Calendarul zilei – 22 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 septembrie 2024, 05:00 / actualizat: 23 septembrie 2024, 13:52

S-a întâmplat într-o zi de 22 septembrie

* Acum 698 de ani (1326) a fost consemnată cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, dată la care Carol Robert i-a dăruit lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru serviciile sale aduse regatului

* Se împlinesc 525 de ani (1499) de când a luat sfârșit Războiul Suab (sau „Războiul elvețian”, început în luna ianuarie a aceluiași an), conflict militar între „Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg, sprijinită de „Liga Suabă”, prin semnarea tratatului de la Basel, tratat care dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane ce avea să stea la baza Elveției moderne

* În urmă cu 232 de ani (1792) Convenţia Naţională vota (în prima sa reuniune) abolirea monarhiei în Franţa şi proclamarea primei Republici. În aceeaşi sesiune s-a mai adoptat şi decretul privind laicizarea stării civile, primul pas al despărţirii bisericii de stat

* Acum 156 de ani (1868) apărea Legea pentru construirea şi exploatarea unei reţele de căi ferate în România (22.IX/4.X)

* Sunt marcați 155 de ani (1869) de când, la Teatrul Național din München, a avut loc premiera mondială a operei „Aurul Rinului”, prima din tetralogia „Inelul Nibelungilor”, de Richard Wagner. Premiera operei ca parte a întregii tetralogii a avut loc la 13 august 1876 la Festspielhaus în Bayreuth, Germania

* Se împlinesc 120 de ani (1904) de când a avut loc primul raliu românesc, pe ruta Bucureşti-Giurgiu şi retur, organizat de Automobil Clubul Român, la care au participat şase echipaje, printre concurenţi aflându-se prinţul George Valentin Bibescu şi soţia sa, Marhta Bibescu, Leon Leonida, Alexandru Darvari ş.a. Mulți ani această cursă a fost considerată prima competiție automobilistică din România, dar documente de arhivă atestă faptul că ea a fost precedată de cel puțin o altă cursă organizată pe un circuit stradal în București, unde la acea dată circulau aproximativ 70 de automobile. La cursă s-au înscris nouă echipaje, dar au luat startul numai șase: George-Valentin Bibescu / Marta Bibescu – Mercedes, Alexandru Prager – Oldsmobile, Leon Leonida – Mercedes, C. Vidal – Gobron, N. Niculescu Iarca – Cudell, Alexandru Darvari – Fiat. Primii sosiți la Giurgiu au fost Bibescu și Leonida, care au parcurs traseul de 63 de km în 58 de minute, urmați de Vidal (113 minute), Niculescu Iarca (120’), Darvari și Prager (152’). După o pauză de trei ore s-a dat startul pe traseul de retur, doar patru echipaje terminând cursa. Câștigătorul cursei, George Valentin Bibescu, a realizat o medie orară de 66 km/h parcurgând traseul în 108 minute, urmat de Leon Leonida, cu media de 63 km/h (120 de minute)

* Cu 96 de ani în urmă (1928) România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris, încheiată la 21.VI.1926

* Acum 66 de ani (1958) avea loc premiera românească a tragediei lirice „Oedipe” de George Enescu (pe libretul lui Edmond Fleg), la Opera Română din Bucureşti; dirijor – Constantin Silvestri. Premiera absolută a operei a avut loc la 13.III.1936, la Opera Mare din Paris

* În urmă cu 44 de ani (1980) începea războiul dintre Iran și Irak (cunoscut și sub denumirea de Primul Război din Golful Persic). Războiul a durat până în august 1988, fiind cel mai lung război convențional al secolului al XX-lea. Războiul s-a încheiat cu acceptarea de ambele părți a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU nr. 598. A durat câteva săptămâni ca Iranul să părăsească tot teritoriul ocupat pentru a respecta granițele de dinainte de război, stabilite în 1975 prin Acordul de la Alger. Ultimul schimb de prizonieri de război a avut loc în anul 2003

* Cu doar 2 ani în urmă (2022) ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a predat mandatul de Președinție a Comunității Democrațiilor, deținută de România timp de trei ani (15.IX.2019 – 2022), către ministrul afacerilor externe al Canadei, Mélanie Joly, în cadrul unei ceremonii desfășurate la New York, în marja săptămânii la nivel înalt a Adunării Generale a ONU

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Echinocţiul de toamnă – ora 15:44 (ora României). NOTĂ: Echinocţiul desemnează cele două momente ale anului când ziua este egală cu noaptea; astfel, există un echinocţiu de primăvară şi unul de toamnă (în 2024 echinocţiul de primăvară a fost la 20 martie)

– 1768: A murit (în exil, la Roma) cărturarul iluminist Ioan Inocenţiu Micu (Klein); în calitate de episcop greco-catolic (1729-1751), a pornit lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică; nesfârşitele sale demersuri personale, petiţii, memorii, inclusiv un amplu „Supplex Libellus”, la Guvern, la Dietă şi la Curte, l-au făcut, în cele din urmă, indezirabil; chemat la Viena, în 1744, şi pus sub acuzare, a luat drumul Romei, de unde nu i s-a mai permis să se întoarcă în ţară; programul său politic a indicat şi sarcinile Şcolii Ardelene (n. 1692, după alte surse, în 1700). NOTĂ: La 2.VIII.1997 a fost adusă la Blaj (de la Roma) racla cu osemintele episcopului şi depusă în Catedrala Unită „Sf. Trei Ierarhi”; reînhumarea a avut loc la 19.X.1997, în aceeaşi biserică, ctitorie a sa

– 1831: S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti de geologie, „Calcariul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1866 (m. 1892)

– 1866: S-a născut Iuliu Cezar Săvescu, poet simbolist, prozator şi traducător, precursor al poemului în proză (m. 1903). NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă ca dată a naşterii 28.IX.1866

– 1873, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Dimitrie Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru titular al Academiei Române din 1934 (m. 1954)

– 1888: S-a născut pictorul Dumitru Ghiaţă (m. 1972)

– 1895, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Octav Mayer; contribuţii în domeniul geometriei (principalul creator al geometriei diferenţiale centroafine); primul doctor în matematică pură din România (1920); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1966)

– 1904: S-a născut Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, eseist și traducător (din poeţii latini, din literaturile franceză, engleză şi germană) (m. 1973) – 120 de ani

– 1913: S-a născut pianista Maria Fotino (m. 1996)

– 1914: S-a născut prozatoarea Alice Botez (m. 1985) – 110 ani

– 1919: A murit medicul Alexandru A. Suţu (Sutzu, Soutzo), primul mare psihiatru român, părintele fondator al psihiatriei moderne din România; precursor în organizarea învăţământului psihiatric românesc (primul profesor universitar de psihiatrie, 1897), primul autor de lucrări ştiintifice de specialitate, primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (n. 1837) – 105 ani

– 1920: S-a născut George Zarnea, medic şi biolog; în comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2012)

– 1926: S-a născut actorul Benedict Dabija (m. 1962)

– 1929: S-a născut Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985 (m. 2013) – 95 de ani

– 1934: A murit inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Balş; a colaborat cu Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1928-1931) (n. 1868) – 90 de ani

– 1935: A murit (la Cannes) Constantin Dumbravă, medic şi explorator polar; a participat, în perioada 1927-1928, la expediţia întreprinsă pe coasta estică a Groenlandei de vasul „Gertrude Reik”; între anii 1930 şi 1931 a traversat insula de la Vest la Est; a realizat şi un interesant documentar filmat al expediţiilor sale în Groenlanda (n. 1898)

– 1937: S-a născut matematicianul Nicolae Popescu; creatorul şcolii româneşti de algebră modernă şi teoria numerelor; contribuţii în Topologie algebrică, Teoria categoriilor, cu aplicaţii la inele şi module, Teoria inelelor, Corp şi Polinoame, Teoria valuării, Teoria algebrică a numerelor; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2010)

– 1938: S-a născut Augustin Buzura, medic psihiatru (nu a profesat însă medicina), prozator, publicist şi eseist, autorul unor scenarii cinematografice; considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri din literatura română postbelică; membru titular al Academiei Române din 1992; preşedinte fondator al revistei „Cultura”, fost preşedinte al Fundaţiei Culturale Române (1990-2003) şi preşedinte al Institutului Cultural Român (2003-2004) (m. 2017)

– 1939: S-a născut economistul Bogdan Baltazar, unul dinte bancherii influenţi din România (preşedinte al Băncii Române pentru Dezvoltare între anii 1998 şi 2004); potrivit unui comunicat al MAE, a fost o personalitate publică marcantă, care a influenţat poziţionarea României în contextul economic mondial şi care a pus bazele şi a consolidat relaţia cu instituţii financiare mondiale (m. 2012) – 85 de ani

– 1943: S-a născut compozitorul, profesorul şi dirijorul Dinu Giurgiu (m. 1999)

– 1943: S-a născut Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi fizician; a fost autorul, singur sau împreună cu alţii, al unor realizări remarcabile: punerea în funcţiune a primului laser cu mediu activ solid din România (1968), realizarea primelor holograme profesionale din ţară (1970), a sistemelor de prelucrare digitală a imaginilor date de instrumente optice (1982-1987); membru titular al Academiei Române din 2009, vicepreşedinte (2010-2014) și președinte (2014-2017) al acestui for (m. 2017)

– 1944: S-a născut scrimera Ana Pascu; a cucerit șapte medalii la Campionatul Mondial și a participat la Jocurile Olimpice de cinci ori, câștigând două medalii de bronz în 1968 și în 1972, la Mexico, respectiv la München; a condus Federația Română de Scrimă din 1982 până în 2013, fiind apoi președinte de onoare; din 2004 a fost vice-președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român și vicepreședinte al Federației Internaționale de Scrimă (m. 2022) – 80 de ani

– 1944: Cade pe front scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (n. 1920) – 80 de ani

– 1948: S-a născut poeta şi traducătoarea Chira (Chirata sau Kira) Iorgoveanu, preocupată constant de poezia aromână (populară şi cultă)

– 1966: S-a născut Marina Constantinescu, jurnalistă, realizatoare de emisiuni de televiziune și critic de teatru și film

– 2003: A murit Modest Iftinchi, violonist şi profesor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– New York: Săptămâna la nivel înalt a Adunării Generale a ONU (22 – 30 sep.)

– New York: „Summitul viitorului” în marja Adunării Generale a ONU (22 – 23 sep.)

– New York: Prim-ministrul Indiei Narendra Modi participă la o reuniune a Comunităţii Indo-Americane a SUA (IACU)

– Potsdam: Alegeri regionale în Brandenburg

– Elveția: Vot asupra unei inițiative populare care vizează întărirea protecției biodiversității

– Liverpool, Regatul Unit: Congresul Partidului Laburist (22 – 25 sep.)

– Basel, Elveția: Fundația Beyeler îi consacră pictorului Henri Matisse o expoziție vastă, intitulată „Matisse – Invitație la călătorie”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Râurilor”, sărbătorită în cea de-a patra duminică din luna septembrie, este o sărbătoare a căilor navigabile ale lumii; în 2005, Organizația Națiunilor Unite a lansat „Deceniul Apă pentru Viață” pentru a contribui la creșterea gradului de conștientizare a necesității unei mai bune îngrijiri a resurselor de apă; ulterior, crearea „Zilei mondiale a râurilor” a fost ca răspuns la o propunere inițiată de avocatul râurilor Mark Angelo. NOTĂ: La 14 martie este marcată „Ziua internaţională de acțiune pentru râuri” sau „Ziua internațională de acțiune împotriva marilor baraje și de protejare a râurilor” („The International Day of Action Against Dams and For Rivers, Water and Life”) ce a fost proclamată de participanții la prima reuniune internațională a persoanelor afectate de baraje, în martie 1997, în Curitiba, Brazilia. Marcarea acestei zile își propune să atragă atenția asupra efectelor distructive pe care marile proiecte le au asupra calității apei, să contribuie la recuperarea sănătății bazinelor hidrografice și la dezvoltarea unei strategii privind gestionarea durabilă și echitabilă a râurilor

– „Ziua Mondială fără Maşini”/”Ziua fără Maşini” (inițial „Ziua europeană fără maşini”), este marcată cu scopul de a încuraja mersul pe jos, deplasarea cu bicicleta, trotineta, ori, în ultimă instanţă, cu transportul în comun, în defavoarea circulaţiei cu automobilul personal sau de serviciu; pe termen lung, se doreşte crearea comunităţilor în care utilitățile folosite curent să se afle în apropierea domiciliilor, la distanţe ce pot fi uşor parcurse în plimbare. Sunt urmărite obiectivele Pactului verde european: un continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 şi accesibilitatea transportului cu emisii zero. La 4.II.2000, Margot Walström, comisar european pentru mediu, lansa, la Bruxelles, iniţiativa europeană „În oraş fără automobilul meu”; la 22 septembrie acelaşi an aproape 800 de oraşe europene, mari şi mici, au închis, pentru o zi, străzile centrale pentru traficul auto; inițiativa s-a extins apoi de la nivel european la nivel mondial. NOTĂ: Între 16 şi 22 septembrie este marcată, din 2002, „Săptămâna europeană a mobilităţii”, iniţiativă a Comisiei Europene, prin care se încearcă găsirea de soluţii inovatoare la problemele actuale de mobilitate urbană și promovarea dezvoltării unui transport urban durabil. Tema din 2024 este „Să folosim spațiul public împreună”

– „Ziua Internaţională de Informare cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică”; este marcată din 2011 cu scopul creşterii gradului de conştientizare privind această formă rară de cancer al sângelui; data simbolizează modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, cauza declanşării LMC

– Ziua independenţei Republicii Bulgaria; în anul 1908, cu sprijinul guvernului lui Alexandăr Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declara, printr-un manifest special, independenţa Bulgariei şi se proclama ţar al bulgarilor (se sărbătoreşte începând din anul 1998)

– Ziua naţională a Republicii Mali; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1791: S-a născut Michael Faraday, fizician şi chimist englez; unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului (m. 1867)

– 1885: S-a născut Erich von Stroheim, regizor, scenarist, producător şi actor american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (m. 1957)

– 1910: S-a născut György Faludy, poet şi traducător maghiar, stabilit în Canada din 1967 (m. 2006)

– 1914: A murit scriitorul francez Henri Alain-Fournier, autor al unui singur roman, „Le Grand Meaulnes”, roman poetic de factură simbolistă (n. 1886) – 110 ani

– 1918: S-a născut Henryk Szeryng, violonist mexican de origine poloneză (m. 1988)

– 1921: A murit Ivan Vazov, poet, dramaturg şi publicist bulgar (n. 1850)

– 1924: S-a născut scriitoarea britanică Rosamunde Pilcher (pseudonim Jane Fraser); considerată „regina nuvelelor romantice” (m. 2019) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Eric Broadley, antreprenor și inginer britanic, unul dintre cei mai mari designeri și producători de mașini de curse din lume; fondatorul companiei „Lola Cars International” (m. 2017)

– 1931: S-a născut dirijorul italian Nello Santi; a fost o autoritate în lumea muzicală, în ceea ce priveşte interpretarea operei italiene, dirijând în special creaţii semnate de Giuseppe Verdi şi Giacomo Puccini (m. 2020)

– 1939: S-a născut alpinista japoneză Junko Tabei, prima femeie care a urcat pe Everest (1975) şi care mai târziu a cucerit alte şapte vârfuri importante; a înfiinţat primul club feminin de alpinism din Japonia (m. 2016) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Anna Karina, actriţă, cântăreață, regizoare şi scenaristă daneză cu cetăţenie franceză; cunoscută ca fiind „muza” regizorului francez Jean-Luc Godard, unul din pionierii curentului Noul val francez (m. 2019)

– 1941: S-a născut soprana bulgară Anna Tomowa-Sintow

– 1951: S-a născut David Coverdale, interpret englez de muzică rock; a făcut parte din două trupe foarte cunoscute de hard – rock, Deep Purple şi Whitesnake

– 1958: S-a născut Joan Jett, cântăreaţă rock, chitaristă, compozitoare, producătoare şi actriţă americană; foarte cunoscută mai ales pentru interpretarea melodiei „I Love Rock N’ Roll”, pe care o cânta alături de trupa ei „The Blackhearts”

– 1958: S-a născut tenorul italian Andrea Bocelli

– 1959: S-a născut Saul Perlmutter, astrofizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2011 (pentru descoperirea, împreună cu Adam G. Riess şi Brian P. Schmidt, a expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate) – 65 de ani

– 1960: S-a născut Isaac (sau Itzhak) Herzog avocat și politician israelian, președinte al Israelului (din iul. 2021); fost șef al Agenției Evreiești pentru Israel, fost lider al Partidului Laburist; membru al Knesset (2003 – 2018); a ocupat mai multe funcții ministeriale între 2005 și 2011

– 1976: S-a născut fotbalistul brazilian Ronaldo (Ronaldo Luis Nazário de Lima), „Il Fenomeno”, considerat unul dintre cei mai mari atacanți ai tuturor timpurilor (s-a retras din activitate în 2011). NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a nașterii 18.IX.1976

– 1987: A murit pianistul englez Louis Kentner (n. 1905)

– 1989: A murit Irving Berlin (nume real: Israel Baline), compozitor american de origine rusă (n. 1888) – 35 de ani

– 1994: A murit Alexandru Bardieru, preot, prozator, folclorist şi publicist din Republica Moldova (n. 1913) – 30 de ani

– 1996: A murit Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă americană de film (n. 1914)

– 2001: A murit Isaac Stern, violonist american de origine ucraineană (n. 1920)

– 2006: A murit actorul american Edward Albert (n. 1951)

– 2007: A murit mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei”; pe adevăratul nume Marcel Mangel, a fost un supravieţuitor al Holocaustului; a fondat, în 1958, o şcoală de mimi la Paris (n. 1923)

– 2010: A murit cântăreţul și actorul american Eddie Fisher (nume complet: Edwin Jack Fisher); unul dintre cei mai populari artiști din prima jumătate a anilor ’50 ai secolului trecut (n. 1928)

– 2012: A murit Marcel Hanoun, cineast (teoretician al cinematografiei experimentale), fotograf şi scriitor francez de origine tunisiană (n. 1929, la Tunis)

– 2013: A murit Álvaro Mutis Jaramillo, poet, romancier şi eseist columbian (n. 1923)

– 2013: A murit neurologul american de origine canadiană David H. Hubel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1981 (n. 1926)

– 2013: A murit Luciano Vincenzoni, scenarist italian (n. 1926)

– 2023: A murit Giorgio Napolitano, om politic italian, președinte al Italiei în perioada 2006-2015; lider istoric al Partidului Comunist şi promotor al construcţiei europene (n. 1925) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 25 septembrie 2023, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 22 septembrie

* Acum 697 de ani (1326) a fost consemnată cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, dată la care Carol Robert i-a dăruit lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru serviciile sale aduse regatului

* Cu 524 de ani în urmă (1499) a luat sfârșit Războiul Suab (sau „Războiul elvețian”, început în luna ianuarie a aceluiași an), conflict militar între „Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg, sprijinită de „Liga Suabă”, prin semnarea tratatului de la Basel, tratat care dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane ce avea să stea la baza Elveției moderne

* În urmă cu 231 de ani (1792) Convenţia Naţională vota (în prima sa reuniune) abolirea monarhiei în Franţa şi proclamarea primei Republici. În aceeaşi sesiune s-a mai adoptat şi decretul privind laicizarea stării civile, primul pas al despărţirii bisericii de stat

* Se împlinesc 155 de ani (1868) de când apărea Legea pentru construirea şi exploatarea unei reţele de căi ferate în România (22.IX/4.X)

* Acum 154 de ani (1869), la Teatrul Național din München, a avut loc premiera mondială a operei „Aurul Rinului”, prima din tetralogia „Inelul Nibelungilor”, de Richard Wagner. Premiera operei ca parte a întregii tetralogii a avut loc la 13 august 1876 la Festspielhaus în Bayreuth, Germania

* Cu 119 ani în urmă (1904) a avut loc primul raliu românesc, pe ruta Bucureşti-Giurgiu şi retur, organizat de Automobil Clubul Român, la care au participat şase echipaje, printre concurenţi aflându-se prinţul George Valentin Bibescu şi soţia sa, Marhta Bibescu, Leon Leonida, Alexandru Darvari ş.a. Mulți ani această cursă a fost considerată prima competiție automobilistică din România, dar documente de arhivă atestă faptul că ea a fost precedată de cel puțin o altă cursă organizată pe un circuit stradal în București, unde la acea dată circulau aproximativ 70 de automobile. La cursă s-au înscris nouă echipaje, dar au luat startul numai șase: George-Valentin Bibescu / Marta Bibescu – Mercedes, Alexandru Prager – Oldsmobile, Leon Leonida – Mercedes, C. Vidal – Gobron, N. Niculescu Iarca – Cudell, Alexandru Darvari – Fiat. Primii sosiți la Giurgiu au fost Bibescu și Leonida, care au parcurs traseul de 63 de km în 58 de minute, urmați de Vidal (113 minute), Niculescu Iarca (120’), Darvari și Prager (152’). După o pauză de trei ore s-a dat startul pe traseul de retur, doar patru echipaje terminând cursa. Câștigătorul cursei, George Valentin Bibescu, a realizat o medie orară de 66 km/h parcurgând traseul în 108 minute, urmat de Leon Leonida, cu media de 63 km/h (120 de minute)

* Sunt marcați 95 de ani (1928) de când România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris, încheiată la 21.VI.1926

* Se împlinesc 65 de ani (1958) de la premiera românească a tragediei lirice „Oedipe” de George Enescu (pe libretul lui Edmond Fleg), la Opera Română din Bucureşti; dirijor – Constantin Silvestri. Premiera absolută a operei a avut loc la 13.III.1936, la Opera Mare din Paris

