alexandria (2002), Madrid (2001)

– New York: Pronunțarea sentinței pentru Clare Bronfman, moștenitoarea imperiului Seagram, în afacerea Nxivm (secta a sclavilor sexuali)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995 ( – 25 de ani). Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness, Vladimir Nabokov sau Maurice Druon

– „Ziua Internațională a Fetelor ce Activează în Domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor”, sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie; instituită, prin Rezoluția 70/2012, de Uniunea Internaţională pentru Comunicaţii (ITU), agenţia specializată a ONU pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Scopul rezoluţiei (revizuită în 2014) este acela de a integra dimensiunea de gen în ITU, de a promova egalitatea de gen şi emanciparea femeilor prin tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

– „Ziua Limbii Engleze”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010 (- 10 ani), a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua coincide cu celebrarea „Zilei Mondiale a Cărţilor şi a Drepturilor de Autor” și a fost aleasă şi pentru a aduce un omagiu scriitorului William Shakespeare, poet, dramaturg şi actor, adesea numit poetul naţional al Marii Britanii şi considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limbă engleză din toate timpurile

– „Ziua Limbii Spaniole”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010 (- 10 ani), a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua aduce un omagiu scriitorului considerat simbolul literaturii spaniole, Miguel de Cervantes Saavedra, care a murit în această zi, în 1616

– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616). NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564

– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez; la această dată este celebrată în mod tradiţional şi ziua sa de naştere, care nu este cunoscută cu precizie (Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564)

– 1616: A murit scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra (n. 1547). NOTĂ: Site-ul https://www.britannica.com/biography/Miguel-de-Cervantes menționează ca dată a morții 22 aprilie 1616, data de 23 aprilie fiind considerată, de fapt, ziua înmormântării sale

– 1616: A murit Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539). NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com/EBchecked/topic/225683/Garcilaso-de-la-Vega dă ca dată a morţii 24 aprilie 1616

– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1746

– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851) – 245 de ani

– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770) – 170 de ani

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914)

– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck; a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947)

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928)

– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953)

– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808)

– 1891: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus (m. 1953)

– 1893: S-a născut regizorul american de film Frank Borzage (m. 1962). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1894

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)

– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1955 (m. 1998)

– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887) – 105 ani

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009)

– 1928: S-a născut Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (m. 2014)

– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988)

– 1935: S-a născut actorul italian Franco Citti (m. 2016) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Raymond S. Tomlinson, programator american care a inventat sistemul e-mailului şi unul dintre primii pioneri ai reţelei ARPANET; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016)

– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865)

– 1954: S-a născut Michael Moore, regizor de film, scenarist, producător, actor, analist politic și scriitor american

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886)

– 1960: A murit Toyhiko Kagawa, scriitor, om politic japonez și activist pacifist creştin (n. 1888) – 60 de ani

– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879) – 60 de ani

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891) – 55 de ani

– 1966: A murit profesorul japonez George Ohsawa, (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (n. 1893)

– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920). NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menţionează ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897)

– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904) – 35 de ani

– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena)

– 1990: A murit actriţa americană de film Paulette Goddard; parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910) – 30 de ani

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921)

– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi)

– 1998: A murit scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926)

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908) – 15 ani

– 2007: A murit Boris (Nikolaievici) Elţîn, primul preşedinte al Rusiei ales liber (1991) (n. 1931)

– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930)

– 2016: A murit cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (n. 1949)

– 2019: A murit Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional (n. 1921) – 1 an

Calendarul zilei – 23 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2019, 06:00 / actualizat: 23 aprilie 2019, 7:53

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* Lucrări în comisiile permanente

• ora 10:00 – Comisia pentru afaceri europene
• ora 15:00 – Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital

– Camera Deputaţilor

* Şedinţa Biroului Permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 13:00 – Activitate în comisiile parlamentare

• Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi – sala: Comisiei
• ora 13:00 – Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale – sala: comisiei
• ora 14:00 – Comisia pentru industrii şi servicii – sala 25, etaj 2, corp B4
• ora 16:00 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala 29, Corp B4, etaj 1

– Cultură

* În Săptămâna Patimilor, VOCES – cvartetul de coarde cu cea mai lungă tradiţie în România, parte a Orchestrelor şi Corurilor Radio, prezintă una dintre cele mai emoţionante lucrări legate de sărbătoarea Paştelui: „Ultimele şapte cuvinte ale Mântuitorului pe cruce”, ce poartă semnătura lui HAYDN, celebrul compozitor austriac – ora 19:00, la Sala Radio. Ansamblul a aniversat în 2013 patruzeci de ani de activitate şi reuneşte astăzi patru muzicieni de valoare: Bujor Prelipcean – vioara I, Vlad Hrubaru – vioara a II-a, Constantin Stanciu – violă şi Dan Prelipcean – violoncel

* Centrul Rus pentru Știință și Cultură prezintă evenimentul „Parada copiilor – cântece și marșuri” – ora 16:00

* Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și Primăria Municipiului București organizează, în perioada 23 aprilie – 9 mai, expoziția de fotografie „Bucuria Florilor”, realizată de dr. Klaus Fabritius – ora 10:00

* Lansarea volumului 23/2018 al revistei MARTOR. Anuarul de antropologie al Muzeului Ţăranului Român, care va avea loc în sala Irina Nicolau (intrarea dinspre str. Monetăriei, nr. 3, prin Clubul Ţăranului), începând cu orele 17:00. La dezbatere vor participa coordonatorii numărului 23/2018: Gruia Bădescu, Simina Bădică, Damiana Oţoiu

* Are loc Gala Premiilor Mentor – ora 19:00, la Teatrul Odeon, Calea Victoriei nr. 40-42. În cadrul evenimentului vor fi prezentaţi premianții ediției 2018, vor fi proiectate clipurile-portret realizate cu ei și vom decerna premiile. Invitatul de onoare a evenimentului va fi actorul Ion Caramitru

* Suffocation, Belphegor şi God Dehtroned susţin un concert la Quantic Club, în Parcul Grozaveşti lângă staţiile de metrou Politehnica sau Grozăveşti (fostul Ecran Club – acces facil din Bd. Iuliu Maniu şi Cotroceni sau de pe Pasajul Basarab). In deschidere vor cânta NORDJEVEL şi DARKRISE – ora 18:30. Suffocation este o legendă a scenei Death Metal din Statele Unite, fiind una dintre formaţiile care şi-au pus amprenta pe acest stil, mai ales cu albumul de debut din 1991, „Effigy of the Forgotten”. Formaţia a activat fără întrerupere timp de 10 ani, din 1988 până în ’98 când au luat o pauză

