Calendarul zilei – 22 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 noiembrie 2023, 05:00 / actualizat: 22 noiembrie 2023, 14:26

S-a întâmplat într-o zi de 22 noiembrie

* Acum 217 ani (1806) începea un nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia a intrat în componența Rusiei

* Cu 154 de ani în urmă (1869) avea loc deschiderea cursurilor Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti. Cel care a pus bazele învăţământului medical din ţara noastră a fost medicul român de origine franceză Carol Davila (1828-1884) în colaborare cu Nicolae Kretzulescu (care obţinuse, la Paris, în 1839, titlul de doctor în medicină şi deschisese la Spitalul Colţea din Bucureşti, în 1842, o şcoală de mică chirurgie), înfiinţând sub conducerea sa la 29 iulie/10 august 1857, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie. Cu toate greutăţile întâmpinate, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie s-a dezvoltat treptat, astfel încât la 12 noiembrie 1869 a devenit posibilă înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, care şi-a deschis cursurile în ziua de 22 noiembrie 1869. A fost prima facultate de medicină de pe teritoriul ţării noastre (22.XI/4.XII)

* Acum 92 de ani (1931) avea loc deschiderea pentru public a Muzeului de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr. 117. Inaugurarea propriu-zisă a instituţiei muzeale a avut loc în prezența primului-ministru Nicolae Iorga, a primarului general Dem I. Dobrescu, a foştilor primari Matei Gh. Corbescu şi Emil Petrescu, precum şi a primului director al Muzeului, cunoscutul colecţionar dr. George Severeanu. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)

* În urmă cu 72 de ani (1951) Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devenea instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România)

* Acum 56 de ani (1967), după Războiul de şase zile israeliano-arab (5-10.VI.1967), Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute

* Acum 33 de ani (1990) premierul britanic Margaret Thatcher, supranumită „Doamna de Fier”, demisiona din funcție. În 1975, Thatcher a preluat conducerea Partidului Conservator și patru ani mai târziu i-a învins pe laburiști. Ea a devenit prima femeie premier a țării, instalandu-se la Downing Street numărul 10 până la 22 noiembrie 1990, o guvernare-record pentru secolul al XX-lea. Caracterul său implacabil s-a întors impotriva ei, întrucât respingerea „poll tax”, un impozit local pe care nu a reușit să îl impună, a dus la sfârșitul guvernării sale. Contestată în cadrul propriului partid, ea a demisionat cu lacrimi în ochi în noiembrie 1990

* Sunt marcați 20 de ani (2003) de când mii de opozanţi ai preşedintelui georgian Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea a fi unul paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroşi observatori internaţionali au denunţat fraudele comise la scrutinul din Georgia. Preşedintele Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină. După o zi de demonstraţii, Şevardnadze a demisionat, alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, l-a adus la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul incontestabil al revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia, care s-a încheiat fără vărsare de sânge, a intrat în istorie drept „Revoluţia trandafirilor”. Din noiembrie 2018, preşedinte al Republicii Georgia este Salome Zurabișvili, prima femeie președinte din istoria acestei țări

* Acum 19 ani (2004) s-a desfăşurat Revoluția Portocalie din Ucraina, în cadrul căreia sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, pentru aproximativ trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie. Au obţinut anularea pentru fraudă electorală a alegerilor care îl prezentau drept câştigător pe candidatul puterii la funcţia de preşedinte, Viktor Ianukovici, permiţând prooccidentalilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru. În prezent, funcţia de preşedinte al Ucrainei este deținută de Volodimir Zelenski

* În urmă cu 18 ani (2005) Angela Merkel (n. 1954) a fost desemnată cancelar al Germaniei, devenind astfel prima femeie care a ocupat această funcţie. La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar, contracandidatul său fiind Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD). CDU a câștigat 35,3% din voturi la alegerile din 18 septembrie 2005, iar SPD a luat 34,2%, dar niciunul dintre cele două partide nu a putut forma o majoritate în Bundestag. După trei săptămâni de negocieri, CDU și SPD au ajuns la o înțelegere, conform căreia Merkel devenea cancelar, iar SPD obținea 8 din cele 16 locuri din Cabinet. Merkel a fost aleasă cancelar de majoritatea deputaților din Bundestag (397 la 217). Angela Merkel a fost realeasă, pentru a patra oară, cancelar al Germaniei, în anul 2017, după victoria întregistrată de blocul CDU/CSU, în cadrul alegerilor parlamentare care au avut loc la 24 septembrie. Cancelarul Angela Merkel a primit certificatul de „descărcare de gestiune” în 26 octombrie 2021, la Palatul Prezidențial Bellevue, din Berlin. În cadrul unei ceremonii solemne, președintele federal al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a „demis” din funcție Cabinetul de miniștri, lăudând-o în special pe Angela Merkel, care se retrage din politică, numind-o „o figură exemplară” în istoria Germaniei. În cei 16 ani în funcție, ea a trecut prin multe crize și a câștigat încrederea cetățenilor. Din 8 decembrie 2021, noul cancelar al Germaniei este Olaf Scholz

* Acum 8 ani (2015), pentru prima dată în istoria tenisului din ţara noastră, doi sportivi români au disputat finala de dublu, în echipe diferite, a Turneului Campionilor de la Londra. Horia Tecău (România)/Jean-Julien Rojer (Olanda) i-au învins cu 6-4, 6-3 pe Florin Mergea (România)/Rohan Bopanna (India). Datorită acestui rezultat, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au încheiat anul 2015 pe prima poziţie în clasamentul probei de dublu din circuitul ATP

* Cu 6 ani în urmă (2017) Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, de la Haga, l-a condamnat pe Ratko Mladić pentru genocid și crime împotriva umanității: tribunalul l-a găsit vinovat de orchestrarea genocidului de la Srebenica, persecuția și exterminarea bosniacilor și croaților, terorizarea populației din Sarajevo și luarea trupelor ONU drept ostatici. În iunie 2021, un tribunal internaţional a confirmat condamnarea la detenţie pe viaţă a fostului lider al armatei sârbo-bosniace, Ratko Mladić, pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii. Tribunalul succesor al Curţii Penale Internaţionale pentru fosta Iugoslavie de la Haga a menţinut în apel sentinţa pronunţată împotriva lui Mladić în 2017

* În urmă cu doar 3 ani (2020) Statele Unite ale Americii au ieşit oficial din tratatul „Cer deschis”, la aproximativ şase luni după ce preşedintele în exerciţiu Donald Trump a anunţat această decizie, potrivit Departamentului de Stat al SUA. Tratatul, încheiat în 1992, le permite celor 34 de ţări membre să efectueze zboruri de recunoaştere cu preaviz scurt, neînarmate, în spaţiul aerian al celorlalte ţări semnatare. În mai 2021, Statele Unite, aflate acum sub administrația Biden, au informat Rusia cu privire la faptul că Washingtonul nu revine în cadrul Tratatului „Cer deschis” („Open Skies”) de dezarmare, care autorizează o supraveghere aeriană paşnică a ţărilor semnatare

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cecilia, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– 1800: S-a născut juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (m. 1847)

– 1870, 22.XI/4.XII: S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946)

– 1878: S-a născut actorul Romald Bulfinski (m. 1953) – 145 de ani

– 1884: S-a născut Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (m. 1963)

– 1890, 22.XI/4.XII: A murit folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (n. 1831)

– 1901, 22.XI/5.XII: A murit V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (n. 1834)

– 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu (m. 1994)

– 1919: S-a născut Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987)

– 1919: S-a născut muzicologul Romeo Ghircoiaşiu (m. 1995)

– 1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu (m. 1995) – 95 de ani

– 1932: S-a născut actorul Alexandru Mitea; membru fondator al secției române a Teatrului de Nord din Satu Mare (m. 2020)

– 1934: S-a născut pictorul şi graficianul Ovidiu Paştina (m. 2020)

– 1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea – 85 de ani

– 1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel; a fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României (m. 2014)

– 1939: A murit actriţa Agatha Bârsescu; a jucat ca primă tragediană la Burgtheater din Viena și pe scenele multor teatre din Europa și din America (n. 1859)

– 1941: S-a născut rapsodul popular Teodora Purja, „doinitoare cu noduri” din Agrieș, Bistrița-Năsăud, „Tezaur Uman Viu” din 2018

– 1942: S-a născut Erwin Lucian Bureriu, poet, prozator, eseist și jurnalist (m. 2022)

– 1945: S-a născut profesor doctor Mihai Voiculescu, medic primar de medicină internă și nefrologie, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, a fondat Şcoala de Nefrologie (1995) la Institutul Clinic Fundeni, vicepreședinte al Comisiei de Medicină Internă al Academiei de Științe Medicale, decorat cu Ordinul „Serviciul Credincios” (m. 2016)

– 1949: S-a născut pictoriţa Viorica Călin

– 1963: S-a născut Răzvan Bucuroiu, jurnalist, realizator TV, scriitor, eseist, editorialist și publicist creștin; director fondator al Editurii „Lumea Credinței”, președinte al Asociației Ziariștilor și Editorilor Creștini – 60 de ani

– 1972: A murit fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din România; membru titular al Academiei Române din 1946 (n. 1896)

– 1978: A murit Sandu Albu, compozitor şi violonist (n. 1897) – 45 de ani

– 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911)

– 2006: A murit criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (n. 1934)

– 2007: A murit părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; arhimandrit, duhovnic şi scriitor, autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator (n. 1930)

– 2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului XX şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1924) – 10 ani

– 2014: A murit fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1943)

– 2014: A murit Cornelia Maria Savu, poetă şi jurnalistă (n. 1954)

EVENIMENTE EXTERNE

-Praga, Republica Cehă: Summit-ul președinților: ceh, maghiar, polonez și slovac

– Țările de Jos: Alegerile legislative anticipate, organizate ca urmare a căderii guvernului premierului Mark Rutte

– Londra: Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol are o întâlnire bilaterală cu prim-ministrul britanic Rishi Sunak la 10 Downing Street

– Londra: Ministrul de Finanțe Jeremy Hunt prezintă bugetul de toamnă și noile previziuni economice în Parlament

– Sophia Antipolis, Franța: SophI.A Summit, conferință internațională despre inteligența artificială (22 – 24 nov.)

– Dallas, SUA: Manifestări de marcare a 60 de ani de la asasinarea președintelui american John F. Kennedy

– Rabat, Maroc: Visa for Music 2023, festival de muzică în Africa și Orientul Mijlociu (22 – 25 nov.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Libaneze; aniversarea proclamării independenţei/1943 – 80 de ani

– Statele Unite ale Americii: „Zi naţională comemorativă” marcată în ziua asasinării (22.XI.1963), la Dallas, a preşedintelui John F. Kennedy, om politic democrat american, al 35-lea preşedinte al SUA (1917-1963) – 60 de ani

– 1710: S-a născut compozitorul Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor german Johann Sebastian Bach (m. 1784)

– 1819: S-a născut scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (m. 1880)

– 1840: S-a născut Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (m. 1912)

– 1842: S-a născut José María de Heredia, poet francez de origine cubaneză, maestrul modern al sonetului francez (m. 1905)

– 1849: S-a născut Fritz Mauthner, scriitor, critic de teatru și filozof german (m. 1923)

– 1852: S-a născut Paul Henri d’Estournelles de Constant, diplomat și scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909, alături de Auguste Beernaert (m. 1924)

– 1857: S-a născut scriitorul englez George Gissing (m. 1903)

– 1869: S-a născut scriitorul, umanistul și eseistul francez André Gide; Premiul Nobel pentru Literatură în 1947 (m. 1951)

– 1873: S-a născut lingvistul italian Matteo Bartoli; specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, unul dintre creatorii şcolii neolingvistice; studii privind dialectul istroromân; membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1946) – 150 de ani

– 1877: S-a născut Ady Endre, unul dintre cei mai importanți poeți ai literaturii maghiare (m. 1919)

– 1890: S-a născut Charles de Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970)

– 1891: S-a născut Edward Bernays pionier al relațiilor publice și al propagandei, american de origine austriacă; maestru al manipulării, arta de a influenţa opinia publică, în scopul promovării produselor, serviciilor, ideilor anumitor persoane, fără a ţine seamă de realitate sau adevăr. În timpul Primului Război Mondial, a făcut parte, alături de Walter Lippmann, din Comitetul pentru Informații Publice al SUA, o puternică mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc necesar pentru „a face lumea sigură pentru democrație”; strategiile de marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au bazat pe metodele perfecționate de Comitetul pentru Informații Publice (m. 1995)

– 1900: A murit Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor britanic (n. 1842)

– 1901: S-a născut compozitorul spaniol Joaquin Rodrigo (m. 1999)

– 1904: S-a născut fizicianul francez Louis Néel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu fizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (m. 2000)

– 1907: A murit astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (n. 1829)

– 1913: S-a născut Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (m. 1976) – 110 ani

– 1916: S-a născut Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova; a fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la formarea Şcolii Naţionale de Pictură (m. 1998)

– 1916: A murit scriitorul american Jack London (pe numele său adevărat John Griffith Chaney); este cunoscut pentru romanele sale mai importante: „Chemarea străbunilor” („The Call of the Wild”), 1903 şi „Colț Alb” („White Fang”), 1906 (n. 1876)

– 1917: S-a născut Andrew F. Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, alături de Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (m. 2012)

– 1923: S-a născut regizorul de film și televiziune, producătorul și actorul canadian-american Arthur Hiller (m. 2016) – 100 de ani

– 1924: S-a născut actriţa de film americană Geraldine Page (m. 1987)

– 1932: S-a născut actorul american Robert Vaughn (m. 2016)

– 1940: S-a născut Terry Gilliam, regizor de film, scenarist, producător, animator şi actor britanic de origine americană; membru al trupei britanice de comedie „Monty Python”

– 1940: S-a născut regizorul, actorul şi scriitorul polonez Andrzej Zulawski (m. 2016)

– 1946: S-a născut violonistul rus Oleg Kagan (m. 1990)

– 1947: S-a născut Alain Pâris, dirijor, producător de emisiuni muzicale, pedagog şi muzicolog francez

– 1951: S-a născut dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano

– 1951: A murit istoricul Václav Chaloupecký, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei slovace; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1882)

– 1958: S-a născut Jamie Lee Curtis, actriţă americană de film şi autoare de cărţi pentru copii; fiica actorului Tony Curtis – 65 de ani

– 1963: A murit scriitorul englez Aldous Huxley (n. 1894) – 60 de ani

– 1963: A murit C. S. Lewis (Clive Staples Lewis), unul dintre marii intelectuali ai secolului XX, romancier, poet, medievist, critic literar, eseist, teolog laic, apologet creştin și profesor universitar; a predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge (n. 1898) – 60 de ani

– 1966: S-a născut actorul american Michael Kenneth Williams (m. 2021)

– 1967: S-a născut jucătorul german de tenis Boris Becker; a câştigat 49 de Turnee la simplu şi 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de la Wimbledon

– 1981: A murit Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru medicină în 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (n. 1900)

– 1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson

– 1988: A murit Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 a emigrat şi s-a stabilit la Londra; în perioada 1952-1968 a fost colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (n. 1921) – 35 de ani

– 1993: A murit Anthony Burgess, romancier, dramaturg, critic literar, poet, traducător și compozitor britanic; cunoscut pentru romanului său distopic „Portocala mecanică”, ecranizat de Stanley Kubrick (n. 1917) – 30 de ani

– 1993: A murit pianista rusă Tatiana Nikolaeva (n. 1924) – 30 de ani

– 1996: A murit actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (n. 1922)

– 2000: A murit atletul ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (n. 1922)

– 2007: A murit Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (n. 1927)

– 2011: A murit soprana croato-austriacă Srebrenka „Sena” Jurinac (n. 1921)

– 2012: A murit Melvin „Mell” Shaw (născut: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (n. 1914)

– 2012: A murit scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (n. 1933)

– 2013: A murit Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (n. 1926) – 10 ani

– 2017: A murit cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (n. 1921)

– 2017: A murit baritonul rus Dmitri Hvorostovsky, supranumit „Elvis al operei” (n. 1962)

– 2022: A murit cântăreţul şi compozitorul cubanez Pablo Milanés; a fost unul dintre reprezentanţii Nueva Trova, un gen muzical bazat pe texte poetice apărute în urma revoluţiei cubaneze din 1959 (n. 1943) – 1 an

Calendarul zilei – 22 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 noiembrie 2022, 06:00 / actualizat: 22 noiembrie 2022, 14:16

S-a întâmplat într-o zi de 22 noiembrie

* Acum 216 ani (1806) începea un nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia a intrat în componența Rusiei

* Cu 153 de ani în urmă (1869) avea loc deschiderea cursurilor Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti. Cel care a pus bazele învăţământului medical din ţara noastră a fost medicul român de origine franceză Carol Davila (1828-1884) în colaborare cu Nicolae Kretzulescu (care obţinuse, la Paris, în 1839, titlul de doctor în medicină şi deschisese la Spitalul Colţea din Bucureşti, în 1842, o şcoală de mică chirurgie), înfiinţând sub conducerea sa la 29 iulie/10 august 1857, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie. Cu toate greutăţile întâmpinate, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie s-a dezvoltat treptat, astfel încât la 12 noiembrie 1869 a devenit posibilă înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, care şi-a deschis cursurile în ziua de 22 noiembrie 1869. A fost prima facultate de medicină de pe teritoriul ţării noastre (22.XI/4.XII)

* Acum 91 de ani (1931) avea loc deschiderea pentru public a Muzeului de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr. 117. Inaugurarea propriu-zisă a instituţiei muzeale a avut loc în prezența primului-ministru Nicolae Iorga, a primarului general Dem I. Dobrescu, a foştilor primari Matei Gh. Corbescu şi Emil Petrescu, precum şi a primului director al Muzeului, cunoscutul colecţionar dr. George Severeanu. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)

* În urmă cu 71 de ani (1951) Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devenea instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România)

* Se împlinesc 55 de ani (1967), de când, după Războiul de şase zile israeliano-arab (5-10.VI.1967), Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute

* Acum 32 de ani (1990) premierul britanic Margaret Thatcher, supranumită „Doamna de Fier”, demisiona din funcție. În 1975, Thatcher a preluat conducerea Partidului Conservator și patru ani mai târziu i-a învins pe laburiști. Ea a devenit prima femeie premier a țării, instalandu-se la Downing Street numărul 10 până la 22 noiembrie 1990, o guvernare-record pentru secolul al XX-lea. Caracterul său implacabil s-a întors impotriva ei, întrucât respingerea „poll tax”, un impozit local pe care nu a reușit să îl impună, a dus la sfârșitul guvernării sale. Contestată în cadrul propriului partid, ea a demisionat cu lacrimi în ochi în noiembrie 1990

* Cu 19 ani în urmă (2003) mii de opozanţi ai preşedintelui georgian Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea a fi unul paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroşi observatori internaţionali au denunţat fraudele comise la scrutinul din Georgia. Preşedintele Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină. După o zi de demonstraţii, Şevardnadze a demisionat, alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, l-a adus la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul incontestabil al revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia, care s-a încheiat fără vărsare de sânge, a intrat în istorie drept „Revoluţia trandafirilor”. Din noiembrie 2018, preşedinte al Republicii Georgia este Salome Zurabișvili, prima femeie președinte din istoria acestei țări