* În urmă cu 43 de ani (1980) începea războiul dintre Iran și Irak (cunoscut și sub denumirea de Primul Război din Golful Persic). Războiul a durat până în august 1988, fiind cel mai lung război convențional al secolului al XX-lea. Războiul s-a încheiat cu acceptarea de ambele părți a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU nr. 598. A durat câteva săptămâni ca Iranul să părăsească tot teritoriul ocupat pentru a respecta granițele de dinainte de război, stabilite în 1975 prin Acordul de la Alger. Ultimul schimb de prizonieri de război a avut loc în anul 2003

* Se împlinește 1 an (2022) de când ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a predat mandatul de Președinție a Comunității Democrațiilor, deținută de România timp de trei ani (15.IX.2019 – 2022), către ministrul afacerilor externe al Canadei, Mélanie Joly, în cadrul unei ceremonii desfășurate la New York, în marja săptămânii la nivel înalt a Adunării Generale a ONU

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– 1768: A murit (în exil, la Roma) cărturarul iluminist Ioan Inocenţiu Micu (Klein); în calitate de episcop greco-catolic (1729-1751), a pornit lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică; nesfârşitele sale demersuri personale, petiţii, memorii, inclusiv un amplu „Supplex Libellus”, la Guvern, la Dietă şi la Curte, l-au făcut, în cele din urmă, indezirabil; chemat la Viena, în 1744, şi pus sub acuzare, a luat drumul Romei, de unde nu i s-a mai permis să se întoarcă în ţară; programul său politic a indicat şi sarcinile Şcolii Ardelene (n. 1692, după alte surse, în 1700) – 255 de ani. NOTĂ: La 2.VIII.1997 a fost adusă la Blaj (de la Roma) racla cu osemintele episcopului şi depusă în Catedrala Unită „Sf. Trei Ierarhi”; reînhumarea a avut loc la 19.X.1997, în aceeaşi biserică, ctitorie a sa

– 1831: S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti de geologie, „Calcariul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1866 (m. 1892)

– 1866: S-a născut Iuliu Cezar Săvescu, poet simbolist, prozator şi traducător, precursor al poemului în proză (m. 1903). NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă ca dată a naşterii 28.IX.1866

– 1873, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Dimitrie Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru titular al Academiei Române din 1934 (m. 1954) – 150 de ani

– 1888: S-a născut pictorul Dumitru Ghiaţă (m. 1972) – 135 de ani

– 1895, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Octav Mayer; contribuţii în domeniul geometriei (principalul creator al geometriei diferenţiale centroafine); primul doctor în matematică pură din România (1920); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1966)

– 1904: S-a născut Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, eseist și traducător (din poeţii latini, din literaturile franceză, engleză şi germană) (m. 1973)

– 1913: S-a născut pianista Maria Fotino (m. 1996) – 110 ani

– 1914: S-a născut prozatoarea Alice Botez (m. 1985)

– 1919: A murit medicul Alexandru A. Suţu (Sutzu, Soutzo), primul mare psihiatru român, părintele fondator al psihiatriei moderne din România; precursor în organizarea învăţământului psihiatric românesc (primul profesor universitar de psihiatrie, 1897), primul autor de lucrări ştiintifice de specialitate, primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (n. 1837)

– 1920: S-a născut George Zarnea, medic şi biolog; în comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2012)

– 1926: S-a născut actorul Benedict Dabija (m. 1962)

– 1929: S-a născut Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985 (m. 2013)

– 1934: A murit inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Balş; a colaborat cu Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1928-1931) (n. 1868)

– 1935: A murit (la Cannes) Constantin Dumbravă, medic şi explorator polar; a participat, în perioada 1927-1928, la expediţia întreprinsă pe coasta estică a Groenlandei de vasul „Gertrude Reik”; între anii 1930 şi 1931 a traversat insula de la Vest la Est; a realizat şi un interesant documentar filmat al expediţiilor sale în Groenlanda (n. 1898)

– 1937: S-a născut matematicianul Nicolae Popescu; creatorul şcolii româneşti de algebră modernă şi teoria numerelor; contribuţii în Topologie algebrică, Teoria categoriilor, cu aplicaţii la inele şi module, Teoria inelelor, Corp şi Polinoame, Teoria valuării, Teoria algebrică a numerelor; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2010)

– 1938: S-a născut Augustin Buzura, medic psihiatru (nu a profesat însă medicina), prozator, publicist şi eseist, autorul unor scenarii cinematografice; considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri din literatura română postbelică; membru titular al Academiei Române din 1992; preşedinte fondator al revistei „Cultura”, fost preşedinte al Fundaţiei Culturale Române (1990-2003) şi preşedinte al Institutului Cultural Român (2003-2004) (m. 2017) – 85 de ani

– 1939: S-a născut economistul Bogdan Baltazar, unul dinte bancherii influenţi din România (preşedinte al Băncii Române pentru Dezvoltare între anii 1998 şi 2004); potrivit unui comunicat al MAE, a fost o personalitate publică marcantă, care a influenţat poziţionarea României în contextul economic mondial şi care a pus bazele şi a consolidat relaţia cu instituţii financiare mondiale (m. 2012)

– 1943: S-a născut compozitorul, profesorul şi dirijorul Dinu Giurgiu (m. 1999) – 80 de ani

– 1943: S-a născut Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi fizician; a fost autorul, singur sau împreună cu alţii, al unor realizări remarcabile: punerea în funcţiune a primului laser cu mediu activ solid din România (1968), realizarea primelor holograme profesionale din ţară (1970), a sistemelor de prelucrare digitală a imaginilor date de instrumente optice (1982-1987); membru titular al Academiei Române din 2009, vicepreşedinte (2010-2014) și președinte (2014-2017) al acestui for (m. 2017) – 80 de ani

– 1944: S-a născut scrimera Ana Pascu; a cucerit șapte medalii la Campionatul Mondial și a participat la Jocurile Olimpice de cinci ori, câștigând două medalii de bronz în 1968 și în 1972, la Mexico, respectiv la München; a condus Federația Română de Scrimă din 1982 până în 2013 (m. 2022)

– 1944: Cade pe front scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (n. 1920)

– 1948: S-a născut poeta şi traducătoarea Chira (Chirata sau Kira) Iorgoveanu, preocupată constant de poezia aromână (populară şi cultă) – 75 de ani

– 1966: S-a născut Marina Constantinescu, jurnalistă, realizatoare de emisiuni de televiziune și critic de teatru și film

– 2003: A murit Modest Iftinchi, violonist şi profesor (n. 1930) – 20 de ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Marsilia, Franţa: Vizita Papei Francisc cu ocazia unei întâlniri a episcopilor din Mediterana (22 – 23 sep.)

-Berlin: Cancelarul german Olaf Scholz se adresează Adunării Generale a Națiunilor Unite

– Bangkok, Thailanda: Intrarea în vigoare a noilor reguli pentru controlul refugiaților

– Germania: S&P Global Ratings își actualizează ratingul

– Madrid: Date despre PIB-ul din al doilea trimestru (a doua estimare)

– Bruxelles: Zona euro – indicele PMI compozit flash pentru septembrie (S&P Global)

– Las Vegas: Festivalul de muzică iHeartRadio (22 – 23 sep.)

– San Sebastian, Spania: Filmul de animaţie ”The Boy and the Heron”, în regia celebrului cineast japonez Hayao Miyazaki, va fi prezentat în premieră europeană, în deschiderea Festivalului de Film de la San Sebastian (22 – 30 sep.)

– Suzuka, Japonia: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Japoniei (22 – 24 sep.)

– Greater Noida, India: MotoGP – Marele Premiu al Indiei (22 – 24 sep.)

– Chicago: LIV Golf – Turneul de la Chicago (22 – 24 sep.)

– Vancouver, Canada: Tenis – Laver Cup (22 – 24 sep.)

– Saint-Étienne, Franța: Rugby – Cupa Mondială, prima etapă: Grupa D Argentina – Samoa

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Informare cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică”; este marcată din 2011 cu scopul creşterii gradului de conştientizare privind această formă rară de cancer al sângelui; data simbolizează modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, cauza declanşării LMC

– „Ziua Mondială fără Maşini”/”Ziua fără maşini” (inițial „Ziua europeană fără maşini”), este marcată cu scopul de a încuraja mersul pe jos, deplasarea cu bicicleta, trotineta, ori, în ultimă instanţă, cu transportul în comun, în defavoarea circulaţiei cu automobilul personal sau de serviciu; pe termen lung, se doreşte crearea comunităţilor în care utilitățile folosite curent să se afle în apropierea domiciliilor, la distanţe ce pot fi uşor parcurse în plimbare. Sunt urmărite obiectivele Pactului verde european: un continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 şi accesibilitatea transportului cu emisii zero. La 4.II.2000, Margot Walström, comisar european pentru mediu, lansa, la Bruxelles, iniţiativa europeană „În oraş fără automobilul meu”; la 22 septembrie acelaşi an aproape 800 de oraşe europene, mari şi mici, au închis, pentru o zi, străzile centrale pentru traficul auto; inițiativa s-a extins apoi de la nivel european la nivel mondial. NOTĂ: Între 16 şi 22 septembrie este marcată, din 2002, „Săptămâna europeană a mobilităţii”, iniţiativă a Comisiei Europene, prin care se încearcă găsirea de soluţii inovatoare la problemele actuale de mobilitate urbană și promovarea dezvoltării unui transport urban durabil. Tema din 2023 este „Salvați energie”

– Ziua independenţei Republicii Bulgaria; în anul 1908 (- 115 ani), cu sprijinul guvernului lui Alexandăr Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declară, printr-un manifest special, independenţa Bulgariei şi se proclamă ţar al bulgarilor (se sărbătoreşte începând din anul 1998 – 20 de ani)

– Ziua naţională a Republicii Mali; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1791: S-a născut Michael Faraday, fizician şi chimist englez; unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului (m. 1867)

– 1885: S-a născut Erich von Stroheim, regizor, scenarist, producător şi actor american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (m. 1957)

– 1910: S-a născut György Faludy, poet şi traducător maghiar, stabilit în Canada din 1967 (m. 2006)

– 1914: A murit scriitorul francez Henri Alain-Fournier, autor al unui singur roman, „Le Grand Meaulnes”, roman poetic de factură simbolistă (n. 1886)

– 1918: S-a născut Henryk Szeryng, violonist mexican de origine poloneză (m. 1988) – 105 ani

– 1921: A murit Ivan Vazov, poet, dramaturg şi publicist bulgar (n. 1850)

– 1928: S-a născut Eric Broadley, antreprenor și inginer britanic, unul dintre cei mai mari designeri și producători de mașini de curse din lume; fondatorul companiei „Lola Cars International” (m. 2017) – 95 de ani

– 1931: S-a născut dirijorul italian Nello Santi; a fost o autoritate în lumea muzicală, în ceea ce priveşte interpretarea operei italiene, dirijând în special creaţii semnate de Giuseppe Verdi şi Giacomo Puccini (m. 2020)

– 1939: S-a născut alpinista japoneză Junko Tabei, prima femeie care a urcat pe Everest (1975) şi care mai târziu a cucerit alte şapte vârfuri importante; a înfiinţat primul club feminin de alpinism din Japonia (m. 2016)

– 1940: S-a născut Anna Karina, actriţă, cântăreață, regizoare şi scenaristă daneză cu cetăţenie franceză; cunoscută ca fiind „muza” regizorului francez Jean-Luc Godard, unul din pionierii curentului Noul val francez (m. 2019)

– 1941: S-a născut soprana bulgară Anna Tomowa-Sintow

– 1951: S-a născut David Coverdale, interpret englez de muzică rock; a făcut parte din două trupe foarte cunoscute de hard – rock, Deep Purple şi Whitesnake

– 1958: S-a născut Joan Jett, cântăreaţă rock, chitaristă, compozitoare, producătoare şi actriţă americană; foarte cunoscută mai ales pentru interpretarea melodiei „I Love Rock N’ Roll”, pe care o cânta alături de trupa ei „The Blackhearts” – 65 de ani

– 1958: S-a născut tenorul italian Andrea Bocelli – 65 de ani

– 1959: S-a născut Saul Perlmutter, astrofizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2011 (pentru descoperirea, împreună cu Adam G. Riess şi Brian P. Schmidt, a expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate)

– 1960: S-a născut Isaac (sau Itzhak) Herzog avocat și politician israelian, președinte al Israelului (din iul. 2021); fost șef al Agenției Evreiești pentru Israel, fost lider al Partidului Laburist; membru al Knesset (2003 – 2018); a ocupat mai multe funcții ministeriale între 2005 și 2011

– 1976: S-a născut fotbalistul brazilian Ronaldo (Ronaldo Luis Nazário de Lima), „Il Fenomeno”, considerat unul dintre cei mai mari atacanți ai tuturor timpurilor (s-a retras din activitate în 2011). NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a nașterii 18.IX.1976

– 1987: A murit pianistul englez Louis Kentner (n. 1905)

– 1989: A murit Irving Berlin (nume real: Israel Baline), compozitor american de origine rusă (n. 1888)

– 1994: A murit Alexandru Bardieru, preot, prozator, folclorist şi publicist din Republica Moldova (n. 1913)

– 1996: A murit Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă americană de film (n. 1914)

– 2001: A murit Isaac Stern, violonist american de origine ucraineană (n. 1920)

– 2006: A murit actorul american Edward Albert (n. 1951)

– 2007: A murit mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei”; pe adevăratul nume Marcel Mangel, a fost un supravieţuitor al Holocaustului; a fondat, în 1958, o şcoală de mimi la Paris (n. 1923)

– 2010: A murit cântăreţul și actorul american Eddie Fisher (nume complet: Edwin Jack Fisher); unul dintre cei mai populari artiști din prima jumătate a anilor ’50 ai secolului trecut (n. 1928)

– 2012: A murit Marcel Hanoun, cineast (teoretician al cinematografiei experimentale), fotograf şi scriitor francez de origine tunisiană (n. 1929, la Tunis)

– 2013: A murit Álvaro Mutis Jaramillo, poet, romancier şi eseist columbian (n. 1923) – 10 ani

– 2013: A murit neurologul american de origine canadiană David H. Hubel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1981 (n. 1926) – 10 ani

– 2013: A murit Luciano Vincenzoni, scenarist italian (n. 1926) – 10 ani

Calendarul zilei – 22 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 septembrie 2022, 05:00 / actualizat: 22 septembrie 2022, 12:42

S-a întâmplat într-o zi de 22 septembrie

* Acum 696 de ani (1326) a fost consemnată cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, dată la care Carol Robert i-a dăruit lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru serviciile sale aduse regatului

* Cu 523 de ani în urmă (1499) a luat sfârșit Războiul Suab (sau „Războiul elvețian”, început în luna ianuarie a aceluiași an), conflict militar între „Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg, sprijinită de „Liga Suabă”, prin semnarea tratatului de la Basel, tratat care dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane ce avea să stea la baza Elveției moderne

* Se împlinesc 230 de ani (1792) de când Convenţia Naţională vota (în prima sa reuniune) abolirea monarhiei în Franţa şi proclamarea primei Republici. În aceeaşi sesiune s-a mai adoptat şi decretul privind laicizarea stării civile, primul pas al despărţirii bisericii de stat

* Acum 154 de ani (1868) apărea Legea pentru construirea şi exploatarea unei reţele de căi ferate în România (22.IX/4.X)

* Acum 153 de ani (1869), la Teatrul Național din München, a avut loc premiera mondială a operei „Aurul Rinului”, prima din tetralogia „Inelul Nibelungilor”, de Richard Wagner. Premiera operei ca parte a întregii tetralogii a avut loc la 13 august 1876 la Festspielhaus în Bayreuth, Germania

* Cu 118 ani în urmă (1904) a avut loc primul raliu românesc, pe ruta Bucureşti-Giurgiu şi retur, organizat de Automobil Clubul Român, la care au participat şase echipaje, printre concurenţi aflându-se prinţul George Valentin Bibescu şi soţia sa, Marhta Bibescu, Leon Leonida, Alexandru Darvari ş.a. Mulți ani această cursă a fost considerată prima competiție automobilistică din România, dar documente de arhivă atestă faptul că ea a fost precedată de cel puțin o altă cursă organizată pe un circuit stradal în București, unde la acea dată circulau aproximativ 70 de automobile. La cursă s-au înscris nouă echipaje, dar au luat startul numai șase: George-Valentin Bibescu / Marta Bibescu – Mercedes, Alexandru Prager – Oldsmobile, Leon Leonida – Mercedes, C. Vidal – Gobron, N. Niculescu Iarca – Cudell, Alexandru Darvari – Fiat. Primii sosiți la Giurgiu au fost Bibescu și Leonida, care au parcurs traseul de 63 de km în 58 de minute, urmați de Vidal (113 minute), Niculescu Iarca (120’), Darvari și Prager (152’). După o pauză de trei ore s-a dat startul pe traseul de retur, doar patru echipaje terminând cursa. Câștigătorul cursei, George Valentin Bibescu, a realizat o medie orară de 66 km/h parcurgând traseul în 108 minute, urmat de Leon Leonida, cu media de 63 km/h (120 de minute)

* Acum 94 de ani (1928) România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris, încheiată la 21.VI.1926

* Cu 64 de ani în urmă (1958) avea loc premiera românească a tragediei lirice „Oedipe” de George Enescu (pe libretul lui Edmond Fleg), la Opera Română din Bucureşti; dirijor – Constantin Silvestri. Premiera absolută a operei a avut loc la 13.III.1936, la Opera Mare din Paris

* În urmă cu 42 de ani (1980) începea războiul dintre Iran și Irak (cunoscut și sub denumirea de Primul Război din Golful Persic). Războiul a durat până în august 1988, fiind cel mai lung război convențional al secolului al XX-lea. Războiul s-a încheiat cu acceptarea de ambele părți a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU nr. 598. A durat câteva săptămâni ca Iranul să părăsească tot teritoriul ocupat pentru a respecta granițele de dinainte de război, stabilite în 1975 prin Acordul de la Alger. Ultimul schimb de prizonieri de război a avut loc în anul 2003

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– 1768: A murit (în exil, la Roma) cărturarul iluminist Ioan Inocenţiu Micu (Klein); în calitate de episcop greco-catolic (1729-1751), a pornit lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică; nesfârşitele sale demersuri personale, petiţii, memorii, inclusiv un amplu „Supplex Libellus”, la Guvern, la Dietă şi la Curte, l-au făcut, în cele din urmă, indezirabil; chemat la Viena, în 1744, şi pus sub acuzare, a luat drumul Romei, de unde nu i s-a mai permis să se întoarcă în ţară; programul său politic a indicat şi sarcinile Şcolii Ardelene (n. 1692, după alte surse, în 1700). NOTĂ: La 2.VIII.1997 a fost adusă la Blaj (de la Roma) racla cu osemintele episcopului şi depusă în Catedrala Unită „Sf. Trei Ierarhi”; reînhumarea a avut loc la 19.X.1997, în aceeaşi biserică, ctitorie a sa

– 1831: S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti de geologie, „Calcariul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1866 (m. 1892)

– 1866: S-a născut Iuliu Cezar Săvescu, poet simbolist, prozator şi traducător, precursor al poemului în proză (m. 1903). NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă ca dată a naşterii 28.IX.1866

– 1873, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Dimitrie Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru titular al Academiei Române din 1934 (m. 1954)

– 1888: S-a născut pictorul Dumitru Ghiaţă (m. 1972)

– 1895, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Octav Mayer; contribuţii în domeniul geometriei (principalul creator al geometriei diferenţiale centroafine); primul doctor în matematică pură din România (1920); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1966)

– 1904: S-a născut Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, eseist și traducător (din poeţii latini, din literaturile franceză, engleză şi germană) (m. 1973)

– 1913: S-a născut pianista Maria Fotino (m. 1996)

– 1914: S-a născut prozatoarea Alice Botez (m. 1985)

– 1919: A murit medicul Alexandru A. Suţu (Sutzu, Soutzo), primul mare psihiatru român, părintele fondator al psihiatriei moderne din România; precursor în organizarea învăţământului psihiatric românesc (primul profesor universitar de psihiatrie, 1897), primul autor de lucrări ştiintifice de specialitate, primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (n. 1837)

– 1920: S-a născut George Zarnea, medic şi biolog; în comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2012)

– 1926: S-a născut actorul Benedict Dabija (m. 1962)

– 1929: S-a născut Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985 (m. 2013)

– 1934: A murit inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Balş; a colaborat cu Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1928-1931) (n. 1868)

– 1935: A murit (la Cannes) Constantin Dumbravă, medic şi explorator polar; a participat, în perioada 1927-1928, la expediţia întreprinsă pe coasta estică a Groenlandei de vasul „Gertrude Reik”; între anii 1930 şi 1931 a traversat insula de la Vest la Est; a realizat şi un interesant documentar filmat al expediţiilor sale în Groenlanda (n. 1898)

– 1937: S-a născut matematicianul Nicolae Popescu; creatorul şcolii româneşti de algebră modernă şi teoria numerelor; contribuţii în Topologie algebrică, Teoria categoriilor, cu aplicaţii la inele şi module, Teoria inelelor, Corp şi Polinoame, Teoria valuării, Teoria algebrică a numerelor; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2010) – 85 de ani

– 1938: S-a născut Augustin Buzura, medic psihiatru (nu a profesat însă medicina), prozator şi eseist, autorul unor scenarii cinematografice; considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri din literatura română postbelică; membru titular al Academiei Române din 1992; preşedinte fondator al revistei „Cultura”, fost preşedinte al Fundaţiei Culturale Române (1990-2003) şi preşedinte al Institutului Cultural Român (2003-2004) (m. 2017)

– 1939: S-a născut economistul Bogdan Baltazar, unul dinte bancherii influenţi din România (preşedinte al Băncii Române pentru Dezvoltare între anii 1998 şi 2004); potrivit unui comunicat al MAE, a fost o personalitate publică marcantă, care a influenţat poziţionarea României în contextul economic mondial şi care a pus bazele şi a consolidat relaţia cu instituţii financiare mondiale (m. 2012)

– 1943: S-a născut compozitorul, profesorul şi dirijorul Dinu Giurgiu (m. 1999)

– 1943: S-a născut Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi fizician; a fost autorul, singur sau împreună cu alţii, al unor realizări remarcabile: punerea în funcţiune a primului laser cu mediu activ solid din România (1968), realizarea primelor holograme profesionale din ţară (1970), a sistemelor de prelucrare digitală a imaginilor date de instrumente optice (1982-1987); membru titular al Academiei Române din 2009, vicepreşedinte (2010-2014) și președinte (2014-2017) al acestui for (m. 2017)

– 1944: S-a născut scrimera Ana Pascu; a cucerit șapte medalii la Campionatul Mondial și a participat la Jocurile Olimpice de cinci ori, câștigând două medalii de bronz în 1968 și în 1972, la Mexico, respectiv la München; a condus Federația Română de Scrimă din 1982 până în 2013 (m. 2022)

– 1944: Cade pe front scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (n. 1920)

– 1966: S-a născut Marina Constantinescu, jurnalistă, realizatoare de emisiuni de televiziune și critic de teatru și film

– 2003: A murit Modest Iftinchi, violonist şi profesor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

-Budapesta: Kadri Simson, comisarul UE pentru energie, va vorbi la o conferință de la în

panelul intitulat „Tranziția energetică și securitatea energetică în Europa Centrală și de Est în urma Războiului din Ucraina.”