* Licitaţia de Valori Tradiţionale, inclusiv o colecţie de icoane Post-Brâncoveneşti,  are loc de la 19:00, la Artmark, Palatul Cesianu-Racoviţă

* Timişoara: Filosoful canadian Lou Marinoff se va afla în România, unde va participa la o întâlnire cu public, la Librăria Humanitas, astăzi, de la ora 18:00. Alături de autor se vor afla conf. univ. dr. Florin Lobonț – filosof și dr. Vasile Hațegan – filosof, Președinte al Asociației Profesionale a Consilierilor Filosofici și de Etică

* Alba Iulia: Recital susţinut de pianistul Horia Mihail, în cadrul celei de-a IX-a ediţii a Turneului „Pianul Călător”, eveniment desfăşurat între 11 aprilie şi 13 mai care cuprinde în total 15 recitaluri – ora 19:00, la Casa de Cultură. Coproducători: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi

– Diverse

* Râşnov, Jud. Braşov: Evenimentul de lansare al Dino Parc Râșnov ce va avea loc, începând cu ora 11:30, la Dino Parc Râșnov

– S-a întâmplat într-o zi de 23 aprilie

* Acum 619 ani (1400) Alexandru cel Bun a urcat, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei. Domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432). Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol). Pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)

* Cu 139 de ani în urmă (1880) a fost înfiinţată Direcţia Princiară a Căilor Ferate din România, prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”. Primul conducător al Direcţiei Princiare CFR, înfiinţată prin Decretul 1248/1880 a fost colonelul Ştefan Fălcoianu. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ca ministru secretar de stat la lucrări publice, au semnat decretul nr. 1848 publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România

* Acum 132 de ani (1887) avea loc sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I. Ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826. Primele lucrări, după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839. Din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a bisericii a fost realizată de Gheorghe Tattarescu

* În urmă cu 109 ani (1910) a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi Alexandru C. Cuza. A fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (23.IV/6.V – 24.IV/7.V)

* Cu 98 de ani în urmă (1921) a fost semnată, la Bucureşti, Convenţia de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), formează baza Micii Înţelegeri (organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938

* În urmă cu 57 de ani (1962), în perioada 23 – 25 aprilie, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie), se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949, care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Marți; (Slujba Sf. Mare Mucenic Gheorghe se va săvârși luni, a doua zi de Paști) (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– Sf. Gheorghe, Mare Mucenic „Purătorul de biruință” (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2019)

– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza Hotărârii de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005; coincide cu „Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor” instituită de UNESCO în anul 1995 (Adevărul 16.IV.2005)

– „Ziua Cărţii”, stabilită şi în România prin Legea nr. 81/2014; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca „Ziua Mondială a Cărţii”, „pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”

– „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România”, marcată din 2011, la inițiativa Camerei Consultanţilor Fiscali

– „Ziua Feroviarilor”; instituită iniţial, prin H.G. 815/1994, ca „Zi a ceferiştilor” şi marcată la 16 februarie, a fost modificată cu actuala denumire şi dată de marcare (de Sf. Mare Mucenic Gheorghe) prin H.G. 300/15.IV.1999. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ministru secretar de stat pentru lucrări publice, au semnat, la 23 aprilie 1880, Decretul nr. 1848, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România, sub emblema „CFR”

– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

– „Ziua Universităţii Titu Maiorescu”; Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti a dobândit personalitate juridică la 20 septembrie 1990, ca instituţie de învăţământ superior particular, non-profit, şi a devenit persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a Sistemului Naţional de Învăţământ, prin Legea nr. 239 din 23 aprilie 2002

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)

– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934) – 160 de ani

– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941)

– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941)

– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942) – 145 de ani

– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator, din anul 1866, şi apoi membru de onoare, din 1870, al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta)

– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935) – 125 de ani

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980)

– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976)

– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984) – 110 ani

– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006)

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist şi istoric de artă; stabilit, din 1978, în Germania, la München

– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2015)

– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine – 80 de ani

– 1943: S-a născut sculptorul şi scriitorul Bata Marianov

– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013)

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română

– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903)

– 1996: A murit Mircea Ciobanu, poet, prozator şi editor (n. 1940). NOTĂ: Unele surse (www.poeziile.com/autori/Mircea-Ciobanu/index1 şi http://www.artline.ro/Mircea-Ciobanu-30194-1-n.html) dau ca dată a morţii 22 aprilie 1996

– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930)

– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979)

– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– India: Alegeri pentru Adunarea Populară din India

– Abidjan, Coasta de Fildeș: Festival de muzică urbană d’Anoumabo (Femua) (23 – 28 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995. Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness, Vladimir Nabokov sau Maurice Druon. În fiecare an, UNESCO şi organizaţiile internaţionale care reprezintă cele trei sectoare majore ale industriei de carte – editori, librării şi biblioteci – selectează „Capital World Book” pentru o perioadă de un an, din 23 aprilie. În 2019, Sharjah (Emiratele Arabe Unite) a fost desemnată „Capitala Mondială a Cărţii”, demers care are în vedere recunoaşterea de către UNESCO a eforturilor depuse de oraşe pentru promovarea cărţilor şi a cititului. Sharjah este al 19-lea oraş „Capitală mondială a cărţii”, el fiind precedat de Atena (2018), Conakry (2017), Wrocław (2016), Incheon (2015), Port Harcourt (2014), Bangkok (2013), Erevan (2012), Buenos Aires (2011), Ljubljana (2010), Beirut (2009), Amsterdam (2008), Bogota (2007), Turin (2006), Montreal (2005), Anvers (2004), New Delhi (2003), Alexandria (2002), Madrid (2001)

– „Ziua Limbii Engleze”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua coincide cu celebrarea „Zilei mondiale a cărţilor şi a drepturilor de autor” și a fost aleasă şi pentru a aduce un omagiu scriitorului William Shakespeare, poet, dramaturg şi actor, adesea numit poetul naţional al Marii Britanii şi considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limbă engleză din toate timpurile