* Acum 18 ani (2004) s-a desfăşurat Revoluția Portocalie din Ucraina, în cadrul căreia sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, pentru aproximativ trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie. Au obţinut anularea pentru fraudă electorală a alegerilor care îl prezentau drept câştigător pe candidatul puterii la funcţia de preşedinte, Viktor Ianukovici, permiţând prooccidentalilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru. În prezent, funcţia de preşedinte al Ucrainei este deținută de Volodimir Zelenski

* În urmă cu 17 ani (2005) Angela Merkel (n. 1954) a fost desemnată cancelar al Germaniei, devenind astfel prima femeie care a ocupat această funcţie. La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar, contracandidatul său fiind Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD). CDU a câștigat 35,3% din voturi la alegerile din 18 septembrie 2005, iar SPD a luat 34,2%, dar niciunul dintre cele două partide nu a putut forma o majoritate în Bundestag. După trei săptămâni de negocieri, CDU și SPD au ajuns la o înțelegere, conform căreia Merkel devenea cancelar, iar SPD obținea 8 din cele 16 locuri din Cabinet. Merkel a fost aleasă cancelar de majoritatea deputaților din Bundestag (397 la 217). Angela Merkel a fost realeasă, pentru a patra oară, cancelar al Germaniei, în anul 2017, după victoria întregistrată de blocul CDU/CSU, în cadrul alegerilor parlamentare care au avut loc la 24 septembrie. Cancelarul Angela Merkel a primit certificatul de „descărcare de gestiune” în 26 octombrie 2021, la Palatul Prezidențial Bellevue, din Berlin. În cadrul unei ceremonii solemne, președintele federal al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a „demis” din funcție Cabinetul de miniștri, lăudând-o în special pe Angela Merkel, care se retrage din politică, numind-o „o figură exemplară” în istoria Germaniei. În cei 16 ani în funcție, ea a trecut prin multe crize și a câștigat încrederea cetățenilor. Din 8 decembrie 2021, noul cancelar al Germaniei este Olaf Scholz

* Acum 7 ani (2015), pentru prima dată în istoria tenisului din ţara noastră, doi sportivi români au disputat finala de dublu, în echipe diferite, a Turneului Campionilor de la Londra. Horia Tecău (România)/Jean-Julien Rojer (Olanda) i-au învins cu 6-4, 6-3 pe Florin Mergea (România)/Rohan Bopanna (India). Datorită acestui rezultat, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au încheiat anul 2015 pe prima poziţie în clasamentul probei de dublu din circuitul ATP

* Sunt marcați 5 ani (2017) de când Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, de la Haga, l-a condamnat pe Ratko Mladić pentru genocid și crime împotriva umanității: tribunalul l-a găsit vinovat de orchestrarea genocidului de la Srebenica, persecuția și exterminarea bosniacilor și croaților, terorizarea populației din Sarajevo și luarea trupelor ONU drept ostatici. În iunie 2021, un tribunal internaţional a confirmat condamnarea la detenţie pe viaţă a fostului lider al armatei sârbo-bosniace, Ratko Mladić, pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii. Tribunalul succesor al Curţii Penale Internaţionale pentru fosta Iugoslavie de la Haga a menţinut în apel sentinţa pronunţată împotriva lui Mladić în 2017

* Cu 2 ani în urmă (2020) Statele Unite ale Americii au ieşit oficial din tratatul „Cer deschis”, la aproximativ şase luni după ce preşedintele în exerciţiu Donald Trump a anunţat această decizie, potrivit Departamentului de Stat al SUA. Tratatul, încheiat în 1992, le permite celor 34 de ţări membre să efectueze zboruri de recunoaştere cu preaviz scurt, neînarmate, în spaţiul aerian al celorlalte ţări semnatare. În mai 2021, Statele Unite, aflate acum sub administrația Biden, au informat Rusia cu privire la faptul că Washingtonul nu revine în cadrul Tratatului „Cer deschis” („Open Skies”) de dezarmare, care autorizează o supraveghere aeriană paşnică a ţărilor semnatare

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cecilia, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1800: S-a născut juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (m. 1847)

– 1870, 22.XI/4.XII: S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946)

– 1878: S-a născut actorul Romald Bulfinski (m. 1953)

– 1884: S-a născut Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (m. 1963)

– 1890, 22.XI/4.XII: A murit folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (n. 1831)

– 1901, 22.XI/5.XII: A murit V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (n. 1834)

– 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu (m. 1994)

– 1919: S-a născut Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987)

– 1919: S-a născut muzicologul Romeo Ghircoiaşiu (m. 1995)

– 1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu (m. 1995)

– 1932: S-a născut actorul Alexandru Mitea; membru fondator al secției române a Teatrului de Nord din Satu Mare (m. 2020) – 90 de ani

– 1934: S-a născut pictorul şi graficianul Ovidiu Paştina (m. 2020)

– 1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea

– 1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel; a fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României (m. 2014)

– 1939: A murit actriţa Agatha Bârsescu; a jucat ca primă tragediană la Burgtheater din Viena și pe scenele multor teatre din Europa și din America (n. 1859)

– 1941: S-a născut rapsodul popular Teodora Purja, „doinitoare cu noduri” din Agrieș, Bistrița-Năsăud, „Tezaur Uman Viu” din 2018

– 1945: S-a născut profesor doctor Mihai Voiculescu, medic primar de medicină internă și nefrologie, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, a fondat Şcoala de Nefrologie (1995) la Institutul Clinic Fundeni, vicepreședinte al Comisiei de Medicină Internă al Academiei de Științe Medicale, decorat cu Ordinul „Serviciul Credincios” (m. 2016)

– 1949: S-a născut pictoriţa Viorica Călin

– 1963: S-a născut Răzvan Bucuroiu, jurnalist, realizator TV, scriitor, eseist, editorialist și publicist creștin; director fondator al Editurii „Lumea Credinței”

– 1972: A murit fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din România; membru titular al Academiei Române din 1946 (n. 1896) – 50 de ani

– 1978: A murit Sandu Albu, compozitor şi violonist (n. 1897)

– 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911)

– 2006: A murit criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (n. 1934)

– 2007: A murit părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; arhimandrit, duhovnic şi scriitor, autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator (n. 1930) – 15 ani

– 2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului XX şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1924)

– 2014: A murit fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1943)

– 2014: A murit Cornelia Maria Savu, poetă şi jurnalistă (n. 1954)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale UE (Coeziune)

– Londra: Președintele sud-african Cyril Ramaphosa va efectua o vizită de stat în Marea Britanie, la Palatul Buckingham (22 – 24 nov.)

-Manila: Secretarul de Finanțe al Filipinelor, Benjamin Diokno și Alfredo E. Pascual, secretar de Comerț și Industrie din Filipine, vorbesc la forumul de think-tank privind infrastructura și investiții

– Paris: Reuniune a Consiliului Ministerial al Agenției Spațiale Europene (ESA) (22 – 23 nov.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind pirateria în Golful Guineei

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU despre Yemen

– Fez, Maroc: Al 9-lea Forum Mondial al Alianței Națiunilor Unite a Civilizațiilor (22 – 23 nov.)

– Nairobi, Kenia: Vizita Prințesei Victoria a Suediei și a Prințului Haakon al Norvegiei

-Antofagasta, Chile: Grevă a angajaților minei de cupru Escondida (22 – 23 nov.)

-Vilnius:Dezbaterea „Public Service Media for Democracy” este organizată de Consiliul Europei și Uniunea Europeană de Radiodifuziune, în parteneriat cu Radio și Televiziunea Națională Lituaniană, și găzduit de Parlamentul Lituanian la Vilnius.Participă: directorii generali ai France Télévisions, BBC, ORF, RTBF și LRT – și jurnaliști care lucrează în domeniu, inclusiv șeful de știri la postul ucrainean UA:PBC . Reprezentanții OSCE, Federația Europeană a Jurnaliştilor, Comisia Europeană și mulți alții vor împărtăși idei despre cum să protejăm libertatea de exprimare – online sau în persoană, marți, 22 noiembrie, de la ora locală 10:00, (termenul limită pentru înregistrare este 14 noiembrie.). Evenimentul va fi transmis în direct pe site-ul web al conferinței. www.coe.int/PSM4Democracy

– Bangkok, Thailanda: Reluarea procesului lui Yusufu Mieraili și al lui Bilal Mohammed, acuzați de atacul din 2015 asupra templului hindus din Erewan

– Haga, Olanda: A 5-a aniversare de la condamnarea pe viață a fostului lider militar sârb bosniac Ratko Mladic de către Tribunalul Penal Internațional pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității

– Kiruna, Suedia: Urmează să aibă loc lansarea rachetei experimentale Suborbital Express

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Libaneze; aniversarea proclamării independenţei – 1943

– Statele Unite ale Americii: „Zi naţională comemorativă” marcată în ziua asasinării (22.XI.1963), la Dallas, a preşedintelui John F. Kennedy (1917-1963)

– 1710: S-a născut compozitorul Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor german Johann Sebastian Bach (m. 1784)

– 1819: S-a născut scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (m. 1880)

– 1840: S-a născut Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (m. 1912)

– 1842: S-a născut José María de Heredia, poet francez de origine cubaneză, maestrul modern al sonetului francez (m. 1905) – 180 de ani

– 1849: S-a născut Fritz Mauthner, scriitor, critic de teatru și filozof german (m. 1923)

– 1852: S-a născut Paul Henri d’Estournelles de Constant, diplomat și scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909, alături de Auguste Beernaert (m. 1924) – 170 de ani

– 1857: S-a născut scriitorul englez George Gissing (m. 1903) – 165 de ani

– 1869: S-a născut scriitorul, umanistul și eseistul francez André Gide; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1947 (m. 1951)

– 1873: S-a născut lingvistul italian Matteo Bartoli; specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, unul dintre creatorii şcolii neolingvistice; studii privind dialectul istroromân; membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1946)

– 1877: S-a născut Ady Endre, unul dintre cei mai importanți poeți ai literaturii maghiare (m. 1919) – 145 de ani

– 1890: S-a născut Charles de Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970)

– 1891: S-a născut Edward Bernays pionier al relațiilor publice și al propagandei, american de origine austriacă; maestru al manipulării, arta de a influenţa opinia publică, în scopul promovării produselor, serviciilor, ideilor anumitor persoane, fără a ţine seamă de realitate sau adevăr. În timpul Primului Război Mondial, a făcut parte, alături de Walter Lippmann, din Comitetul pentru Informații Publice al SUA, o puternică mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc necesar pentru „a face lumea sigură pentru democrație”; strategiile de marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au bazat pe metodele perfecționate de Comitetul pentru Informații Publice (m. 1995)

– 1900: A murit Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor britanic (n. 1842)

– 1901: S-a născut compozitorul spaniol Joaquin Rodrigo (m. 1999)

– 1904: S-a născut fizicianul francez Louis Néel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu fizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (m. 2000)

– 1907: A murit astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (n. 1829) – 115 ani

– 1913: S-a născut Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (m. 1976)

– 1916: S-a născut Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova; a fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la formarea Şcolii Naţionale de Pictură (m. 1998)

– 1916: A murit scriitorul american Jack London (pe numele său adevărat John Griffith Chaney); este cunoscut pentru romanele sale mai importante: „Chemarea străbunilor” („The Call of the Wild”), 1903 şi „Colț Alb” („White Fang”), 1906 (n. 1876)

– 1917: S-a născut Andrew F. Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, alături de Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (m. 2012) – 105 ani

– 1923: S-a născut regizorul de film și televiziune, producătorul și actorul canadian-american Arthur Hiller (m. 2016)

– 1924: S-a născut actriţa de film americană Geraldine Page (m. 1987)

– 1932: S-a născut actorul american Robert Vaughn (m. 2016) – 90 de ani

– 1940: S-a născut Terry Gilliam, regizor de film, scenarist, producător, animator şi actor britanic de origine americană; membru al trupei britanice de comedie „Monty Python”

– 1940: S-a născut regizorul, actorul şi scriitorul polonez Andrzej Zulawski (m. 2016)

– 1946: S-a născut violonistul rus Oleg Kagan (m. 1990)

– 1947: S-a născut Alain Pâris, dirijor, producător de emisiuni muzicale, pedagog şi muzicolog francez – 75 de ani

– 1951: S-a născut dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano

– 1951: A murit istoricul Václav Chaloupecký, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei slovace; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1882)

– 1958: S-a născut Jamie Lee Curtis, actriţă americană de film şi autoare de cărţi pentru copii; fiica actorului Tony Curtis

– 1963: A murit scriitorul englez Aldous Huxley (n. 1894)

– 1966: S-a născut actorul american Michael Kenneth Williams (m. 2021)

– 1967: S-a născut jucătorul german de tenis Boris Becker; a câştigat 49 de Turnee la simplu şi 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de la Wimbledon – 55 de ani

– 1981: A murit Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru medicină pe 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (n. 1900)

– 1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson

– 1988: A murit Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 a emigrat şi s-a stabilit la Londra; în perioada 1952-1968 a fost colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (n. 1921)

– 1993: A murit pianista rusă Tatiana Nikolaeva (n 1924)

– 1996: A murit actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (n. 1922)

– 2000: A murit atletul ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (n. 1922)

– 2007: A murit Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (n. 1927) – 15 ani

– 2011: A murit soprana croato-austriacă Srebrenka „Sena” Jurinac (n. 1921)

– 2012: A murit Melvin „Mell” Shaw (născut: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (n. 1914) – 10 ani

– 2012: A murit scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (n. 1933) – 10 ani

– 2013: A murit Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (n. 1926)

– 2017: A murit cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (n. 1921) – 5 ani

– 2017: A murit baritonul rus Dmitri Hvorostovsky, supranumit „Elvis al operei” (n. 1962) – 5 ani

Calendarul zilei – 22 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 22 noiembrie 2021, 9:05

S-a întâmplat într-o zi de 22 noiembrie

* Se împlinesc 215 ani (1806) de când începea un nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia a intrat în componența Rusiei

* Cu 152 de ani în urmă (1869) avea loc deschiderea cursurilor Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti. Cel care a pus bazele învăţământului medical din ţara noastră a fost medicul român de origine franceză Carol Davila (1828-1884) în colaborare cu Nicolae Kretzulescu (care obţinuse, la Paris, în 1839, titlul de doctor în medicină şi deschisese la Spitalul Colţea din Bucureşti, în 1842, o şcoală de mică chirurgie), înfiinţând sub conducerea sa la 29 iulie/10 august 1857, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie. Cu toate greutăţile întâmpinate, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie s-a dezvoltat treptat, astfel încât la 12 noiembrie 1869 a devenit posibilă înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, care şi-a deschis cursurile în ziua de 22 noiembrie 1869. A fost prima facultate de medicină de pe teritoriul ţării noastre (22.XI/4.XII)

* Se împlinesc 90 de ani (1931) de la deschiderea pentru public a Muzeului de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr. 117. Inaugurarea propriu-zisă a instituţiei muzeale a avut loc în prezența primului-ministru Nicolae Iorga, a primarului general Dem I. Dobrescu, a foştilor primari Matei Gh. Corbescu şi Emil Petrescu, precum şi a primului director al Muzeului, cunoscutul colecţionar dr. George Severeanu. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)

* Se împlinesc 70 de ani (1951) de când Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devenea instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România)

* În urmă cu 54 de ani (1967), după Războiul de şase zile israeliano-arab (5-10.VI.1967), Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute

* Acum 31 de ani (1990) premierul britanic Margaret Thatcher, supranumită „Doamna de Fier”, demisiona din funcție. În 1975, Thatcher a preluat conducerea Partidului Conservator și patru ani mai târziu i-a învins pe laburiști. Ea a devenit prima femeie premier a țării, instalandu-se la Downing Street numărul 10 până la 22 noiembrie 1990, o guvernare-record pentru secolul al XX-lea. Caracterul său implacabil s-a întors impotriva ei, întrucât respingerea „poll tax”, un impozit local pe care nu a reușit să îl impună, a dus la sfârșitul guvernării sale. Contestată în cadrul propriului partid, ea a demisionat cu lacrimi în ochi în noiembrie 1990

* Cu 18 ani în urmă (2003) mii de opozanţi ai preşedintelui georgian Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea a fi unul paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroşi observatori internaţionali au denunţat fraudele comise la scrutinul din Georgia. Preşedintele Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină. După o zi de demonstraţii, Şevardnadze a demisionat, alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, l-a adus la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul incontestabil al revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia, care s-a încheiat fără vărsare de sânge, a intrat în istorie drept „Revoluţia trandafirilor”. Din noiembrie 2018, preşedinte al Republicii Georgia este Salome Zurabișvili, prima femeie președinte din istoria acestei țări

* Acum 17 ani (2004) s-a desfăşurat Revoluția Portocalie din Ucraina, în cadrul căreia sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, pentru aproximativ trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie. Au obţinut anularea pentru fraudă electorală a alegerilor care îl prezentau drept câştigător pe candidatul puterii la funcţia de preşedinte, Viktor Ianukovici, permiţând prooccidentalilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru. În prezent, funcţia de preşedinte al Ucrainei este deținută de Volodimir Zelenski

* În urmă cu 16 ani (2005) Angela Merkel (n. 1954) a fost desemnată cancelar al Germaniei, devenind astfel prima femeie care a ocupat această funcţie. La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar, contracandidatul său fiind Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD). CDU a câștigat 35,3% din voturi la alegerile din 18 septembrie 2005, iar SPD a luat 34,2%, dar niciunul dintre cele două partide nu a putut forma o majoritate în Bundestag. După trei săptămâni de negocieri, CDU și SPD au ajuns la o înțelegere, conform căreia Merkel devenea cancelar, iar SPD obținea 8 din cele 16 locuri din Cabinet. Merkel a fost aleasă cancelar de majoritatea deputaților din Bundestag (397 la 217). Angela Merkel a fost realeasă, pentru a patra oară, cancelar al Germaniei, în anul 2017, după victoria întregistrată de blocul CDU/CSU, în cadrul alegerilor parlamentare care au avut loc la 24 septembrie. Cancelarul Angela Merkel a primit certificatul de „descărcare de gestiune” în 26 octombrie 2021, la Palatul Prezidențial Bellevue, din Berlin. În cadrul unei ceremonii solemne, președintele federal al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a „demis” din funcție Cabinetul de miniștri, lăudând-o în special pe Angela Merkel, care se retrage din politică, numind-o „o figură exemplară” în istoria Germaniei. În cei 16 ani în funcție, ea a trecut prin multe crize și a câștigat încrederea cetățenilor. După demitere, guvernul federal rămâne în funcție până când vor fi aleși un nou cancelar și noii miniștri