-Berlin: Ministrul german de Finanțe, Christian Lindner, discută despre provocările actuale și viitoare pentru sectorul financiar la un eveniment organizat de Asociația Asigurătorilor din Germania GDV

-New York: Consiliul de Securitate al ONU se va reuni cu privire la Ucraina în timpul adunării anuale a liderilor lumii pentru Adunarea Generală a ONU

– Canberra, Australia: Australia aduce un omagiu Reginei Elisabeta a II-a printr-o ceremonie de comemorare și o sărbătoare legală

-Sydney, Australia: Manifestații ale oponenților monarhiei

– Phnom Penh, Cambogia: Verdict în procesul în apel al fostului lider al Khmerilor Roșii Khieu Samphan, condamnat în 2018 pentru genocid

– Jakarta: Reuniune a Băncii Indoneziei privind ratele cheie

– Paris: Decizia Curții de Apel privind respingerea cazului celor 63 de migranți care au murit în largul coastelor Libiei în 2011

– Ankara: Decizia Băncii Centrale privind ratele dobânzilor

– Pretoria, Africa de Sud: Decizia de politică monetară a Băncii centrale

– Tanger, Maroc: Festivalul Tanjazz (22 – 24 sep.)

– Tunis: A III-a ediție a Festivalului de Film Queer (22 – 25 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană fără Maşini”, cunoscută în prezent şi ca „Ziua mondială fără maşini”/”Ziua fără maşini”, datorită extinderii la nivel mondial (se sărbătoreşte în peste 1.000 de oraşe din 40 de ţări de pe tot mapamondul); la 4.II.2000, Margot Walström, comisar european pentru mediu, lansa, la Bruxelles, iniţiativa europeană „În oraş fără automobilul meu”; la 22 septembrie acelaşi an aproape 800 de oraşe europene, mari şi mici, au închis, pentru o zi, străzile centrale pentru traficul auto. Sunt urmărite obiectivele Pactului verde european: un continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 şi accesibilitatea transportului cu emisii zero

– „Ziua Internaţională de Informare cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică”; este marcată din 2011 cu scopul creşterii gradului de conştientizare privind această formă rară de cancer al sângelui; data simbolizează modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, cauza declanşării LMC

– Ziua independenţei Republicii Bulgaria; în anul 1908, cu sprijinul guvernului lui Alexandăr Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declară, printr-un manifest special, independenţa Bulgariei şi se proclamă ţar al bulgarilor (se sărbătoreşte începând din anul 1998)

– Ziua naţională a Republicii Mali; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1791: S-a născut Michael Faraday, fizician şi chimist englez; unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului (m. 1867)

– 1885: S-a născut Erich von Stroheim, regizor, scenarist, producător şi actor american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (m. 1957)

– 1910: S-a născut György Faludy, poet şi traducător maghiar, stabilit în Canada din 1967 (m. 2006)

– 1914: A murit scriitorul francez Henri Alain-Fournier, autor al unui singur roman, „Le Grand Meaulnes”, roman poetic de factură simbolistă (n. 1886)

– 1918: S-a născut Henryk Szeryng, violonist mexican de origine poloneză (m. 1988)

– 1921: A murit Ivan Vazov, poet, dramaturg şi publicist bulgar (n. 1850)

– 1931: S-a născut dirijorul italian Nello Santi; a fost o autoritate în lumea muzicală, în ceea ce priveşte interpretarea operei italiene, dirijând în special creaţii semnate de Giuseppe Verdi şi Giacomo Puccini (m. 2020)

– 1939: S-a născut alpinista japoneză Junko Tabei, prima femeie care a urcat pe Everest (1975) şi care mai târziu a cucerit alte şapte vârfuri importante; a înfiinţat primul club feminin de alpinism din Japonia (m. 2016)

– 1940: S-a născut Anna Karina, actriţă, cântăreață, regizoare şi scenaristă daneză cu cetăţenie franceză; cunoscută ca fiind „muza” regizorului francez Jean-Luc Godard, unul din pionierii curentului Noul val francez (m. 2019)

– 1941: S-a născut soprana bulgară Anna Tomowa-Sintow

– 1951: S-a născut David Coverdale, interpret englez de muzică rock; a făcut parte din două trupe foarte cunoscute de hard – rock, Deep Purple şi Whitesnake

– 1958: S-a născut Joan Jett, cântăreaţă rock, chitaristă, compozitoare, producătoare şi actriţă americană; foarte cunoscută mai ales pentru interpretarea melodiei „I Love Rock N’ Roll”, pe care o cânta alături de trupa ei „The Blackhearts”

– 1958: S-a născut tenorul italian Andrea Bocelli

– 1959: S-a născut Saul Perlmutter, astrofizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe 2011 (pentru descoperirea, împreună cu Adam G. Riess şi Brian P. Schmidt, a expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate)

– 1960: S-a născut Isaac (sau Itzhak) Herzog avocat și politician israelian, președinte al Israelului (din iul. 2021); fost șef al Agenției Evreiești pentru Israel, fost lider al Partidului Laburist; membru al Knesset (2003 – 2018); a ocupat mai multe funcții ministeriale între 2005 și 2011

– 1976: S-a născut fotbalistul brazilian Ronaldo (Ronaldo Luis Nazário de Lima), „Il Fenomeno”, considerat unul dintre cei mai mari atacanți ai tuturor timpurilor (s-a retras din activitate în 2011). NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a nașterii 18.IX.1976

– 1987: A murit pianistul englez Louis Kentner (n. 1905) – 35 de ani

– 1989: A murit Irving Berlin (nume real: Israel Baline), compozitor american de origine rusă (n. 1888)

– 1994: A murit Alexandru Bardieru, preot, prozator, folclorist şi publicist din Republica Moldova (n. 1913)

– 1996: A murit Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă americană de film (n. 1914)

– 2001: A murit Isaac Stern, violonist american de origine ucraineană (n. 1920)

– 2006: A murit actorul american Edward Albert (n. 1951)

– 2007: A murit mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei”; pe adevăratul nume Marcel Mangel, a fost un supravieţuitor al Holocaustului; a fondat, în 1958, o şcoală de mimi la Paris (n. 1923) – 15 ani

– 2010: A murit cântăreţul și actorul american Eddie Fisher (nume complet: Edwin Jack Fisher); unul dintre cei mai populari artiști din prima jumătate a anilor ’50 ai secolului trecut (n. 1928)

– 2012: A murit Marcel Hanoun, cineast (teoretician al cinematografiei experimentale), fotograf şi scriitor francez de origine tunisiană (n. 1929, la Tunis) – 10 ani

– 2013: A murit Álvaro Mutis Jaramillo, poet, romancier şi eseist columbian (n. 1923)

– 2013: A murit neurologul american de origine canadiană David H. Hubel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1981 (n. 1926)

– 2013: A murit Luciano Vincenzoni, scenarist italian (n. 1926)

Calendarul zilei – 22 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 septembrie 2021, 05:00 / actualizat: 22 septembrie 2021, 7:15

S-a întâmplat într-o zi de 22 septembrie

* Se împlinesc 695 de ani (1326) de când a fost consemnată cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, dată la care Carol Robert i-a dăruit lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru serviciile sale aduse regatului

* Cu 522 de ani în urmă (1499) a luat sfârșit Războiul Suab (sau „Războiul elvețian”, început în luna ianuarie a aceluiași an), conflict militar între „Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg, sprijinită de „Liga Suabă”, prin semnarea tratatului de la Basel, tratat care dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane ce avea să stea la baza Elveției moderne

* În urmă cu 229 de ani (1792) Convenţia Naţională vota (în prima sa reuniune) abolirea monarhiei în Franţa şi proclamarea primei Republici. În aceeaşi sesiune s-a mai adoptat şi decretul privind laicizarea stării civile, primul pas al despărţirii bisericii de stat

* Acum 153 de ani (1868) apărea Legea pentru construirea şi exploatarea unei reţele de căi ferate în România (22.IX/4.X)

* Acum 152 de ani (1869), la Teatrul Național din München, a avut loc premiera mondială a operei „Aurul Rinului”, prima din tetralogia „Inelul Nibelungilor”, de Richard Wagner. Premiera operei ca parte a întregii tetralogii a avut loc la 13 august 1876 la Festspielhaus în Bayreuth, Germania

* Cu 117 ani în urmă (1904) a avut loc primul raliu românesc, pe ruta Bucureşti-Giurgiu şi retur, organizat de Automobil Clubul Român, la care au participat şase echipaje, printre concurenţi aflându-se prinţul George Valentin Bibescu şi soţia sa, Marhta Bibescu, Leon Leonida, Alexandru Darvari ş.a. Mulți ani această cursă a fost considerată prima competiție automobilistică din România, dar documente de arhivă atestă faptul că ea a fost precedată de cel puțin o altă cursă organizată pe un circuit stradal în București, unde la acea dată circulau aproximativ 70 de automobile. La cursă s-au înscris nouă echipaje, dar au luat startul numai șase: George-Valentin Bibescu / Marta Bibescu – Mercedes, Alexandru Prager – Oldsmobile, Leon Leonida – Mercedes, C. Vidal – Gobron, N. Niculescu Iarca – Cudell, Alexandru Darvari – Fiat. Primii sosiți la Giurgiu au fost Bibescu și Leonida, care au parcurs traseul de 63 de km în 58 de minute, urmați de Vidal (113 minute), Niculescu Iarca (120’), Darvari și Prager (152’). După o pauză de trei ore s-a dat startul pe traseul de retur, doar patru echipaje terminând cursa. Câștigătorul cursei, George Valentin Bibescu, a realizat o medie orară de 66 km/h parcurgând traseul în 108 minute, urmat de Leon Leonida, cu media de 63 km/h (120 de minute)

* Acum 93 de ani (1928) România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris, încheiată la 21.VI.1926

* Cu 63 de ani în urmă (1958) avea loc premiera românească a tragediei lirice „Oedipe” de George Enescu (pe libretul lui Edmond Fleg), la Opera Română din Bucureşti; dirijor – Constantin Silvestri. Premiera absolută a operei a avut loc la 13.III.1936, la Opera Mare din Paris

* În urmă cu 41 de ani (1980) începea războiul dintre Iran și Irak (cunoscut și sub denumirea de Primul Război din Golful Persic). Războiul a durat până în august 1988, fiind cel mai lung război convențional al secolului al XX-lea. Războiul s-a încheiat cu acceptarea de ambele părți a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU nr. 598. A durat câteva săptămâni ca Iranul să părăsească tot teritoriul ocupat pentru a respecta granițele de dinainte de război, stabilite în 1975 prin Acordul de la Alger. Ultimul schimb de prizonieri de război a avut loc în anul 2003

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– 1768: A murit (în exil, la Roma) cărturarul iluminist Ioan Inocenţiu Micu (Klein); în calitate de episcop greco-catolic (1729-1751), a pornit lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică; nesfârşitele sale demersuri personale, petiţii, memorii, inclusiv un amplu „Supplex Libellus”, la Guvern, la Dietă şi la Curte, l-au făcut, în cele din urmă, indezirabil; chemat la Viena, în 1744, şi pus sub acuzare, a luat drumul Romei, de unde nu i s-a mai permis să se întoarcă în ţară; programul său politic a indicat şi sarcinile Şcolii Ardelene (n. 1692, după alte surse, în 1700). NOTĂ: La 2.VIII.1997 a fost adusă la Blaj (de la Roma) racla cu osemintele episcopului şi depusă în Catedrala Unită „Sf. Trei Ierarhi”; reînhumarea a avut loc la 19.X.1997, în aceeaşi biserică, ctitorie a sa

– 1831: S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti de geologie, „Calcariul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1866 (m. 1892) – 190 de ani

– 1866: S-a născut Iuliu Cezar Săvescu, poet simbolist, prozator şi traducător, precursor al poemului în proză (m. 1903) – 155 de ani. NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă ca dată a naşterii 28.IX.1866

– 1873, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Dimitrie Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru titular al Academiei Române din 1934 (m. 1954)

– 1888: S-a născut pictorul Dumitru Ghiaţă (m. 1972)

– 1895, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Octav Mayer; contribuţii în domeniul geometriei (principalul creator al geometriei diferenţiale centroafine); primul doctor în matematică pură din România (1920); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1966)

– 1904: S-a născut Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, eseist și traducător (din poeţii latini, din literaturile franceză, engleză şi germană) (m. 1973)

– 1913: S-a născut pianista Maria Fotino (m. 1996)

– 1914: S-a născut prozatoarea Alice Botez (m. 1985)

– 1919: A murit medicul Alexandru A. Suţu (Sutzu, Soutzo), primul mare psihiatru român, părintele fondator al psihiatriei moderne din România; precursor în organizarea învăţământului psihiatric românesc (primul profesor universitar de psihiatrie, 1897), primul autor de lucrări ştiintifice de specialitate, primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (n. 1837)

– 1920: S-a născut George Zarnea, medic şi biolog; în comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2012)

– 1926: S-a născut actorul Benedict Dabija (m. 1962) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985 (m. 2013)

– 1934: A murit inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Balş; a colaborat cu Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1928-1931) (n. 1868)

– 1935: A murit (la Cannes) Constantin Dumbravă, medic şi explorator polar; a participat, în perioada 1927-1928, la expediţia întreprinsă pe coasta estică a Groenlandei de vasul „Gertrude Reik”; între anii 1930 şi 1931 a traversat insula de la Vest la Est; a realizat şi un interesant documentar filmat al expediţiilor sale în Groenlanda (n. 1898)

– 1937: S-a născut matematicianul Nicolae Popescu; creatorul şcolii româneşti de algebră modernă şi teoria numerelor; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2010)

– 1938: S-a născut Augustin Buzura, medic psihiatru (nu a profesat însă medicina), prozator şi eseist, autorul unor scenarii cinematografice; considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri din literatura română postbelică; membru titular al Academiei Române din 1992; preşedinte fondator al revistei „Cultura”, fost preşedinte al Fundaţiei Culturale Române (1990-2003) şi preşedinte al Institutului Cultural Român (2003-2004) (m. 2017)

– 1939: S-a născut economistul Bogdan Baltazar, unul dinte bancherii influenţi din România (preşedinte al Băncii Române pentru Dezvoltare între anii 1998 şi 2004); potrivit unui comunicat al MAE, a fost o personalitate publică marcantă, care a influenţat poziţionarea României în contextul economic mondial şi care a pus bazele şi a consolidat relaţia cu instituţii financiare mondiale (m. 2012)

– 1943: S-a născut compozitorul, profesorul şi dirijorul Dinu Giurgiu (m. 1999)

– 1943: S-a născut Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi fizician; a fost autorul, singur sau împreună cu alţii, al unor realizări remarcabile: punerea în funcţiune a primului laser cu mediu activ solid din România (1968), realizarea primelor holograme profesionale din ţară (1970), a sistemelor de prelucrare digitală a imaginilor date de instrumente optice (1982-1987); membru titular al Academiei Române din 2009, vicepreşedinte (2010-2014) și președinte (2014-2017) al acestui for (m. 2017)

– 1944: Cade pe front scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (n. 1920)

– 1966: S-a născut Marina Constantinescu, jurnalistă, realizatoare de emisiuni de televiziune și critic de teatru și film – 55 de ani

– 2003: A murit Modest Iftinchi, violonist şi profesor (n. 1930)

– 2017: A murit Gheorghe Dolgu, economist, diplomat și profesor; preocupările sale au vizat îndeosebi economia înarmării/dezarmării, economia serviciilor financiare, ciclul economic, tranziția la economia de piață, integrarea României în structurile europene; rector al Academiei de Studii Economice din Bucureşti (1971-1980); membru de onoare al Academiei Române din 2010 (n. 1929)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Informare cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică”; este marcată din 2011 ( – 10 ani) cu scopul creşterii gradului de conştientizare privind această formă rară de cancer al sângelui; data simbolizează modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, cauza declanşării LMC

– Ziua independenţei Republicii Bulgaria; în anul 1908, cu sprijinul guvernului lui Alexandăr Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declară, printr-un manifest special, independenţa Bulgariei şi se proclamă ţar al bulgarilor (se sărbătoreşte începând din anul 1998)

– Ziua naţională a Republicii Mali; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1791: S-a născut Michael Faraday, fizician şi chimist englez; unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului (m. 1867) – 230 de ani

– 1885: S-a născut Erich von Stroheim, regizor, scenarist, producător şi actor american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (m. 1957)

– 1910: S-a născut György Faludy, poet şi traducător maghiar, stabilit în Canada din 1967 (m. 2006)

– 1914: A murit scriitorul francez Henri Alain-Fournier, autor al unui singur roman, „Le Grand Meaulnes”, roman poetic de factură simbolistă (n. 1886)

– 1918: S-a născut Henryk Szeryng, violonist mexican de origine poloneză (m. 1988)

– 1921: A murit Ivan Vazov, poet, dramaturg şi publicist bulgar (n. 1850) – 100 de ani

– 1931: S-a născut dirijorul italian Nello Santi; a fost o autoritate în lumea muzicală, în ceea ce priveşte interpretarea operei italiene, dirijând în special creaţii semnate de Giuseppe Verdi şi Giacomo Puccini (m. 2020) – 90 de ani

– 1939: S-a născut alpinista japoneză Junko Tabei, prima femeie care a urcat pe Everest (1975) şi care mai târziu a cucerit alte şapte vârfuri importante; a înfiinţat primul club feminin de alpinism din Japonia (m. 2016)

– 1940: S-a născut Anna Karina, actriţă, cântăreață, regizoare şi scenaristă daneză cu cetăţenie franceză; cunoscută ca fiind „muza” regizorului francez Jean-Luc Godard, unul din pionierii curentului Noul val francez (m. 2019)

– 1941: S-a născut soprana bulgară Anna Tomowa-Sintow – 80 de ani

– 1951: S-a născut David Coverdale, interpret englez de muzică rock; a făcut parte din două trupe foarte cunoscute de hard – rock, Deep Purple şi Whitesnake – 70 de ani

– 1958: S-a născut tenorul italian Andrea Bocelli

– 1958: S-a născut Joan Jett, cântăreaţă rock, chitaristă, compozitoare, producătoare şi actriţă americană; foarte cunoscută mai ales pentru interpretarea melodiei „I Love Rock N’ Roll”, pe care o cânta alături de trupa ei „The Blackhearts”

– 1959: S-a născut Saul Perlmutter, astrofizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe 2011 (pentru descoperirea, împreună cu Adam G. Riess şi Brian P. Schmidt, a expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate)

– 1960: S-a născut Isaac „Bougie” Herzog avocat și politician israelian, președinte al Israelului (din iul. 2021); fost șef al Agenției Evreiești pentru Israel, fost lider al Partidului Laburist; membru al Knesset (2003 – 2018); a ocupat mai multe funcții ministeriale între 2005 și 2011

– 1976: S-a născut fotbalistul brazilian Ronaldo (Ronaldo Luis Nazário de Lima), „Il Fenomeno”, considerat unul dintre cei mai mari atacanți ai tuturor timpurilor (s-a retras din activitate în 2011) – 45 de ani. NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a nașterii 18.IX.1976

– 1987: A murit pianistul englez Louis Kentner (n. 1905)

– 1989: A murit Irving Berlin (nume real: Israel Baline), compozitor american de origine rusă (n. 1888)

– 1994: A murit Alexandru Bardieru, preot, prozator, folclorist şi publicist din Republica Moldova (n. 1913)

– 1996: A murit Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă americană de film (n. 1914) – 25 de ani

– 2001: A murit Isaac Stern, violonist american de origine ucraineană (n. 1920) – 20 de ani

– 2006: A murit actorul american Edward Albert (n. 1951) – 15 ani

– 2007: A murit mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei”; pe adevăratul nume Marcel Mangel, a fost un supravieţuitor al Holocaustului; a fondat, în 1958, o şcoală de mimi la Paris (n. 1923)

– 2010: A murit cântăreţul și actorul american Eddie Fisher (nume complet: Edwin Jack Fisher); unul dintre cei mai populari artiști din prima jumătate a anilor ’50 ai secolului trecut (n. 1928)

– 2012: A murit Marcel Hanoun, cineast (teoretician al cinematografiei experimentale), fotograf şi scriitor francez de origine tunisiană (n. 1929, la Tunis)

– 2013: A murit Álvaro Mutis Jaramillo, poet, romancier şi eseist columbian (n. 1923)

– 2013: A murit neurologul american de origine canadiană David H. Hubel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1981 (n. 1926)

– 2013: A murit Luciano Vincenzoni, scenarist italian (n. 1926)

Calendarul zilei – 22 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 septembrie 2020, 05:00 / actualizat: 22 septembrie 2020, 8:05

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

• ora 9:00 – Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport – Online
• ora 11:00 – Comisia pentru mediu – Corp E3, etaj 2, cam.323
• ora 11:00 – Comisia pentru comunitățile de români din afara țării – Online
• ora 11:00 – Comisia pentru politică externă – Online

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

• Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale

-Electoral

* Desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor acestora pentru birourile electorale ale secţiilor de votare se va face până cel târziu la data de 22 septembrie

– Economic

* În acest an, Techsylvania – unul dintre cele mai mari evenimente de tehnologie din România, se adaptează noii realități mondiale și aduce inovatori din lumea tehnologiei și business-ului în cadrul unui nou format: online. Companii precum Adobe, Union Square Ventures, UiPath sau Forbes vor avea reprezentanți de seamă prezenți ca speakeri la acest eveniment, desfășurat în format digital, în perioada 22 – 23 septembrie. Acțiunile pot fi urmărite pe: https://techsylvania.com/, Facebook: Techsylvania, Twitter: @techsylvania, Instagram: Techsylvania

– Medicină, Sănătate

* În perioada 23-26 septembrie, se va desfăşura online, pe platforma ZOOM cea de-a 11-a ediţie a Congresului Naţional al Asociaţiei Române Romtransplant. Va fi precedat de o conferinţă de presă, astăzi, începând cu ora 11:00, la care vor lua parte: Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi al Bucovinei; Mihai Chirica, Primarul Municipiului Iaşi; Prof. Dr. Irinel Popescu – Preşedinte de Onoare al Asociaţiei Romtransplant; Directorul Centrului de Boli Digestive şi Transplant Hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni și alții. Evenimentul se va desfăşura sub Înaltul Patronaj al Primarului Municipiului Iaşi şi va avea loc sub egida: Asociaţiei Profesionale Romtransplant, alături de ceilalţi prestigioşi organizatori: Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţa Sf. Spiridon Iaşi – Secţia a II-a de Chirurgie, Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon”, Iaşi – Secţia de Nefrologie şi Transplant Renal. Preşedintele de Onoare al Congresului va fi Prof. Dr. Irinel Popescu, care alături de Preşedintele în exerciţiu, Prof. Dr. Cristian Lupaşcu vor patrona bunul mers al acestui eveniment.