– „Ziua Limbii Spaniole”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua aduce un omagiu scriitorului considerat simbolul literaturii spaniole, Miguel de Cervantes Saavedra, care a murit în această zi, în 1616

– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616) – 455 de ani. NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564

– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez; la această dată este celebrată în mod tradiţional şi ziua sa de naştere, care nu este cunoscută cu precizie (Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564)

– 1616: A murit Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539). NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com/EBchecked/topic/225683/Garcilaso-de-la-Vega dă ca dată a morţii 24 aprilie 1616

– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1746

– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851)

– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770)

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914)

– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck; a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947)

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928)

– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953)

– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808) – 130 de ani

– 1891: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus (m. 1953)

– 1893: S-a născut regizorul american de film Frank Borzage (m. 1962). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1894

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977) – 120 de ani

– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1955 (m. 1998)

– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887)

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009)

– 1928: S-a născut Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (m. 2014)

– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988)

– 1935: S-a născut actorul italian Franco Citti (m. 2016)

– 1941: S-a născut Raymond S. Tomlinson, programator american care a inventat sistemul e-mailului şi unul dintre primii pioneri ai reţelei ARPANET; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016)

– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865)

– 1954: S-a născut Michael Moore, regizor de film, scenarist, producător, actor, analist politic și scriitor american – 65 de ani

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886) – 60 de ani

– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879)

– 1960: A murit Toyohiko Kagawa, scriitor şi om politic japonez (n. 1888)

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891)

– 1966: A murit profesorul japonez George Ohsawa, (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (n. 1893)

– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920) – 40 de ani. NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menţionează ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897)

– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904)

– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena)

– 1990: A murit actriţa de film americană Paulette Goddard, parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910)

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921)

– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi)

– 1998: A murit scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926) – 20 de ani

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908)

– 2007: A murit Boris (Nikolaievici) Elţîn, primul preşedinte al Rusiei ales liber (1991) (n. 1931)

– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930)

– 2016: A murit cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (n. 1949)

Calendarul zilei – 23 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2018, 06:00 / actualizat: 28 aprilie 2018, 16:38

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 12:30 – şedinţa pregătitoare a Biroului Permanent

* ora 13:00 – şedinţa Biroului Permanent şi ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 14:00 – lucrări în grupurile parlamentare

* ora 16:00 – lucrări în plen

– Camera Deputaţilor

* ora 14:00 – şedinţa Biroului Permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – activităţi în cadrul grupurilor parlamentare

* ora 16:00 – şedinţă în plen

* Şedinţe ale Comisiilor parlamentare:

• ora 12:00 – Comisia pentru politică externă
• ora 16:00 – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi – sala Mihai Viteazul

– Apărare, Interne

* Statul Major al Forţelor Terestre organizează o o ceremonie militară de depuneri de coroane de flori, dedicată sărbătoririi Zilei Forţelor Terestre (23 apr.) – ora 9:00, la Monumentul Eroilor căzuţi în Teatrele de Operaţii şi pe teritoriul României, din Parcul Tineretului

* Bistriţa: Ziua Porţilor Deschise la sediul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” şi ceremonie militară şi religioasă, cu ocazia Zilei Forţelor Terestre – ora 10:00, la sediul Brigăzii, Str. Avram Iancu nr. 4 şi ora 13:00, pe platoul Brigăzii 81 Mecanizată

– Sindicate, Patronate

* Cu ocazia Zilei Feroviarului (23 apr.), Federaţia Mecanicilor de Locomotivă din România (FMLR) va organiza un marş către Piaţa Victoriei, şi, totodată, va depune un memoriu la Guvern

– Economic

* Cea de-a VI-a ediţie a conferinţei ZF Mobilio – mobile e-commerce 2018 Focus on GDPR, organizată de Ziarul Financiar – ora 9:00, la Hotel Radisson Blu

– Cultură

* Orchestra Filarmonicii din Hangzhou va evolua pe scena Ateneului Român, alături de violonistul Ning Feng, sub bagheta dirijorală a lui Yang Yang, într-un concert ce face parte din Turneul European 2018 – ora 19:00

* Pierce Brown, unul dintre numele în ascensiune ale literaturii SF & Fantasy, aflat în vizită în România, în perioada 23-25 aprilie, la invitația editorului său român, Editura Paladin, imprint al Grupului Editorial ART, se va adresa publicului cititor, astăzi, de la ora 14:00, la Apollo 111, Palatul Universul, Str. Actor Ion Brezoianu nr. 23-25

* În perioada 23 aprilie – 4 mai, Elite Art Gallery găzduiește expoziția personală „Ikariotika” a artistului Maurice Mircea Novac. Vernisajul expoziției va avea loc în data de 24 aprilie, de la ora 18:30, în Piaţa Naţiunile Unite nr. 3-5, Bloc B2, parter. Program de vizitare: Luni – Vineri: între orele 12:00 – 19:00. Sâmbătă: între orele 11:00 – 15:00

* Craiova: Cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internațional Shakespeare se va desfăşura, în perioada 23 aprlie – 6 mai, sub genericul „Planeta Shakespeare”. Astăzi, de ziua nașterii și a morții lui William Shakespeare, festivalul se va deschide cu spectacolul „Poveștile africane ale lui Shakespeare”, prezentat de Teatrul Nou din Varşovia (Polonia), în regia lui Krzysztof Warlikowski. Organizat de Teatrul Naţional „Marin Sorescu” şi Fundaţia Shakespeare, cu sprijinul Primăriei Municipiului Craiova şi Consiliului Local Municipal, Festivalul Internaţional Shakespeare aduce peste 25 de spectacole din 13 ţări precum: Polonia, Marea Britanie, Coreea de Sud, Africa de Sud, România, Belgia, Franţa, Japonia, Australia, Canada, Brazilia sau SUA

* Ankara, Turcia: Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul susține participarea Teatrului de Păpuși „Puck” din Cluj-Napoca cu piesa „Strada cu îngeri”, la Festivalul Internațional pentru Copii și Tineret „Little Ladies, Little Gentlemen”, ediția a XIV-a, care va avea loc în perioada 23 – 29 aprilie