* Acum 6 ani (2015), pentru prima dată în istoria tenisului din ţara noastră, doi sportivi români au disputat finala de dublu, în echipe diferite, a Turneului Campionilor de la Londra. Horia Tecău (România)/Jean-Julien Rojer (Olanda) i-au învins cu 6-4, 6-3 pe Florin Mergea (România)/Rohan Bopanna (India). Datorită acestui rezultat, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au încheiat anul 2015 pe prima poziţie în clasamentul probei de dublu din circuitul ATP

* Se împlinește 1 an (2020) de când Statele Unite ale Americii au ieşit oficial din tratatul „Cer deschis”, la aproximativ şase luni după ce preşedintele în exerciţiu Donald Trump a anunţat această decizie, potrivit Departamentului de Stat al SUA. Tratatul, încheiat în 1992, le permite celor 34 de ţări membre să efectueze zboruri de recunoaştere cu preaviz scurt, neînarmate, în spaţiul aerian al celorlalte ţări semnatare. În mai 2021, Statele Unite, aflate acum sub administrația Biden, au informat Rusia cu privire la faptul că Washingtonul nu revine în cadrul Tratatului „Cer deschis” („Open Skies”) de dezarmare, care autorizează o supraveghere aeriană paşnică a ţărilor semnatare

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cecilia, fecioară martir (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1800: S-a născut juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (m. 1847)

– 1870, 22.XI/4.XII: S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946)

– 1878: S-a născut actorul Romald Bulfinski (m. 1953)

– 1884: S-a născut Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (m. 1963)

– 1890, 22.XI/4.XII: A murit folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (n. 1831)

– 1901, 22.XI/5.XII: A murit V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (n. 1834) – 120 de ani

– 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu (m. 1994)

– 1919: S-a născut Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987)

– 1919: S-a născut muzicologul Romeo Ghircoiaşiu (m. 1995)

– 1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu (m. 1995)

– 1932: S-a născut actorul Alexandru Mitea; membru fondator al secției române a Teatrului de Nord din Satu Mare (m. 2020)

– 1934: S-a născut pictorul şi graficianul Ovidiu Paştina (m. 2020)

– 1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea

– 1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel; a fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României (m. 2014)

– 1939: A murit actriţa Agatha Bârsescu; a jucat ca primă tragediană la Burgtheater din Viena și pe scenele multor teatre din Europa și din America (n. 1859)

– 1945: S-a născut profesor doctor Mihai Voiculescu, medic primar de medicină internă și nefrologie, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, a fondat Şcoala de Nefrologie (1995) la Institutul Clinic Fundeni, vicepreședinte al Comisiei de Medicină Internă al Academiei de Științe Medicale, decorat cu Ordinul „Serviciul Credincios” (m. 2016)

– 1949: S-a născut pictoriţa Viorica Călin

– 1963: S-a născut Răzvan Bucuroiu, jurnalist, realizator TV, scriitor, eseist, editorialist și publicist creștin; director fondator al Editurii „Lumea Credinței”

– 1972: A murit fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din România; membru titular al Academiei Române din 1946 (n. 1896)

– 1978: A murit Sandu Albu, compozitor şi violonist (n. 1897)

– 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911)

– 2006: A murit criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (n. 1934) – 15 ani

– 2007: A murit părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; arhimandrit, duhovnic şi scriitor, autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator (n. 1930)

– 2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului XX şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1924)

– 2014: A murit fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1943)

– 2014: A murit Cornelia Maria Savu, poetă şi jurnalistă (n. 1954)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (22 – 25 nov.)

– Bruxelles: Securitate, terorism: vizita prim-ministrului francez Jean Castex la întâlnirea cu omologul său Alexander De Croo

-Berlin: Forumul de politică externă de la Berlin va începe cu discursul de deschidere al ministrului de externe  german, Heiko Maas (22 – 23 nov.)

-Berlin: Președintele german Frank-Walter Steinmeier îl primește pe președintele Finlandei Sauli Niinisto la Palatul Bellevue din Berlin

– Geneva: Reuniunea Consiliului General al Organizației Mondiale a Comerțului

-Dușanbe, Tadjikistan: Reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor din Asia Centrală și ai Uniunii Europene

-Madrid: Ministrul spaniol al economiei Nadia Calviño va susține un discurs la reuniunea Forum Europe organizată de Nueva Economia

– Boston, SUA: Termen limită pentru răspunsul fabricanților de arme în cazul acționării în justiție a Mexicului, care îi acuză că încurajează violența narcotraficanților mexicani

-Budapesta: Conferință de presă susținută de Irene Khan, raportor special al Națiunilor Unite pentru libertatea de opinie și exprimare

– Washington: Ridicarea purtării obligatorii a măștii de interior în capitală

– Ottawa, Canada: Intrarea în vigoare a vaccinării obligatorii împotriva Covid-19 pentru membrii Camerei Comunelor

– Madrid: Faza finală a Cupei Davis la tenis (22 – 28 nov.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Libaneze; aniversarea proclamării independenţei – 1943

– Statele Unite ale Americii: „Zi Naţională Comemorativă” marcată în ziua asasinării (22.XI.1963), la Dallas, a preşedintelui John F. Kennedy (1917-1963)

– 1710: S-a născut compozitorul Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor german Johann Sebastian Bach (m. 1784)

– 1819: S-a născut scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (m. 1880)

– 1840: S-a născut Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (m. 1912)

– 1842: S-a născut José María de Heredia, poet francez de origine cubaneză, maestrul modern al sonetului francez (m. 1905)

– 1849: S-a născut Fritz Mauthner, scriitor, critic de teatru și filozof german (m. 1923)

– 1852: S-a născut Paul Henri d’Estournelles de Constant, diplomat și scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909, alături de Auguste Beernaert (m. 1924)

– 1857: S-a născut scriitorul englez George Gissing (m. 1903)

– 1869: S-a născut scriitorul, umanistul și eseistul francez André Gide; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1947 (m. 1951)

– 1873: S-a născut lingvistul italian Matteo Bartoli; specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, unul dintre creatorii şcolii neolingvistice; studii privind dialectul istroromân; membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1946)

– 1877: S-a născut poetul ungar Ady Endre; considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului al XX-lea, și ai literaturii maghiare (m. 1919)

– 1890: S-a născut Charles de Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970)

– 1891: S-a născut Edward Bernays pionier al relațiilor publice și al propagandei, american de origine austriacă; maestru al manipulării, arta de a influenţa opinia publică, în scopul promovării produselor, serviciilor, ideilor anumitor persoane, fără a ţine seamă de realitate sau adevăr. În timpul Primului Război Mondial, a făcut parte, alături de Walter Lippmann, din Comitetul pentru Informații Publice al SUA, o puternică mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc necesar pentru „a face lumea sigură pentru democrație”; strategiile de marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au bazat pe metodele perfecționate de Comitetul pentru Informații Publice (m. 1995) – 130 de ani

– 1900: A murit Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor britanic (n. 1842)

– 1901: S-a născut compozitorul spaniol Joaquin Rodrigo (m. 1999) – 120 de ani

– 1904: S-a născut fizicianul francez Louis Néel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu fizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (m. 2000)

– 1913: S-a născut Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (m. 1976)

– 1916: S-a născut Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova; a fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la formarea Şcolii Naţionale de Pictură (m. 1998) – 105 ani

– 1916: A murit scriitorul american Jack London (pe numele său adevărat John Griffith Chaney); este cunoscut pentru romanele sale mai importante: „Chemarea străbunilor” („The Call of the Wild”), 1903 şi „Colț Alb” („White Fang”), 1906 (n. 1876) – 105 ani

– 1917: S-a născut Andrew F. Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, alături de Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (m. 2012)

– 1923: S-a născut regizorul de film și televiziune, producătorul și actorul canadian-american Arthur Hiller (m. 2016)

– 1924: S-a născut actriţa de film americană Geraldine Page (m. 1987)

– 1932: S-a născut actorul american Robert Vaughn (m. 2016)

– 1940: S-a născut Terry Gilliam, regizor de film, scenarist, producător, animator şi actor britanic de origine americană; membru al trupei britanice de comedie „Monty Python”

– 1940: S-a născut regizorul, actorul şi scriitorul polonez Andrzej Zulawski (m. 2016)

– 1946: S-a născut violonistul rus Oleg Kagan (m. 1990) – 75 de ani

– 1947: S-a născut Alain Pâris, dirijor, producător de emisiuni muzicale, pedagog şi muzicolog francez

– 1951: S-a născut dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano – 70 de ani

– 1951: A murit istoricul Václav Chaloupecký, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei slovace; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1882) – 70 de ani

– 1958: S-a născut Jamie Lee Curtis, actriţă americană de film şi autoare de cărţi pentru copii; fiica actorului Tony Curtis

– 1963: A murit scriitorul englez Aldous Huxley (n. 1894)

– 1966: S-a născut actorul american Michael Kenneth Williams (m. 2021) – 55 de ani

– 1967: S-a născut jucătorul german de tenis Boris Becker; a câştigat 49 de Turnee la simplu şi 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de la Wimbledon

– 1981: A murit Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru medicină pe 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (n. 1900) – 40 de ani

– 1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson

– 1988: A murit Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 a emigrat şi s-a stabilit la Londra; în perioada 1952-1968 a fost colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (n. 1921)

– 1993: A murit pianista rusă Tatiana Nikolaeva (n 1924)

– 1996: A murit actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (n. 1922) – 25 de ani

– 2000: A murit atletul ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (n. 1922)

– 2007: A murit Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (n. 1927)

– 2011: A murit soprana croato-austriacă Srebrenka „Sena” Jurinac (n. 1921) – 10 ani

– 2012: A murit Melvin „Mell” Shaw (născut: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (n. 1914)

– 2012: A murit scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (n. 1933)

– 2013: A murit Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (n. 1926)

– 2017: A murit cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (n. 1921)

– 2017: A murit baritonul rus Dmitri Hvorostovski, supranumit „Elvis al operei” (n. 1962)

Calendarul zilei – 22 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 noiembrie 2020, 05:00 / actualizat: 22 noiembrie 2020, 10:10

EVENIMENTE INTERNE

– Mediu

* A patra ediţie a „GreenTech Film Festival” (16 – 22 nov.) se desfăşoară exclusiv online, pe canalele asociate platformei şi aduce în atenţie evenimente care abordează teme precum: biodiversitatea din România, energia regenerabilă, tehnologie şi inovaţie pentru combaterea schimbărilor climatice şi proiecţii de film apreciate la ediţiile anterioare sau văzute în premieră anul acesta. Programul zilei:

• proiecţia „In the forest of huckybucky” (2016), cu sprijinul: Ambasada Norvegiei la Bucureşti – online, greentechfilmfestival.ro
• proiecţiile „The rise of vertical farming” (2017), „In-vitro meat” (2018), „The breakthrough in renewable energy” (2016), „Blue heart” (2018) – online, greentechfilmfestival.ro
• proiecţia „Artifishal” (2019) – online, pe eventbook.ro

– Cultură

* Concert din seria „Trio Affresco: Anul Beethoven” – ora 19:00, eveniment transmis de Filarmonica „George Enescu”, pe canalele online ale instituţiei şi, ulterior, de canalul TV Trinitas, în parteneriat cu Radio România Muzical. Înregistrările vor putea fi ascultate pe canalele online ale Filarmonicii „George Enescu” site (https://www.fge.org.ro/), pe pagina de Facebook (https://www.facebook.com/filarmonica.george.enescu/) şi pe canalul YouTube (https://bit.ly/2wMctlw). Trio Affresco este format din Ion Bogdan Ştefănescu – flaut, Vlad Maistorovici – vioară, Diana Ionescu – pian, invitat Ştefan Cazacu – violoncel, într-un program M. A. Turnage – Seven Pint-sized Pieces pentru vioară şi pian şi Ludwig van Beethoven – Simfonia nr. 1, în major, op. 21

* Cea de-a 30-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru va avea loc în format multimedia (online, tv, radio), în perioada 22 – 29 noiembrie, sub motto-ul „FNT 30/ FNT Altfel” și având, printre altele, ca spectacole invitate, „Electra” de la Théâtre National de Chaillot şi „Livada de vişini” de la Piccolo Teatro Milano. Direcţia artistică şi selecţia programului aparţin criticilor de teatru Ludmila Patlanjoglu, Maria Zărnescu şi Călin Ciobotari. Programul FNT 2020 va cuprinde secțiuni ca: FNeuitareT, FNelinişteT, arta ACTORULUI mare, Premieră în FNT – „Caligula”, de Albert Camus, traducerea Alice Georgescu, adaptarea pentru televiziune Diana Dumitru, Ovidiu Guzu şi Silviu Jicman, regia Silviu Jicman, scenografia Bristena de Saatmari, muzica Gabriel Basarabescu, spectacol al Casei de Producţie TVR, Spectacolul ascuns, Spectacole invitate, „Vorbe, vorbe, vorbe…” (colocvii), Esteticile pandemiei, FNT ON AIR (Radio România Cultural & Radio România Actualităţi), Spectacole premiate internaţional, Emil Boroghină în recital și Vorba de cultură. Partener de tradiție: Radio România

* Ploieşti: Cea de-a XV-a ediţie a Ploieşti Jazz Festival (25 – 29 nov.) este precedată de o campanie de promovare a evenimentului, catalogată drept „neconvenţională”, aceasta constând, printre altele, în concerte susţinute în autobuz, dar şi într-o caravană de jazz care va străbate principalele artere ale oraşului. Din programul zilei:

• ora 12:00 – „Lindy Hop by Vertigo Dance School” – Ploieşti Shopping City

– Diverse

* România se alătură celei de-a patra ediţii a Festivalului Internaţional al Culturilor Digitale Novembre numérique/Noiembrie Digital, lansat de Institutul Francez din Paris, care se desfășoară pe cinci continente, între 1 și 30 noiembrie. În cadrul Festivalului, Institutul Francez din România organizează o serie de ateliere, spectacole, mese rotunde și webinarii dedicate creației digitale sub toate formele: realitate virtuală, jocuri video, benzi desenate create pe calculator, realitate augmentată, tehnologii de ultimă generație etc. Evenimentul se va desfășura într-un format mixt (online și offline). Publicul va putea urmări toate activitățile organizate de echipele Institutului Francez din România la București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara fără a ține cont de restricțiile geografice care existau în anii precedenți. Printre partenerii media: Radio România Internațional, Radio România Cultural. Din programul zilei:

• ora 11:00 – Expoziţie şi ateliere de creaţie în realitate augmentată, evenimente ce fac parte din cadrul Experienţei #xpAR. Acestea sunt gratuite şi au loc în Atriumul Institutului Francez, Bd. Dacia nr.77, cu respectarea măsurilor impuse de lege pentru prevenţia răspândirii infecţiilor cu SARS-COV-2. Participarea se face prin înscriere la adresa atrium.artistique@institutfrancais.ro.

– S-a întâmplat într-o zi de 22 noiembrie

* Cu 214 ani în urmă (1806), începea un nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia a intrat în componența Rusiei

* Acum 159 de ani (1861), Poarta otomană emitea „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, înfăptuită de facto la 24 ianuarie 1859 (unirea era recunoscută însă numai pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza). În ciuda stipulaţiilor restrictive, documentul marchează un pas important pe calea unirii depline a Principatelor (22.XI/4.XII)

* Cu 151 de ani în urmă (1869) avea loc deschiderea cursurilor Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti (22.XI/4.XII)

* În urmă cu 89 de ani (1931), se deschidea pentru public Muzeul de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr. 117. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)

* Cu 69 de ani în urmă (1951), Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devenea instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România)

* În urmă cu 53 de ani (1967), după Războiul de şase zile israeliano-arab (5-10.VI.1967), Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de la demisia premierului britanic Margaret Thatcher, supranumită „Doamna de Fier”. În 1975, Thatcher a preluat conducerea Partidului Conservator și patru ani mai târziu i-a învins pe laburiști. Ea a devenit prima femeie premier a țării, instalandu-se la Downing Street numărul 10 până la 22 noiembrie 1990, o guvernare-record pentru secolul al XX-lea. Caracterul său implacabil s-a întors impotriva ei, întrucât respingerea „poll tax”, un impozit local pe care nu a reușit să îl impună, a dus la sfârșitul guvernării sale. Contestată în cadrul propriului partid, ea a demisionat cu lacrimi în ochi în noiembrie 1990

* Cu 17 ani în urmă (2003) mii de opozanţi ai preşedintelui georgian Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea a fi unul paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroşi observatori internaţionali au denunţat fraudele comise la scrutinul din Georgia. Preşedintele Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină. După o zi de demonstraţii, Şevardnadze a demisionat, alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, l-a adus la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul incontestabil al revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia, care s-a încheiat fără vărsare de sânge, a intrat în istorie drept „Revoluţia trandafirilor”. Din noiembrie 2018, preşedinte al Republicii Georgia este Salome Zurabișvili, prima femeie președinte din istoria acestei țări

* Acum 16 ani (2004) s-a desfăşurat Revoluția Portocalie din Ucraina, în cadrul căreia sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, pentru aproximativ trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie. Au obţinut anularea pentru fraudă electorală a alegerilor care îl prezentau drept câştigător pe candidatul puterii la funcţia de preşedinte, Viktor Ianukovici, permiţând prooccidentalilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru. În prezent, funcţia de preşedinte al Ucrainei este deținută de Volodimir Zelenski

* Se împlinesc 15 ani (2005), de când Angela Merkel (n. 1954) a fost desemnată cancelar al Germaniei, devenind astfel prima femeie care a ocupat această funcţie. La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar, contracandidatul său fiind Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD). CDU a câștigat 35,3% din voturi la alegerile din 18 septembrie 2005, iar SPD a luat 34,2%, dar niciunul dintre cele două partide nu a putut forma o majoritate în Bundestag. După trei săptămâni de negocieri, CDU și SPD au ajuns la o înțelegere, conform căreia Merkel devenea cancelar, iar SPD obținea 8 din cele 16 locuri din Cabinet. Merkel a fost aleasă cancelar de majoritatea deputaților din Bundestag (397 la 217). Angela Merkel a fost realeasă, pentru a patra oară, cancelar al Germaniei, în anul 2017, după victoria întregistrată de blocul CDU/CSU, în cadrul alegerilor parlamentare care au avut loc la 24 septembrie

* Se împlinesc 5 ani (2015), de când, pentru prima dată în istoria tenisului din ţara noastră, doi sportivi români au disputat finala de dublu, în echipe diferite, a Turneului Campionilor de la Londra. Horia Tecău (România)/Jean-Julien Rojer (Olanda) i-au învins cu 6-4, 6-3 pe Florin Mergea (România)/Rohan Bopanna (India). Datorită acestui rezultat, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au încheiat anul 2015 pe prima poziţie în clasamentul probei de dublu din circuitul ATP

Aniversări – Comemorări

– Cristos, Regele Universului (sfârşitul Anului Liturgic) (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1800: S-a născut juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (m. 1847) – 220 de ani

– 1870, 22.XI/4.XII: S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946) – 150 de ani

– 1878: S-a născut actorul Romald Bulfinski (m. 1953)

– 1884: S-a născut Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (m. 1963)

– 1890, 22.XI/4.XII: A murit folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (n. 1831) – 130 de ani

– 1901, 22.XI/5.XII: A murit V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (n. 1834)

– 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu (m. 1994)

– 1919: S-a născut muzicologul Romeo Ghircoiaşiu (m. 1995)

– 1919: S-a născut Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987)

– 1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu (m. 1995)

– 1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea

– 1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel; a fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României (m. 2014)

– 1939: A murit actriţa Agatha Bârsescu; a jucat ca primă tragediană la Burgtheater din Viena și pe scenele multor teatre din Europa și din America (n. 1859)

– 1945: S-a născut profesor doctor Mihai Voiculescu, medic primar de medicină internă și nefrologie, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, a fondat Şcoala de Nefrologie (1995) la Institutul Clinic Fundeni, vicepreședinte al Comisiei de Medicină Internă al Academiei de Științe Medicale, decorat cu Ordinul „Serviciul Credincios” (m. 2016) – 75 de ani

– 1949: S-a născut pictoriţa Viorica Călin

– 1963: S-a născut Răzvan Bucuroiu, jurnalist, realizator TV, scriitor, eseist, editorialist și publicist creștin; director fondator al Editurii „Lumea Credinței”

– 1972: A murit fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din România; membru titular al Academiei Române din 1946 (n. 1896)

– 1978: A murit Sandu Albu, compozitor şi violonist (n. 1897)

– 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911)

– 2006: A murit criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (n. 1934)

– 2007: A murit părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; arhimandrit, duhovnic şi scriitor, autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator (n. 1930)

– 2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului XX şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1924)

– 2014: A murit Cornelia Maria Savu, poetă şi jurnalistă (n. 1954)

– 2014: A murit fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Summitul mondial anual al guvernelor (22 – 25 nov.)