– Cultură

* În cadrul celei de-a IV-a săptămâni a evenimentului offline „Vacanţa la MŢR” (1-30 sep.), are loc Teatru de umbre, cu Beatrice Iordan – ora 11:00, în curtea Muzeului Țăranului Român. Printre partenerii media: Radio România, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Internaţional

* Artmark organizează exclusiv online Licitația unei colecții bucureștene – partea I – ora 19:30

* Lugoj: În cadrul celei de-a V-a ediții a Festivalului Internaţional Lugoj Clasic (16 – 24 sep.), ce poate fi vizionat şi online pe pagina de Facebook @LugojClasic, are loc o nouă expoziţie denumită „Universul ţesăturii tradiţionale bănăţene”, de data aceasta cu podoabe ale capului din subzona etnografică Lugoj-Făget – ora 19:00, la Muzeul de Istorie, Artă şi Etnografie din Lugoj. Festivalul este organizat de Asociaţia Culturală Kratima şi co-finanţat de Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Municipiului Lugoj, în parteneriat cu Biblioteca Municipală Lugoj, Casa Bredicenilor, Episcopia Greco-Catolică de Lugoj, Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Platiscă, Enthousiasmos

* Târgu-Mureș: Are loc o nouă reprezentaţie a spectacolului „Take, Ianke şi Cadâr” – ora 19:00, la Sala Mare a Teatrului Naţional Târgu-Mureş

-Sport

* HC Dobrogea Sud Constanţa o va întâlni pe Sporting Lisabona, iar AHC Potaissa Turda o va înfrunta pe Fenix Toulouse HB în turul al doilea preliminar al competiţiei masculine de handbal EHF European League, potrivit tragerii la sorţi efectuate marţi la Viena. Ambele echipe româneşti vor juca meciurile din prima manşă pe teren propriu, astăzi, iar returul în deplasare, pe 29 septembrie

-Diverse

*Între 22 şi 27 septembrie, Assamblage lansează prima ediţie Romanian Jewelry Week într-un format nou, adaptat noilor condiţii globale. Din program:

1. la ARCUB – Hanul Gabroveni – Expoziţia centrală.Programul de vizitare este de la ora 11:00 la ora 1:.00 în fiecare zi de eveniment.
2. Assamblage Institutul de Artă şi Design. Recent mutat într-un nou sediu pe Strada Dimitrie Racoviţă nr 18, Assamblage va găzdui o serie de expoziţii, conferinţe şi lansări dedicate Romanian Jewelry Week.Program:

• 22 septembrie 2020 – ora 19:00 – Vernisaj şi deschidere oficială Romanian Jewelry Week;
• 23 septembrie 2020 – ora 19:00 – program conferinţe şi lansări;
• 24 septembrie 2020 – ora 19:00 – program conferinţe şi lansări;
• 26 septembrie 2020 – ora 19:00 – ceremonie premiere şi finisaj Romanian Jewelry Week.

– S-a întâmplat într-o zi de 22 septembrie

* Acum 694 de ani (1326) a fost consemnată cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, dată la care Carol Robert i-a dăruit lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru serviciile sale aduse regatului

* Cu 521 de ani în urmă (1499) a luat sfârșit Războiul Suab (sau „Războiul elvețian”), conflict militar între „Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg, sprijinită de „Liga Suabă”, prin semnarea tratatului de la Basel, tratat care dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane ce avea să stea la baza Elveției moderne

* În urmă cu 228 de ani (1792) Convenţia Naţională vota (în prima sa reuniune) abolirea monarhiei în Franţa şi proclamarea primei Republici. În aceeaşi sesiune s-a mai adoptat şi decretul privind laicizarea stării civile, primul pas al despărţirii bisericii de stat

* Acum 152 de ani (1868) apărea Legea pentru construirea şi exploatarea unei reţele de căi ferate în ţară (22.IX/4.X)

* Cu 151 de ani în urmă, la 22.IX./4.X 1869, s-a pus piatra fundamentală pentru principala gară a Capitalei, denumită Gara Târgoviştei – aşezată pe o fostă proprietate a boierului Dinicu Golescu şi a moştenitorilor săi, aflată la marginea oraşului, într-un perimetru care începea din fosta stradă Ştefan Furtună – Bd. Dinicu Golescu şi se întindea spre nord, cuprinzând tot cartierul Grant („botezat” astfel după soţul lui Zoe Golescu, englezul Effingham Grant), până aproape de comuna Giuleşti. Denumirea iniţială de „Gara Târgoviştei” vine de la Calea Târgoviştei, vechiul nume al actualei Calea Griviţei, care şi-a căpătat actualul nume după terminarea Războiului de Independenţă, în amintirea luptei pentru reduta Griviţa. Gara Târgoviştei a fost dată în exploatare la 15/27 noiembrie 1870, cu prilejul deschiderii provizorii a căii ferate Bucureşti – Ploieşti. Inaugurarea oficială a avut loc la 1/13 septembrie 1872, odată cu deschiderea oficială şi darea în exploatare a căii ferate Roman – Galaţi – Bucureşti – Piteşti. În anul 1888 denumirea de Gara Târgoviştei a fost schimbată în Staţia Bucureşti Nord

* Acum 151 de ani (1869), la Teatrul Național din München, a avut loc premiera mondială a operei „Aurul Rinului”, prima din tetralogia “Inelul Nibelungilor”, de Richard Wagner. Premiera operei ca parte a întregii tetralogii a avut loc la 13 august 1876 la Festspielhaus în Bayreuth, Germania

* Cu 116 ani în urmă (1904) a avut loc primul raliu românesc, pe ruta Bucureşti-Giurgiu şi retur, organizat de Automobil Clubul Român, la care au participat şase echipaje, printre concurenţi aflându-se prinţul George Valentin Bibescu şi soţia sa, Marhta Bibescu, Leon Leonida, Alexandru Darvari ş.a.

* Acum 92 de ani (1928) România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris, încheiată la 21.VI.1926

* Cu 62 de ani în urmă (1958) avea loc premiera românească a tragediei lirice „Oedipe” de George Enescu (pe libretul lui Edmond Fleg), la Opera Română din Bucureşti; dirijor – Constantin Silvestri. Premiera absolută a operei a avut loc la 13.III.1936, la Opera Mare din Paris

* Se împlinesc 40 de ani (1980) de la începerea războiului dintre Iran și Irak (cunoscut și sub denumirea de Primul Război din Golful Persic). Războiul a durat până în august 1988, fiind cel mai lung război convențional al secolului al XX-lea. Războiul s-a încheiat cu acceptarea de ambele părți a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU nr. 598. A durat câteva săptămâni ca Iranul să părăsească tot teritoriul ocupat pentru a respecta granițele de dinainte de război, stabilite în 1975 prin Acordul de la Alger. Ultimul schimb de prizonieri de război a avut loc în anul 2003

Aniversări – Comemorări

– Echinocţiul de toamnă – ora 16:31 (ora României). NOTĂ: Echinocţiul desemnează cele două momente ale anului când ziua este egală cu noaptea; astfel, există un echinocţiu de primăvară şi unul de toamnă (în 2020 echinocţiul de primăvară a fost la 20 martie)

– Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– 1768: A murit (în exil, la Roma) cărturarul iluminist Ioan Inocenţiu Micu (Klein); în calitate de episcop greco-catolic (1729-1751), a pornit lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică; nesfârşitele sale demersuri personale, petiţii, memorii, inclusiv un amplu „Supplex Libellus”, la Guvern, la Dietă şi la Curte, l-au făcut, în cele din urmă, indezirabil; chemat la Viena, în 1744, şi pus sub acuzare, a luat drumul Romei, de unde nu i s-a mai permis să se întoarcă în ţară; programul său politic a indicat şi sarcinile Şcolii Ardelene (născut în 1692, după alte surse, în 1700). NOTĂ: La 2.VIII.1997 a fost adusă la Blaj (de la Roma) racla cu osemintele episcopului şi depusă în Catedrala Unită „Sf. Trei Ierarhi”; reînhumarea a avut loc la 19.X.1997, în aceeaşi biserică, ctitorie a sa

– 1831: S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti de geologie, „Calcariul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1886 (m. 1892)

– 1866: S-a născut Iuliu Cezar Săvescu, poet simbolist, prozator şi traducător, precursor al poemului în proză (m. 1903). NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă ca dată a naşterii 28.IX.1866

– 1873, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Dimitrie Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru titular al Academiei Române din 1934 (m. 1954)

– 1888: S-a născut pictorul Dumitru Ghiaţă (m. 1972)

– 1895, 22.IX/5.X: S-a născut matematicianul Octav Mayer; contribuţii în domeniul geometriei (principalul creator al geometriei diferenţiale centroafine); primul doctor în matematică pură din România (1920); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1966) – 125 de ani

– 1900: S-a născut Isaiia Răcăciuni (pseudonimul lui Isaiia Nacht), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (m. 1976) – 120 ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 21.IX.1900

– 1904: S-a născut Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, eseist și traducător (din poeţii latini, din literaturile franceză, engleză şi germană) (m. 1973)

– 1913: S-a născut pianista Maria Fotino (m. 1996)

– 1914: S-a născut prozatoarea Alice Botez (m. 1985)

– 1919: A murit medicul Alexandru A. Suţu (Sutzu, Soutzo), primul mare psihiatru român, părintele fondator al psihiatriei moderne din România; precursor în organizarea învăţământului psihiatric românesc (primul profesor universitar de psihiatrie, 1897), primul autor de lucrări ştiintifice de specialitate, primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (n. 1837)

– 1920: S-a născut George Zarnea, medic şi biolog; în comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2012) – 100 de ani

– 1926: S-a născut actorul Benedict Dabija (m. 1962)

– 1929: S-a născut Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985 (m. 2013)

– 1934: A murit inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Balş; a colaborat cu Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1928-1931) (n. 1868)

– 1935: A murit (la Cannes) Constantin Dumbravă, medic şi explorator polar; a participat, în perioada 1927-1928, la expediţia întreprinsă pe coasta estică a Groenlandei de vasul „Gertrude Reik”; între anii 1930 şi 1931 a traversat insula de la Vest la Est; a realizat şi un interesant documentar filmat al expediţiilor sale în Groenlanda (n. 1898) – 85 de ani. NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1890

– 1937: S-a născut matematicianul Nicolae Popescu; creatorul şcolii româneşti de algebră modernă şi teoria numerelor; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2010)

– 1938: S-a născut Augustin Buzura, medic psihiatru (nu a profesat însă medicina), prozator şi eseist, autorul unor scenarii cinematografice; considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri din literatura română postbelică; membru titular al Academiei Române din 1992; preşedinte fondator al revistei „Cultura”, fost preşedinte al Fundaţiei Culturale Române (1990-2003) şi preşedinte al Institutului Cultural Român (2003-2004) (m. 2017)

– 1939: S-a născut economistul Bogdan Baltazar, unul dinte bancherii influenţi din România (preşedinte al Băncii Române pentru Dezvoltare între anii 1998 şi 2004); potrivit unui comunicat al MAE, a fost o personalitate publică marcantă, care a influenţat poziţionarea României în contextul economic mondial şi care a pus bazele şi a consolidat relaţia cu instituţii financiare mondiale (m. 2012)

– 1943: S-a născut compozitorul, profesorul şi dirijorul Dinu Giurgiu (m. 1999)

– 1943: S-a născut Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi fizician; a fost autorul, singur sau împreună cu alţii, al unor realizări remarcabile: punerea în funcţiune a primului laser cu mediu activ solid din România (1968), realizarea primelor holograme profesionale din ţară (1970), a sistemelor de prelucrare digitală a imaginilor date de instrumente optice (1982-1987); membru titular al Academiei Române din 2009, vicepreşedinte (2010-2014) și președinte (2014-2017) al acestui for (m. 2017)

– 1944: Cade pe front scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (n. 1920)

– 1948: S-a născut poeta şi traducătoarea Chira (Chirata sau Kira) Iorgoveanu, preocupată constant de poezia aromână (populară şi cultă)

– 2003: A murit Modest Iftinchi, violonist şi profesor (n. 1930)

– 2017: A murit Gheorghe Dolgu, economist, diplomat și profesor; preocupările sale au vizat îndeosebi economia înarmării/dezarmării, economia serviciilor financiare, ciclul economic, tranziția la economia de piață, integrarea României în structurile europene; rector al Academiei de Studii Economice din Bucureşti (1971-1980); membru de onoare al Academiei Române din 2010 (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Generale din cadrul UE

– New York: Lideri mondiali participă la cea de-a 75-a dezbatere la nivel înalt a Adunării Generale a ONU, desfășurată anul acesta online, din cauza pandemiei de Covid-19, și cu discursuri video preînregistrate ale șefilor de stat (22 – 28 sep.); discursul de deschidere va fi susținut de președintele brazilian, Jair Bolsonaro

-Brasilia: Președintele brazilian Jair Bolsonaro va deschide Adunarea Generală a Națiunilor Unite, dezbatere la nivel înalt care va fi o întâlnire virtuală, în acest an, din cauza pandemiei COVID-19, cu discursuri video preînregistrate ale șefilor de stat

– Islamabad, Pakistan: Audiere la Curtea Supremă în cadrul procesului în apel împotriva achitărilor în cazul crimei jurnalistului Daniel Pearl

– Moscova: Discurs virtual al președintelui rus Vladimir Putin la Adunarea Generală a ONU

-Sofia, Bulgaria: Manifestare împotriva guvernului bulgar

– Milano: Săptămâna Modei masculine și feminine pentru sezonul primăvară-vară 2021 (22 – 28 sep.)

– Rabat, Maroc: Începe procesul jurnalistului Omar Radi, acuzat de „viol” și „finanțare externă”

– Bagdad, Irak: Sunt marcați 40 de ani de la începutul conflictului Irak-Iran

– Alger: Proces în apel împotriva lui Fodil Boumala, adversar și activist al mișcării „Hirak”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană fără Maşini”, cunoscută în prezent şi ca „Ziua Mondială fără Maşini”/”Ziua fără Maşini”, datorită extinderii la nivel mondial (se sărbătoreşte în peste 1.000 de oraşe din 40 de ţări de pe tot mapamondul); la 4.II.2000, Margot Walström, comisar european pentru mediu, lansa, la Bruxelles, iniţiativa europeană „În oraş fără automobilul meu”; la 22 septembrie acelaşi an ( – 20 de ani) aproape 800 de oraşe europene, mari şi mici, au închis, pentru o zi, străzile centrale pentru traficul auto. Obiectivele campaniei pe care UE doreşte să le atingă până în 2020 includ reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, o cotă de 20% din consumul total de energie să fie energii regenerabile

– „Ziua Internaţională de Informare cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică”; este marcată din 2011 cu scopul creşterii gradului de conştientizare privind această formă rară de cancer al sângelui; data simbolizează modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, cauza declanşării LMC

– Ziua Independenţei Republicii Bulgaria; în anul 1908, cu sprijinul guvernului lui Alexandăr Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declara, printr-un manifest special, independenţa Bulgariei şi se proclama ţar al bulgarilor (se sărbătoreşte începând din anul 1998)

– Ziua Naţională a Republicii Mali; aniversarea proclamării independenţei/1960 – 60 de ani

– 1791: S-a născut Michael Faraday, fizician şi chimist englez; unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului (m. 1867)

– 1885: S-a născut Erich von Stroheim, regizor, scenarist, producător şi actor american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (m. 1957) – 135 de ani

– 1910: S-a născut György Faludy, poet şi traducător maghiar, stabilit în Canada din 1967 (m. 2006) – 110 ani

– 1914: A murit scriitorul francez Henri Alain-Fournier, autor al unui singur roman, „Le Grand Meaulnes”, roman poetic de factură simbolistă (n. 1886)

– 1918: S-a născut Henryk Szeryng, violonist mexican de origine poloneză (m. 1988)

– 1921: A murit Ivan Vazov, poet, dramaturg şi publicist bulgar (n. 1850)

– 1939: S-a născut alpinista japoneză Junko Tabei, prima femeie care a urcat pe Everest (1975) şi care mai târziu a cucerit alte şapte vârfuri importante; a înfiinţat primul club feminin de alpinism din Japonia (m. 2016)

– 1940: S-a născut Anna Karina, actriţă, cântăreață, regizoare şi scenaristă daneză cu cetăţenie franceză; cunoscută ca fiind „muza” regizorului francez Jean-Luc Godard, unul din pionierii curentului Noul val francez (m. 2019) – 80 de ani

– 1941: S-a născut soprana bulgară Anna Tomowa-Sintow

– 1951: S-a născut David Coverdale, interpret englez de muzică rock; a făcut parte din două trupe foarte cunoscute de hard – rock, Deep Purple şi Whitesnake

– 1958: S-a născut tenorul italian Andrea Bocelli

– 1958: S-a născut Joan Jett, cântăreaţă rock, chitaristă, compozitoare, producătoare şi actriţă americană; foarte cunoscută mai ales pentru interpretarea melodiei „I Love Rock N’ Roll”, pe care o cânta alături de trupa ei „The Blackhearts”

– 1959: S-a născut Saul Perlmutter, astrofizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe 2011 (pentru descoperirea, împreună cu Adam G. Riess şi Brian P. Schmidt, a expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate)

– 1987: A murit pianistul englez Louis Kentner (n. 1905)

– 1989: A murit Irving Berlin (nume real: Israel Baline), compozitor american de origine rusă (n. 1888)

– 1994: A murit Alexandru Bardieru, preot, prozator, folclorist şi publicist din Republica Moldova (n. 1913)

– 1996: A murit Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă americană de film (n. 1914)

– 2001: A murit Isaac Stern, violonist american de origine rusă; considerat unul dintre cei mai importanţi violonişti ai secolului al XX-lea (n. 1920)

– 2006: A murit actorul american Edward Albert (n. 1951)

– 2007: A murit mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei”; pe adevăratul nume Marcel Mangel, a fost un supravieţuitor al Holocaustului; a fondat, în 1958, o şcoală de mimi la Paris (n. 1923)

– 2010: A murit cântăreţul și actorul american Eddie Fisher (nume complet: Edwin Jack Fisher); unul dintre cei mai populari artiști din prima jumătate a anilor ’50 ai secolului trecut (n. 1928) – 10 ani

– 2012: A murit Marcel Hanoun, cineast (teoretician al cinematografiei experimentale), fotograf şi scriitor francez de origine tunisiană (n. 1929, la Tunis)

– 2013: A murit neurologul american de origine canadiană David H. Hubel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1981 (n. 1926)

– 2013: A murit Álvaro Mutis Jaramillo, poet, romancier şi eseist columbian (n. 1923)

– 2013: A murit Luciano Vincenzoni, scenarist italian (n. 1926)

Calendarul zilei – 22 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 septembrie 2019, 05:44 / actualizat: 23 septembrie 2019, 16:41

EVENIMENTE INTERNE

 – Cultură

* Cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” are loc în perioada 31 august – 22 septembrie în mai multe spaţii din București: Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Sala Mică a Palatului și Teatrul Excelsior. De asemenea, vor avea loc și câteva concerte asociate la Teatrul Metropolis, Teatrul Național şi Muzeul Municipiului București. Tema centrală a acestei ediţii este „Lumea în Armonie”, iar directorul artistic al festivalului este Vladimir Jurowski. Evenimentul este desfăşurat sub înaltul patronaj al Preşedinţiei României, având ca producător Guvernul României, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi co-producători Primăria Capitalei şi Radio România. Organizatori: ARTEXIM şi Fundaţia ART Production. Din programul zilei:

• Muzica secolului XXI: Vocalconsort Berlin – Ralf Sochaczewsky – dirijor – ora 11:00, la Sala Auditorium, Muzeul Național de Artă București
• Muzica secolului XXI: Orchestra Națională a Radiodifuziunii Române – Krzysztof Penderecki – dirijor, Corul Academic Radio – Ciprian Ţuţu – dirijorul corului – ora 13:00, la Sala Radio
• Recitaluri și concerte camerale: Orchestra de Cameră din Basel – Giovanni Antonini – dirijor – ora 16:30, la Ateneul Român
• Mari orchestre ale lumii: Orchestra Regală Concertgebouw Din Amsterdam – Tugan Sokhiev – dirijor – ora 19:30, la Sala Palatului