• Primele reprezentații ale teatrului clujean pe scena de la Ankara vor fi în data de 29 aprilie, de la orele 11:00 și 14:00, la Devlet Tiyatroları İrfan Şahinbaş Atölye Sahnesi
• În data de de 30 aprilie, Teatrul de Păpuşi „Puck” urcă din nou pe scena Devlet Tiyatroları İrfan Şahinbaş Atölye Sahnesi, în două spectacole, cu începere de la ora 11:00, respectiv ora 14:00

* Chişinău: Teatrul Evreiesc de Stat din București și Teatrul Satiricus „Ion Luca Caragiale” din Chișinău continuă și în acest an proiectul inițiat anul trecut – Teatru Peste Prut, în cadrul celei de-a II-a ediții, în perioada 23-29 aprilie:

• Astăzi are loc spectacolul „Bucureşti 41 – Tur Retur”, de Andreea Chindriș, Alexa Bacanu și Alexandru Berceanu, regia Alexandru Berceanu

* Varşovia: Institutul Cultural Român de la Varșovia participă, pentru al doilea an consecutiv, pe tot parcursul lunii aprilie, la proiectul „Poems in the City / Poezia în oraș”, derulat sub egida EUNIC Varșovia și dedicat promovării poeziei contemporane europene în mediul urban, la care vor fi prezenţi doi poeți de limbă română – Teodora Coman (din România) și Dumitru Crudu (din Republica Moldova). Programul zilei:

• Are loc o seară de poezie europeană, ocazie cu care vor fi citite toate textele din proiect, în original și limba polonă, de reprezentanții institutelor culturale și actori profesioniști polonezi – la Teatrul Regal din Parcul Łazienki. Data nu a fost aleasă întâmplător, întrucât 23 aprilie este Ziua Mondială a Cărții

– S-a întâmplat într-o zi de 23 aprilie

* Acum 618 ani (1400) Alexandru cel Bun a urcat, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei. Domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432). Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol). Pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)

* Cu 138 de ani în urmă (1880) a fost înfiinţată Direcţia Princiară a Căilor Ferate din România, prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”. Primul conducător al Direcţiei Princiare CFR, înfiinţată prin Decretul 1248/1880 a fost colonelul Ştefan Fălcoianu. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ca ministru secretar de stat la lucrări publice, au semnat decretul nr. 1848 publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România

* Acum 131 de ani (1887) avea loc sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I. Ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826. Primele lucrări, după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839. Din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a bisericii a fost realizată de Gheorghe Tattarescu

* În urmă cu 108 ani (1910) a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi Alexandru C. Cuza. A fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (23.IV/6.V – 24.IV/7.V)

* Cu 97 de ani în urmă (1921) a fost semnată, la Bucureşti, Convenţia de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), formează baza Micii Înţelegeri (organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938

* În urmă cu 56 de ani (1962), în perioada 23 – 25 aprilie, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie), se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949, care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (Calendarul Creştin-Ortodox 2018)

– Sf. Mare Mucenic Gheorghe (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2018)

– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2018)

– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza Hotărârii de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005; coincide cu „Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor” instituită de UNESCO în anul 1995

– „Ziua Cărţii”, stabilită şi în România prin Legea nr. 81/2014; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca „Ziua Mondială a Cărţii”, „pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”

– „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România”

– „Ziua Feroviarilor”; instituită iniţial, prin H.G. 815/1994, ca „Zi a ceferiştilor” şi marcată la 16 februarie, a fost modificată cu actuala denumire şi dată de marcare (de Sf. Mare Mucenic Gheorghe) prin H.G. 300/15.IV.1999. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ministru secretar de stat pentru lucrări publice, au semnat, la 23 aprilie 1880, Decretul nr. 1848, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România, sub emblema „CFR”

– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)

– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist, filolog şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934)

– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941)

– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941)

– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942)

– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator, din anul 1866, şi apoi membru de onoare, din 1870, al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta)

– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935)

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980)

– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976) – 115 ani

– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984, la Roma)

– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006)

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist şi istoric de artă; stabilit, din 1978, în Germania, la München

– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2015)

– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine

– 1943: S-a născut sculptorul şi scriitorul Bata Marianov – 75 de ani

– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013)

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română – 60 de ani

– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903) – 35 de ani

– 1996: A murit Mircea Ciobanu, poet, prozator şi editor (n. 1940). NOTĂ: Unele surse (www.poeziile.com/autori/Mircea-Ciobanu/index1 şi http://www.artline.ro/Mircea-Ciobanu-30194-1-n.html) dau ca dată a morţii 22 aprilie 1996

– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930) – 10 ani

– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979)

– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Varşovia, Polonia: Președintele Consiliului European, Donald Tusk, urmează să compară ca martor în faţa Tribunalului regional de la Varşovia în procesul catastrofei aeriene de la Smolensk

– Washington: Vizita preşedintelui francez, Emmanuel Macron, prima deplasare în SUA a unui preşedinte străin de la instalarea în funcţie a lui Donald Trump (23 – 25 apr.)

– Ljubljana, Slovenia: Președintele slovac, Andrej Kiska, va avea o întrevedere cu omologul său sloven, Borut Pahor, și cu alți oficiali de stat

– Stockholm: Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, va avea întrevederi cu premierul suedez, Stefan Lofven, şi va susţine o conferinţă de presă

– New York: Forumul anual al Consiliului Economic și Social privind finanțarea dezvoltării, inclusiv reuniunile speciale la nivel înalt ale Consiliului Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internaţional, Organizației Mondiale a Comerțului şi UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare) (23 – 27 apr.)

– Riga: Haakon, Prințul Moștenitor al Norvegiei şi soţia sa, Prinţesa Mette-Marit, vor efectua o vizită în Letonia (23 – 26 apr.)

– Beijing, China: Reuniune a miniştrilor de externe din ţările Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (Rusia, China, India, Pakistan, Uzbekistan, Kazakhstan, Tadjikistan şi Kârgâzstan) (21 – 25 apr.)

– Beijing: Vizita ministrului indian de externe, Sushma Swaraj

– Ciudad de Mexico: Prima dezbatere între candidaţii la alegerile prezidenţiale

– Tokyo: Reuniune a Comitetului internaţional olimpic (CIO) cu Comitetul organizator al Jocurilor de la Tokyo din 2020 (23 – 24 apr.)

– Germania: Târgul de la Hanovra, cel mai mare eveniment în industria tehnologică (23 – 27 apr.)