– Burkina Faso: Alegeri prezidențiale și legislative

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Rugăciunea „Angelus”/”Îngerul Domnului” rostită de Papa Francisc, în Piața Sfântul Petru

– Berlin: Manifestări de marcare a 15 ani de la alegerea Angelei Merkel în funcția de cancelar al Germaniei, prima femeie care a ocupat acest post

– Londra: Sunt marcați 30 de ani de la demisia premierului britanic, Margaret Thatcher

– Alger: Redeschiderea universităților

– São Paulo, Brazilia: Paradă a comunității minorităților sexuale LGBT (22 – 24 nov.)

– Los Angeles: Premiile American Music Awards 2020, decernate în baza voturilor exprimate de fani, sunt înmânate astăzi, în cadru unei ceremonii

– Florența, Italia: Meciul de campionat Fiorentina – Benevento – ora 13:30, stadionul Artemio Franchi

– Portugalia: Ultimul Mare Premiu de MotoGP al sezonului, programat astăzi la Portimao, se desfăşoară fără spectatori din cauza crizei sanitare

A- niversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Libaneze; aniversarea proclamării independenţei – 1943

– Statele Unite ale Americii: „Zi Naţională Comemorativă” marcată în ziua asasinării (22.XI.1963), la Dallas, a preşedintelui John F. Kennedy (1917-1963)

– 1710: S-a născut compozitorul Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor german Johann Sebastian Bach (m. 1784) – 310 ani

– 1819: S-a născut scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (m. 1880)

– 1840: S-a născut Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (m. 1912) – 180 de ani

– 1842: S-a născut José María de Heredia, poet francez de origine cubaneză, maestrul modern al sonetului francez (m. 1905)

– 1849: S-a născut Fritz Mauthner, scriitor, critic de teatru și filozof german (m. 1923)

– 1852: S-a născut Paul Henri d’Estournelles de Constant, diplomat și scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909, alături de Auguste Beernaert (m. 1924)

– 1857: S-a născut scriitorul englez George Gissing (m. 1903)

– 1869: S-a născut scriitorul, umanistul și eseistul francez André Gide; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1947 (m. 1951)

– 1873: S-a născut lingvistul italian Matteo Bartoli; specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, unul dintre creatorii şcolii neolingvistice; studii privind dialectul istroromân; membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1946)

– 1877: S-a născut poetul ungar Ady Endre; considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului al XX-lea, și ai literaturii maghiare (m. 1919)

– 1890: S-a născut Charles De Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970) – 130 de ani

– 1900: A murit Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor britanic (n. 1842) – 120 de ani

– 1901: S-a născut compozitorul spaniol Joaquin Rodrigo (m. 1999)

– 1904: S-a născut fizicianul francez Louis Néel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu fizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (m. 2000)

– 1913: S-a născut Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (m. 1976)

– 1916: S-a născut Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova (m. 1998)

– 1916: A murit scriitorul american Jack London (pe numele său adevărat John Griffith Chaney); este cunoscut pentru romanele sale mai importante: „Chemarea străbunilor” („The Call of the Wild”), 1903 şi “Colt Alb” (“White Fang”), 1906 (n. 1876)

– 1917: S-a născut Andrew F. Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, alături de Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (m. 2012)

– 1923: S-a născut regizorul de film și televiziune, producătorul și actorul canadian-american Arthur Hiller (m. 2016)

– 1924: S-a născut actriţa de film americană Geraldine Page (m. 1987)

– 1932: S-a născut actorul american Robert Vaughn (m. 2016)

– 1940: S-a născut Terry Gilliam, regizor de film, scenarist, producător, animator şi actor britanic de origine americană; membru al trupei britanice de comedie „Monty Python” – 80 de ani

– 1940: S-a născut regizorul, actorul şi scriitorul polonez Andrzej Zulawski (m. 2016) – 80 de ani

– 1946: S-a născut violonistul rus Oleg Kagan (m. 1990)

– 1947: S-a născut Alain Pâris, dirijor, producător de emisiuni muzicale, pedagog şi muzicolog francez

– 1951: S-a născut dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano

– 1951: A murit istoricul Waclaw Chalupecky, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei slovace; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (n. 1882)

– 1958: S-a născut Jamie Lee Curtis, actriţă americană de film şi autoare de cărţi pentru copii; fiica actorului Tony Curtis

– 1963: A murit scriitorul englez Aldous Huxley (n. 1894)

– 1967: S-a născut jucătorul german de tenis Boris Becker; a câştigat 49 de Turnee la simplu şi 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de la Wimbledon

– 1981: A murit Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (n. 1900)

– 1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson

– 1988: A murit Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 a emigrat şi s-a stabilit la Londra; în perioada 1952-1968 a fost colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (n. 1921)

– 1993: A murit pianista rusă Tatiana Nikolaeva (n 1924)

– 1996: A murit actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (n. 1922)

– 2000: A murit celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (n. 1922) – 20 de ani

– 2007: A murit Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (n. 1927)

– 2012: A murit scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (n. 1933)

– 2012: A murit Melvin „Mell” Shaw (născut: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (n. 1914)

– 2013: A murit Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (n. 1926)

– 2017: A murit cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (n. 1921)

– 2017: A murit baritonul rus Dmitri Hvorostovsky, supranumit „Elvis al operei” (n. 1962)

Calendarul zilei – 22 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 noiembrie 2019, 05:05 / actualizat: 22 noiembrie 2019, 8:10

EVENIMENTE INTERNE

– Social

* Buşteni, jud.Prahova: Training „Alege binele tău!” dedicat formatorilor pentru prevenirea riscurilor în adolescență (22 – 24 nov.) – la Mănăstirea Caraiman din orașul Bușteni

– Manifestări prilejuite de cea de-a 26-a ediţie a Târgului GAUDEAMUS Radio România (20 – 24 nov.)

* Iniţiat şi organizat de postul public de radiodofuziune, Gaudeamus, „cel mai citit târg de carte de la cel mai ascultat radio”, va avea loc în intervalul 20 – 24 noiembrie, în premieră, în Pavilionul B2 Romexpo. Ediţia 2019 a Târgului de carte Gaudeamus Radio România din Bucureşti se va desfăşura sub semnul aniversării a 30 de ani de la momentul istoric al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi va găzdui sute de mii de titluri şi aproape 900 de evenimente, lansări şi prezentări de carte, sesiuni de autografe, dezbateri. Din programul zilei:

► Spațiul de evenimente „Mircea Sântimbreanu”

• ora 10:00 – Centrul Național de Cultură a Romilor-Romano Kher – Lansare manuscrise: „Povestea bănuțului de argint”, autor Marinela Șerban; „Tiro, Miro, Diro!”, autor Roxana Gheorghe.
• ora 11:00 – Editura Zorio – Lansare de carte: „Taina măștilor africane”, de Tudor Negoiță. Invitați: Alexandru Mironov, Nicolae Rotaru, Petre Crăciun (editor)
• ora 11:30 – Editura Carminis – Lansarea volumului de poezii pentru copii „Anotimpuri și culori”, de Elena Bolânu. Invitați: Passionaria Stoicescu (poetă), autoarea
• ora 12:00 – Academia de Studii Economice din București – Lansare: „Business Law. Lecture Notres”, autori Ovidiu-Ioan Dumitru, Andreea Stoican. Invitați: Lect. univ. dr. Ovidiu Ioan Dumitru, Departamentul de Drept, ASE, Asist. univ. dr. Andreea Stoican, Departamentul de Drept, ASE, Conf. univ. dr. Charlotte Ene, Departamentul de Drept, ASE, Silviu Munteanu, avocat, cadru didactic asociat la Facultatea de Drept, Universitatea din București
• ora 12:30 – Centrul Tehnic Editorial al Armatei – Lansare de carte: Pecie Ion, „Monografia comunei Tătărăștii de Jos”
• ora 13:30 – Centrul Național de Cultură a Romilor-Romano Kher – Lansare: „Dicționar trilingv-rom-român-englez”, „Dicționar dialectal”, „Raport intercultural și Curriculum”
• ora 14:00 – Editura Hoffman – Scriitori vâlceni contemporani. Dezbatere. Moderator: George Smeoreanu. Invitați: Ion Țoanță, Nicu Cismaru, Nicolae Nistor, Ovidiu Cristian Dinică, Liviu Popescu, Aura Popa, Dan Mitrache, Mihaela I. Rădulescu
• ora 15:00 – Editura Carminis – Lansarea volumului „Hamlet povestit copiilor și adolescenților”, al scriitorului și eseistului Mircea Măluț. Lansarea antologiei de proză scurtă „Povestiri someșene” și a volumului de versuri ale scriitorului și publicistului Traian Parva Săsărman. Invitați: Lucian Pricop (scriitor), Carmen Iordăchescu (director editorial), autorii.
• ora 15:30 – Princeps Edit – Lansare de carte: „ Escale în Panteon de la Dosoftei la Vișniec – eseuri și portrete literare”
• ora 16:00 – Centrul Tehic al Armatei – Lansare: Botoș Ilie „Fitness operațional quantakinetic”
• ora 16:30 – Editura Fundația „România de Mâine” – Lansare de carte: „Ca frunzele în vânt”, de Stefano Amadio, Philippo Ferrari, Franco Fortunati, Antonella Guarda Vaccaro și Federico Ricci. Invitați: Prof. Stefano Amadio, Dr. ec. Lupu Adrian, Conf. univ. dr. Narcis Godeanu, Conf. univ. dr. Aurelian-Virgil Băluță, Alexandra Radu, Dragoș Ciocăzan, Alexandrina Meruță.
• ora 17:00 – Universitatea din București – Editura Ars Docendi – Masă rotundă: „Ceramică tradițional-românească”. Colecția Slătineanu. Cu lansarea volumului „Ceramica românească”, autor Barbu Slătineanu
• ora 18:30 – Editura Universitaria Craiova – Lansare de carte: „O lume pe muchie de cuțit”, autori Adrian Bușu, Nicolae Melinescu. Invitați: Prof. univ. dr. Constantin Hlihor, Neagu Udroiu – scriitor
• ora 19:00 – Editura Sigma Educațional – Lansare de carte: ,,Dialog cu viața “, autor Mihai Cezar Popescu. Invitați: Gabriela Caracaș, Dr. Bușoi Grigore
• ora 19:30 – ADEPC – Editura Fast Editing – Lansare de carte

► Spațiul de evenimente „Mircea Nedelciu”

• ora 10:00 – ePublisher – eLiteratura – eDidactica – Coresi – Lansarea volumelor: Corina Bobe, „Cartea omului de succes” (dezvoltare personală); Spyro György „Denunțare de spion” (roman) – traducerea din limba maghiară: Adalbert Gyuris; Corneliu Miron-Urîtu „Album” (versuri). Invitați: Corina Bobe, Spyro György, Adalbert Gyuris, Corneliu Miron-Urîtu, Vasile Poenaru
• ora 12:00 – Comunitatea Rușilor Lipoveni din România – Dublă lansare de carte. Invitaţi: Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, istoricul Alexandr Varona
• ora 12:30 – Editura Vremea – Lansarea volumelor: „De la copilărie la adolescență”, de Maria Montessori; „Arazia”, de Ara Șeptilici
• ora 13:00 – Casa Cărții de Știință – Lansarea volumelor: François-Xavier Bellamy, „Dezmoşteniţii”; Akira Mizubayashi, „O limbă venită de departe”. Lansarea romanului câştigător al concursului Prozoteca. Invitaţi: Rodica Baconsky, Dinu Flămând, Ciprian Mihali. Moderator: Alexandra Blendea. Editura Școala Ardeleană – lansare de carte: Geneviève Damas „De te duci peste râu” (traducere de Rodica Baconsky şi Alina Pelea)
• ora 14:00 – Editura Carminis – Lansarea volumului de poezii pentru copii „O băbuță și un moș”, al scriitoarei Passionaria Stoicescu. Invitați: Nicolae Dan Fruntelată (scriitor), Ștefan Dimitrie (scriitor), Carmen Iordăchescu (directorul editurii), scriitoarea
• ora 14:30 – Asociația Italienilor din România – Ro.As.It. – Prezentarea mijloacelor de promovare ale Asociaţiei Italienilor din România – RO.AS.IT
• ora 15:00 – Casa Cărții de Știință – Dezbatere – literatura polonă în actualitate: Olga Tokarczuk „Casă de zi, casă de noapte”. Lansare de carte: Józef Mackiewicz, „Drumul spre nicăieri”; Bronisław Wildstein, „Casa celor aleşi”. Invitaţi: Constantin Geambaşu, Agnieszka Skieterska, Cristina Godun, Marius Văcărelu, Moderator: Alexandra Blendea
• ora 16:00 – ADEPC – Editura Betta – Masă rotundă cu tema: „Proza începutului de secol 21”, Referat Aureliu Goci. Exemplificări cu volumele: „Poarta iadului”, de Miron Olga; „Vis șoptit”, de Silvan G. Escu; „Farsa”, de Eliza Roha; „Egiptul ca o poveste”, de Magda Bădoiu; „Vifornița”, de Radu Pădurariu; „Icoana”, de Nică D. Lupu; „Secretele Otiliei”, de Ana Dobre-Pelin; „Triunghiul Bermudelor”, de Dan Tipuriță; „La porțile vieții”, de Geni Duță. Moderator: N. Roșu. Invitați: Aureliu Goci, Victor Atanasiu, Florentin Popescu, Eliza Roha, Gabriela Banu, Lucian Gruia
• ora 17:30 – Editura Arc – Lansarea volumelor: „Poezia Basa” – Lucia Țurcanu și Grigore Chiper – „Fața poeziei”
• ora 18:00 – Casa Cărții de Știință – Lansare „Doc.EU”, Revistă cu profil academic, An 3 – Nr. 4/2019 (Universitatea Bucureşti). Invitaţi: Laura Aivăncesei – jurnalist la Radio România Actualități, Lucian Dîncă – coordonator al Școlii Doctorale a Facultății de Teologie Catolică și Liviu Papadima – Prorector al Universității din București. Moderator: Alexandra Blendea. Lansare de carte: Marius Mureşan – „Destinaţia Cotroceni. Alegerile prezidenţiale în România 1990-2014”. Lansare de carte: „Multiculturalism în Transilvania după Conferinţa de Pace de la Paris (Facultatea de Istorie şi Filosofie, UBB Cluj). Invitaţi: Dorin Abraham, Marius Mureşan, Marina Trufan. Moderator: Alexandra Blendea
• ora 19:00 – ADEPC – Fundația Golescu – Lansarea volumelor: „Urme de lumină”, cu actrița Manuela Golescu, colecție de CD audio și DVD; „Jurnal de călătorie”, 3 volume, de Edurad Golescu. Invitați: Eduard Golescu, Iuliana Paloda-Popescu. Moderator: Manuela Golescu
• ora 19:30 – Editura Arc – Lansare de carte: „Vulpea argintie”, autor Antonia Sârbu.