► Programe asociate:

• Enescu Spirit – LIFE.ro organizează, la închiderea Festivalului Internațional ”George Enescu”, în spațiile de la Palatul Universul (din Str. Brezoianu nr. 23-25) o serie de evenimente inedite, pe tot parcursul zilei, grupate sub conceptul Enescu Spirit, prin acțiuni care vor include de la audiții de muzică live, la seturi originale propuse de DJ care valorifică teme enesciene, până la proiecții de filme, concursuri și ateliere creative pentru copii și adulți, competiții live între grafferi și street artiști sau prin crearea unor spații originale de relaxare în care muzica va facilita și încuraja întâlniri între generații – ora 9:00
• În zilele de 21 și 22 septembrie, de la ora 11:00, ca parte a programelor asociate ediției 2019 a Festivalului Internațional „George Enescu”, Asociația „Clasic e fantastic” și Teatrul Odeon propun tinerilor iubitori de muzică două călătorii muzicale, pe două continente. Astăzi, la Teatrul Odeon, Sala mare, are loc ”Rossini și povestea lui Wilhelm Tell”
• Trio Mozaic – Oana Spânu-Vişenescu – vioară, Diana Spânu-Danilă – pian, Emil Vişenescu – clarinet – ora 19:00, la Palatul Suțu

► Festivalul în Lume:

• Berlin: Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Berlin – Vladimir Jurowski – dirijor, Corul Filarmonicii „George Enescu” – Iosif Ion Prunner – dirijorul corului, Corul de Copii al Operei Unter Den Linden din Berlin – Vinzenz Weissenburger – dirijorul corului, Arabella Steinbacher – vioară. Discurs introductiv susținut de Steffen Georgi

* Bacău: În perioada 22 – 24 septembrie, Fundaţia Culturală „Georgeta şi Mircea Cancicov” organizează cea de-a XVIII – a ediţie a Festivalului-Concurs Naţional de Creaţie Literară „Avangarda XXII”, manifestare care îşi propune descoperirea și promovarea creatorilor de poezie, proză, teatru, critică literară şi eseu – tineri şi adulţi, începători şi profesionişti. Totodată, competiția va identifca și promova cele mai bune cărți ale anului 2018, cel mai bun debut în volum, cele mai valoroase reviste literare şi de cultură, cel mai bun management cultural, precum și cea mai remarcabilă contribuție la promovarea literaturii române. De asemenea, Festivalul îşi mai propune susţinerea valorilor autentice băcăuane prin acordarea Premiilor Anuale ale Fundaţiei „Georgeta şi Mircea Cancicov” pentru Literatură Cultură și Arte, ale Asociației Culturale „Familia Lecca” și ale Uniunii Scriitorilor – Filiala Bacău

* Timişoara: De la ora 19:00, are loc deschiderea stagiunii 2019-2020 cu spectacolul de operă „AIDA” de Giuseppe Verdi, cântat în limba italiană şi titrat în limba română. Printre partenerii media: Radio România Timişoara, Radio România Cultural, Radio România Muzical

– S-a întâmplat într-o zi de 22 septembrie

* Acum 693 de ani (1326) a fost consemnată cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, dată la care Carol Robert i-a dăruit lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru serviciile sale aduse regatului

* Se împlinesc 520 de ani (1499) de când a luat sfârșit Războiul Suab (sau „Războiul elvețian”), conflict militar între “Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg, sprijinită de “Liga Suabă”, prin semnarea tratatului de la Basel, tratat care dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane ce avea să stea la baza Elveției moderne

* În urmă cu 227 de ani (1792) Convenţia Naţională vota (în prima sa reuniune) abolirea monarhiei în Franţa şi proclamarea primei Republici. În aceeaşi sesiune s-a mai adoptat şi decretul privind laicizarea stării civile, primul pas al despărţirii bisericii de stat

* Acum 151 de ani (1868) apărea Legea pentru construirea şi exploatarea unei reţele de căi ferate în ţară (22.IX/4.X)

* Se împlinesc 150 de ani, de când, la 22.IX./4.X 1869, s-a pus piatra fundamentală pentru principala gară a Capitalei, denumită Gara Târgoviştei – aşezată pe o fostă proprietate a boierului Dinicu Golescu şi a moştenitorilor săi, aflată la marginea oraşului, într-un perimetru care începea din fosta stradă Ştefan Furtună – Bd. Dinicu Golescu şi se întindea spre nord, cuprinzând tot cartierul Grant („botezat” astfel după soţul lui Zoe Golescu, englezul Effingham Grant), până aproape de comuna Giuleşti. Denumirea iniţială de „Gara Târgoviştei” vine de la Calea Târgoviştei, vechiul nume al actualei Calea Griviţei, care şi-a căpătat actualul nume după terminarea Războiului de Independenţă, în amintirea luptei pentru reduta Griviţa. Gara Târgoviştei a fost dată în exploatare la 15/27 noiembrie 1870, cu prilejul deschiderii provizorii a căii ferate Bucureşti – Ploieşti. Inaugurarea oficială a avut loc la 1/13 septembrie 1872, odată cu deschiderea oficială şi darea în exploatare a căii ferate Roman – Galaţi – Bucureşti – Piteşti. În anul 1888 denumirea de Gara Târgoviştei a fost schimbată în Staţia Bucureşti Nord

* Se împlinesc 150 de ani (1869), de când, la Teatrul Național din München, a avut loc premiera mondială a operei “Aurul Rinului”, prima din tetralogia “Inelul Nibelungilor”, de Richard Wagner. Premiera operei ca parte a întregii tetralogii a avut loc la 13 august 1876 la Festspielhaus în Bayreuth, Germania

* Se împlinesc 115 ani (1904) de când a avut loc primul raliu românesc, pe ruta Bucureşti-Giurgiu şi retur, organizat de Automobil Clubul Român, la care au participat şase echipaje, printre concurenţi aflându-se prinţul George Valentin Bibescu şi soţia sa, Marhta Bibescu, Leon Leonida, Alexandru Darvari ş.a.

* Acum 91 de ani (1928) România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris, încheiată la 21.VI.1926

* Cu 61 de ani în urmă (1958) avea loc premiera românească a tragediei lirice „Oedipe” de George Enescu (pe libretul lui Edmond Fleg), la Opera Română din Bucureşti; dirijor – Constantin Silvestri. Premiera absolută a operei a avut loc la 13.III.1936, la Opera Mare din Paris

* În urmă cu 39 de ani (1980) a început războiul dintre Iran și Irak (cunoscut și sub denumirea de Primul Război din Golful Persic). Războiul a durat până în august 1988, fiind cel mai lung război convențional al secolului al XX-lea. Războiul s-a încheiat cu acceptarea de ambele părți a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU nr. 598. A durat câteva săptămâni ca Iranul să părăsească tot teritoriul ocupat pentru a respecta granițele de dinainte de război, stabilite în 1975 prin Acordul de la Alger. Ultimul schimb de prizonieri de război a avut loc în 2003

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– 1768: A murit (în exil, la Roma) cărturarul iluminist Ioan Inocenţiu Micu (Klein); în calitate de episcop greco-catolic (1729-1751), a pornit lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică; nesfârşitele sale demersuri personale, petiţii, memorii, inclusiv un amplu „Supplex Libellus”, la Guvern, la Dietă şi la Curte, l-au făcut, în cele din urmă, indezirabil; chemat la Viena, în 1744, şi pus sub acuzare, a luat drumul Romei, de unde nu i s-a mai permis să se întoarcă în ţară; programul său politic a indicat şi sarcinile Şcolii Ardelene (născut în 1692, după alte surse, în 1700). NOTĂ: La 2.VIII.1997 a fost adusă la Blaj (de la Roma) racla cu osemintele episcopului şi depusă în Catedrala Unită „Sf.Trei Ierarhi”; reînhumarea a avut loc la 19.X.1997, în aceeaşi biserică, ctitorie a sa

– 1831: S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti de geologie, „Calcariul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1886 (m. 1892)

– 1866: S-a născut Iuliu Cezar Săvescu, poet simbolist, prozator şi traducător, precursor al poemului în proză (m. 1903). NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă ca dată a naşterii 28.IX.1866

– 1873, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Dimitrie Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru titular al Academiei Române din 1934 (m. 1954)

– 1888: S-a născut pictorul Dumitru Ghiaţă (m. 1972)

– 1895, 22.IX/5.X: S-a născut matematicianul Octav Mayer; contribuţii în domeniul geometriei (principalul creator al geometriei diferenţiale centroafine); primul doctor în matematică pură din România (1920); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1966)

– 1900: S-a născut Isaiia Răcăciuni (pseudonimul lui Isaiia Nacht), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (m. 1976). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 21 septembrie 1900

– 1904: S-a născut Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, eseist și traducător (din poeţii latini, din literaturile franceză, engleză şi germană) (m. 1973) – 115 ani

– 1913: S-a născut pianista Maria Fotino (m. 1996)

– 1914: S-a născut prozatoarea Alice Botez (m. 1985) – 105 ani

– 1919: A murit medicul Alexandru A. Suţu (Sutzu, Soutzo), primul mare psihiatru român, părintele fondator al psihiatriei moderne din România; precursor în organizarea învăţământului psihiatric românesc (primul profesor universitar de psihiatrie, 1897), primul autor de lucrări ştiintifice de specialitate, primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (n. 1837) – 100 de ani

– 1920: S-a născut George Zarnea, medic şi biolog; în comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2012)

– 1926: S-a născut actorul Benedict Dabija (m. 1962)

– 1929: S-a născut Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985 (m. 2013) – 90 de ani

– 1934: A murit inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Balş; a colaborat cu Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1928-1931) (n. 1868) – 85 de ani

– 1935: A murit (la Cannes) Constantin Dumbravă, medic şi explorator polar; a participat, în perioada 1927-1928, la expediţia întreprinsă pe coasta estică a Groenlandei de vasul „Gertrude Reik”; între anii 1930 şi 1931 a traversat insula de la Vest la Est; a realizat şi un interesant documentar filmat al expediţiilor sale în Groenlanda (n. 1898). NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1890

– 1937: S-a născut matematicianul Nicolae Popescu; creatorul şcolii româneşti de algebră modernă şi teoria numerelor; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2010)

– 1938: S-a născut Augustin Buzura, medic psihiatru (nu a profesat însă medicina), prozator şi eseist, autorul unor scenarii cinematografice; considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri din literatura română postbelică; membru titular al Academiei Române din 1992; preşedinte fondator al revistei „Cultura”, fost preşedinte al Fundaţiei Culturale Române (1990-2003) şi preşedinte al Institutului Cultural Român (2003-2004) (m. 2017)

– 1939: S-a născut economistul Bogdan Baltazar, unul dinte bancherii influenţi din România (preşedinte al Băncii Române pentru Dezvoltare între anii 1998 şi 2004); potrivit unui comunicat al MAE, a fost o personalitate publică marcantă, care a influenţat poziţionarea României în contextul economic mondial şi care a pus bazele şi a consolidat relaţia cu instituţii financiare mondiale (m. 2012) – 80 de ani

– 1943: S-a născut compozitorul, profesorul şi dirijorul Dinu Giurgiu (m. 1999)

– 1943: S-a născut Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi fizician; a fost autorul, singur sau împreună cu alţii, al unor realizări remarcabile: punerea în funcţiune a primului laser cu mediu activ solid din România (1968), realizarea primelor holograme profesionale din ţară (1970), a sistemelor de prelucrare digitală a imaginilor date de instrumente optice (1982-1987); membru titular al Academiei Române din 2009, vicepreşedinte (2010-2014) și președinte (2014-2017) al acestui for (m. 2017)

– 1944: Cade pe front scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (n. 1920) – 75 de ani

– 1948: S-a născut poeta şi traducătoarea Chira (Chirata sau Kira) Iorgoveanu, preocupată constant de poezia aromână (populară şi cultă)

– 1968: S-a născut Mihai Răzvan Ungureanu, istoric şi diplomat, fost ministru de externe al României în perioada decembrie 2004 – februarie 2007, fost director al Serviciului de Informaţii Externe (2007-2012 şi 2015-2016), fost premier între 9 februarie 2012 şi aprilie 2012

– 2003: A murit Modest Iftinchi, violonist şi profesor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– New York: Președintele turc, Tayyip Erdogan, aflat în vizită la New York, pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, intenționează să poarte discuții cu președintele american Donald Trump despre Siria și alte probleme, inclusiv achizițiile de arme (22 – 25 sep.)

– New York: Președintele francez, Emmanuel Macron, va participa la Summitul One Planet, înaintea Adunării Generale a ONU

– Helsinki: Reuniunea informală a miniștrilor agriculturii (22 – 24 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană fără Maşini”, cunoscută în prezent şi ca „Ziua mondială fără maşini”/”Ziua fără maşini”, datorită extinderii la nivel mondial (se sărbătoreşte în peste 1.000 de oraşe din 40 de ţări de pe tot mapamondul); la 4.II.2000, Margot Walström, comisar european pentru mediu, lansa, la Bruxelles, iniţiativa europeană „În oraş fără automobilul meu”; la 22 septembrie acelaşi an aproape 800 de oraşe europene, mari şi mici, au închis, pentru o zi, străzile centrale pentru traficul auto. Obiectivele campaniei pe care UE doreşte să le atingă până în 2020 includ reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, o cotă de 20% din consumul total de energie să fie energii regenerabile (www.iatp.md/arii/ro, Agerpres 22.IX.2012)

– „Ziua Internaţională de Informare cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică”; este marcată din 2011 cu scopul creşterii gradului de conştientizare privind această formă rară de cancer al sângelui; data simbolizează modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, cauza declanşării LMC (http://www.arcrareromania.ro/node/31)

– Ziua independenţei Republicii Bulgaria; în anul 1908, cu sprijinul guvernului lui Alexandăr Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declara, printr-un manifest special, independenţa Bulgariei şi se proclama ţar al bulgarilor (se sărbătoreşte începând din anul 1998)

– Ziua Naţională a Republicii Mali; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1572: A murit pictorul francez François Clouet (n. ~1505/1510). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 22.XII.1572

– 1791: S-a născut Michael Faraday, fizician şi chimist englez; unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului (m. 1867)

– 1885: S-a născut Erich von Stroheim, regizor şi actor de film american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (m. 1957)

– 1910: S-a născut György Faludy, poet şi traducător maghiar, stabilit în Canada din 1967 (m. 2006)

– 1914: A murit scriitorul francez Henri Alain-Fournier, autor al unui singur roman, „Le Grand Meaulnes”, roman poetic de factură simbolistă (n. 1886) – 105 ani

– 1918: S-a născut Henryk Szeryng, violonist mexican de origine poloneză (m. 1988)

– 1921: A murit Ivan Vazov, poet, dramaturg şi publicist bulgar (n. 1850)

– 1939: S-a născut alpinista japoneză Junko Tabei, prima femeie care a urcat pe Everest (1975) şi care mai târziu a cucerit alte şapte vârfuri importante; a înfiinţat primul club feminin de alpinism din Japonia (m. 2016) – 80 de ani

– 1941: S-a născut soprana bulgară Anna Tomowa-Sintow

– 1951: S-a născut David Coverdale, interpret englez de muzică rock; a făcut parte din două trupe foarte cunoscute de hard – rock, Deep Purple şi Whitesnake

– 1958: S-a născut tenorul italian Andrea Bocelli

– 1958: S-a născut Joan Jett, cântăreaţă rock, chitaristă, compozitoare, producătoare şi actriţă americană; foarte cunoscută mai ales pentru interpretarea melodiei „I Love Rock N’ Roll”, pe care o cânta alături de trupa ei „The Blackhearts”

– 1959: S-a născut Saul Perlmutter, astrofizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe 2011 (pentru descoperirea, împreună cu Adam G. Riess şi Brian P. Schmidt, a expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate) – 60 de ani

– 1987: A murit pianistul englez Louis Kentner (n. 1905)

– 1989: A murit Irving Berlin (nume real: Israel Baline), compozitor american de origine rusă (n. 1888) – 30 de ani

– 1994: A murit Alexandru Bardieru, preot, prozator, folclorist şi publicist din Republica Moldova (n. 1913) – 25 de ani

– 1996: A murit Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă americană de film (n. 1914)

– 2001: A murit Isaac Stern, violonist american de origine rusă; considerat unul dintre cei mai importanţi violonişti ai secolului al XX-lea (n. 1920)

– 2006: A murit actorul american Edward Albert (n. 1951)

– 2007: A murit mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei”; pe adevăratul nume Marcel Mangel, a fost un supravieţuitor al Holocaustului; a fondat, în 1958, o şcoală de mimi la Paris (n. 1923)

– 2012: A murit Marcel Hanoun, cineast (teoretician al cinematografiei experimentale), fotograf şi scriitor francez de origine tunisiană (n. 1929, la Tunis)

– 2013: A murit neurologul american de origine canadiană David H. Hubel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1981 (n. 1926)

– 2013: A murit Álvaro Mutis Jaramillo, poet, romancier şi eseist columbian (n. 1923)

– 2013: A murit Luciano Vincenzoni, scenarist italian (n. 1926)

Calendarul zilei – 22 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 septembrie 2018, 06:00 / actualizat: 24 septembrie 2018, 14:01

EVENIMENTE INTERNE

– Culte, Biserică

* Copenhaga, Danemarca: Centrul de Tineret „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” (CTSM) al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord organizează „Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din țările scandinave” (22-23 sep.)

– Cultură

* Recital în cadrul turneului „Vioara lui George Enescu”, susţinut de violonistul Gabriel Croitoru şi pianistul Horia Mihail şi desfăşurat în perioada 12 septembrie – 8 octombrie, în mai multe oraşe din ţară – ora 18:00, la Centrul cultural „Nicolae Bălcescu” pentru UNESCO. Coproducători: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi

* Sinaia: În cadrul Stagiunii Sunetul Muzicii, Sala de muzică a Castelului Peleș găzduiește, de la ora 16:00, primul episod al ediției a VI-a a Turneului Naţional „Muzica Palatelor României”, organizat de Asociația Pro Valores și finanțat de Institutul Cultural Român și Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical (22 – 30 sep.)

– S-a întâmplat într-o zi de 22 septembrie

* Acum 692 de ani (1326) a fost consemnată cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, dată la care Carol Robert i-a dăruit lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru serviciile sale aduse regatului

* Cu 519 ani în urmă (1499) a luat sfârșit Războiul Suab (sau „Războiul elvețian”), conflict militar între “Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg, sprijinită de “Liga Suabă”, prin semnarea tratatului de la Basel, tratat care dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane ce avea să stea la baza Elveției moderne

* În urmă cu 226 de ani (1792) Convenţia Naţională vota (în prima sa reuniune) abolirea monarhiei în Franţa şi proclamarea primei Republici. În aceeaşi sesiune s-a mai adoptat şi decretul privind laicizarea stării civile, primul pas al despărţirii bisericii de stat

* Se împlinesc 150 de ani (1868) de la apariţia Legii pentru construirea şi exploatarea unei reţele de căi ferate în ţară (22.IX/4.X)

* Acum 149 de ani, la 22.IX./4.X 1869, s-a pus piatra fundamentală pentru principala gară a Capitalei, denumită Gara Târgoviştei – aşezată pe o fostă proprietate a boierului Dinicu Golescu şi a moştenitorilor săi, aflată la marginea oraşului, într-un perimetru care începea din fosta stradă Ştefan Furtună – Bd. Dinicu Golescu şi se întindea spre nord, cuprinzând tot cartierul Grant („botezat” astfel după soţul lui Zoe Golescu, englezul Effingham Grant), până aproape de comuna Giuleşti. Denumirea iniţială de „Gara Târgoviştei” vine de la Calea Târgoviştei, vechiul nume al actualei Calea Griviţei, care şi-a căpătat actualul nume după terminarea Războiului de Independenţă, în amintirea luptei pentru reduta Griviţa. Gara Târgoviştei a fost dată în exploatare la 15/27 noiembrie 1870, cu prilejul deschiderii provizorii a căii ferate Bucureşti – Ploieşti. Inaugurarea oficială a avut loc la 1/13 septembrie 1872, odată cu deschiderea oficială şi darea în exploatare a căii ferate Roman – Galaţi – Bucureşti – Piteşti. În anul 1888 denumirea de Gara Târgoviştei a fost schimbată în Staţia Bucureşti Nord

* Cu 149 de ani în urmă (1869), la Teatrul Național din München, a avut loc premiera mondială a operei “Aurul Rinului”, prima din tetralogia “Inelul Nibelungilor”, de Richard Wagner. Premiera operei ca parte a întregii tetralogii a avut loc la 13 august 1876 la Festspielhaus în Bayreuth, Germania

* Acum 114 ani (1904) a avut loc primul raliu românesc, pe ruta Bucureşti-Giurgiu şi retur, organizat de Automobil Clubul Român, la care au participat şase echipaje, printre concurenţi aflându-se prinţul George Valentin Bibescu şi soţia sa, Marhta Bibescu, Leon Leonida, Alexandru Darvari ş.a.