– Haga: Procesul în apel al lui Radovan Karadžić, fost lider al sârbilor din Bosnia, condamnat la 40 de ani de închisoare în 2016 (23 – 24 apr.)

– Lyon, Franţa: Are loc Congresul Mondial al Internetului – WorldWide Web 2018 (23 – 27 apr.)

– Grecia: UNESCO a desemnat oraşul Atena, capitala Greciei, drept „Capitala Mondială a Cărţii în 2018”. Acest demers are în vedere recunoaşterea de către UNESCO a eforturilor depuse de oraşe pentru promovarea cărţilor şi a cititului, iar oraşul câştigător va avea titlul amintit pentru un an, începând cu „Ziua mondială a cărţii şi drepturilor de autor” (23 aprilie). Atena este al 18-lea oraş „Capitală Mondială a Cărţii”; el a fost precedat de Conakry (2017), Wrocław (2016), Incheon (2015), Port Harcourt (2014), Bangkok (2013), Erevan (2012), Buenos Aires (2011), Ljubljana (2010), Beirut (2009), Amsterdam (2008), Bogota (2007), Turin (2006), Montreal (2005), Anvers (2004), New Delhi (2003), Alexandria (2002), Madrid (2001)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995. Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness,Vladimir Nabokov sau Maurice Druon

– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616). NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564

– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez; la această dată este celebrată în mod tradiţional şi ziua sa de naştere, care nu este cunoscută cu precizie (Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564)

– 1616: A murit Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539). NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com/EBchecked/topic/225683/Garcilaso-de-la-Vega dă ca dată a morţii 24 aprilie 1616

– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794) – 270 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1746

– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851)

– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770)

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914) – 165 de ani

– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck; a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947) – 160 de ani

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928)

– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953)

– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808)

– 1891: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus (m. 1953)

– 1893: S-a născut regizorul american de film Frank Borzage (m. 1962) – 125 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1894

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)

– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1955 (m. 1998)

– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887)

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (m. 2014) – 90 de ani

– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988)

– 1935: S-a născut actorul italian Franco Citti (m. 2016)

– 1941: S-a născut Raymond S. Tomlinson, programator american care a inventat sistemul e-mailului şi unul dintre primii pioneri ai reţelei ARPANET; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016)

– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865)

– 1954: S-a născut Michael Moore, regizor de film american, scenarist, producător, actor

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886)

– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879)

– 1960: A murit Toyohiko Kagawa, scriitor şi om politic japonez (n. 1888)

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891)

– 1966: A murit profesorul japonez George Ohsawa, (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (n. 1893)

– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920). NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menţionează ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897)

– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904)

– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena)

– 1990: A murit actriţa de film americană Paulette Goddard, parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910)

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921)

– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi)

– 1998: A murit scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina) – 20 de ani

– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926)

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908)

– 2007: A murit Boris (Nikolaievici) Elţîn, primul preşedinte al Rusiei ales liber (1991) (n. 1931)

– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930)

– 2016: A murit cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (n. 1949)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 23 aprilie

* Acum 617 ani (1400) Alexandru cel Bun a urcat, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei. Domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432). Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol). Pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)

* Cu 137 de ani în urmă (1880) a fost înfiinţată Direcţia Princiară a Căilor Ferate din România, prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”. Primul conducător al Direcţiei Princiare CFR, înfiinţată prin Decretul 1248/1880 a fost colonelul Ştefan Fălcoianu. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ca ministru secretar de stat la lucrări publice, au semnat decretul nr. 1848 publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România

* Se împlinesc 130 de ani (1887) de la sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I. Ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826. Primele lucrări, după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839. Din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a biserici a fost realizată de Gheorghe Tattarescu

* Acum 107 ani (1910) a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi Alexandru C. Cuza. A fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (23.IV/6.V – 24.IV/7.V)

* Cu 96 de ani în urmă (1921) a fost semnată, la Bucureşti, Convenţia de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), formează baza Micii Înţelegeri (organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938

* Se împlinesc 55 de ani (1962), de când, în perioada 23 – 25 aprilie, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie), se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949, care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (Calendarul Creştin-Ortodox 2017; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2017)

– Divina milostivire; Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2017)

– Duminica Nouă (Calendarul Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2017)

– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza unei hotărâri a Guvernului din 15.IV.2005; coincide cu „Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor” instituită de UNESCO în anul 1995

– „Ziua Cărţii”; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca Ziua Mondială a Cărţii, „pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”. NOTĂ: Comisia Juridică, de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil, la 16.XII.2013, propunerea Senatului din 19.XI.2013

– „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România”

– „Ziua Feroviarilor” (instituită prin H.G. 815/1994 şi modificată printr-o hotărâre a Guvernului din 15.IV.1999), sărbătorită de Sf. Mare Mucenic Gheorghe. NOTĂ: este noua denumire, începând din anul 1999, a fostei „Zile a ceferiştilor”, care era marcată la 16 februarie

– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)

– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist, filolog şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934)

– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941) – 155 de ani

– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941) – 145 de ani

– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942)

– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator, din anul 1866, şi apoi membru de onoare, din 1870, al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta)

– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935)

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980)

– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976)

– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984, la Roma)

– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006)

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist şi istoric de artă; stabilit, din 1978, în Germania, la München – 95 de ani

– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2015)

– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine şi operator de film

– 1943: S-a născut sculptorul şi scriitorul Bata Marianov, stabilit în Germania

– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013)

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română; stabilit, din 1980, mai întîi în Israel, apoi în Franţa, unde a absolvit Institutul de Cinematografie din Paris. Filmul său „Trăieşte!” („Va, vis et deviens”) a fost distins în 2006 cu Premiul César pentru cel mai bun scenariu original

– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903)

– 1996: A murit Mircea Ciobanu, poet, prozator şi editor (n. 1940). NOTĂ: Unele surse (www.poeziile.com/autori/Mircea-Ciobanu/index1 şi http://www.artline.ro/Mircea-Ciobanu-30194-1-n.html) dau ca dată a morţii 22 aprilie 1996

– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930)

– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979)

– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Franţa: Primul tur al alegerilor prezidenţiale

– Începând cu această dată oraşul Conakry, capitala Republicii Guineea, va fi, timp de un an, „Capitala Mondială a Cărţii în 2017”, demers ce are în vedere recunoaşterea de către UNESCO a eforturilor depuse de oraşe pentru promovarea cărţilor şi a cititului

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995. Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness, Vladimir Nabokov sau Maurice Druon

– Începe în seara acestei zile, în Israel, sărbătoarea Yom HaShoah – Holocaust Remembrance Day (24.IV.)

– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616). NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564

– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez; la această dată este celebrată în mod tradiţional şi ziua sa de naştere, care nu este cunoscută cu precizie (Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564)

– 1616: A murit Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539). NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com/EBchecked/topic/225683/Garcilaso-de-la-Vega dă ca dată a morţii 24 aprilie 1616

– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1746

– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851)

– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770)

– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck; a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947)

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928) – 150 de ani

– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953) – 135 de ani

– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808)

– 1891: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus (m. 1953)

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)

– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1955 (m. 1998) – 115 ani

– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887)

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez; autorul cărţii „Regii blestemaţi” şi membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009)

– 1928: S-a născut Shirley Temple (Black), actriţă de film (copilul-vedetă al anilor ’30) şi diplomat american (m. 2014)

– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988)

– 1935: S-a născut actorul italian Franco Citti (m. 2016)

– 1941: S-a născut Raymond S. Tomlinson, programator american care a inventat sistemul e-mailului şi unul dintre primii pioneri ai reţelei ARPANET; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016)

– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865)

– 1954: S-a născut Michael Moore, regizor de film american, scenarist, producător, actor

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886)

– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879)

– 1960: A murit Toyohiko Kagawa, scriitor şi om politic japonez (n. 1888)

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891)

– 1966: A murit profesorul japonez George Ohsawa, (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (n. 1893)

– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920). NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name dă ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897)

– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904)

– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena). NOTĂ: Site-ul www.cinemagia.ro dă ca an al naşterii 1906

– 1990: A murit actriţa de film americană Paulette Goddard, parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910)

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921) – 25 de ani

– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi)

– 1998: A murit scriitorul austriac Gregor von Rezzori (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926)

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908)

– 2007: A murit Boris (Nikolaievici) Elţîn, primul preşedinte al Rusiei ales liber (1991) (n. 1931) – 10 ani

– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930)

– 2016: A murit cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (n. 1949) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Sport

* Otopeni, jud. Ilfov: Ediţia 2016 a concursului de ciclism feminin Road Grand PINK, organizat în acest an de Asociaţia Club Sportiv Viaţa în Mişcare

* Târgu Mureş: Campionatul European de Cross Duathlon, sub genericul „Transilvania Cross Duathlon 2016”, organizat de  Primăria Târgu Mureş şi Asociaţia Sportivă Master Ski&Bike (23-24 aprilie)

– S-a întâmplat într-o zi de 23 aprilie

* Acum 616 ani (1400) Alexandru cel Bun a urcat, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei. Domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432). Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol). Pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)

* Cu 136 de ani în urmă (1880) a fost înfiinţată Direcţia Princiară a Căilor Ferate din România, prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”. Primul conducător al Direcţiei Princiare CFR, înfiinţată prin Decretul 1248/1880 a fost colonelul Ştefan Fălcoianu. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ca ministru secretar de stat la lucrări publice, au semnat decretul nr. 1848 publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România

* În urmă cu 129 de ani (1887) a avut loc sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I. Ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826. Primele lucrări, după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839. Din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a biserici a fost realizată de Gheorghe Tattarescu

* Acum 106 ani (1910) a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi A. C. Cuza. A fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (23.IV/6.V – 24.IV/7.V)

* Se împlinesc 95 de ani (1921) semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), formează baza Micii Înţelegeri (organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938

* Cu 54 de ani în urmă (1962), în perioada 23 – 25 aprilie, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie) se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949 şi care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă; Sâmbăta lui Lazăr – Pomenirea morţilor (Calendarul Creştin-Ortodox 2016)

– Sf. Gheorghe Mare Mucenic, purtătorul de biruinţă (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2016)

– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2016)

– Învierea lui Lazăr (Calendarul Arhiepiscopiei Bisericii Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2016)

– 23-29: Pesah, sărbătoare mozaică (a început în seara zilei de 22 aprilie, după asfinţitul soarelui)

– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza unei hotărâri a Guvernului din 15.IV.2005; coincide cu „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor” instituită de UNESCO în anul 1995

– „Ziua Cărţii”; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca Ziua Mondială a Cărţii, “pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”. NOTĂ: Comisia Juridică, de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil, la 16.XII.2013, propunerea Senatului din 19.XI.2013

– „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România”

– „Ziua Feroviarilor” (instituită prin H.G. 815/1994 şi modificată printr-o hotărâre a Guvernului din 15.IV.1999), sărbătorită de Sf. Mare Mucenic Gheorghe. NOTĂ: este noua denumire, începând din anul 1999, a fostei „Zile a ceferiştilor”, care era marcată la 16 februarie

– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)

– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist, filolog şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934)

– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941)

– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941)

– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942)

– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator, din anul 1866, şi apoi membru de onoare, din 1870, al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta)

– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935)

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980) – 115 ani

– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976)

– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984, la Roma)

– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006)

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, prozator, dramaturg, eseist, romancier şi istoric de artă; stabilit, din 1978, în Germania, la München

– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997

– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine şi operator de film

– 1943: S-a născut sculptorul şi scriitorul Bata Marianov, stabilit în Germania

– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013)

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română; stabilit, din 1980, mai întîi în Israel, apoi în Franţa, unde a absolvit Institutul de Cinematografie din Paris. Filmul său „Trăieşte!” („Va, vis et deviens”) a fost distins în 2006 cu Premiul César pentru cel mai bun scenariu original

– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903)

– 1996: A murit Mircea Ciobanu, poet, prozator şi editor (n. 1940) – 20 ani. NOTĂ: Unele surse (www.poeziile.com/autori/Mircea-Ciobanu/index1 şi http://www.artline.ro/Mircea-Ciobanu-30194-1-n.html) dau ca dată a morţii 22 aprilie 1996

– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930)

– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979) – 5 ani

– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Hanovra: Vizita preşedintelui american, Barack Obama (23 – 25 apr.)