► Sala „Virgil Madgearu”

• ora 14:30 – ADEPC – Editura Antim Ivireanul – Masă rotundă cu tema: „Tendințe în poezia universală, astăzi”. Prezintă: Criticul literar Gregorio Muelas Bermúdez din Spania. Lansare și analiză în premieră internațională a Antologiei bilingve (română – spaniolă): „Orizonturi poetice / Horizontes poéticos” (25 poeți consacrați din Spania și din alte țări), alcătuită de scriitorii Elisabeta Boțan (Spania) și Ioan Barbu (România). Moderator: Ioan Barbu. Invitați speciali: din partea Ambasadei Regatului Spaniei la București, criticul literar Gregorio Muelas Bermúdez (Spania), Elisabeta Boțan, Bianca Boțan, Gabriela Banu, Ion Drăghici, Aureliu Goci ș.a.
• ora 16:00 – Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” – O oră cu ELI-NP
• ora 18:00 – Pen Club România – Adunarea Generala a PEN Romania / Premiul PEN Romania 2019

► Standul Radio România

• ora 10:00 – Radio România Cultural – Ateliere de bandă desenată cu autorul BD, Mihai. I. Grăjdeanu
• ora 12:00 – Radio România Cultural – „Vorba de cultură” – emisiune transmisă în direct
• ora 12:00 – Editura Casa Radio – Cele mai noi apariții în colecțiile Radio-Prichindel și Noapte bună, copii! Atelier interactiv pentru copii: Ion Creangă, „Povestea porcului”, carte ilustrată de Xenia Pamfil și o versiune radiofonică de referinţă din 1964, cu Dumitru Furdui, N.N. Matei, Maria Voluntaru ş.a.; Ion Lucian, „Cocoşelul neascultător”, carte ilustrată de Alexandru Ciubotariu şi montarea radiofonică din 1961, după un scenariu radiofonic în regia lui Ion Lucian; Gellu Naum, „Cărţile cu Apolodor”, ediţie ilustrată de Alexandru Ciubotariu, în lectura Alexandrinei Halic; „Noapte bună, copii! – Mari scriitori povestind celor mici. Poveşti şi povestiri”, de George Coşbuc, Ion Creangă, Emil Gârleanu, Veronica Micle, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Hans Christian Andersen, Fraţii Grimm, Rudyard Kipling, Charles Perrault, în lectura actorilor Costache Antoniu, Octavian Cotescu, Dumitru Furdui, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Elena Pop ş.a. Înregistrări Radio România, 1959-1971; Petre Ispirescu, „Greuceanu”. Roman grafic de Alexandru Ciubotariu după o adaptare radiofonică de Călin Gruia şi o versiune radiofonică de referinţă din 1964, cu: Octavian Cotescu, Vasile Gheorghiu, Matei Alexandru. Atelier de ilustrație de carte pentru copii. Cu participarea artiștilor Xenia Pamfil și Alexandru Ciubotariu şi participarea extraordinară a actriţei Alexandrina Halic. Moderator: Ligia Necula
• ora 13:20 – Radio România Cultural – „Știința 360” – emisiune transmisă în direct
• ora 14:00 – Radio România Cultural – „IClasa” – emisiune transmisă în direct. Realizator: Mirela Nicolae
• ora 14:00 – BucureștiFM – BeFM învarte roata și te face câștigător la Gaudeamus! – concursuri cu premii pentru vizitatori.
• ora 16:00 – BucureștiFM – Lansare „Scrisori și fotografii din Marele Razboi”, autor Alexander MacLennan – ediție cvadrilingvă, Editura Integral
• ora 17:00 – Agenția de presă RADOR – Masă rotundă cu tema: „30 de ani de presă liberă”. Invitaţi: Prof. univ. dr. Marian Petcu, FJSC, Conf. univ. dr. Antonio Momoc, FJSC, Silvia Iliescu, realizator Agenţia de presă Rador. Moderator: Carmen Ionescu, manager Agenţia de presă Rador.
• ora 18:30 – Radio România Cultural – „Timpul prezent” – emisiune transmisă în direct

► Standul propriu

• ora 11:00 – ePublisher – eLiteratura – eDidactica – Coresi – Lansare de carte: Adam Mickiewicz, „Sonetele din Crimeea”, traducerea: Passionaria Stoicescu și Constantin Geambașu. Adrian Costache, „O zi și jumătate din viața Carolinei” (proză scurtă). Invitați: Passionaria Stoicescu, Constantin Geambașu, Adrian Costache, Vasile Poenaru.
• ora 12:00 – Editura Corint – Lansare de carte: „Povestea norocoasei Ruth”, de Ruth Behar, Colecția Smart Age – Corint Junior
• ora 12:00 – Editura Litera – Lansare de carte: „Zăpadă”, autor Walter de la Mare, ilustrații de Carolina Rabei
• ora 12:00 – ePublisher – eLiteratura – eDidactica – Coresi – Lansare de carte: Florin Mihăilescu, „Critica și criticii” (studii și eseuri), Nicolae Ciobanu-Roman, „Identitatea pierdută / regăsită”, antologie de texte critice despre opera scriitorului Ion Lazu. Ion Lazu, „Ecoul și umbra. Jurnal 2005–2006”. Invitați: Florin Mihăilescu, Nicolae Ciobanu-Roman, Ion Lazu, Lidia Lazu, Vasile Poenaru.
• ora 12:00 – Editura Electra – Lansarea cărții: „Management pentru industria 4.0”, autor: Prof.dr. Sorin Ionescu. Invitați: Prof.dr. Gheorghe Militaru, Prof. dr. Cezar Scarlat, Prof.dr. Sorin Ciurea.
• ora 12:00 – Romfilatelia – Lansare întreg poștal Violeta Beclea
• ora 12:30 – Editura Eikon – Lansare de carte: „Badea George – Ultima zi / L’Oncle George – Son dernier jour”, ediție bilingvă română-franceză, autor Marian Ilea, traducere în limba franceză de Dominique Ilea. Invitați: Adina Dinițoiu, Raul Popescu, Cosmin Perța, Marian Ilea. Moderator: Valentin Ajder
• ora 12:30 – Editura Electra – Lansarea cărții: „Israel: casa din inima mea”, autor: George Boian. Invitați: Dr. Marian Nencescu, Florea Burtan (redactor-șef, Revista de cultură „Caligraf”)
• ora 13:00 – Editura Eikon – Lansarea volumelor: „Umbre sub lumina reflectoarelor”, autor Radu Baciu; „Fad”, autor Beatrice Samson. Invitaţi: Beatrice Samson, Radu Baciu. Moderator: Valentin Ajder
• ora 13:00 – Editura Electra – Lansarea cărții: „Culorile iubirii”, autor George Boian. Invitați: Dr. Marian Nencescu, Silviu Ciupitu (secretar de redacție, Revista „Ecouri dunărene”)
• ora 13:00 – Editura Junimea şi Revista Scriptor – Amiaza cărților junimiste (II). Semnale editoriale: Radu Ciobotea, „Penumbra. Eseuri de istorie a culturii”, Colecția Ananta; Aurel Dumitrașcu (1955-1990), „Corespondență inedită cu Liviu Antonesei și Nicolae Sava, Colecția Mousaion; Ioan Radu Văcărescu, „Pescar de cuvinte”, Colecția Cantos. Amfitrioni: Eugen Uricaru, Ioan Holban
• ora 13:00 – ePublisher – eLiteratura – eDidactica – Coresi – Lansări de carte: „Statuile din București” (eseuri) de Victoria-Dragu Dimitriu; „Un suspin în Marea Sarmatică. Dramă romantică”, autor Ștefan-Dimitriu. Invitați: Victoria-Dragu Dimitriu, Ștefan Dimitriu, Ion Lazu, Lidia Lazu, Vasile Poenaru
• ora 13:30 – Editura Eikon – Lansarea volumelor: „Merg prin lume împărat”, autor Vasile Ioan Ciutacu, „Prunele electrice”, povestiri, Ediția a II-a, autor Dumitru Ungureanu, „Puzzle. Chemarea cocorilor”, autor Letiția Vladislav. Invitați: Emil Lungeanu, Christian Crăciun, Vasile Ioan Ciutacu, Dumitru Ungureanu. Moderator: Valentin Ajder
• ora 13:30 – Editura Electra – Lansarea cărții: „Ni victime ni héroïne: les anciennes détenues politiques et les mémoires du communisme en Roumanie”, autoare Claudia Florentina Dobre.

Invitați: Cristian Emilian Ghiță, Alina-Mădălina Bădilă-Sanda.

• ora 14:00 – Editura Eikon – Lansarea volumelor: „O istorie a opiniilor privind filosofia lui Eminescu – Vol. II”, autor Ștefan Munteanu; „Jurnal”, Vol. IV, autor Gheorghe Grigurcu; „Caragiale față cu postmodernismul”, autor Iulian Băicuș; „Sakura – Jurnal nipon”, autor Iulian Băicuș. Participă: Christian Crăciun, Iulian Băicuș, Vianu Mureșan. Moderator: Valentin Ajder
• ora 14:00 – Editura Electra – Lansarea cărții: „Electra” – ediția a II-a revăzută și adăugită, autor Sofocle (traducere, note și ilustrații de Cristian Emilian Ghiță). Invitați: Claudia Florentina Dobre, Dorina Rusu
• ora 14:00 – ePublisher – eLiteratura – eDidactica – Coresi – Portret de autor: Mihai Vișoiu. Lansare de carte: Anatol Guzic „Thanatos. Teroarea din spatele culiselor” (roman). Invitați: Mihai Vișoiu, Anatol Guzic, Vasile Poenaru
• ora 14:00 – Editura Sud – Bolintin Vale – Actib – „Hai la Bolintin” – eveniment dedicat promovării valorilor cultural-istorice şi de patrimoniu ale oraşului Bolintin Vale şi zonei înconjurătoare: alocuţiuni, prezentare de imagini, etalare de produse locale
• ora 14:00 – Editura Fundației „România de Mâine” – Lansare de carte: „Ec(o)menia. Elemente de gândire economică din doctrina socială a Bisericii Catolice”, de Petru-Ciprian Bradu. Invitați: Alexandru Tașnadi, Iustin Emanuel Alexandru, Petru-Ciprian Bradu
• ora 14:30 – Editura Sud – Bolintin Vale – Actib – Lansarea volumelor: Gabriel Dragnea, „Altharul lui Cronos”, Editura Sud, 2019; Alexandru Cazacu; „Mesaje pentru Iulia”, Braşov, 2019. Invitaţi: Florentin Popescu, George Tei, Mihaela Aionesei, Evelyne Maria Croitoru, Vilia Banţa, Daniela Micu
• ora 15:00 – Editura Amurg Sentimental – Lansare: Octavia Crăciun, „Succesul creaţiei”, eseuri; Cornelia Anastasiu Bâzgan, „Alergare după vânt”, poezii. Invitaţi: Mariana Popa, pictoriţa Ecaterina Mihai, Iuliana Dinu
• ora 15:00 – Editura Corint – „Povestea cafelei turcești”, de M. Sabri Koz și Kemalettin Kuzucu. Proiect sprijinit de brandul de cafea turcească Mehmet Efendi
• ora 15:00 – Editura Eikon – Lansarea volumelor: „Spovedania unei nimfe”, autor Ion Țoanță, „Anunnaki – Povestiri sub pleoape”, autor Ecaterina Petrescu Botoncea, „Pedeapsa Cerului. Alter ego”, autor Răzvan Nicula. Invitați: Ecaterina Petrescu Botoncea, Emil Lungeanu, Pompiliu Alexandru, Ion Țoantă, Răzvan Nicula. Moderator: Valentin Ajder
• ora 15:00 – Romfilatelia – Lansare întreg postal Dan Pița
• ora 15:00 – ePublisher – eLiteratura – eDidactica – Coresi – Lansări de carte: Voica Theodoru, „El Tango” (roman); Ovidiu Oana-pârâu, „Zidiri” (versuri) și „Alteritate” (versuri). Invitați: Voica Theodoru, Ovidiu Oana-pârâu, Gina Micloș, Vasile Poenaru
• ora 16:00 – Editura Eikon – Lansare de carte: „Viitorul a trecut pe aici”, roman, autor Emil Lungeanu. Invitați: Radu Voinescu, Emil Lungeanu. Moderator: Valentin Ajder
• ora 16:00 – Editura Eikon – Standul Editurii Paralela 45 – Lansare de carte: „Bravo, campeon! Memorialul agoniei”, autor Vianu Mureșan
• ora 16:00 – ePublisher – eLiteratura – eDidactica – Coresi – Lansare de carte: „Treptele tăcerii” (versuri), autor Letiția Oprișan; Paula Romanescu, „Pentru că există ”(epigrame) și „Adu-mi aminte să te uit” (versuri). Invitați: Letiția Oprișan, Paula Romanescu, Vasile Poenaru
• ora 16:00 – Editura Junimea şi Revista Scripror – Serate junimiste (I). Dumitru Augustin Doman, „Moartea de după moarte” – Colecția Mousaion; Emilian Marcu, „Sfera de aer”, Colecția Cantos; Prezintă: Ștefan Mitroi, Viorel Sânpetrean; Vasile Muste, „Inima Luanei”, Colecția Atrium; Valentin Talpalaru, „35 de poeme în căutarea unui titlu”, Colecția Atrium; Gheorghe Vidican, „Înflorirea frigului”, Colecția Exit. Amfitrioni: Adrian Alui Gheorghe, Vasile Spiridon
• ora 16:00 – Uniunea Polonezilor din România – Prezentare de cărți proprii și traduceri din literatura polonă. Invitaţi: C. Geambașu, C. Godun, M. Ilie, D. Roman, G. Klimowicz, B. Polipciuc
• ora 16:00 – Editura Paralela 45 – Lansare de carte: „A doua viață”, autor Nicoleta Dabija (Colecția Avanpost). Invitați: Vianu Mureșan, Valentin Ajder. Moderator: Cosmin Perța
• ora 16:30 – Editura All – Lansare de carte și atelier de povești „Bumerangul familiei Hapciu”. Invitați: Cătălina Gheorghian, Eleni Anca Oprescu
• ora 16:30 – Editura Humanitas – Lansare de carte: „Pianistul. Amintiri din Varșovia, 1939–1945”, autor Władysław Szpilman. Colecția Raftul Denisei, Humanitas Fiction. Vor vorbi: Cristina Godun, Marius Constantinescu, Denisa Comănescu
• ora 16:30 – Editura Paralela 45 – Lansare de carte: „Noua ecologie și alte poeme militante. Antologie poetică”, autor Ernesto Cardenal (Colecția Universul Poeziei). Invitați: Claudiu Komartin, Cosmin Perța. Moderator: Diana Iepure.
• ora 16:30 – Editura Polirom – Colecția Fiction Ltd. – Lansare de carte: „Sfumato”, autor Mircea Daneliuc. Invitat: Ion Bogdan Lefter. Moderatoare: Mihaela Răileanu
• ora 16:30 – Editura Tritonic – Colecția SF & Fantasy – lansarea romanului „JOD. Secretul discurilor”, autoare Andreea Tănăsescu. Participă: Andreea Tănăsescu, Ana Munteanu și Rebeca Cojocaru – editor Tritonic
• ora 16:30 – Didactica Publishing House – Atelierul „Mă Joc și Învăț” Invitate: Mari Nicolae, Lavinia Trifan, Școala Internațională Bilingvă Avenor
• ora 16:30 – Didactica Publishing House – Sesiune de autografe – Ioana Chicet Macoveiciuc
• ora 17:00 – Editura Cartier – Lansare de carte și sesiune de autografe: „Jurnal la sfîrșitul lumii”, de Vasile Ernu (Colecția Rotonda). Invitați: Vasile Ernu, Paul Cernat, Arthur Suciu, Emilian Galaicu-Păun
• ora 17:00 – Editura Corint – Lansare de carte: „China în epoca vitezei. Dezvoltarea căilor ferate rapide”, de Wang Xiong, Colecția Descoperă China
• ora 17:00 – Editura Eikon – Lansarea volumelor: „Cartea Boemei”, autor Ion Nicolae Anghel; „Ce mai faceți, Maestre?”, autor Mircea Pora; „Eroi pătați”, autor Cornelia Golna. Invitați: Vianu Mureșan, Christian Crăciun. Moderator: Valentin Ajder
• ora 17:00 – ePublisher – eLiteratura – eDidactica – Coresi – Lansări de carte: Eleonora Blidar, „Fetița solară” (haikuuri); Mirela Penu, „Urme pe apă: povestiri din România” (proză scurtă). Invitați: Clelia Ifrim, Elonora Blidar, Mirela Penu, Vasile Poenaru
• ora 17:00 – Editura Humanitas – Lansare de carte și sesiune de autografe: „Nașterea cetățeniei democratice: Femeile și puterea în România modernă”, de Maria Bucur, Mihaela Miroiu
• ora 17:00 – Libris Editorial – Lansare de carte: „Jupânul”, autor Corinne Rakoczy
• ora 17:00 – Meteor Press – Lansare de carte: „Ceilalţi Schindleri”, de Agnes Grunwald – Spier, în traducerea Corinei Tănase. Invitaţi: Aurel Vainer, Adrian Cioroianu, Felicia Waldmann, Prof. coord. Centrul de Studii Ebraice, Universitatea Bucureşti; Ion M. Ioniţă, Redactor-şef la revista Historia; Bedros Horasangian, analist politic
• ora 17:00 – Editura Paralela 45 – Lansare de carte: „Copilăria. Reconstituiri literare după 1989”, autor Ștefania Mihalache (Colecția Sinteze). Invitat: Bianca Burța-Cernat. Moderator: Alexandra Turcu
• ora 17:00 – Editura Polirom – Seria de autor Gheorghe Crăciun – Lansare de carte: „Frumoasa fără corp”. Invitați: Carmen Mușat, Caius Dobrescu. Moderator: Ovidiu Șimonca
• ora 17:00 – Editura Gama – Dezbatere și cocktail: „Gama: 25 de ani de carte, joacă, educație”
• ora 17:30 – Editura Cartier – Lansare de carte & sesiune de autografe: „Față către față”, de Ioan Pintea (Cartier de colecție). Invitați: Ioan Pintea, Ion Pop, Emilian Galaicu-Păun
• ora 17:30 – Editura Eikon – Lansarea volumelor: „Games of identity and alterity in the novels of Salman Rushdie and V. S. Naipaul”, autor Emilia Ivancu; „Dublarea clitică și fenomenele conexe în limba română contemporană”, autor Tomasz Klimkowski. Invitați: Roxana Marinescu, Vianu Mureșan, Emilia Ivancu. Moderator: Valentin Ajder
• ora 17:30 – Editura Humanitas – Lansarea romanelor: „Teoria apropierii”, autor Bogdan Răileanu; „Și se auzeau greierii”, autoare Corina Sabău. Colecția Humanitas 821.135.1 – Scriitori români contemporani. Sesiune de autografe. Vor vorbi: Bogdan Răileanu, Corina Sabău, Andreea Răsuceanu
• ora 17:30 – Libris Editorial – Lansare de carte: „Printre umbrele Bucureștiului”, autor Ștefan Șecleman
• ora 17:30 – Editura Paralela 45 – Lansarea volumelor: „Hype”, autor Hose Pablo (Colecția Avanpost), „Triphopuri”, autor Dan Negară (Colecția Avanpost). Invitați: Moni Stănilă, Alexandru Vakulovski, Andrei Gamarț, Cosmin Perța. Moderator: Diana Iepure
• ora 17:30 – Editura Polirom – Colecția Fiction Ltd. – Lansare de carte: „Buburuza”, autor Liliana Corobca. Invitați: Dorica Nicolae, Ciprian Măceșaru. Moderatoare: Mihaela Răileanu
• ora 17:30 – Editura Tritonic – Colecția Studii de Securitate – Lansarea volumului „Analiza în intelligence: de la artă la știință”, autor Irena Chiru, prezentarea celor mai recente volume ale colecției. Participă: Irena Chiru și Bogdan Hrib, editor Tritonic
• ora 18:00 – Editura Cartier – Lansare de carte & sesiune de autografe: „Minunata lume”, de Teodor Dună (Cartier de colecție). Invitați: Teodor Dună, Eugen Vuțescu, Emilian Galaicu-Păun
• ora 18:00 – Crime Scene Press – Lansare Almanah „Flacăra 2019”
• ora 18:00 – Editura Eikon – Lansare de carte: „Un thriller psihologic”, autor Corin Bianu. Invitați: Margareta Bineață, Victor Stan, Mircea Coloșenco, Corin Bianu. Moderator: Valentin Ajder
• ora 18:00 – Editura Humanitas – Lansare de carte: „A fost odată un râu”, autor Diane Setterfield. Colecția Raftul Denisei, Humanitas Fiction. Vor vorbi: Ioana Bâldea Constantinescu, Dana Pîrvan, Denisa Comănescu
• ora 18:00 – ePublisher – eLiteratura – eDidactica – Coresi – Lansări de carte: Cristina Popa Tache, „Dreptul internațional al investițiilor. Coordonate”, „Wilma: Bubu, un motănel de poveste”; „Bubu, a Fairytale Tomcat”; „Stilnox, a Two-Act Drama”; „Croazieră pe iaht, comedie în trei acte”; „A Yacht Cruise, a Three-Act Comedy”; și „W8. Să treacă Peter Pan”!, piesă de teatru. Invitați: Cristina Popa Tache, Doina Ghițescu, Gina Micloș, Vasile Poenaru
• ora 18:00 – Meteor Press – Lansare de carte: „Ultimul rege al României Mari: Carol al II-lea”, de Ion Bulei. Invitaţi: Ion Bulei, Dorin Matei, Ion M. Ioniţă, Bedros Horasangian
• ora 18:00 – Libris Editorial – Lansare de carte: „Istoria Franței povestită Julietei”, autor Jean Duche (trad. Georgeta Filitti)
• ora 18:00 – Editura Polirom – Lansare de carte: „Literatura română sub comunism”, Eugen Negrici. Invitat: Ion Bogdan Lefter, Cosmin Ciotloș. Moderatoare: Mihaela Răileanu
• ora 18:00 – Editura Universității din București – Lansare de carte: Józef Ignacy Kraszewski, „Contesa Costel” – roman istoric, traducere din limba polonă, prefață și note de Anca Irina Ionescu. Invitați: Constantin Geambașu, Ramona Zăvoianu-Petrovici, Camelia Dinu
• ora 18:00 – Editura Rao – Lansare de carte: „Frunza de acacia”, autor Zvetlana Preoteasa
• ora 18:00 – Editura All – Lansarea volumului „10 august”, de Grigore Cartianu și Laurențiu Ciocăzanu. Invitați: actori, ziariști din mișcarea #Rezist
• ora 18:00 – Editura Școala Ardeleană – Întâlnire cu Emanuel Tânjală. Lansarea volumului „Amintiri despre Țara Pierdută”. Sesiune de autografe
• ora 18:15 – Editura Tritonic – Colecția Științe Politice – Lansarea volumului „Ispita idealului. Despre lumile perfecte și cele ideale”, autor Adrian Miroiu. Participă: Adrian Miroiu și Bogdan Hrib, editor Tritonic
• ora 18:00 – Curtea Veche Publishing – Sesiune de autografe cu poeții Răzvan Andrei (autorul volumului „Jazz pentru iguane”), Laurențiu Ion (autorul volumului „Corporația norilor”), Iulian Tănase (autorul volumului „Dumneziac”)
• ora 18:30 – Editura Eikon – Lansarea volumelor: „Îngerul recunoștinței”, de Luigi Alici; „Unde merge istoria?”, de Remi Brague; „Criza conștiinței religioase”, de Dorin Ștefănescu. Invitați: Christian Crăciun, Vianu Mureșan. Moderator: Valentin Ajder
• ora 18:30 – Editura Herald – Arta tradițională: principiile, rolul și simbolismul actului creator. Lansarea cărţii: „Principiile artei tradiționale”, autor Ananda Coomaraswamy. Invitaţi: Andreea Tincea, Teodoru Ghiondea, Dumitru Borţun, Noua Acropolă. Moderator: Sorin Lucaci
• ora 18:30 – Editura Humanitas – Lansare de carte și sesiune de autografe: Ramona Ursu „Statul paralel”. Vor vorbi: Ramona Ursu, Oana Gheorghiu, Cătălin Teniță, Radu Paraschivescu.
• ora 18:30 – Editura Polirom – Lansare de carte: Colecția Plural – volumul „Porunca lui rabbi Akiba”, de Eugen Negrici. Ediția a II-a. Invitați: Simona Preda, Doru Căstăian. Moderează: Adrian Șerban
• ora 19:00 – Editura Eikon – Recital poetic: „Eclipsă de gând”, de Șerban Marinescu; „Culoarea coniacului tânăr”, de George V. Precup; „Polifonii”, de Amedeo Anelli; „Aproape noapte”, de Francesca Serragnoli; „Umbre vorbesc”, de Alessandro Moscè; „Un zgomot lăsat de vânt”, de Thierry Renard; „Culori și alte culori”, de Fabrizio Dall’Aglio; „Omiliile toamnei altminteri”, de Viorel Surdoiu; „Poemele de sub stejar”, de Ignatie Grecu; „A opta taină”, de Marian Nicolae; „Cărțile vieții”, de Emilia Ivancu; „Freamătul subtil al stingerii”, de Monica Rohan; „…Şi nevăzuta mână scria aceleaşi cuvinte cu alb iar şi iar…”, autor Alexandru V. Dan; „Dezghețul luminii – Încuvântări”, autor ROC. „Uitat pe raft”, autor Vali Iurașcu; „Sinele ca un rondel”, autor Claudia Voiculescu
• ora 19:00 – Editura Polirom – Colecția Ego. Proză – Lansare de carte: „Vânători-culegători”, de Maria Manolescu. Invitați: Iulia Popovici, Theodor Cristian Popescu. Moderează: Adrian Botez
• ora 19:00 – Editura Tritonic – Colecția Comunicare-Media – Aniversare 20 ani: prezentarea volumelor „Teatrul american la Hollywood”, autor Monica Frunzaru, „Y: Popular Culture”, autor Andreea Mitan, „Managementul informației în media”, autor Raluca Petre, „Eminescu orator. Strategii retorice în publicistică”, autor Daniel Ciurel, „Epistemologia comunicării. Știință, sens și metaforă”, autor Mihaela-Alexandra Tudor. Participă: autorii, Pompiliu Alexandru și Bogdan Hrib, editor Tritonic