* Se împlinesc 90 de ani (1928) de când România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris, încheiată la 21.VI.1926

* Se împlinesc 60 de ani (1958) de la premiera românească a tragediei lirice „Oedipe” de George Enescu (pe libretul lui Edmond Fleg), la Opera Română din Bucureşti; dirijor – Constantin Silvestri. Premiera absolută a operei a avut loc la 13.III.1936, la Opera Mare din Paris

* În urmă cu 38 de ani (1980) a început războiul dintre Iran și Irak (cunoscut și sub denumirea de Primul Război din Golful Persic). Războiul a durat până în august 1988, fiind cel mai lung război convențional al secolului al XX-lea. Războiul s-a încheiat cu acceptarea de ambele părți a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU nr. 598. A durat câteva săptămâni ca Iranul să părăsească tot teritoriul ocupat pentru a respecta granițele de dinainte de război, stabilite în 1975 prin Acordul de la Alger. Ultimul schimb de prizonieri de război a avut loc în 2003

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2018)

– 1768: A murit (în exil, la Roma) cărturarul iluminist Ioan Inocenţiu Micu (Klein); în calitate de episcop greco-catolic (1729-1751), a pornit lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică; nesfârşitele sale demersuri personale, petiţii, memorii, inclusiv un amplu „Supplex Libellus”, la Guvern, la Dietă şi la Curte, l-au făcut, în cele din urmă, indezirabil; chemat la Viena, în 1744, şi pus sub acuzare, a luat drumul Romei, de unde nu i s-a mai permis să se întoarcă în ţară; programul său politic a indicat şi sarcinile Şcolii Ardelene (născut în 1692, după alte surse, în 1700) – 250 de ani. NOTĂ: La 2.VIII.1997 a fost adusă la Blaj (de la Roma) racla cu osemintele episcopului şi depusă în Catedrala Unită „Sf.Trei Ierarhi”; reînhumarea a avut loc la 19.X.1997, în aceeaşi biserică, ctitorie a sa

– 1831: S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti de geologie, „Calcariul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1886 (m. 1892)

– 1866: S-a născut Iuliu Cezar Săvescu, poet simbolist, prozator şi traducător, precursor al poemului în proză (m. 1903). NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă ca dată a naşterii 28.IX.1866

– 1873, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Dimitrie Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru titular al Academiei Române din 1934 (m. 1954) – 145 de ani

– 1888: S-a născut pictorul Dumitru Ghiaţă (m. 1972) – 130 de ani

– 1895, 22.IX/5.X: S-a născut matematicianul Octav Mayer; contribuţii în domeniul geometriei (principalul creator al geometriei diferenţiale centroafine); primul doctor în matematică pură din România (1920); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1966)

– 1900: S-a născut Isaiia Răcăciuni (pseudonimul lui Isaiia Nacht), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (m. 1976). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 21 septembrie 1900

– 1904: S-a născut Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă plastică şi autor de studii şi eseuri ce conţin numeroase asociaţii de ordin filosofic, istoric şi mai cu seamă literar; prolific traducător (din poeţii latini, din literaturile franceză, engleză şi germană) (m. 1973)

– 1913: S-a născut pianista Maria Fotino (m. 1996) – 105 ani

– 1914: S-a născut prozatoarea Alice Botez (m. 1985)

– 1919: S-a născut medicul Alexandru A. Suţu (Sutzu), primul mare psihiatru român, părintele fondator al psihiatriei moderne din România; precursor în organizarea învăţământului psihiatric românesc (profesor universitar de psihiatrie), primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; primul autor român de lucrări ştiinţifice de specialitate; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (n. 1837)

– 1920: S-a născut George Zarnea, medic şi biolog; în comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2012)

– 1926: S-a născut actorul Benedict Dabija (m. 1962)

– 1929: S-a născut Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985 (m. 2013)

– 1935: A murit (la Cannes) Constantin Dumbravă, medic şi explorator polar; a participat, în perioada 1927-1928, la expediţia întreprinsă pe coasta estică a Groenlandei de vasul „Gertrude Reik”; între anii 1930 şi 1931 a traversat insula de la Vest la Est; a realizat şi un interesant documentar filmat al expediţiilor sale în Groenlanda (n. 1898). NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1890

– 1937: S-a născut matematicianul Nicolae Popescu; creatorul şcolii româneşti de algebră modernă şi teoria numerelor; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2010)

– 1938: S-a născut Augustin Buzura, medic psihiatru (nu a profesat însă medicina), prozator şi eseist, autorul unor scenarii cinematografice; considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri din literatura română postbelică; membru titular al Academiei Române din 1992; preşedinte fondator al revistei „Cultura”, fost preşedinte al Fundaţiei Culturale Române (1990-2003) şi preşedinte al Institutului Cultural Român (2003-2004) (m. 2017) – 80 de ani

– 1943: S-a născut compozitorul, profesorul şi dirijorul Dinu Giurgiu (m. 1999) – 75 de ani

– 1943: S-a născut Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi fizician; a fost autorul, singur sau împreună cu alţii, al unor realizări remarcabile: punerea în funcţiune a primului laser cu mediu activ solid din România (1968), realizarea primelor holograme profesionale din ţară (1970), a sistemelor de prelucrare digitală a imaginilor date de instrumente optice (1982-1987); membru titular al Academiei Române din 2009, vicepreşedinte (2010-2014) și președinte (2014-2017) al acestui for (m. 2017) – 75 de ani

– 1944: Cade pe front scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (n. 1920)

– 1948: S-a născut poeta şi traducătoarea Chira (Chirata sau Kira) Iorgoveanu, preocupată constant de poezia aromână (populară şi cultă) – 70 de ani

– 1968: S-a născut Mihai Răzvan Ungureanu, istoric şi diplomat, fost ministru de externe al României în perioada decembrie 2004 – februarie 2007, fost director al Serviciului de Informaţii Externe (2007-2012 şi 2015-2016), fost premier între 9 februarie 2012 şi aprilie 2012 – 50 de ani

– 2003: A murit Modest Iftinchi, violonist şi profesor (n. 1930) – 15 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Vilnius: Vizita Sanctităţii Sale Papa Francisc

– Munchen: Cea de-a 185-a ediţie Festivalului Berii Oktoberfest (22 sep. – 7 oct.)

– Spania: Actorul, regizorul şi producătorul american Danny DeVito va fi distins cu Premiul „Donostia” pentru întreaga carieră, la ediţia din acest an a Festivalului de Film de la San Sebastian (nordul Spaniei), care se va desfăşura în perioada 21-29 septembrie – la Palacio Kursaal

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană fără Maşini”, cunoscută în prezent şi ca „Ziua Mondială fără Maşini”/”Ziua fără Maşini”, datorită extinderii la nivel mondial (se sărbătoreşte în peste 1.000 de oraşe din 40 de ţări de pe tot mapamondul); la 4.II.2000, Margot Walström, comisar european pentru mediu, lansa, la Bruxelles, iniţiativa europeană „În oraş fără automobilul meu”; la 22 septembrie acelaşi an aproape 800 de oraşe europene, mari şi mici, au închis, pentru o zi, străzile centrale pentru traficul auto. Obiectivele campaniei pe care UE doreşte să le atingă până în 2020 includ reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, o cotă de 20% din consumul total de energie să fie energii regenerabile

– „Ziua Internaţională de Informare cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică”; este marcată din 2011 cu scopul creşterii gradului de conştientizare privind această formă rară de cancer al sângelui; data simbolizează modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, cauza declanşării LMC

– Ziua Independenţei Republicii Bulgaria; în anul 1908 ( – 110 ani), cu sprijinul guvernului lui Alexandăr Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declară, printr-un manifest special, independenţa Bulgariei şi se proclamă ţar al bulgarilor (se sărbătoreşte începând din anul 1998 – 20 de ani)

– Ziua Naţională a Republicii Mali; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1572: A murit pictorul francez François Clouet (n. ~1505/1510). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 22.XII.1572

– 1791: S-a născut Michael Faraday, fizician şi chimist englez; unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului (m. 1867)

– 1885: S-a născut Erich von Stroheim, regizor şi actor de film american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (m. 1957)

– 1910: S-a născut György Faludy, poet şi traducător maghiar, stabilit în Canada din 1967 (m. 2006)

– 1914: A murit scriitorul francez Henri Alain-Fournier, autor al unui singur roman, „Le Grand Meaulnes”, roman poetic de factură simbolistă (n. 1886)

– 1918: S-a născut Henryk Szeryng, violonist mexican de origine poloneză (m. 1988) – 100 de ani

– 1921: A murit Ivan Vazov, poet, dramaturg şi publicist bulgar (n. 1850)

– 1941: S-a născut soprana bulgară Anna Tomowa-Sintow

– 1951: S-a născut David Coverdale, interpret englez de muzică rock; a făcut parte din două trupe foarte cunoscute de hard – rock, Deep Purple şi Whitesnake

– 1958: S-a născut tenorul italian Andrea Bocelli – 60 de ani

– 1958: S-a născut Joan Jett, cântăreaţă rock, chitaristă, compozitoare, producătoare şi actriţă americană; foarte cunoscută mai ales pentru interpretarea melodiei „I Love Rock N’ Roll”, pe care o cânta alături de trupa ei „The Blackhearts” – 60 de ani

– 1959: S-a născut Saul Perlmutter, astrofizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2011 (pentru descoperirea, împreună cu Adam G. Riess şi Brian P. Schmidt, a expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate)

– 1987: A murit pianistul englez Louis Kentner (n. 1905)

– 1989: A murit Irving Berlin, compozitor american de origine rusă (n. 1888)

– 1994: A murit Alexandru Bardieru, preot, prozator, folclorist şi publicist din Republica Moldova (n. 1913)

– 1996: A murit Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă americană de film (n. 1914)

– 2001: A murit Isaac Stern, violonist american de origine rusă; considerat unul dintre cei mai importanţi violonişti ai secolului al XX-lea (n. 1920)

– 2006: A murit actorul american Edward Albert (n. 1951)

– 2007: A murit mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei”; pe adevăratul nume Marcel Mangel, a fost un supravieţuitor al Holocaustului; a fondat, în 1958, o şcoală de mimi la Paris (n. 1923)

– 2012: A murit Marcel Hanoun, cineast (teoretician al cinematografiei experimentale), fotograf şi scriitor francez de origine tunisiană (n. 1929, la Tunis)

– 2013: A murit neurologul american de origine canadiană David H. Hubel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1981 (n. 1926) – 5 ani

– 2013: A murit Álvaro Mutis Jaramillo, poet, romancier şi eseist columbian (n. 1923) – 5 ani

– 2013: A murit Luciano Vincenzoni, scenarist italian (n. 1926) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 septembrie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu” are loc în perioada 2 – 24 septembrie, eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Producător: Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale. Co-producători: TVR şi Radio România. Organizatori: Artexim, Primăria Capitalei şi ARCUB. Din program:

• Muzica secolului XXI – Orchestra Filarmonicii “Mihail Jora” din Bacău. Dirijor: Cristian Lupeş. Solist: Vassilis Varvaresos – pian (Laureat al Concursului Internațional George Enescu, ediția 2014) – ora 13:00, la Sala Radio
• Alte evenimente – Trio Contraste – Ioan Bogdan Ştefănescu – flaut, Sorin Petrescu – pian, Doru Roman – percuţie – ora 15:00, în Aula Palatului Cantacuzino
• Recitaluri și concerte camerale – Kristine Opolais – soprană, Aleksandra Borodulina – pian – ora 16:30, la Ateneul Român
• Mari orchestre ale lumii – Orchestra e Coro dell’ Accademia Nazionale di Santa Cecilia. Dirijor: Antonio Pappano. Dirijorul corului: Ciro Visco. Soliști: Rachel Willis-Sorensen (soprană), Okka Von Der Damerau (mezzosoprană) – ora 19:30, la Sala Mare a Palatului
• Concertele de la miezul nopții – Jordi Savall & Le Concert des Nations – ora 22:30, la Ateneul Român
• Sibiu: Concerte în ţară – Maxim Vengerov – vioară şi Vag Papian – pian – ora 19:00
• Transmisiune în direct de la Sala Mare a Palatului – Orchestra e Coro dell’ Accademia Nazionale di Santa Cecilia. Dirijor: Antonio Pappano. Dirijorul corului: Ciro Visco. Soliști: Rachel Willis-Sorensen (soprană), Okka Von Der Damerau (mezzosoprană) – ora 19:30, Piaţa George Enescu

* Lansarea, pe marile ecrane din România, a lungmetrajului „Un pas în urma serafimilor”, în regia lui Daniel Sandu, o producţie Hi Film Productions, realizată cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi Programul Media – Europa Creativă al Uniunii Europene

* Cea de-a 8-a ediție a Nopţii Albe a Filmului Românesc are  loc la Muzeul Țăranului Român, Cinema Elvire Popesco, Grădina cu Filme, Unteatru, J’ai Bistrot și Deschis Gastrobar. Spectatorii din Bucureşti vor avea ocazia să vadă documentarele româneşti care au cucerit publicul în marile festivaluri internationale din ultimul an: „Planeta Petrila” (r. Andrei Dascalescu), „Ultimul căldărar” (r. Cosmin Bumbut, Elena Stancu), „Camera obscură” (r. Gheorghe Preda), „Varză, cartofi şi alţi demoni” (r. Serban Georgescu), Ţara moartă” (r. Radu Jude).Printre partenerii media: Radio România Cultural

* Primăria Capitalei prin Opera Comică pentru Copii deschide prezintă spectacolul „Lumea păpușilor” în regia și coregrafia lui Cătălin Caracaș, după baletul clasic „Coppelia”, cu un libret scris de Charles-Louis-Étienne Nuitter și pus în scenă prima oară la Opera din Paris, în 1870 –  în Sala Mare

* Teatrul de Comedie prezintă „Noaptea Ursului” de Ignacio del Moral, traducerea Alina Cantacuzino, regia Mădălin Hîncu, scenografia Răzvan Bordoș, proiect câștigător al concursului  Comedia ține la TINEri, ed. a VII-a, 2016 – ora 19:00,  la Sala Nouă

* Ilie Dumitrescu Jr., fiul fostului fotbalist Ilie Dumitrescu, face parte din distribuția lungmetrajului de debut al lui Daniel Sandu, „Un pas în urma serafimilor”, care va fi lansat în cinematografe astăzi. Printre partenerii media: Radio Romania Cultural

* Sibiu:La Teatrul Naţional „Radu Stanca” are loc spectacolul „Noah şi Floarea de turn”, în regia lui Viorel Raţă

* Timişoara:Cea de-a doua ediţie a Zilelor Maghiarilor din Timişoara, eveniment aflat pe agenda Capitalei Culturale Europene 2021, aduce în perioada 22-24 septembrie sute de meşteşugari, artişti şi gastronomi maghiari din întregul Banat istoric şi din Transilvania, care îşi vor demonstra măiestria în Piaţa Operei şi în preajma Castelului Huniazilor

* Spania: Filmul „Soldații. Poveste din Ferentari”, debutul în lungmetraj al regizoarei de origine sârbă Ivana Mladenovic, va avea premiera europeană în cadrul Festivalului Internațional de Film de la San Sebastian. Pelicula a fost selectată în competiția oficială a celei de-a 65-a ediții a festivalului din Spania, ce se va desfășura în perioada 22 – 30 septembrie

– Diverse

* Are loc Fete de la Gastronomie (Sărbătoarea gastronomiei), ediţia a IV-a, care celebrează gastronomia franceză, în perioada 22-24 septembrie, invitatul special fiind chef Fabrice Giraud, deţinătorul unei stele Michelin.Tema ediţiei de anul acesta este „Au coeur du produit – În inima produsului”

* Stand Up Fest, organizat de Asociația Culturală Fanzin va avea loc în perioada 22-24 septembrie 2017, la Centrul Cultural Reduta, pentru al cincilea an consecutiv

– S-a întâmplat într-o zi de 22 septembrie

* Acum 691 de ani (1326) a fost consemnată cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, dată la care Carol Robert i-a dăruit lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru serviciile sale aduse regatului

* Cu 518 ani în urmă (1499) a luat sfârșit Războiul Suab (sau „Războiul elvețian”), conflict militar între “Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg, sprijinită de “Liga Suabă”, prin semnarea tratatului de la Basel, tratat care dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane ce avea să stea la baza Elveției moderne

* Se împlinesc 225 de ani (1792) de când Convenţia Naţională vota (în prima sa reuniune) abolirea monarhiei în Franţa şi proclamarea primei Republici. În aceeaşi sesiune s-a mai adoptat şi decretul privind laicizarea stării civile, primul pas al despărţirii bisericii de stat

* Acum 149 de ani (1868) apărea Legea pentru construirea şi exploatarea unei reţele de căi ferate în ţară (22.IX/4.X)

* Acum 148 de ani, la 22.IX./4.X 1869, s-a pus piatra fundamentală pentru principala gară a Capitalei, denumită Gara Târgoviştei – aşezată pe o fostă proprietate a boierului Dinicu Golescu şi a moştenitorilor săi, aflată la marginea oraşului, într-un perimetru care începea din fosta stradă Ştefan Furtună – Bd. Dinicu Golescu şi se întindea spre nord, cuprinzând tot cartierul Grant („botezat” astfel după soţul lui Zoe Golescu, englezul Effingham Grant), până aproape de comuna Giuleşti. Denumirea iniţială de „Gara Târgoviştei” vine de la Calea Târgoviştei, vechiul nume al actualei Calea Griviţei, care şi-a căpătat actualul nume după terminarea Războiului de Independenţă, în amintirea luptei pentru reduta Griviţa. Gara Târgoviştei a fost dată în exploatare la 15/27 noiembrie 1870, cu prilejul deschiderii provizorii a căii ferate Bucureşti – Ploieşti. Inaugurarea oficială a avut loc la 1/13 septembrie 1872, odată cu deschiderea oficială şi darea în exploatare a căii ferate Roman – Galaţi – Bucureşti – Piteşti. În anul 1888 denumirea de Gara Târgoviştei a fost schimbată în Staţia Bucureşti Nord

* Cu 148 de ani în urmă (1869), la Teatrul Național din München, a avut loc premiera mondială a operei “Aurul Rinului”, prima din tetralogia “Inelul Nibelungilor”, de Richard Wagner. Premiera operei ca parte a întregii tetralogii a avut loc la 13 august 1876 la Festspielhaus în Bayreuth, Germania

* Acum 113 ani (1904) a avut loc primul raliu românesc, pe ruta Bucureşti-Giurgiu şi retur, organizat de Automobil Clubul Român, la care au participat şase echipaje, printre concurenţi aflându-se prinţul George Valentin Bibescu şi soţia sa, Marhta Bibescu, Leon Leonida, Alexandru Darvari ş.a.

* Cu 89 de ani în urmă (1928) România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris, încheiată la 21.VI.1926

* În urmă cu 59 de ani (1958) a avut loc premiera românească a tragediei lirice „Oedipe” de George Enescu (pe libretul lui Edmond Fleg), la Opera Română din Bucureşti; dirijor – Constantin Silvestri. Premiera absolută a operei a avut loc la 13.III.1936, la Opera Mare din Paris

* În urmă cu 37 de ani (1980) a început războiul dintre Iran și Irak (cunoscut și sub denumirea de Primul Război din Golful Persic). Războiul a durat până în august 1988, fiind cel mai lung război convențional al secolului al XX-lea. Războiul s-a încheiat cu acceptarea de ambele părți a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU nr. 598. A durat câteva săptămâni ca Iranul să părăsească tot teritoriul ocupat pentru a respecta granițele de dinainte de război, stabilite în 1975 prin Acordul de la Alger. Ultimul schimb de prizonieri de război a avut loc în 2003

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2017)

– Echinocţiul de toamnă – ora 23:01 (ora României). NOTĂ: Echinocţiul desemnează cele două momente ale anului când ziua este egală cu noaptea; astfel, există un echinocţiu de primăvară şi unul de toamnă (în 2017 echinocţiul de primăvară a fost la 20 martie)

– 1768: A murit (în exil, la Roma) cărturarul iluminist Ioan Inocenţiu (Inochentie) Micu Klein; în calitate de episcop greco-catolic (1729-1751), a pornit lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică; nesfârşitele sale demersuri personale, petiţii, memorii, inclusiv un amplu „Supplex Libellus”, la Guvern, la Dietă şi la Curte, l-au făcut, în cele din urmă, indezirabil; chemat la Viena, în 1744, şi pus sub acuzare, a luat drumul Romei, de unde nu i s-a mai permis să se întoarcă în ţară; programul său politic a indicat şi sarcinile Şcolii Ardelene (n. 1692, după alte surse, 1700). NOTĂ: La 2.VIII.1997 a fost adusă la Blaj (de la Roma) racla cu osemintele episcopului şi depusă în Catedrala Unită „Sf. Trei Ierarhi”; reînhumarea a avut loc la 19.X.1997, în aceeaşi biserică, ctitorie a sa

– 1831: S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti de geologie, „Calcariul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1886 (m. 1892)

– 1866: S-a născut Iuliu Cezar Săvescu, poet simbolist, prozator şi traducător, precursor al poemului în proză (m. 1903). NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă ca dată a naşterii 28.IX.1866

– 1873, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Dimitrie D. Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru titular al Academiei Române din 1934 (m. 1954)

– 1888: S-a născut pictorul Dumitru Ghiaţă (m. 1972)

– 1895, 22.IX/5.X: S-a născut matematicianul Octav Mayer; contribuţii în domeniul geometriei (principalul creator al geometriei diferenţiale centroafine); primul doctor în matematică pură din România (1920); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1966)

– 1900: S-a născut Isaiia Răcăciuni (pseudonimul lui Isaiia Nacht), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (m. 1976). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 21 septembrie 1900

– 1904: S-a născut Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă plastică şi autor de studii şi eseuri ce conţin numeroase asociaţii de ordin filosofic, istoric şi mai cu seamă literar; prolific traducător (din poeţii latini, din literaturile franceză, engleză şi germană) (m. 1973)

– 1914: S-a născut prozatoarea Alice Botez (m. 1985)

– 1919: S-a născut medicul Alexandru A. Suţu (Sutzu), primul mare psihiatru român, părintele fondator al psihiatriei moderne din România; precursor în organizarea învăţământului psihiatric românesc (profesor universitar de psihiatrie), primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; primul autor român de lucrări ştiinţifice de specialitate; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (n. 1837)

– 1920: S-a născut George Zarnea, medic şi biolog; în comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2012)

– 1926: S-a născut actorul Benedict Dabija (m. 1962)

– 1929: S-a născut Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985 (m. 2013)

– 1935: A murit (la Cannes) Constantin Dumbravă, medic şi explorator polar; a participat, în perioada 1927-1928, la expediţia întreprinsă pe coasta estică a Groenlandei de vasul „Gertrude Reik”; între anii 1930 şi 1931 a traversat insula de la Vest la Est; a realizat şi un interesant documentar filmat al expediţiilor sale în Groenlanda (n. 1898). NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1890