– Londra: Evenimente care marchează 452 de ani de la naşterea şi 400 de ani de la moartea dramaturgului englez, William Shakespeare, în prezenţa Prințului Filip, Duce de Edinbugh

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995. Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness, Vladimir Nabokov sau Maurice Druon

– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616). NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564

– 1616: A murit scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra (n. 1547) – 400 de ani. NOTĂ: Unele surse, printre care şi Enciclopedia Britanică, dau ca dată a morţii 22 aprilie 1616

– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez; la această dată este celebrată în mod tradiţional şi ziua sa de naştere, care nu este cunoscută cu precizie (Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564) – 400 de ani

– 1616: A murit Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539) – 400 ani. NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com/EBchecked/topic/225683/Garcilaso-de-la-Vega dă ca dată a morţii 24 aprilie 1616

– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1746

– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851)

– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770)

– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck; a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947)

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928)

– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953)

– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808)

– 1891: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus (m. 1953) – 125 de ani

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)

– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1955 (m. 1998)

– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887)

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez; autorul cărţii „Regii blestemaţi” şi membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009)

– 1928: S-a născut Shirley Temple (Black), actriţă de film (copilul-vedetă al anilor ’30) şi diplomat american (m. 2014)

– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988) – 80 de ani

– 1935: S-a născut actorul italian Franco Citti (m. 2016)

– 1941: S-a născut Raymond S. Tomlinson, programator american care a inventat sistemul e-mailului şi unul dintre primii pioneri ai reţelei ARPANET; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016) – 75 de ani

– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru pace pe 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865) – 65 de ani

– 1954: S-a născut Michael Moore, regizor de film american, scenarist, producător, actor

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886)

– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879)

– 1960: A murit Toyohiko Kagawa, scriitor şi om politic japonez (n. 1888)

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891)

– 1966: A murit profesorul japonez George Ohsawa, (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (n. 1893) – 50 de ani

– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920). NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name dă ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897) – 35 de ani

– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904)

– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena) – 30 de ani. NOTĂ: Site-ul www.cinemagia.ro dă ca an al naşterii 1906

– 1990: A murit actriţa de film americană Paulette Goddard, parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910)

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921)

– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi) – 20 de ani

– 1998: A murit scriitorul austriac Gregor von Rezzori (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926)

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908)

– 2007: A murit Boris Elţîn, primul preşedinte al Rusiei ales liber (1991) (n. 1931)

– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – activităţi în Comisiile parlamentare

– Ministere

* În perioada 23 – 27 aprilie, se desfăşoară cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Şcolar în Limba Spaniolă, la care participă 14 grupuri de teatru din şapte ţări. Evenimentul va fi inaugurat la Teatrul Odeon de la ora 10:00, în prezenţa ambasadorului Spaniei la Bucureşti, Ramiro Fernandez Bachiller, a subsecretarului de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Liliana Preoteasa, şi a reprezentanţilor Primăriei Capitalei

– Casa Regală

* Sighetu Marmației: Asociaţia Curtea Veche organizează în perioada 23 aprilie – 3 mai, evenimentul caritabil „Cărţile copilăriei pe bicicletă”, la care Principele Nicolae va pedala peste 1.000 de kilometri, alături de campionul naţional la ciclism, Alex Ciocan, punctul final al manifestării fiind Constanţa

– Administraţie

* Are loc conferința internațională „București – Oraș sub microscop”, organizată de Primăria Municipiului București şi Comunitatea Internațională pentru Iluminat Urban (LUCI Association), în perioada 22 – 26 aprilie. În zilele de 23 şi 24 aprilie, evenimentul are loc la Hotel Novotel, sala Paris, de la ora 9:30. Tema conferinței o constituie prezentarea şi dezbaterea „Strategiei Bucureşti 2035”și a celor mai importante programe și proiecte de infrastructură urbană cu componentă de iluminat eficient energetic realizate în oraș, în perioada 2008-2015

– Social

* Timişoara: În zilele de 23 şi 24 aprilie, are loc o nouă ediţie a HR Summit, platformă regională de întâlnire a specialiştilor Human Resourcea şi managerilor – la Hotel Timişoara, Str. Mărăşeşti nr. 1-3

– Economic

* Are loc conferinţa cu tema „Industria auto: motorul economiei româneşti” – ora 9:00, la World Trade Center

– Medicină, Sănătate

* Târgu-Jiu: Houston NPA, sub egida Societăţii Române de Pneumologie-Secţiunea de Tuberculoză, organizează în zilele de 23 şi 24 aprilie, cea de-a VI-a ediţie a simpozionului interdisciplinar „Patologia respiratorie în practica medicală curentă” – la Universitatea „Constantin Brâncuşi”, Complexul Debarcader

– Învăţământ, Cercetare

* Târgu-Jiu: Universitatea „Constantin Brâncuşi” din localitate, în colaborare cu Liga Studenţilor din UCB, organizează, în perioada 23 – 25 aprilie, cea de-a VIII-a ediţie a Sesiunii Intenaţionale de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti „Zilele Cercetării Stiinţifice Studenţeşti din Universitatea Constantin Brâncuşi”

– Cultură

* Uniunea Armenilor din România și Ambasada Republicii Armenia organizează spectacolul „Seară muzicală româno-armeană – De la Ararat la Carpați”, susținut de Grigore Leșe și Artur Șahnazarian (Armenia) – ora 19:00, la Sala Radio

* Primăria Municipiului București organizează, în perioada 23 – 25 aprilie, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, prima ediție a Festivalului Internațional al Luminii Spotlight. Festivalul va fi lansat printr-un concert susținut de Robin and the Backstabbers și Alternosfera de la ora 20:00, pe Str. Franceză din Centrul Istoric al Bucureștiului. Parteneri media: Radio România Cultural, Radio București FM

* De Ziua Internațională a Cărții (23 apr.), de la ora 17:30, în Biblioteca Institului Goethe (Str. Tudor Arghezi nr. 8-10), vor fi prezentate 15 coperți inedite pentru capodopere binecunoscute ale literaturii de limbă germană, realizate de artistul Julien Britnic – FAUSTBOOK

* Austria: Producția independentă “Autoportretul unei fete cuminți”, regizor Ana Lungu, va participa în competiția Crossing Europe din Linz (23 – 28 apr.)