– Cultură

* Deschiderea expoziției tematice „Bijuterii Străvechi și Mesaje Relevate” – ora 18:00, la Casa Filipescu-Cesianu, Cal. Victoriei 151

* Steffen Schlandt, organist al Bisericii Negre din Braşov susţine un Concert de Orgă – ora 19:30, la Catedrala Sfântul Iosif din București, Str.Gen. Henri M. Berthelot, nr. 15, sector 1. În program: 1. Max Reger-Introduction und Passacaglia op. 16, Bach – Messerer – Ciacona,  F. Liszt – Evocation a Chapelle Sixtine

* Concert extraordinar al trupei Iris, bazat pe cel mai recent material discografic „Lumea toată e un circ”, eveniment organizat de Sprint Music în colaborare cu Fundaţia Culturală IRIS şi MediaPro Music – ora 20:00, la Circul Metropolitan Bucureşti

* Cluj-Napoca: Are loc o ediţie specială a Green Tech Film Festival – platforma de educaţie care promovează stilul de viaţă sustenabil, grija faţă de mediu şi tehnologiile verzi existente, prin filme documentare, dezbateri, ateliere şi expoziţii – la Cinema Dacia

– S-a întâmplat într-o zi de 22 noiembrie

* Cu 213 ani în urmă (1806), începea un nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia a intrat în componența Rusiei

* Acum 158 de ani (1861), Poarta otomană emitea „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, înfăptuită de facto la 24 ianuarie 1859 (unirea era recunoscută însă numai pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza). În ciuda stipulaţiilor restrictive, documentul marchează un pas important pe calea unirii depline a Principatelor (22.XI/4.XII)

* Se împlinesc 150 de ani (1869) de la deschiderea cursurilor Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti (22.XI/4.XII)

* În urmă cu 88 de ani (1931), se deschidea pentru public Muzeul de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr. 117. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)

* Cu 68 de ani în urmă (1951), Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devenea instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România)

* În urmă cu 52 de ani (1967), după Războiul de şase zile israeliano-arab (5-10.VI.1967), Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute

* Cu 16 ani în urmă (2003) mii de opozanţi ai preşedintelui georgian Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea a fi unul paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroşi observatori internaţionali au denunţat fraudele comise la scrutinul din Georgia. Preşedintele Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină. După o zi de demonstraţii, Şevardnadze a demisionat, alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, l-a adus la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul incontestabil al revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia, care s-a încheiat fără vărsare de sânge, a intrat în istorie drept „Revoluţia trandafirilor”. Din 17 noiembrie 2013, preşedinte al Republicii Georgia este Giorgi Margvelaşvili

* Se împlinesc 15 ani (2004) de când s-a desfăşurat Revoluția Portocalie din Ucraina, în cadrul căreia sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, pentru aproximativ trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie. Au obţinut anularea pentru fraudă electorală a alegerilor care îl prezentau drept câştigător pe candidatul puterii la funcţia de preşedinte, Viktor Ianukovici, permiţând prooccidentalilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru. În prezent, funcţia de preşedinte al Ucrainei este ocupată de Petro Poroşenko

* Acum 14 ani (2005), Angela Merkel (n. 1954) a fost desemnată cancelar al Germaniei, devenind astfel prima femeie care a ocupat această funcţie. La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar, contracandidatul său fiind Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD). CDU a câștigat 35,3% din voturi la alegerile din 18 septembrie 2005, iar SPD a luat 34,2%, dar niciunul dintre cele două partide nu a putut forma o majoritate în Bundestag. După trei săptămâni de negocieri, CDU și SPD au ajuns la o înțelegere, conform căreia Merkel devenea cancelar, iar SPD obținea 8 din cele 16 locuri din Cabinet. Merkel a fost aleasă cancelar de majoritatea deputaților din Bundestag (397 la 217). Angela Merkel a fost realeasă, pentru a patra oară, cancelar al Germaniei, în anul 2017, după victoria întregistrată de blocul CDU/CSU, în cadrul alegerilor parlamentare care au avut loc la 24 septembrie

* În urmă cu 4 ani (2015), pentru prima dată în istoria tenisului din ţara noastră, doi sportivi români au disputat finala de dublu, în echipe diferite, a Turneului Campionilor de la Londra. Horia Tecău (România)/Jean-Julien Rojer (Olanda) i-au învins cu 6-4, 6-3 pe Florin Mergea (România)/Rohan Bopanna (India). Datorită acestui rezultat, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au încheiat anul 2015 pe prima poziţie în clasamentul probei de dublu din circuitul ATP

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cecilia, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– 1870, 22.XI / 4.XII: S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946)

– 1878: S-a născut actorul Romald Bulfinski (m. 1953)

– 1884: S-a născut Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (m. 1963) – 135 de ani

– 1890, 22.XI/4.XII: A murit folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (n. 1831). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morţii 4.XII.1890

– 1901, 22.XI/5.XII: A murit V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (n. 1834)

– 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu (m. 1994) – 110 ani

– 1919: S-a născut muzicologul Romeo Ghircoiaşiu (m. 1995) – 100 de ani

– 1919: S-a născut Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987) – 100 de ani

– 1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu (m. 1995)

– 1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea

– 1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel; a fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României (m. 2014) – 80 de ani

– 1945: S-a născut profesorul doctor Mihai Voiculescu, medic primar de medicină internă și nefrologie, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, vicepreședinte al Comisiei de Medicină Internă al Academiei de Științe Medicale, decorat cu Ordinul „Serviciul Credincios” (m. 2016)

– 1949: S-a născut pictoriţa Viorica Călin – 70 de ani

– 1963: S-a născut Răzvan Bucuroiu, jurnalist, realizator TV, scriitor, eseist, editorialist și publicist creștin; director fondator al Editurii ”Lumea Credinței”, președinte al Asociației Ziariștilor și Editorilor Creștini

– 1972: A murit fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din România; membru titular al Academiei Române din 1946 (n. 1896)

– 1978: A murit Sandu Albu, compozitor şi violonist (n. 1897)

– 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911) – 25 de ani

– 2006: A murit criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (n. 1934)

– 2007: A murit părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; arhimandrit, duhovnic şi scriitor, autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator (n. 1930)

– 2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului XX şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1924)

– 2014: A murit Cornelia Maria Savu, poetă şi jurnalistă (n. 1954) – 5 ani

– 2014: A murit fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1943) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Nagoya, Japonia: Reuniune a miniştrilor afacerilor externe din cadrul G20 (22 – 23 nov.)

– Leipzig: Congres al Partidului conservator al CDU al Angelei Merkel (22 – 23 nov.)

– Manama, Bahrein: Conferinţă pe tema securităţii, „Manama Dialogue” (22 – 24 nov.)

– Strasbourg: Cel de-al 450-lea Marş de Crăciun de la Strasbourg (22 nov. – 30 dec.)

– New York: Lansarea unui album postum al cântăreţului Leonard Cohen (1934 – 2016)

– Senegal: Prima ediţie a Carnavalului de la Dakar (22 – 24 nov.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Libaneze; aniversarea proclamării independenţei – 1943

– Statele Unite ale Americii: „Zi Naţională Comemorativă” marcată în ziua asasinării (22.XI.1963), la Dallas, a preşedintelui John F. Kennedy (1917-1963)

– 1710: S-a născut compozitorul şi organistul german Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor Johann Sebastian Bach (m. 1784)

– 1819: S-a născut scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (m. 1880) – 200 de ani

– 1840: S-a născut Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (m. 1912)

– 1842: S-a născut José María de Heredia, poet francez de origine cubaneză, maestrul modern al sonetului francez (m. 1905)

– 1849: S-a născut Fritz Mauthner, scriitor, critic de teatru și filozof german (m. 1923) – 170 de ani

– 1852: S-a născut Paul Henri d’Estournelles de Constant, diplomat și scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909, alături de Auguste Beernaert (m. 1924)

– 1857: S-a născut scriitorul englez George Gissing (m. 1903)

– 1869: S-a născut scriitorul, umanistul și eseistul francez André Gide; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1947 (m. 1951) – 150 de ani

– 1873: S-a născut lingvistul italian Matteo Bartoli; specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, unul dintre creatorii şcolii neolingvistice; studii privind dialectul istroromân; membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1946)

– 1877: S-a născut poetul ungar Ady Endre; considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului al XX-lea, și ai literaturii maghiare (m. 1919)

– 1890: S-a născut Charles de Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970)

– 1900: A murit Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor britanic (n. 1842)

– 1901: S-a născut compozitorul spaniol Joaquin Rodrigo (m. 1999)

– 1904: S-a născut fizicianul francez Louis Néel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu fizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (m. 2000) – 115 ani

– 1913: S-a născut Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (m. 1976)

– 1916: S-a născut Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova (m. 1998)

– 1916: A murit scriitorul american Jack London (pe numele său adevărat John Griffith Chaney); este cunoscut pentru romanele sale mai importante: „Chemarea străbunilor” („The Call of the Wild”), 1903 şi “Colt Alb” (“White Fang”), 1906 (n. 1876)

– 1917: S-a născut Andrew F. Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, alături de Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (m. 2012)

– 1923: S-a născut regizorul de film și televiziune, producătorul și actorul canadian-american Arthur Hiller (m. 2016)

– 1924: S-a născut actriţa de film americană Geraldine Page (m. 1987) – 95 de ani

– 1932: S-a născut actorul american Robert Vaughn (m. 2016)

– 1940: S-a născut Terry Gilliam, regizor american de film, scenarist, producător, animator şi actor, de origine britanică; membru al trupei britanice de comedie „Monty Python”

– 1940: S-a născut, în Ucraina, cineastul polonez Andrzej Zulawski (m. 2016)

– 1946: S-a născut violonistul rus Oleg Kagan (m. 1990)

– 1947: S-a născut Alain Pâris, dirijor, producător de emisiuni muzicale, pedagog şi muzicolog francez

– 1951: S-a născut dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano

– 1951: A murit istoricul Waclaw Chalupecky, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei slovace; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (n. 1882)

– 1958: S-a născut Jamie Lee Curtis, actriţă americană de film şi autoare de cărţi pentru copii; fiica actorului Tony Curtis

– 1963: A murit scriitorul englez Aldous Huxley (n. 1894)

– 1967: S-a născut jucătorul german de tenis Boris Becker; a câştigat 49 de Turnee la simplu şi 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de la Wimbledon

– 1981: A murit Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (n. 1900)

– 1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson – 35 de ani

– 1988: A murit Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 a emigrat şi s-a stabilit la Londra; în perioada 1952-1968 a fost colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (n. 1921)

– 1993: A murit pianista rusă Tatiana Nikolaeva (n 1924)

– 1996: A murit actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (n. 1922)

– 2000: A murit atletul ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (n. 1922). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 21 noiembrie 2000

– 2007: A murit Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (n. 1927)

– 2012: A murit scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (n. 1933)

– 2012: A murit Melvin „Mell” Shaw (născut: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (n. 1914)

– 2013: A murit Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (n. 1926)

– 2017: A murit cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (n. 1921)

– 2017: A murit baritonul rus Dmitri Hvorostovsky, supranumit „Elvis al operei” (n. 1962)

Calendarul zilei – 22 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 noiembrie 2018, 06:00 / actualizat: 22 noiembrie 2018, 12:44

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 8:30 – Activitate în Comisiile parlamentare

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – Activitate în Comisiile parlamentare

– Juridic

* Camera de Comerţ şi Industrie Bucuresti şi Editura Universul Juridic organizează „Gala Lady Lawyer”, ediţia a V-a, un eveniment ce premiază tenacitatea, pasiunea, viziunea, inovaţia, rigoarea profesională şi capacitatea doamnelor avocat de a stabili parteneriate durabile in interesul firmelor, cabinetelor şi a societăţilor în care activează – ora 19:00, în Aula Carol I a Palatului Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti, Str. Ion Ghica, Nr. 4, Sector 3. În cadrul „Galei Lady Lawyer” se va lansa revista Lady Lawyer, ediţia noiembrie 2018

– Organizaţii

* Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale Pentru Copil organizează Gala de Decernare „Premiile Dreptului Copilului Korczak”, ediţia a IX-a – ora 17:00, la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale”

– Economic

* Conferinţa Naţională a specialiştilor în achiziţii publice cu tema „Modificările Legislative în Achiziţii Publice şi Impactul acestora în Mediul Public şi Privat” – ora 9:30, la Hotel Marshal Garden, Calea Dorobanţilor nr. 50B, Sala Panoramic

– Cultură

* Programul celei de-a IV-a ediții a Festivalului „RadiRo”, singurul eveniment dedicat orchestrelor radio din Europa și din lume, produs și organizat de Radio România şi desfăşurat în perioada 18 și 25 noiembrie:

• ora 19:00 – Concert susţinut de BBC Philharmonic Orchestra, dirijor Moritz Gnann, solist Andrei Ioniță – violoncel – la Sala Radio
• ora 19:00 – Concert susţinut de Croatian Radiotelevision Jazz Orchestra, compozitor, solist trombon, dirijor: Miron Hauser – la Sala Auditorium a MNAR

* Muzeul Național al Țăranului Român organizează, de la ora 18:00, la Clubul Țăranului, ultima dintre cele patru întâlniri din mini-seria de conferințe pe teme etnomuzicologice, când Speranța Rădulescu, profesor asociat și conducător de doctorate la Universitatea Națională de Muzică București, susține conferința „Muzicile țigănești din România”. Printre partenerii media: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm

* Concert simfonic al Orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu”, dirijor Christian Badea, solist Valeriy Sokolov – ora 19:00, la Ateneul Român (22 și 23 nov.). Printre partenerii media: Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical

* A treia stagiune a programului de jazz „Artist in Residence” organizată de Primăria Capitalei prin ARCUB continuă cu „Emancipation”, un concert susținut de Alessandro Rossi Group – ora 20:00, la Sala Mare ARCUB. Alături de Alessandro Rossi (tobe − IT), fondatorul și liderul grupului „Emancipation”, vor putea fi ascultați Andrea Lombardini (chitară bas − IT), Massimo Imperatore (chitară − IT) și Massimiliano Milesi (saxofon tenor − IT)

* Ploieşti: Concert Traffic Strings în cadrul Festivalului de Jazz organizat de Filarmonica din Ploiești – ora 19:00, la sediul instituţiei

* Zalău: Spectacol dedicat Centenarului Marii Uniri  – ora 17:00, la Sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiu

– S-a întâmplat într-o zi de 22 noiembrie 

* Cu 212 ani în urmă (1806), începea un nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia intră în componența Rusiei

* Acum 157 de ani (1861), Poarta otomană emitea „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, înfăptuită de facto la 24 ianuarie 1859 (unirea era recunoscută însă numai pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza). În ciuda stipulaţiilor restrictive, documentul marchează un pas important pe calea unirii depline a Principatelor (22.XI/4.XII)

* Acum 149 de ani (1869) se deschideau cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti (22.XI/4.XII)

* În urmă cu 87 de ani (1931), se deschidea pentru public Muzeul de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr. 117. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)

* Cu 67 de ani în urmă (1951), Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devenea instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România)

* Îm urmă cu 51 de ani (1967), după Războiul de şase zile israeliano-arab (5-10.VI.1967), Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute

* Se împlinesc 15 ani (2003) de când mii de opozanţi ai preşedintelui georgian Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea a fi unul paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroşi observatori internaţionali au denunţat fraudele comise la scrutinul din Georgia. Preşedintele Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină. După o zi de demonstraţii, Şevardnadze a demisionat, alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, l-a adus la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul incontestabil al revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia, care s-a încheiat fără vărsare de sânge, a intrat în istorie drept „Revoluţia trandafirilor”. Din 17 noiembrie 2013, preşedinte al Republicii Georgia este Giorgi Margvelaşvili

* Cu 14 ani în urmă (2004), s-a desfăşurat Revoluția Portocalie din Ucraina, în cadrul căreia sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, pentru aproximativ trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie. Au obţinut anularea pentru fraudă electorală a alegerilor care îl prezentau drept câştigător pe candidatul puterii la funcţia de preşedinte, Viktor Ianukovici, permiţând prooccidentalilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru. În prezent, funcţia de preşedinte al Ucrainei este ocupată de Petro Poroşenko

* Acum 13 ani (2005), Angela Merkel (n. 1954) a fost desemnată cancelar al Germaniei, devenind astfel prima femeie care a ocupat această funcţie. La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar, contracandidatul său fiind Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD). CDU a câștigat 35,3% din voturi la alegerile din 18 septembrie 2005, iar SPD a luat 34,2%, dar niciunul dintre cele două partide nu a putut forma o majoritate în Bundestag. După trei săptămâni de negocieri, CDU și SPD au ajuns la o înțelegere, conform căreia Merkel devenea cancelar, iar SPD obținea 8 din cele 16 locuri din Cabinet. Merkel a fost aleasă cancelar de majoritatea deputaților din Bundestag (397 la 217). Angela Merkel a fost realeasă, pentru a patra oară, cancelar al Germaniei, în anul 2017, după victoria întregistrată de blocul CDU/CSU, în cadrul alegerilor parlamentare care au avut loc la 24 septembrie

* În urmă cu 3 ani (2015), pentru prima dată în istoria tenisului din ţara noastră, doi sportivi români au disputat finala de dublu, în echipe diferite, a Turneului Campionilor de la Londra. Horia Tecău (România)/Jean-Julien Rojer (Olanda) i-au învins cu 6-4, 6-3 pe Florin Mergea (România)/Rohan Bopanna (India). Datorită acestui rezultat, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au încheiat anul 2015 pe prima poziţie în clasamentul probei de dublu din circuitul ATP

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cecilia, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2018; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2018)

– 1870, 22.XI / 4.XII: S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946)

– 1878: S-a născut actorul Romald Bulfinski (m. 1953) – 140 de ani

– 1884: S-a născut Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (m. 1963)

– 1890, 22.XI/4.XII: A murit folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (n. 1831). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morţii 4.XII.1890

– 1901, 22.XI/5.XII: A murit V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (n. 1834)

– 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu (m. 1994)

– 1919: S-a născut muzicologul şi profesorul Romeo Ghircoiaşiu (m. 1995)

– 1919: S-a născut Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987)

– 1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu (m. 1995) – 90 de ani

– 1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea – 80 de ani

– 1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel; a fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României (m. 2014)

– 1939: A murit actriţa Agatha Bârsescu (n. 1859). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 21.XI.1939

– 1945: S-a născut profesorul doctor Mihai Voiculescu, medic primar de medicină internă și nefrologie, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, vicepreședinte al Comisiei de Medicină Internă al Academiei de Științe Medicale, decorat cu Ordinul „Serviciul Credincios” (m. 2016)

– 1949: S-a născut pictoriţa Viorica Călin

– 1963: S-a născut Răzvan Bucuroiu, jurnalist, realizator TV, scriitor, eseist, editorialist și publicist creștin; director fondator al Editurii ”Lumea Credinței”, președinte al Asociației Ziariștilor și Editorilor Creștini – 55 de ani

– 1972: A murit fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din România; membru titular al Academiei Române din 1946 (n. 1896)

– 1978: A murit Sandu Albu, compozitor şi violonist (n. 1897) – 40 de ani

– 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911)

– 2006: A murit criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (n. 1934)

– 2007: A murit părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; arhimandrit, duhovnic şi scriitor, autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator (n. 1930)

– 2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului XX şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1924) – 5 ani

– 2014: A murit Cornelia Maria Savu, poetă şi jurnalistă (n. 1954)

– 2014: A murit fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Geneva: A doua sesiune a Forumului privind drepturile omului, democrația și statul de drept din cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (22 – 23 nov.)

–  Havana: Primul ministru spaniol Pedro Sanchez, efectuează o vizită oficială, în Cuba (22 – 23 nov.)

– Amsterdam: Regele Olandei inaugurează Muzeul Anne Frank, din Amsterdam

– Havana: Vizita oficială în Cuba a premierului guvernului spaniol, Pedro Sanchez (22 – 23 nov.)

– Quito, Ecuador: Delegați ai guvernelor Americii Latine se întâlnesc pentru a doua oară, pentru a analiza criza migrației din Venezuela (22 – 23 nov.)

– Madrid: Lansarea Studiului Economic al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică: „Spania 2018”

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Libaneze; aniversarea proclamării independenţei/1943 – 75 de ani

– Statele Unite ale Americii: „Ziua Recunoştinţei” (Thanksgiving Day); în decembrie 1941, Congresul SUA a aprobat o rezoluţie prin care a patra zi de joi din noiembrie a devenit oficial sărbătoare naţională a SUA; „Ziua Recunoştinţei” aminteşte de miraculoasa recoltă care, în anul 1621, a salvat viaţa primilor imigranţi sosiţi în Lumea Nouă de pe îndepărtatele meleaguri britanice. NOTĂ: Ziua naţională a SUA se marchează la 4 iulie

– Statele Unite ale Americii: „Zi Naţională Comemorativă” marcată în ziua asasinării (22.XI.1963), la Dallas, a preşedintelui John F. Kennedy (1917-1963) – 55 de ani

– 1710: S-a născut compozitorul şi organistul german Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor Johann Sebastian Bach (m. 1784)

– 1819: S-a născut scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans), nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (m. 1880)

– 1840: S-a născut Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (m. 1912)

– 1842: S-a născut José María de Heredia, poet francez de origine cubaneză, maestrul modern al sonetului francez (m. 1905)

– 1849: S-a născut Fritz Mauthner, scriitor, critic de teatru și filozof german (m. 1923)

– 1852: S-a născut Paul Henri d’Estournelles de Constant, diplomat și scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909, alături de Auguste Beernaert (m. 1924)

– 1857: S-a născut scriitorul englez George Gissing (m. 1903)

– 1869: S-a născut scriitorul, umanistul și eseistul francez André Gide; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1947 (m. 1951)

– 1873: S-a născut lingvistul italian Matteo Bartoli; specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, unul dintre creatorii şcolii neolingvistice; studii privind dialectul istroromân; membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1946) – 145 de ani

– 1877: S-a născut poetul ungar Ady Endre; considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului al XX-lea, și ai literaturii maghiare (m. 1919)

– 1890: S-a născut Charles de Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-al doilea război mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970)

– 1900: A murit Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor britanic (n. 1842)

– 1901: S-a născut compozitorul spaniol Joaquin Rodrigo (m. 1999)

– 1904: S-a născut fizicianul francez Louis Néel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu fizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (m. 2000)

– 1913: S-a născut Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (m. 1976) – 105 ani

– 1916: S-a născut Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova (m. 1998)

– 1916: A murit scriitorul american Jack London (pe numele său adevărat John Griffith Chaney); este cunoscut pentru romanele sale mai importante: “Chemarea străbunilor” (“The Call of the Wild”), 1903 şi “Colt Alb” (“White Fang”), 1906 (n. 1876)

– 1917: S-a născut Andrew F. Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, alături de Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (m. 2012)

– 1923: S-a născut regizorul de film și televiziune, producătorul și actorul canadian-american Arthur Hiller (m. 2016) – 95 de ani

– 1924: S-a născut actriţa de film americană Geraldine Page (m. 1987)

– 1932: S-a născut actorul american Robert Vaughn (m. 2016)

– 1940: S-a născut Terry Gilliam, regizor american de film, scenarist, producător, animator şi actor, de origine britanică; membru al trupei britanice de comedie „Monty Python”

– 1940: S-a născut, în Ucraina, cineastul polonez Andrzej Zulawski (m. 2016)

– 1946: S-a născut violonistul rus Oleg Kagan (m. 1990)

– 1947: S-a născut Alain Pâris, dirijor, producător de emisiuni muzicale, pedagog şi muzicolog francez

– 1951: S-a născut dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano

– 1951: A murit istoricul Waclaw Chalupecky, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei slovace; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (n. 1882)

– 1958: S-a născut Jamie Lee Curtis, actriţă americană de film şi autoare de cărţi pentru copii; fiica actorului Tony Curtis – 60 de ani

– 1963: A murit scriitorul englez Aldous Huxley (n. 1894) – 55 de ani

– 1967: S-a născut jucătorul german de tenis Boris Becker; a câştigat 49 de Turnee la simplu şi 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de la Wimbledon

– 1981: A murit Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (n. 1900)

– 1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson

– 1988: A murit Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 a emigrat şi s-a stabilit la Londra; în perioada 1952-1968 a fost colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (n. 1921) – 30 de ani

– 1993: A murit pianista rusă Tatiana Nikolaeva (n 1924) – 25 de ani

– 1996: A murit actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (n. 1922)

– 2000: A murit atletul ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (n. 1922). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 21 noiembrie 2000

– 2007: A murit Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (n. 1927)

– 2012: A murit scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (n. 1933)

– 2012: A murit Melvin „Mell” Shaw (născut: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (n. 1914)

– 2013: A murit Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (n. 1926) – 5 ani

– 2017: A murit cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (n. 1921) – 1 an

– 2017: A murit baritonul rus Dmitri Hvorostovsky, supranumit „Elvis al operei” (n. 1962) – 1 an

Calendarul zilei – 22 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 noiembrie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Preşedinţie

* Ploieşti:Preşedintele Klaus Iohannis va participa la dezbaterea „Oraşele României la 100 de ani de la Marea Unire” organizată de Primăria locală şi Universitatea de Petrol şi Gaze

– Ambasade

* Ambasade Ambasada Japoniei în România organizează în luna noiembrie o amplă serie de evenimente culturale grupate sub egida „Lunii Culturii Japoneze”. Ediția din acest an va cuprinde printre altele prezentări de kimonouri, proiecții de filme de lung metraj, expoziții de stampe și hărți japoneze vechi, ceremonii ale ceaiului, ateliere de caligrafie, origami, sushi, conferințe pe diverse teme, lansări de carte, competiții de aikido și kendo

• Astăzi are loc vernisajul „Expoziției de hărți vechi ale orașului Tokyo” – la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, str. Londra 39 – ora 18:00 (22 nov.-24 dec.)

– Economic

* Cea de-a IX-a ediţie a TEDxBucharest, cu tema „Uncommon Sense” – la Sala Polivalentă

– Istoria

* Muzeul Municipiului București și Asociația Redescoperă Istoria organizează conferința „Stalingrad – bătălia care a schimbat cursul războiului”, desfășurată la Muzeul Nicolae Minovici – Sala de Conferințe – ora 18:30

 – Cultură

* Radio România organizează cea de-a 24-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, Invitatul de onoare al ediţiei fiind Comisia Europeană – ora 12:00,  în Pavilionul Central Romexpo (22 – 26 nov.)

* Gala de Decernare  a „Premiilor Drepturilor Copilului Korczak”, ediţia a VIII – a a Festivalului Drepturilor Copilului – ora 18:00, la Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” din București

* Stagiunea Muzicală „Iosif Sava” 2017-2018 a Fundației ACCUMM la Palatul Suţu – Muzeul Municipiului Bucureşti continuă de la ora 19:00, cu un recital vocal instrumental – Tenorul Mihai Urzicana, pianista Raluca Ouatu și invitații lor, în colaborare cu Fundația ACCUMM

* Ploieşti: A XII-a ediţie a Ploieşti Jazz Festival, care va avea loc în perioada 22-26 noiembrie, include mai multe evenimente, între care concerte în autobuze sau pe acoperişul uneia dintre cele mai înalte clădiri din oraş, dar şi un concert-lecţie.Această ediţie reuneşte artişti din ţări precum Italia, Venezuela, Japonia, Statele Unite ale Americii, Cuba, Franţa, Spania, România

– Diverse

* În perioada 20-26 noiembrie 2017 se va desfăşura în România cea de-a doua Săptămână a Bucătăriei Italiei în lume. Astăzi, Biroul ICE din Bucureşti organizează evenimentul “Degustă Italia”. Manifestarea va fi dedicată promovării excelenţelor italiene în sectorul food&wine, cu accent deosebit pe produsele destinate sectorului Industria hotelieră-Restaurant-Catering (ho.re.ca.)

* Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Teatrul Nottara organizează cea de-a noua ediție a Festivalului Multiart pentru deţinuţi – Dana Cenuşă – „Descătuşare prin cultură”, desfășurat în perioada 22-23 noiembrie – la Teatrul Nottara

* Timişoara:Artiștii CIRCUS CIRKÖR vor ajunge în municipiu cu spectacolul “LIMITS”, având programate două reprezentații gratuite pentru elevi și studenți, iar în 23, 24 și 25 noiembrie vor susține trei spectacole publice pe bază de bilet, începând cu ora 20:00. Spectacolele vor avea loc la Sala Sporturilor “Constantin Jude“ (Olimpia) – aleea F.C. Ripensia, nr.7

– S-a întâmplat într-o zi de 22 noiembrie 

* Cu 211 ani în urmă (1806), începea un nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia intră în componența Rusiei

* Acum 156 de ani (1861), Poarta otomană emitea „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, înfăptuită de facto la 24 ianuarie 1859 (unirea era recunoscută însă numai pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza). În ciuda stipulaţiilor restrictive, documentul marchează un pas important pe calea unirii depline a Principatelor (22.XI/4.XII)

* Acum 148 de ani (1869) se deschideau cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti (22.XI/4.XII)

* În urmă cu 86 de ani (1931), se deschidea pentru public Muzeul de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr. 117. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)

* Cu 66 de ani în urmă (1951), Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devenea instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România)

* Se împlinesc 50 de ani (1967), de când, după Războiul de şase zile israeliano-arab (5-10.VI.1967), Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute

* Acum 14 ani (2003) mii de opozanţi ai preşedintelui georgian Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea a fi unul paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroşi observatori internaţionali au denunţat fraudele comise la scrutinul din Georgia. Preşedintele Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină. După o zi de demonstraţii, Şevardnadze a demisionat, alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, l-a adus la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul incontestabil al revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia, care s-a încheiat fără vărsare de sânge, a intrat în istorie drept „Revoluţia trandafirilor”. Din 17 noiembrie 2013, preşedinte al Republicii Georgia este Giorgi Margvelaşvili

* Cu 13 ani în urmă (2004), s-a desfăşurat Revoluția Portocalie din Ucraina, în cadrul căreia sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, pentru aproximativ trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie. Au obţinut anularea pentru fraudă electorală a alegerilor care îl prezentau drept câştigător pe candidatul puterii la funcţia de preşedinte, Viktor Ianukovici, permiţând prooccidentalilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru. În prezent, funcţia de preşedinte al Ucrainei este ocupată de Petro Poroşenko

* Acum 12 ani (2005), Angela Merkel (n. 1954) a fost desemnată cancelar al Germaniei, devenind astfel prima femeie care a ocupat această funcţie. La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar, contracandidatul său fiind Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD). CDU a câștigat 35,3% din voturi la alegerile din 18 septembrie 2005, iar SPD a luat 34,2%, dar niciunul dintre cele două partide nu a putut forma o majoritate în Bundestag. După trei săptămâni de negocieri, CDU și SPD au ajuns la o înțelegere, conform căreia Merkel devenea cancelar, iar SPD obținea 8 din cele 16 locuri din Cabinet. Merkel a fost aleasă cancelar de majoritatea deputaților din Bundestag (397 la 217). Angela Merkel a fost realeasă, pentru a treia oară, cancelar al Germaniei, la data de 17 decembrie 2013, de către deputați, cu o majoritate zdrobitoare

* În urmă cu 2 ani (2015), pentru prima dată în istoria tenisului din ţara noastră, doi tenismeni români au disputat finala de dublu, în echipe diferite, a Turneului Campionilor de la Londra. Horia Tecău (România)/Jean-Julien Rojer (Olanda) i-au învins cu 6-4, 6-3 pe Florin Mergea (România)/Rohan Bopanna (India). Datorită acestui rezultat, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au încheiat anul 2015 pe prima poziţie în clasamentul probei de dublu din circuitul ATP

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cecilia, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2017; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2017)

– 1870, 22.XI / 4.XII: S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946)

– 1884: S-a născut Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (m. 1963)

– 1890, 22.XI/4.XII: A murit folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (n. 1831). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morţii 4.XII.1890

– 1901, 22.XI/5.XII: A murit V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (n. 1834)

– 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu (m. 1994)

– 1919: S-a născut muzicologul şi profesorul Romeo Ghircoiaşiu (m. 1995)

– 1919: S-a născut Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987)

– 1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu (m. 1995)

– 1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea

– 1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel; a fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României (m. 2014)

– 1939: A murit actriţa Agatha Bârsescu (n. 1859). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 21.XI.1939

– 1945: S-a născut profesorul doctor Mihai Voiculescu, medic primar de medicină internă și nefrologie, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, vicepreședinte al Comisiei de Medicină Internă al Academiei de Științe Medicale, decorat cu Ordinul „Serviciul Credincios” (m. 2016)

– 1949: S-a născut pictoriţa Viorica Călin

– 1972: A murit fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din România; membru titular al Academiei Române din 1946 (n. 1896) – 45 de ani

– 1978: A murit Sandu Albu, compozitor, violonist şi profesor (n. 1897)

– 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911)

– 2006: A murit criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (n. 1934)

– 2007: A murit părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; arhimandrit, duhovnic şi scriitor, autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator (n. 1930) – 10 ani

– 2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului al XX-lea şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1924)

– 2014: A murit Cornelia Maria Savu, poetă şi jurnalistă (n. 1954)