– 1937: S-a născut matematicianul Nicolae Popescu; creatorul şcolii româneşti de algebră modernă şi teoria numerelor; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2010) – 80 de ani

– 1938: S-a născut Augustin Buzura, medic psihiatru (nu a profesat însă medicina), prozator şi eseist, autorul unor scenarii cinematografice; considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri din literatura română postbelică; membru al Academiei Române; preşedinte fondator al revistei „Cultura”, fost preşedinte al Fundaţiei Culturale Române (1990-2003) şi preşedinte al Institutului Cultural Român (2003-2004) (m. 2017)

– 1943: S-a născut Ionel Valentin Vlad, fizician, electronist şi doctor inginer, ales preşedinte al Academiei Române la 8 aprilie 2014; vicepreşedinte al Academiei Române (2010-2014); a realizat (în colaborare) primele holograme profesionale din România (1970), precum şi primele instalaţii de holografie şi de prelucrare a imaginilor cu laseri din ţară (1974); membru titular al Academiei Române din 2009

– 1943: S-a născut Dinu Giurgiu compozitor, profesor, dirijor şi instrumentist (m. 1999)

– 1944: Cade pe front scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (n. 1920)

– 1948: S-a născut poeta şi traducătoarea Chira (Chirata sau Kira) Iorgoveanu, preocupată constant de poezia aromână (populară şi cultă)

– 1968: S-a născut Mihai Răzvan Ungureanu, istoric şi diplomat, fost ministru de externe al României în perioada decembrie 2004 – februarie 2007, fost director al Serviciului de Informaţii Externe (2007-2012 şi 2015-2016), fost premier între 9 februarie 2012 şi aprilie 2012; preşedinte al Partidului Forţa Civică din 7 septembrie 2012

– 2003: A murit Modest Iftinchi, violonist şi profesor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Ministrul venezuelean al petrolului, Eulogio Del Pino, va vizita Rusia și Arabia Saudită

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană fără Maşini”, cunoscută în prezent şi ca „Ziua mondială fără maşini”/”Ziua fără maşini”, datorită extinderii la nivel mondial (se sărbătoreşte în peste 1.000 de oraşe din 40 de ţări de pe tot mapamondul); la 4.II.2000, Margot Walström, comisar european pentru mediu, lansa, la Bruxelles, iniţiativa europeană „În oraş fără automobilul meu”; la 22 septembrie acelaşi an aproape 800 de oraşe europene, mari şi mici, au închis, pentru o zi, străzile centrale pentru traficul auto. Obiectivele campaniei pe care UE doreşte să le atingă până în 2020 includ reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, o cotă de 20% din consumul total de energie să fie energii regenerabile

– „Ziua Internaţională de Informare cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică”; este marcată din 2011 cu scopul creşterii gradului de conştientizare privind această formă rară de cancer al sângelui; data simbolizează modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, cauza declanşării LMC

– Ziua Independenţei Republicii Bulgaria; în anul 1908, cu sprijinul guvernului lui Alexandăr Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declară, printr-un manifest special, independenţa Bulgariei şi se proclamă ţar al bulgarilor (se sărbătoreşte începând din anul 1998)

– Ziua Naţională a Republicii Mali; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1572: A murit pictorul francez François Clouet (n. ~1505/1510) – 445 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 22.XII.1572

– 1791: S-a născut Michael Faraday, fizician şi chimist englez; unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului (m. 1867)

– 1885: S-a născut Erich von Stroheim, regizor şi actor de film american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (m. 1957)

– 1910: S-a născut György Faludy, poet şi traducător maghiar, stabilit în Canada din 1967 (m. 2006)

– 1914: A murit scriitorul francez Henri Alain-Fournier, autor al unui singur roman, „Le Grand Meaulnes”, roman poetic de factură simbolistă (n. 1886)

– 1918: S-a născut Henryk Szeryng, violonist mexican de origine poloneză (m. 1988)

– 1921: A murit Ivan Vazov, poet, dramaturg şi publicist bulgar (n. 1850)

– 1941: S-a născut soprana bulgară Anna Tomowa-Sintow

– 1951: S-a născut David Coverdale, interpret englez de muzică rock; a făcut parte din două trupe foarte cunoscute de hard – rock, Deep Purple şi Whitesnake

– 1958: S-a născut tenorul italian Andrea Bocelli

– 1958: S-a născut Joan Jett, cântăreaţă rock, chitaristă, compozitoare, producătoare şi actriţă americană; foarte cunoscută mai ales pentru interpretarea melodiei „I Love Rock N’ Roll”, pe care o cânta alături de trupa ei „The Blackhearts”

– 1959: S-a născut Saul Perlmutter, astrofizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2011 (pentru descoperirea, împreună cu Adam G. Riess şi Brian P. Schmidt, a expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate)

– 1987: A murit pianistul englez Louis Kentner (n. 1905) – 30 de ani

– 1989: A murit Irving Berlin, compozitor american de origine rusă (n. 1888)

– 1994: A murit Alexandru Bardieru, preot, prozator, folclorist şi publicist din Republica Moldova (n. 1913)

– 1996: A murit Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă americană de film (n. 1914)

– 2001: A murit Isaac Stern, violonist american de origine rusă; considerat unul dintre cei mai importanţi violonişti ai secolului al XX-lea (n. 1920)

– 2006: A murit actorul american Edward Albert (n. 1951)

– 2007: A murit mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei”; pe adevăratul nume Marcel Mangel, a fost un supravieţuitor al Holocaustului; a fondat, în 1958, o şcoală de mimi la Paris (n. 1923) – 10 ani

– 2012: A murit Marcel Hanoun, cineast (teoretician al cinematografiei experimentale), fotograf şi scriitor francez de origine tunisiană (n. 1929, la Tunis) – 5 ani

– 2013: A murit neurologul american de origine canadiană David H. Hubel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1981 (n. 1926)

– 2013: A murit Álvaro Mutis Jaramillo, poet, romancier şi eseist columbian (n. 1923)

– 2013: A murit Luciano Vincenzoni, scenarist italian (n. 1926)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 septembrie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* Eveniment-consultare cu stakeholderi din mediul public şi din sectorul privat privind completarea şi armonizarea cadrului legislativ şi instituţional, referitor la corelarea dezvoltării urbane cu aceea a infrastructurii şi activităţilor portuare, cu impact comun în special asupra turismului şi dezvoltării locale de-a lungul cursului inferior al Dunării. Reuniunea se va încheia cu lansarea oficială a noului program de tip post-universitar online „Managementul Bio-Economiei, Inovării şi Guvernanţei” (BIG), organizat în parteneriat de CLDR România – Asociaţia „Comunităţile Locale Riverane Dunării”, membră a celui mai important consorţiu de universităţi şi instituţii de cercetare la nivelul regiunii Dunării – Danubius Academic Consortium – DAC şi Catedra Internaţională Onorifică în sprijinul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării „Jean Bart”, proiect fondat în parteneriat cu Academia Română prin Centrul de Biodiversitate

– Guvern

* New York: Vizita premierului Dacian Cioloș cu prilejul celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (19-22 sep.). Din programul de astăzi:

• ora 8:00 – participarea membrilor delegației la mic dejun ministerial al Grupului de Prieteni ai Medierii
• ora 8:30 – participarea ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu, la Reuniunea ministerială informală a miniştrilor afacerilor externe din statele participante la SEECP
• Participarea ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu, la Reuniunea ministerială a Comitetului director al Comunităţii Democraţiilor
• ora 12:00 – participarea ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu, la Reuniunea ministerială cu tema „Tunisia: Reforme şi Oportunităţi de Investiţii”, organizată de Franţa, Qatar, Tunisia şi Grupul Băncii Mondiale
• Participarea ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu, la Reuniunea ministerială a statelor francofone prezidată de Secretarul General Organizației Internaționale a Francofoniei, Michael Jean
• ora 17:55 – decolarea aeronavei premierului Dacian Cioloş spre Bucureşti

– Ministere

* Seminar cu tema Aplicarea corectă a noii legislații în Achizițiile Publice susținut de specialiști din cadrul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP) – ora 10:00, la hotel IBIS Palatul Parlamentului

– Economic

* Conferinţa „Probleme dificile de drept comercial”, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României, în colaborare cu Juridice.ro – ora 10:00, la CCIR Business Center

* Cluj Napoca: Conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României”, organizată de „Ziarul Financiar” şi Banca Transilvania – ora 10:00,  Grand Hotel Italia

– Arhitectură

* Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și „Asociația Istoria Artei ” organizează cea de-a treia conferință  „Parcul Carol I – 110 ani: arhitecți și antreprenori”,  susținută de dr. Oana Marinache și Andrei Popescu – ora 18:30, Str. Batiștei nr. 15.  Invitat special: col.(r) dr. Cristian Scarlat, fost director al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor

– Cultură

* La Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român va fi vernisată expoziția „Drumul oii, ultimul episod 300 de oi, 100 de zile, 1.400 km”, care va putea fi vizitată până în data de 30 octombrie

* Institutul Frații Golescu pentru românii de pretutindeni organizează o întâlnire cu scriitoarea Margareta Spânu Cemărtan în cadrul lansării, în România, a volumului său „Lupii. Amintiri din Siberia” – ora 18:00, la Clubul Țăranului Român din București

* Thriller-ul românesc „Câini”, regizat de Bogdan Mirică, va avea o proiecţie specială, în avanpremieră la Teatrul de Vară din Herăstrău

* Göteborg, Suedia: România participă şi în acest an la Târgul de Carte Bok&Bibliotek de la Göteborg, avându-i ca invitaţi pe scriitorii Herta Müller, Gabriela Adameşteanu, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean şi Bogdan Ghiu, având ca temă principală libertatea de expresie şi ca temă secundară oraşul. Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează opt seminarii, lecturi în cadrul scenei dedicate poeziei şi este partener la organizarea unor discuţii pe scene din cadrul târgului. În cadrul târgului de carte va avea loc decernarea Premiului Sorescu pentru 2016, premiu acordat anual de către ICR Stockholm unui scriitor suedez a cărui operă desfiinţează graniţele şi facilitează dialogul (22 – 25 sep.)

– S-a întâmplat într-o zi de 22 septembrie

* Se împlinesc 690 de ani (1326) de la cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, dată la care Carol Robert i-a dăruit lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru serviciile sale aduse regatului

* Cu 517 ani în urmă (1499) a luat sfârșit Războiul Suab (sau „Războiul elvețian”), conflict militar între “Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg, sprijinită de “Liga Suabă”, prin semnarea tratatului de la Basel, tratat care dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane ce avea să stea la baza Elveției moderne

* În urmă cu 224 de ani (1792) Convenţia Naţională vota (în prima sa reuniune) abolirea monarhiei în Franţa şi proclamarea primei Republici. În aceeaşi sesiune s-a mai adoptat şi decretul privind laicizarea stării civile, primul pas al despărţirii bisericii de stat

* Acum 148 de ani (1868) apărea Legea pentru construirea şi exploatarea unei reţele de căi ferate în ţară (22.IX/4.X)

* Acum 147 de ani, la 22.IX./4.X 1869, s-a pus piatra fundamentală pentru principala gară a Capitalei, denumită Gara Târgoviştei – aşezată pe o fostă proprietate a boierului Dinicu Golescu şi a moştenitorilor săi, aflată la marginea oraşului, într-un perimetru care începea din fosta stradă Ştefan Furtună – Bd. Dinicu Golescu şi se întindea spre nord, cuprinzând tot cartierul Grant („botezat” astfel după soţul lui Zoe Golescu, englezul Effingham Grant), până aproape de comuna Giuleşti. Denumirea iniţială de „Gara Târgoviştei” vine de la Calea Târgoviştei, vechiul nume al actualei Calea Griviţei, care şi-a căpătat actualul nume după terminarea Războiului de Independenţă, în amintirea luptei pentru reduta Griviţa. Gara Târgoviştei a fost dată în exploatare la 15/27 noiembrie 1870, cu prilejul deschiderii provizorii a căii ferate Bucureşti – Ploieşti. Inaugurarea oficială a avut loc la 1/13 septembrie 1872, odată cu deschiderea oficială şi darea în exploatare a căii ferate Roman – Galaţi – Bucureşti – Piteşti. În anul 1888 denumirea de Gara Târgoviştei a fost schimbată în Staţia Bucureşti Nord

* Cu 147 de ani în urmă (1869), la Teatrul Național din München, a avut loc premiera mondială a operei “Aurul Rinului”, prima din tetralogia “Inelul Nibelungilor”, de Richard Wagner. Premiera operei ca parte a întregii tetralogii a avut loc la 13 august 1876 la Festspielhaus în Bayreuth, Germania

* Acum 112 ani (1904) a avut loc primul raliu românesc, pe ruta Bucureşti-Giurgiu şi retur, organizat de Automobil Clubul Român, la care au participat şase echipaje, printre concurenţi aflându-se prinţul George Valentin Bibescu şi soţia sa, Marhta Bibescu, Leon Leonida, Alexandru Darvari ş.a.

* Cu 88 de ani în urmă (1928) România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris, încheiată la 21.VI.1926

* În urmă cu 58 de ani (1958) a avut loc premiera românească a tragediei lirice „Oedipe” de George Enescu (pe libretul lui Edmond Fleg), la Opera Română din Bucureşti; dirijor – Constantin Silvestri. Premiera absolută a operei a avut loc la 13.III.1936, la Opera Mare din Paris

* În urmă cu 36 de ani (1980) a început războiul dintre Iran și Irak (cunoscut și sub denumirea de Primul Război din Golful Persic). Războiul a durat până în august 1988, fiind cel mai lung război convențional al secolului al XX-lea. Războiul s-a încheiat cu acceptarea de ambele părți a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU nr. 598. A durat câteva săptămâni ca Iranul să părăsească tot teritoriul ocupat pentru a respecta granițele de dinainte de război, stabilite în 1975 prin Acordul de la Alger. Ultimul schimb de prizonieri de război a avut loc în 2003

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2016)

– Echinocţiul de toamnă – ora 17:21 (ora României). NOTĂ: Echinocţiul desemnează cele două momente ale anului când ziua este egală cu noaptea; astfel, există un echinocţiu de primăvară şi unul de toamnă (în 2016 echinocţiul de primăvară a fost la 20 martie)

– 1768: A murit (în exil, la Roma) cărturarul iluminist Ioan Inocenţiu (Inochentie) Micu Klein; în calitate de episcop greco-catolic (1729-1751), a pornit lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică; nesfârşitele sale demersuri personale, petiţii, memorii, inclusiv un amplu „Supplex Libellus”, la Guvern, la Dietă şi la Curte, l-au făcut, în cele din urmă, indezirabil; chemat la Viena, în 1744, şi pus sub acuzare, a luat drumul Romei, de unde nu i s-a mai permis să se întoarcă în ţară; programul său politic a indicat şi sarcinile Şcolii Ardelene (n. 1692, după alte surse, 1700). NOTĂ: La 2.VIII.1997 a fost adusă la Blaj (de la Roma) racla cu osemintele episcopului şi depusă în Catedrala Unită „Sf. Trei Ierarhi”; reînhumarea a avut loc la 19.X.1997, în aceeaşi biserică, ctitorie a sa

– 1831: S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti de geologie, „Calcariul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1886 (m. 1892) – 185 de ani

– 1866: S-a născut Iuliu Cezar Săvescu, poet simbolist, prozator şi traducător, precursor al poemului în proză (m. 1903) – 150 de ani. NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă ca dată a naşterii 28.IX.1866

– 1873, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Dimitrie D. Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru titular al Academiei Române din 1934 (m. 1954)

– 1888: S-a născut pictorul Dumitru Ghiaţă (m. 1972)

– 1895, 22.IX/5.X: S-a născut matematicianul Octav Mayer; contribuţii în domeniul geometriei (principalul creator al geometriei diferenţiale centroafine); primul doctor în matematică pură din România (1920); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1966)

– 1900: S-a născut Isaiia Răcăciuni (pseudonimul lui Isaiia Nacht), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (m. 1976). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 21 septembrie 1900

– 1904: S-a născut Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă plastică şi autor de studii şi eseuri ce conţin numeroase asociaţii de ordin filosofic, istoric şi mai cu seamă literar; prolific traducător (din poeţii latini, din literaturile franceză, engleză şi germană) (m. 1973)

– 1914: S-a născut prozatoarea Alice Botez (m. 1985)

– 1919: S-a născut medicul Alexandru A. Suţu (Sutzu), primul mare psihiatru român, părintele fondator al psihiatriei moderne din România; precursor în organizarea învăţământului psihiatric românesc (profesor universitar de psihiatrie), primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; primul autor român de lucrări ştiinţifice de specialitate; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (n. 1837)

– 1920: S-a născut George Zarnea, medic şi biolog; în comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2012)

– 1926: S-a născut actorul Benedict Dabija (m. 1962) – 90 de ani

– 1929: S-a născut Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985 (m. 2013)

– 1935: A murit (la Cannes) Constantin Dumbravă, medic şi explorator polar; a participat, în perioada 1927-1928, la expediţia întreprinsă pe coasta estică a Groenlandei de vasul „Gertrude Reik”; între anii 1930 şi 1931 a traversat insula de la Vest la Est; a realizat şi un interesant documentar filmat al expediţiilor sale în Groenlanda (n. 1898). NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1890

– 1937: S-a născut matematicianul Nicolae Popescu; creatorul şcolii româneşti de algebră şi teoria numerelor; contribuţii în Topologie algebrică, Teoria categoriilor, cu aplicaţii la inele şi module, Teoria inelelor, Corp şi Polinoame, Teoria valuării, Teoria algebrică a numerelor; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2010)

– 1938: S-a născut Augustin Buzura, medic psihiatru (nu a profesat însă medicina), prozator şi eseist, autorul unor scenarii cinematografice; considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri din literatura română postbelică; membru titular al Academiei Române din 1992; preşedinte fondator al revistei „Cultura”, fost preşedinte al Fundaţiei Culturale Române (1990-2003) şi preşedinte al Institutului Cultural Român (2003-2004)

– 1943: S-a născut Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi fizician, preşedintele Academiei Române din aprilie 2014; a realizat (în colaborare) primele holograme profesionale din România (1970), precum şi primele instalaţii de holografie şi de prelucrare a imaginilor cu laseri din ţară (1974); membru titular al Academiei Române din 2009

– 1943: S-a născut Dinu Giurgiu compozitor, profesor, dirijor şi instrumentist (m. 1999)

– 1944: Cade pe front scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (n. 1920)

– 1948: S-a născut poeta şi traducătoarea Chira (Chirata sau Kira) Iorgoveanu, preocupată constant de poezia aromână (populară şi cultă)

– 1968: S-a născut Mihai Răzvan Ungureanu, istoric şi diplomat, fost ministru de externe al României în perioada decembrie 2004 – februarie 2007, fost director al Serviciului de Informaţii Externe (2007-2012), şi fost premier între 9 februarie 2012 şi aprilie 2012; preşedinte al Partidului Forţa Civică din 7 septembrie 2012; numit de Parlament, în iunie 2015, în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE)

– 2003: A murit Modest Iftinchi, violonist şi profesor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană fără Maşini”, cunoscută în prezent şi ca „Ziua mondială fără maşini”/”Ziua fără maşini”, datorită extinderii la nivel mondial (se sărbătoreşte în peste 1.000 de oraşe din 40 de ţări de pe tot mapamondul); la 4.II.2000, Margot Walström, comisar european pentru mediu, lansa, la Bruxelles, iniţiativa europeană „În oraş fără automobilul meu”; la 22 septembrie acelaşi an aproape 800 de oraşe europene, mari şi mici, au închis, pentru o zi, străzile centrale pentru traficul auto. Obiectivele campaniei pe care UE doreşte să le atingă până în 2020 includ reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, o cotă de 20% din consumul total de energie să fie energii regenerabile

– „Ziua Internaţională de Informare cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică”; este marcată din 2011 (- 5 ani) cu scopul creşterii gradului de conştientizare privind această formă rară de cancer al sângelui; data simbolizează modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, cauza declanşării LMC

– Ziua Independenţei Republicii Bulgaria; în anul 1908, cu sprijinul guvernului lui Alexandăr Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declară, printr-un manifest special, independenţa Bulgariei şi se proclamă ţar al bulgarilor (se sărbătoreşte începând din anul 1998)

– Ziua Naţională a Republicii Mali; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1572: A murit pictorul francez François Clouet (n. ~1505/1510). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 22 decembrie 1572

– 1791: S-a născut Michael Faraday, fizician şi chimist englez; unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului (m. 1867) – 225 de ani

– 1885: S-a născut Erich von Stroheim, regizor şi actor de film american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (m. 1957)

– 1910: S-a născut György Faludy, poet şi traducător maghiar, stabilit în Canada din 1967 (m. 2006)

– 1914: A murit, la doar 27 de ani, scriitorul francez Henri Alain-Fournier, autor al unui singur roman, „Le Grand Meaulnes”, roman poetic de factură simbolistă (n. 1886)

– 1918: S-a născut Henryk Szeryng, violonist mexican de origine poloneză (m. 1988)

– 1921: A murit Ivan Vazov, poet, dramaturg şi publicist bulgar (n. 1850) – 95 de ani

– 1941: S-a născut soprana bulgară Anna Tomova-Sintow – 75 de ani

– 1951: S-a născut David Coverdale, interpret englez de muzică rock; a făcut parte din două trupe foarte cunoscute de hard – rock, Deep Purple şi Whitesnake – 65 de ani

– 1958: S-a născut tenorul italian Andrea Bocelli

– 1958: S-a născut Joan Jett, cântăreaţă rock, chitaristă, compozitoare, producătoare şi actriţă americană; foarte cunoscută mai ales pentru interpretarea melodiei „I Love Rock N’ Roll”, pe care o cânta alături de trupa ei „The Blackhearts”

– 1959: S-a născut Saul Perlmutter, astrofizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe 2011 (pentru descoperirea, împreună cu Adam G. Riess şi Brian P. Schmidt, a expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate)