* SUA: Arhitectul şi artistul vizual Iosif Kiraly susţine conferinţa „Fotografia în arta contemporană românească”, în cadrul căreia va prezenta tendinţele, direcţiile şi temele recurente în arta fotografică din România ultimelor decenii – ora 19:00, în Sala Auditorium. Evenimentul este organizat de ICR New York

* SUA: Pictoriţa Victoriţa Duţu va expune la New York, în perioada 23 – 26 aprilie, în cadrul Târgului de Artă “Art Expo – Pier 94”, în districtul Manhatten, organizat de Agenţia de Arta Basak Malone LLC. Picturile pot fi vizionate zilnic la sediul firmei “Unioncont”, în expoziţia permanentă din Bucureşti, Str. Alexandru Moruzzi Voievod nr. 4 A, etaj 4, ap. 16

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (Calendarul Creştin-Ortodox 2015; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2015)

– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2015)

– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza unei hotărâri a Guvernului din 15.IV.2005 (- 10 ani); coincide cu „Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor” instituită de UNESCO în anul 1995

– „Ziua Cărţii”; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995 (- 20 de ani), pentru declararea zilei de 23 aprilie ca Ziua Mondială a Cărţii, “pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”. NOTĂ: Comisia Juridică, de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil, la 16.XII.2013, propunerea Senatului din 19.XI.2013

– „Ziua Feroviarilor” (instituită prin H.G. 815/1994 şi modificată printr-o hotărâre a Guvernului din 15.IV.1999), sărbătorită de Sf. Mare Mucenic Gheorghe. NOTĂ: Este noua denumire, începând din anul 1999, a fostei „Zile a ceferiştilor”, care era marcată la 16 februarie

– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

– 1400: Alexandru cel Bun urcă, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei; domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432); pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol); pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420) – 615 ani

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656) – 275 de ani

– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist, filolog şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934)

– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941)

– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941)

– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942)

– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator, din anul 1866, şi apoi membru de onoare, din 1870, al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta) – 135 de ani

– 1880: A fost înfiinţată Direcţia Princiară a Căilor Ferate din România, prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”; primul conducător al Direcţiei Princiare CFR, înfiinţată prin Decretul 1248/1880 a fost colonelul Ştefan Fălcoianu; Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ca ministru secretar de stat la lucrări publice, au semnat decretul nr. 1848 publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România – 135 de ani

– 1887: Sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I; ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache; hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826; primele lucrări, desfăşurate după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839; din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu; pictura interioară a biserici a fost realizată de Gheorghe Tattarescu

– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935)

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980)

– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976)

– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984, la Roma)

– 1910, 23.IV/6.V – 24.IV/7.V: A avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi A. C. Cuza; a fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe – 105 ani

– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006) – 95 de ani

– 1921: Semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), formează baza Micii Înţelegeri (organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma primului război mondial; este cunoscută şi sub numele de Mica Antantă; îşi încetează activitatea în 1938)

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, prozator, dramaturg, eseist, romancier şi istoric de artă; stabilit, din 1978, în Germania, la München

– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 – 80 de ani

– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine şi operatorul de film

– 1943: S-a născut sculptorul şi scriitorul Bata Marianov, stabilit în Germania

– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013) – 65 de ani

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română; stabilit, din 1980, mai întîi în Israel, apoi în Franţa, unde a absolvit Institutul de Cinematografie din Paris. Filmul său „Trăieşte!” („Va, vis et deviens”) a fost distins în 2006 cu Premiul César pentru cel mai bun scenariu original

– 1962, 23-25: Printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie) se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949 şi care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe; zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate

– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895) – 40 de ani

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903)

– 1996: A murit Mircea Ciobanu, poet, prozator şi editor (n. 1940). NOTĂ: Unele surse (www.poeziile.com/autori/Mircea-Ciobanu/index1 şi http://www.artline.ro/Mircea-Ciobanu-30194-1-n.html) dau ca dată a morţii 22 aprilie 1996

– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930)

– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979)

– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Tbilisi: Vizita preşedintelui belarus, Alexander Lukaşenko, în Georgia (23 şi 24 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995 ( – 20 de ani). Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness, Vladimir Nabokov sau Maurice Druon

– Ziua Independenţei Israelului (Yom Haaţmaut); marchează proclamarea statului independent Israel, la 14.V.1948, când a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei Rezoluţii a Adunării Generale a ONU, din 29.XI.1947; aceasta stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab; data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic. NOTĂ: În anul 2014 a fost marcată la 6 mai

– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616). NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564

– 1616: A murit scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra (n. 1547). NOTĂ: Unele surse, printre care şi Enciclopedia Britanică, dau ca dată a morţii 22 aprilie 1616

– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez; considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză (n. 1564)

– 1616: A murit Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539). NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com/EBchecked/topic/225683/Garcilaso-de-la-Vega dă ca dată a naşterii 24 aprilie 1616

– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1746

– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851) – 240 de ani

– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770) – 165 de ani

– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck; a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947)

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928)

– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953)

– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808)

– 1891: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor, pianist şi dirijor rus (m. 1953)

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)

– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1955 (m. 1998)

– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887) – 100 de ani

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez; autorul cărţii „Regii blestemaţi” şi membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009)

– 1928: S-a născut Shirley Temple (Black), actriţă de film (copilul-vedetă al anilor ’30) şi diplomat american (m. 2014)

– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988)

– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865)

– 1954: S-a născut Michael Moore, regizor de film american, scenarist, producător, actor

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886)

– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879) – 55 de ani

– 1960: A murit Toyohiko Kagawa, scriitor şi om politic japonez (n. 1888) – 55 de ani

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891) – 50 de ani

– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920). NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name dă ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897)

– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904) – 30 de ani

– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena). NOTĂ: Site-ul www.cinemagia.ro dă ca an al naşterii 1906

– 1990: A murit actriţa de film americană Paulette Goddard, parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910) – 25 de ani

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921)

– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea australiană Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi)

– 1998: A murit scriitorul austriac Gregor von Rezzori (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926)

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908) – 10 ani

– 2007: A murit Boris Elţîn, primul preşedinte al Rusiei ales liber (1991) (n. 1931)

– 2011: A murit fostul director general al grupului Sony, Norio Ohga, considerat „părintele CD-urilor” (n. 1930)

Sursa: RADOR