– 1989: A murit Irving Berlin, compozitor american de origine rusă (n. 1888)

– 1994: A murit Alexandru Bardieru, preot, prozator, folclorist şi publicist din Republica Moldova (n. 1913)

– 1996: A murit Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă americană de film (n. 1914) – 20 de ani

– 2001: A murit Isaac Stern, violonist american de origine rusă; considerat unul dintre cei mai importanţi violonişti ai secolului al XX-lea (n. 1920) – 15 ani

– 2006: A murit actorul american Edward Albert (n. 1951) – 10 ani

– 2007: A murit mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei”; pe adevăratul nume Marcel Mangel, a fost un supravieţuitor al Holocaustului; a fondat, în 1958, o şcoală de mimi la Paris (n. 1923)

– 2012: A murit Marcel Hanoun, cineast (teoretician al cinematografiei experimentale), fotograf şi scriitor francez de origine tunisiană (n. 1929, la Tunis)

– 2013: A murit neurologul american de origine canadiană David H. Hubel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1981 (n. 1926)

– 2013: A murit Álvaro Mutis Jaramillo, poet, romancier şi eseist columbian (n. 1923)

– 2013: A murit Luciano Vincenzoni, scenarist italian (n. 1926)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 septembrie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat
* Lucrări în Comisiile permanente
• ora 10:00 – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională – Sala de şedinţe a Comisiei – Corp B3, parter, cam.nr. 9
• ora 11:00 – Comisia pentru transporturi şi energie – Sala 4044, etaj 4
• ora 11:30 – Comisia pentru mediu – Palatul Parlamentului – Senat – Corp E3, etaj 2, cam. 323
• ora 11:30 – Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital – Sala 3047, et.III
• ora 12:00 – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări – PROIECT – Sala 5001, etaj 5
• ora 13:00 – Comisia pentru sănătate publică – etaj 5, cam.5043
• ora 13:00 – Comisia economică, industrii şi servicii – Cam. 4044, etaj 4
• ora 13:00 – Comisia pentru afaceri europene – Sala 3040, et 3
• ora 13:00 – Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului – sala 7029
• ora 13:00 – Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală
* ora 15:00 – lucrări în plen

– Economic
* Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor OMV Petrom, pe ordinea de zi aflându-se aprobarea listării secundare pe Bursa de Valori din Londra

– Medicină, Sănătate
* Ziarul Financiar, liderul presei de business din România, va organiza cea de-a patra ediţie a ZF PHARMA Summit (22 şi 23 sep.), un eveniment în care îşi propune să aducă în acelaşi loc, timp de două zile, autorităţile şi cei mai mari jucători din domeniul sănătăţii – ora 9:00, la Hotel Pullman Bucuresti – World Trade Center Sala New York

– Mass-Media, Publicitate
* Are loc şedinţa Consililui Naţionalal Audiovizualului – ora 10:00, la sediul instituţiei

– Cultură
* ELITE ART Club UNESCO organizează conferinţa de presă privind cea de-a VI-a ediţie a „Concursului Internaţional de Dirijat Jeunesses Musicales Bucureşti” – ora 13:30, în Sala Mică a Ateneului Român
* În zilele de 22 şi 23 septembrie, au loc două concerte susţinute de Corul Armatei Roșii – ora 20:00, la Sala Palatului
* Începând de astăzi, în fiecare marţi seara, publicul bucureștean va avea prilejul să participe la o serie de 8 întâlniri cu artiști români care s-au făcut remarcați de-a lungul timpului pe marile scene internaționale. Concepute sub forma unor spectacole – conferință, evenimentele se vor desfășura sub titlul „Round Table” și vor avea loc la Studioul de Operă și Multimedia al Universității Naționale de Muzică, Str. Știrbei Vodă nr. 33 – ora 19:00. În calitate de moderator va fi muzicologul Valentina Sandu – Dediu
* Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti prezintă avanpremiera spectacolului „Între noi e totul bine” de Dorota Maslowska, în regia lui Radu Afrim (22 şi 23 sep.) – de la ora 20:00, la Sala Pictura
* De la ora 20:00 la Cinemateca Union, are loc vizionarea de presă a filmului „Autoportretul unei fete cuminți”, debutul în lungmetraj al regizoarei Ana Lungu. La conferinţa de presă vor participa actorii: Elena Popa, Iris Spiridon, Emilian Oprea, regizoarea Ana Lungu, producatorul Anca Puiu
* Piteşti: În perioada 22 septembrie – 4 octombrie se va desfăşura cea de-a V-a ediţie a turneului „Duelului Viorilor”, un proiect Radio România, organizat de Centrul Cultural Media. Coproducători : Radio România Cultural şi TVR 2. Astăzi, recitalul susţinut de violoniştii Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru, alături de pianistul Horia Mihail, are loc la Casa de Cultură din localitate – ora 19:00
* Austria: Institutul Cultural Român de la Viena, alături de alte institute membre EUNIC Austria, participă la evenimentul literar „A fost odată ca niciodată…“, organizat cu ocazia Zilei Europene a Limbilor – ora 16:00, la Casa Uniunii Europene de la Viena. Manifestarea este organizată de Biroul de Informaţii al Parlamentului European şi Reprezentanţa Comisiei Europene în Austria
* Budapesta, Szentendre: Institutul Cultural Român Budapesta organizează a doua ediţie a „Zilelor Jazzului românesc” în perioada 22-24 septembrie la Budapest Music Center şi la Szentendre, localitate din apropierea capitalei ungare. Participă importanţi muzicieni şi compozitori de jazz: Mircea Tiberian, Ana-Cristina Leonte, Sorin Zlat, Răzvan Cojanu sau Claudiu Purcarin („Sorin Zlat Trio”)
* Stockholm, Suedia: Biblioteca de Film şi Muzică va găzdui o întâlnire cu jurnalistul şi coresponentul de film, Anca Fronescu, care va susţine o prezentare despre principalele caracteristici ale documentarului românesc actual şi va trece în revistă producţiile recente şi particularităţile acestora. Programul dedicat filmului documentar actual este realizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Kulturhuset Stadsteatern, casa de cultură a oraşului Stockholm, şi Festivalul Internaţional de Film Documentar Tempo
* Stockholm: Institutul Cultural Român (ICR) de la Stockholm organizează un program dedicat dramaturgului şi poetului Andras Visky, care precede seria evenimentelor cu participare românească de la Târgul de carte de la Goteborg (24–27 sep.). Programul va include o prezentare a activităţii profesionale a lui Andras Visky şi o discuţie între acesta şi Magnus Florin, scriitor şi dramaturg-şef al Teatrului Dramatic Regal din Stockholm. Pe parcursul serii, actorii Bjorn Granath şi Irene Lindh vor avea o serie de intervenţii cu lecturi în suedeză ale unor fragmente din piesele şi poeziile lui Visky în traducerea lui Daniel Gustafsson-Pech

– S-a întâmplat într-o zi de 22 septembrie
* Cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou datează de acum 689 de ani; Carol Robert îi dăruiește lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru serviciile sale aduse regatului
* Acum 146 de ani, la 22.IX./4.X 1869, s-a pus piatra fundamentală pentru principala gară a Capitalei, denumită Gara Târgoviştei – aşezată pe o fostă proprietate a boierului Dinicu Golescu şi a moştenitorilor săi, aflată la marginea oraşului, într-un perimetru care începea din fosta stradă Ştefan Furtună – Bd. Dinicu Golescu şi se întindea spre nord, cuprinzând tot cartierul Grant („botezat” astfel după soţul lui Zoe Golescu, englezul Effingham Grant), până aproape de comuna Giuleşti. Denumirea iniţială de „Gara Târgoviştei” vine de la Calea Târgoviştei, vechiul nume al actualei Calea Griviţei, care şi-a căpătat actualul nume după terminarea Războiului de Independenţă, în amintirea luptei pentru reduta Griviţa. Gara Târgoviştei a fost dată în exploatare la 15/27 noiembrie 1870, cu prilejul deschiderii provizorii a căii ferate Bucureşti – Ploieşti. Inaugurarea oficială a avut loc la 1/13 septembrie 1872, odată cu deschiderea oficială şi darea în exploatare a căii ferate Roman – Galaţi – Bucureşti – Piteşti. În anul 1888 denumirea de Gara Târgoviştei a fost schimbată în Staţia Bucureşti Nord
* Premiera românească a tragediei lirice „Oedipe” de George Enescu (pe libretul lui Edmond Fleg), la Opera Română din Bucureşti- a avut loc în urmă cu 57 de ani; dirijor – Constantin Silvestri (premiera absolută a operei a avut loc la 13.III.1936, la Opera Mare din Paris)
* Cu 146 de ani în urmă, la Teatrul Național din München, a avut loc premiera mondială a operei “Aurul Rinului”, prima din tetralogia “Inelul Nibelungilor”, de Richard Wagner; premiera operei ca parte a întregii tetralogii a avut loc la 13 august 1876 la Festspielhaus în Bayreuth, Germania
* În urmă cu 35 de ani a început războiul dintre Iran și Irak (cunoscut și sub denumirea de Primul Război din Golful Persic). Războiul a durat până în august 1988, fiind cel mai lung război convențional al secolului al XX-lea. Războiul s-a încheiat cu acceptarea de ambele părți a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU nr. 598. A durat câteva săptămâni ca Iranul să părăsească tot teritoriul ocupat pentru a respecta granițele de dinainte de război, stabilite în 1975 prin Acordul de la Alger. Ultimul schimb de prizonieri de război a avut loc în 2003

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2015)

– 22-23: Sărbătoarea mozaică Iom Kipur (Ziua ispăşirii) (începe în seara zilei de marţi, 22 septembrie, după asfinţitul soarelui)

– Începe în seara acestei zile sărbătoarea islamică Eid al-Adha (Marea Sărbătoare sau Sărbătoarea Sacrificiului); se celebrează la sfârşitul perioadei de pelerinaj (hajj) la Mecca şi comemorează momentul când Profetul Ibrahim (Avraam) a ascultat de porunca lui Allah de a-şi sacrifica propriul fiu pentru a-i testa credinţa

– 1768: A murit (în exil, la Roma) cărturarul iluminist Ioan Inocenţiu (Inochentie) Micu Klein; în calitate de episcop greco-catolic (1729-1751), a pornit lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică; nesfârşitele sale demersuri personale, petiţii, memorii, inclusiv un amplu „Supplex Libellus”, la Guvern, la Dietă şi la Curte, l-au făcut, în cele din urmă, indezirabil; chemat la Viena, în 1744, şi pus sub acuzare, a luat drumul Romei, de unde nu i s-a mai permis să se întoarcă în ţară; programul său politic a indicat şi sarcinile Şcolii Ardelene (născut în 1692, după alte surse, în 1700). NOTĂ: La 2.VIII.1997 a fost adusă la Blaj (de la Roma) racla cu osemintele episcopului şi depusă în Catedrala Unită „Sf.Trei Ierarhi”; reînhumarea a avut loc la 19.X.1997, în aceeaşi biserică, ctitorie a sa

– 1831: S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti de geologie, „Calcariul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1886 (m. 1892)

– 1866: S-a născut Iuliu Cezar Săvescu, poet simbolist, prozator şi traducător, precursor al poemului în proză (m. 1903). NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română şi http://www.brai.la/braila-anului-1866/ dau ca dată a naşterii 28.IX.1866

– 1868, 22.IX/4.X: Apare Legea pentru construirea şi exploatarea unei reţele de căi ferate în ţară

– 1873, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Dimitrie D. Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru titular al Academiei Române din 1934 (m. 1954)

– 1888: S-a născut pictorul Dumitru Ghiaţă (m. 1972)

– 1895, 22.IX/5.X: S-a născut matematicianul Octav Mayer; contribuţii în domeniul geometriei (principalul creator al geometriei diferenţiale centroafine); primul doctor în matematică pură din România (1920); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1966) – 120 de ani

– 1900: S-a născut Isaiia Răcăciuni (pseudonimul lui Isaiia Nacht), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (m. 1976) – 115 ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 21 septembrie 1900

– 1904: A avut loc primul raliu românesc, pe ruta Bucureşti-Giurgiu şi retur, organizat de Automobil Clubul Român; au participat şase echipaje, printre concurenţi aflându-se prinţul George Valentin Bibescu şi soţia sa, Marhta Bibescu, Leon Leonida, Alexandru Darvari ş. a.

– 1904: S-a născut Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă plastică şi autor de studii şi eseuri ce conţin numeroase asociaţii de ordin filosofic, istoric şi mai cu seamă literar; prolific traducător (din poeţii latini, din literaturile franceză, engleză şi germană) (m. 1973)

– 1914: S-a născut prozatoarea Alice Botez (m. 1985)

– 1919: S-a născut medicul Alexandru A. Suţu (Sutzu), primul mare psihiatru român, părintele fondator al psihiatriei moderne din România; precursor în organizarea învăţământului psihiatric românesc (profesor universitar de psihiatrie), primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; primul autor român de lucrări ştiinţifice de specialitate; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (n. 1837)
– 1920: S-a născut George Zarnea, medic şi biolog; în comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2012) – 95 de ani

– 1926: S-a născut actorul Benedict Dabija (m. 1962)

– 1928: România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris (încheiată la 21.VI.1926)

– 1929: S-a născut Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985 (m. 2013)

– 1935: A murit (la Cannes) Constantin Dumbravă, medic şi explorator polar; a participat, în perioada 1927-1928, la expediţia întreprinsă pe coasta estică a Groenlandei de vasul „Gertrude Reik”; între anii 1930 şi 1931 a traversat insula de la Vest la Est; a realizat şi un interesant documentar filmat al expediţiilor sale în Groenlanda (n. 1898) – 80 de ani. NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1890

– 1937: S-a născut matematicianul Nicolae Popescu; creatorul şcolii româneşti de algebră şi teoria numerelor; contribuţii în Topologie algebrică, Teoria categoriilor, cu aplicaţii la inele şi module, Teoria inelelor, Corp şi Polinoame, Teoria valuării, Teoria algebrică a numerelor; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2010)

– 1938: S-a născut Augustin Buzura, medic psihiatru (nu a profesat însă medicina), prozator şi eseist, autorul unor scenarii cinematografice; considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri din literatura română postbelică; membru al Academiei Române; preşedinte fondator al revistei „Cultura”, fost preşedinte al Fundaţiei Culturale Române (1990-2003) şi preşedinte al Institutului Cultural Român (2003-2004)

– 1943: S-a născut Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi fizician, preşedintele Academiei Române din aprilie 2014; a realizat (în colaborare) primele holograme profesionale din România (1970), precum şi primele instalaţii de holografie şi de prelucrare a imaginilor cu laseri din ţară (1974); membru titular al Academiei Române din 2009

– 1943: S-a născut Dinu Giurgiu compozitor, profesor, dirijor şi instrumentist (m. 1999)

– 1944: Cade pe front scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (n. 1920)

– 1948: S-a născut poeta şi traducătoarea Chira (Chirata sau Kira) Iorgoveanu, preocupată constant de poezia aromână (populară şi cultă)

– 1968: S-a născut Mihai Răzvan Ungureanu, istoric şi diplomat, fost ministru de externe al României în perioada decembrie 2004 – februarie 2007, fost director al Serviciului de Informaţii Externe (2007-2012), şi fost premier între 9 februarie 2012 şi aprilie 2012; preşedinte al Partidului Forţa Civică din 7 septembrie 2012; numit de Parlament, în iunie 2015, în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE)

– 2003: A murit Modest Iftinchi, violonist şi profesor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Conferinţa “Bugetul UE focalizat pe rezultate” – în clădirea Charlemagne

– Bruxelles: Miniştrii de interne din statele Uniunii Europene se vor întâlni în cadrul unei reuniuni extraordinare, pentru o a discuta despre criza migraţiei

– Bruxelles: Parlamentul European dezbate situaţia privind Grecia cu președintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem

– Washington: Vizita președintelui chinez, Xi Jinping (22 – 28 sep.)

– Moscova: Vizita preşedintelui palestinian, Mahmoud Abbas (22 – 24 sep.)

– Paris: Secretarul general al OECD, Angel Gurria și directorul OECD pentru ocupare, muncă și afaceri sociale, Stefano Scarpetta vor prezenta o analiză a concluziilor Outlook cu privire la evoluțiile recente în mișcările de migrație și politicile din țările OECD – la Centrul de Conferințe al OECD

– Hangzhou, China: Fostul premier belgian, Guy Verhofstadt, va susţine un discurs la Summit-ul Chinez de Investiţii la nivel mondial

– Chişinău: În cadrul programului Clima Est, finanțat de UE, care oferă asistență țărilor Parteneriatului Estic [1] și Federației Ruse în fața impactului schimbărilor climatice, este organizată o conferință în cadrul căreia vor fi prezentate experiențele din regiune și din Uniunea Europeană, în mod special, cele ce țin de inițiativele de administrare a ecosistemului pășunilor, a turbăriilor și a ecosistemelor forestiere (22- 23 sep.) – ora 9:30, la Hotel Codru, Str. 31 August 1989, nr.127

– SUA: Vizita Sanctităţii Sale Papa Francisc, în cadrul căreia se va întâlni cu preşedintele Barack Obama, va susţine un discurs în Congres şi va vizita sediul ONU (22 – 27 sep.)

– Philadelphia, SUA: Urmează să aibă loc a VIII-a Întâlnire Mondială a Familiilor (22 – 27 sep.)

– Varşovia: Evenimentul RENEXPO® Polonia 2015 – la Centrul EXPO XXI (22 – 24 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană fără Maşini”, cunoscută în prezent şi ca „Ziua mondială fără maşini”/”Ziua fără maşini”, datorită extinderii la nivel mondial (se sărbătoreşte în peste 1.000 de oraşe din 40 de ţări de pe tot mapamondul); la 4.II.2000, Margot Walström, comisar european pentru mediu, lansa, la Bruxelles, iniţiativa europeană „În oraş fără automobilul meu”; la 22 septembrie acelaşi an (- 15 ani) aproape 800 de oraşe europene, mari şi mici, au închis, pentru o zi, străzile centrale pentru traficul auto. Obiectivele campaniei pe care UE doreşte să le atingă până în 2020 includ reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, o cotă de 20% din consumul total de energie să fie energii regenerabile

– „Ziua Internaţională de Informare cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică”; este marcată din 2011 cu scopul creşterii gradului de conştientizare privind această formă rară de cancer al sângelui; data simbolizează modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, cauza declanşării LMC

– Ziua Independenţei Republicii Bulgaria; în anul 1908, cu sprijinul guvernului lui Alexandăr Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declara, printr-un manifest special, independenţa Bulgariei şi se proclama ţar al bulgarilor (se sărbătoreşte începând din anul 1998)

– Ziua Naţională a Republicii Mali; aniversarea proclamării independenţei/1960 – 55 de ani )

– 1499: A luat sfârșit Războiul Suab (sau „Războiul elvețian”), conflict militar între “Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg sprijinită de “Liga Suabă”, prin semnarea tratatului de la Basel, tratat care dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane ce avea să stea la baza Elveției moderne

– 1572: A murit pictorul francez François Clouet (n. ~1505/1510). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 22 decembrie 1572

– 1791: S-a născut Michael Faraday, fizician şi chimist englez; unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului (m. 1867)

– 1792: Convenţia Naţională votează (în prima sa reuniune) abolirea monarhiei în Franţa şi proclamarea primei Republici; în aceeaşi sesiune se mai adoptă şi decretul privind laicizarea stării civile, primul pas al despărţirii bisericii de stat

– 1885: S-a născut Erich von Stroheim, regizor şi actor de film american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (m. 1957) – 130 de ani

– 1910: S-a născut György Faludy, poet şi traducător maghiar, stabilit în Canada din 1967 (m. 2006) – 105 ani

– 1914: A murit, la doar 27 de ani, scriitorul francez Henri Alain-Fournier, autor al unui singur roman, „Le Grand Meaulnes”, roman poetic de factură simbolistă (n. 1886)

– 1918: S-a născut Henryk Szeryng, violonist mexican de origine poloneză (m. 1988)

– 1921: A murit Ivan Vazov, scriitor şi publicist bulgar (n. 1850)

– 1941: S-a născut soprana bulgară Anna Tomowa-Sintow

– 1951: S-a născut David Coverdale, interpret englez de muzică rock; a făcut parte din două trupe foarte cunoscute de hard – rock, Deep Purple şi Whitesnake

– 1958: S-a născut tenorul italian Andrea Bocelli

– 1958: S-a născut Joan Jett, cântăreaţă rock, chitaristă, compozitoare, producătoare şi actriţă americană; foarte cunoscută mai ales pentru interpretarea melodiei „I Love Rock N’ Roll”, pe care o cânta alături de trupa ei „The Blackhearts”

– 1959: S-a născut Saul Perlmutter, astrofizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe 2011 (pentru descoperirea, împreună cu Adam G. Riess şi Brian P. Schmidt, a expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate)

– 1989: A murit Irving Berlin, compozitor american de origine rusă (n. 1888)

– 1994: A murit Alexandru Bardieru, preot, prozator, folclorist şi publicist din Republica Moldova (n. 1913)

– 1996: A murit Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă americană de film (n. 1914)

– 2001: A murit Isaac Stern, violonist american de origine rusă; considerat unul dintre cei mai importanţi violonişti ai secolului al XX-lea (n. 1920)

– 2006: A murit actorul american Edward Albert (n. 1951)

– 2007: A murit mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei”; pe adevăratul nume Marcel Mangel, a fost un supravieţuitor al Holocaustului; a fondat, în 1958, o şcoală de mimi la Paris (n. 1923)

– 2012: A murit Marcel Hanoun, cineast (teoretician al cinematografiei experimentale), fotograf şi scriitor francez de origine tunisiană (n. 1929, la Tunis)

– 2013: A murit neurologul american de origine canadiană David H. Hubel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1981 (n. 1926)

– 2013: A murit Álvaro Mutis Jaramillo, poet, romancier şi eseist columbian (n. 1923)

– 2013: A murit Luciano Vincenzoni, scenarist italian (n. 1926)

Sursa: RADOR