– 2014: A murit fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg, Franța: Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) examinează cererea fostului prim-ministru italian, Silvio Berlusconi, care contestă aplicarea unei legi anticorupție care a condus la pierderea mandatului de senator, de la sfârșitul anului 2013

– Riad: Arabia Saudită va găzdui o „reuniune plenară” a diferitelor facţiuni ale opoziţiei siriene (22 – 24 nov.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Libaneze; aniversarea proclamării independenţei – 1943

– SUA: „Zi Naţională Comemorativă” marcată în ziua asasinării (22.XI.1963), la Dallas, a preşedintelui John F. Kennedy (1917-1963)

– 1710: S-a născut compozitorul şi organistul german Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor Johann Sebastian Bach (m. 1784)

– 1819: S-a născut scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans), nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (m. 1880)

– 1840: S-a născut Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (m. 1912)

– 1842: S-a născut José María de Heredia, poet francez de origine cubaneză, maestrul modern al sonetului francez (m. 1905) – 175 de ani

– 1849: S-a născut Fritz Mauthner, scriitor, critic de teatru și filozof german (m. 1923)

– 1852: S-a născut Paul Henri d’Estournelles de Constant, diplomat și scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909, alături de Auguste Beernaert (m. 1924) – 165 de ani

– 1857: S-a născut scriitorul englez George Gissing (m. 1903) – 160 de ani

– 1869: S-a născut scriitorul, umanistul și eseistul francez André Gide; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1947 (m. 1951)

– 1873: S-a născut lingvistul italian Matteo Bartoli; specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, unul dintre creatorii şcolii neolingvistice; studii privind dialectul istroromân; membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (m. 1946)

– 1877: S-a născut poetul ungar Ady Endre; considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului al XX-lea, și ai literaturii maghiare (m. 1919) – 140 de ani

– 1890: S-a născut Charles De Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-al doilea război mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970)

– 1900: A murit Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor britanic (n. 1842)

– 1901: S-a născut compozitorul spaniol Joaquin Rodrigo (m. 1999)

– 1904: S-a născut fizicianul francez Louis Néel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu fizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (m. 2000)

– 1913: S-a născut Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (m. 1976)

– 1916: S-a născut Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova (m. 1998)

– 1916: A murit scriitorul american Jack London (pe numele său adevărat John Griffith Chaney); este cunoscut pentru romanele sale mai importante: “Chemarea străbunilor” (“The Call of the Wild”), 1903 şi “Colt Alb” (“White Fang”), 1906 (n. 1876)

– 1917: S-a născut Andrew F. Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, alături de Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (m. 2012) – 100 de ani

– 1923: S-a născut regizorul canadian de film Arthur Hiller (m. 2016)

– 1924: S-a născut actriţa de film americană Geraldine Page (m. 1987)

– 1932: S-a născut actorul american Robert Vaughn (m. 2016) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Terry Gilliam, regizor american de film, scenarist, producător, animator şi actor, de origine britanică; membru al trupei britanice de comedie „Monty Python”

– 1940: S-a născut, în Ucraina, cineastul polonez Andrzej Zulawski (m. 2016)

– 1946: S-a născut violonistul rus Oleg Kagan (m. 1990)

– 1947: S-a născut Alain Pâris, dirijor, producător de emisiuni muzicale, pedagog şi muzicolog francez – 70 de ani

– 1951: S-a născut dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano

– 1951: A murit istoricul Waclaw Chalupecky, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei slovace; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (n. 1882)

– 1958: S-a născut Jamie Lee Curtis, actriţă americană de film şi autoare de cărţi pentru copii; fiica actorului Tony Curtis

– 1963: A murit, la Los Angeles, scriitorul englez Aldous Huxley (n. 1894)

– 1963: La Dallas, Texas, a avut loc asasinarea lui John Fitzgerald Kennedy, cel de–al 35–lea şi cel mai tânăr preşedinte american din istorie (ales la 43 de ani), considerat un stindard al liberalismului american (n. 1917)

– 1967: S-a născut jucătorul german de tenis Boris Becker; a câştigat 49 de Turnee la simplu şi 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de la Wimbledon – 50 de ani

– 1981: A murit Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (n. 1900)

– 1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson

– 1988: A murit Erich Fried, poet, eseist şi traducător austriac; în 1938 a emigrat şi s-a stabilit la Londra; în perioada 1952-1968 a fost colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (n. 1921)

– 1993: A murit pianista rusă Tatiana Nikolaeva (n. 1924)

– 1996: A murit actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (n. 1922)

– 2000: A murit atletul ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (n. 1922). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 21 noiembrie 2000

– 2007: A murit Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (n. 1927) – 10 ani

– 2012: A murit scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (n. 1933) – 5 ani

– 2012: A murit Melvin „Mell” Shaw (născut: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (n. 1914) – 5 ani

– 2013: A murit Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (n. 1926)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 noiembrie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Parlament

* Eveniment–dezbatere prilejuit de lansare a Raportului “Aspectele Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România în contextul consultării publice legate de procesul de revizuire a Directivei 2011/64 a Uniunii Europene” – ora 10:00, la Sala Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci de la Palatul Parlamentului

– Senat

* Lucrări în Comisiile permanente

– Camera Deputaţilor

*  ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare

– Cultură

* Muzeul Național al Literaturii Române împreună cu Academia Română, Biblioteca Academiei Române, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul Cultural Român, Facultatea de Arte a Universității Hyperion, Asociația ADER „Om între oameni”, organizează Colocviul Internațional cu titlul „125 de ani de la moartea primului romolog din România, Barbu Constantinescu” – ora 13:00, la Biblioteca Academiei Române, Amfiteatrul „I. Heliade-Rădulescu”, Calea Victoriei 125. Participă: Acad. Răzvan Theodorescu, Prof. Univ. Kimmo Granquist, Universitatea Södertörns, Stockholm; expert, European Charter for Regional or Minority Languages, Strassbourg. Prof. univ. Ilie Badescu, Preşedintele Institutului de Sociologie al Academiei Române, Dr. Viorel Achim, cercetător, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, Damian Drăghici, europarlamentar, dr. Julieta Rotaru. Printre partenerii media: Radio România Cultural

* Evenimentul „Muzică şi poezie în amintirea familiei de origine italiană Barberis-Coroamă” organizat de Asociaţia „Memorie şi Speranţă” cu participarea mai multor artişti italo-români – ora 16:00, la sediul Institutului Italian de Cultură „Vito Grasso” , Aleea Alexandru nr.41

* În cadrul Primei Săptămâni a Limbii Italiene în Lume (21 – 27 nov.), Institutul Italian de Cultură din Bucureşti prezintă de la ora 19:30 proiecţia filmului „La cena per farli conoscere”, de Pupi Avati (cu subtitrări în italiană), urmată de o degustare surpriză

* Pianistul şi compozitorul maghiar Havasi va concerta, la Sala Palatului, în cadrul turneului mondial „Landmark World Tour”, invitatul special al evenimentului fiind solista de origine australiană Lisa Gerrard – ora 20:00

* Sibiu: Concert susţinut de ansamblul Imago Mundi, în cadrul turneului naţional „Isvor. George Enescu: Rapsodiile Române versus muzică tradiţională şi folclor urban”, organizat de Asociația Culturală Isvor, între 14 octombrie şi 23 noiembrie – la Filarmonica de Stat. Parteneri media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, Radio România Regional. Parteneri media regionali: Radio România Bucureşti FM, Radio România Oltenia Craiova, Radio România Timişoara, Radio România Cluj

* Liege, Belgia: Cu ocazia a 135 de ani de la naşterea lui George Enescu, Institutul Cultural Român Bruxelles organizează în colaborare cu Orchestra Filarmonicii regale din Liege un concert omagial dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori ai timpului său, pianist, violonist şi dirijor de la ora 19:00, la sala Filarmonica a Orchestrei Filarmonicii regale din Liege, oraşul natal al celebrului violonist şi compozitor belgian, Eugene Ysaye, contemporan cu Enescu, cel căruia i-a dedicat Sonata pentru vioară solo nr.3 în Re minor, „Ballade”

* New York: Cu ocazia celei de a 80-a aniversări a scriitorului Norman Manea, Institutul de Cercetări Evreiești (YIVO) din New York, în parteneriat cu ICR New York și Consulatul General al României la New York, organizează o celebrare festivă a lui Norman Manea, supraviețuitor al Holocaustului, unul dintre cei mai  importanți scriitori româno-americani de origine evreiască – ora 18:30, la sediul YIVO Institute for Jewish Research (15 West 16th Street, New York, NY 10011). Opera sa a fost tradusă  în peste 25 de limbi, obținând numeroase premii internaționale. Invitații evenimentului – Leon Botstein, președintele Bard College, Robert Boyers, editor al Salmagundi, Edward Hirsch, poet și președinte al John Simon Guggenheim Memorial Foundation, și Michael Shafir, professor al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (România) – vor vorbi despre opera sa și influența scrierilor sale. Evenimentul se va încheia cu un dialog între Norman Manea și Jonathan Brent, director executiv al YIVO, cu tema „Evreitate și literatură”

* Tel Aviv:Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Institutul Francez din Israel, Muzeul Janco Dada, Editura Transignum din Paris, Teatrul Cameri și Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Franceză, organizează în perioada 22-26 noiembrie o serie de evenimente dedicate celebrării Centenarului Dada – ora 19:30. Sub titlul ”Dada Mea: teatru, poezie și Dada”, vor avea loc lecturi de poezie, performance și conferințe la Muzeul Janco Dada din Ein Hod, la Teatrul Cameri și la sediul ICR Tel Aviv.  România va fi reprezentată în program de Nicolae Tzone, poet, traducător și directorul Editurii Vinea, Octavian Saiu, autor și critic de teatru, și Ioana Tomșa, performer, artist vizual și colaborator al Editurii Transignum din Paris

– Diverse

* Asociația Touched România și Opportune PR organizează Atelierul de bijuterii hand-made „Touched Collection”, la Palatul Parlamentului, în zilele de 22 și 23 noiembrie, în intervalul orar 10:00-17:00. Evenimentul are ca scop marcarea Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor ( 25 nov.) și este dedicat mamelor și copiilor, victime ale violenței domestice, de la Centrul Maternal ”Casa Agar”

– S-a întâmplat într-o zi de 22 noiembrie 

* Se împlinesc 210 ani (1806), de la începutul unui nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia intră în componența Rusiei

* Se împlinesc 155 de ani (1861), de când Poarta otomană emitea „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, înfăptuită de facto la 24 ianuarie 1859 (unirea era recunoscută însă numai pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza). În ciuda stipulaţiilor restrictive, documentul marchează un pas important pe calea unirii depline a Principatelor (22.XI/4.XII)

* Acum 147 de ani (1869) se deschideau cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti (22.XI/4.XII)

* Se împlinesc 85 de ani (1931), de la deschiderea pentru public a Muzeului de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr. 117. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)

* Se împlinesc 65 de ani (1951), de când, la această dată, Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devenea instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România)

* Cu 49 de ani în urmă (1967), după Războiul de şase zile israeliano-arab (5-10.VI.1967), Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute

* Acum 13 ani (2003) mii de opozanţi ai preşedintelui georgian Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea a fi unul paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroşi observatori internaţionali au denunţat fraudele comise la scrutinul din Georgia. Preşedintele Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină. După o zi de demonstraţii, Şevardnadze a demisionat, alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, l-a adus la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul incontestabil al revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia, care s-a încheiat fără vărsare de sânge, a intrat în istorie drept „Revoluţia trandafirilor”. Din 17 noiembrie 2013, preşedinte al Republicii Georgia este Giorgi Margvelaşvili

* Cu 12 ani în urmă (2004), s-a desfăşurat Revoluția Portocalie din Ucraina, în cadrul căreia sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, pentru aproximativ trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie. Au obţinut anularea pentru fraudă electorală a alegerilor care îl prezentau drept câştigător pe candidatul puterii la funcţia de preşedinte, Viktor Ianukovici, permiţând prooccidentalilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru. În prezent, funcţia de preşedinte al Ucrainei este ocupată de Petro Poroşenko

* Acum 11 ani (2005), Angela Merkel (n. 1954) a fost desemnată cancelar al Germaniei, devenind astfel prima femeie care a ocupat această funcţie. La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar, contracandidatul său fiind Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD). CDU a câștigat 35,3% din voturi la alegerile din 18 septembrie 2005, iar SPD a luat 34,2%, dar niciunul dintre cele două partide nu a putut forma o majoritate în Bundestag. După trei săptămâni de negocieri, CDU și SPD au ajuns la o înțelegere, conform căreia Merkel devenea cancelar, iar SPD obținea 8 din cele 16 locuri din Cabinet. Merkel a fost aleasă cancelar de majoritatea deputaților din Bundestag (397 la 217). Angela Merkel a fost realeasă, pentru a treia oară, cancelar al Germaniei, la data de 17 decembrie 2013, de către deputați, cu o majoritate zdrobitoare

* Se împlineşte 1 an (2015) de când, pentru prima dată în istoria tenisului din ţara noastră, doi tenismeni români au disputat finala de dublu, în echipe diferite, a Turneului Campionilor de la Londra. Horia Tecău (România)/Jean-Julien Rojer (Olanda) i-au învins cu 6-4, 6-3 pe Florin Mergea (România)/Rohan Bopanna (India). Datorită acestui rezultat, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au încheiat anul 2015 pe prima poziţie în clasamentul probei de dublu din circuitul ATP

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cecilia, fecioară martir (Calendarul Romano-Catolic 2016)

– 1870, 22.XI / 4.XII: S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946)

– 1884: S-a născut Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (m. 1963)

– 1890, 22.XI/4.XII: A murit folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (n. 1831). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morţii 4.XII.1890

– 1901, 22.XI/5.XII: A murit V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (n. 1834) – 115 ani

– 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu (m. 1994)

– 1919: S-a născut muzicologul şi profesorul Romeo Ghircoiaşiu (m. 1995)

– 1919: S-a născut Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987)

– 1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu (m. 1995)

– 1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea

– 1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel; a fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României (m. 2014)

– 1939: A murit actriţa Agatha Bârsescu (n. 1859). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 21.XI.1939

– 1945: S-a născut profesorul doctor Mihai Voiculescu, medic primar de medicină internă și nefrologie, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, vicepreședinte al Comisiei de Medicină Internă al Academiei de Științe Medicale, decorat cu Ordinul „Serviciul Credincios” (m. 2016)

– 1949: S-a născut pictoriţa Viorica Călin

– 1972: A murit fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; membru titular al Academiei Române din 1946 (n. 1896)

– 1978: A murit Sandu Albu, compozitor, violonist şi profesor (n. 1897)

– 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911)

– 2006: A murit criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (n. 1934) – 10 ani

– 2007: A murit părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; arhimandrit, duhovnic şi scriitor, autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator (n. 1930)

– 2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului al XX-lea şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1924)

– 2014: A murit Cornelia Maria Savu, poetă şi jurnalistă (n. 1954)

– 2014: A murit fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Geneva: Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), organ permanent specializat al Adunării Generale a ONU, va prezenta raportul 2016 pe tema statelor cel mai puţin dezvoltate

– Johannesburg: Guvernul sud-african contestă, la Curtea Constituţională, decizia justiţiei care declară ilegal refuzul Pretoriei de arestare a preşedintelui sudanez, Omar el-Béchir, din 2015

– New York:Lansarea albumului tribut pentru cântăreţul  american Prince

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Libaneze; aniversarea proclamării independenţei – 1943

– SUA: „Zi Naţională Comemorativă” marcată în ziua asasinării (22.XI.1963), la Dallas, a preşedintelui John F. Kennedy (1917-1963)

– 1710: S-a născut compozitorul şi organistul german Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor Johann Sebastian Bach (m. 1784)

– 1819: S-a născut scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans), nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (m. 1880)

– 1840: S-a născut Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (m. 1912)

– 1842: S-a născut José María de Heredia, poet francez de origine cubaneză, maestrul modern al sonetului francez (m. 1905)

– 1849: S-a născut Fritz Mauthner, scriitor, critic de teatru și filozof german (m. 1923)

– 1852: S-a născut Paul Henri d’Estournelles de Constant, diplomat și scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909, alături de Auguste Beernaert (m. 1924)

– 1857: S-a născut scriitorul englez George Gissing (m. 1903)

– 1869: S-a născut scriitorul, umanistul și eseistul francez André Gide; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1947 (m. 1951)

– 1873: S-a născut lingvistul italian Matteo Bartoli; specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, unul dintre creatorii şcolii neolingvistice; studii privind dialectul istroromân; membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (m. 1946)

– 1877: S-a născut poetul ungar Ady Endre; considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului al XX-lea, și ai literaturii maghiare (m. 1919)

– 1890: S-a născut Charles De Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-al doilea război mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970)

– 1900: A murit Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor britanic (n. 1842)

– 1901: S-a născut compozitorul spaniol Joaquin Rodrigo (m. 1999) – 115 ani

– 1904: S-a născut fizicianul francez Louis Néel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu fizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (m. 2000)

– 1913: S-a născut Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (m. 1976)

– 1916: S-a născut Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova (m. 1998) – 100 de ani

– 1916: A murit scriitorul american Jack London (pe numele său adevărat John Griffith Chaney); este cunoscut pentru romanele sale mai importante: “Chemarea străbunilor” (“The Call of the Wild”), 1903 şi “Colt Alb” (“White Fang”), 1906 (n. 1876) – 100 de ani

– 1917: S-a născut Andrew F. Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, alături de Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (m. 2012)

– 1923: S-a născut regizorul canadian de film Arthur Hiller (m. 2016)

– 1924: S-a născut actriţa de film americană Geraldine Page (m. 1987)

– 1932: S-a născut actorul american Robert Vaughn (m. 2016)

– 1940: S-a născut Terry Gilliam, regizor american de film, scenarist, producător, animator şi actor, de origine britanică; membru al trupei britanice de comedie „Monty Python”

– 1940: S-a născut, în Ucraina, cineastul polonez Andrzej Zulawski (m. 2016)

– 1946: S-a născut violonistul rus Oleg Kagan (m. 1990) – 70 de ani

– 1947: S-a născut Alain Pâris, dirijor, producător de emisiuni muzicale, pedagog şi muzicolog francez

– 1951: S-a născut dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano – 65 de ani

– 1951: A murit istoricul Waclaw Chalupecky, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei slovace; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (n. 1882) – 65 de ani

– 1958: S-a născut Jamie Lee Curtis, actriţă americană de film şi autoare de cărţi pentru copii; fiica actorului Tony Curtis

– 1963: A murit, la Los Angeles, scriitorul englez Aldous Huxley (n. 1894)

– 1963: La Dallas, Texas, a avut loc asasinarea lui John Fitzgerald Kennedy, cel de–al 35–lea şi cel mai tânăr preşedinte american din istorie (ales la 43 de ani), considerat un stindard al liberalismului american (n. 1917)

– 1967: S-a născut jucătorul german de tenis Boris Becker; a câştigat 49 de Turnee la simplu şi 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de la Wimbledon

– 1981: A murit Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru medicină pe 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (n. 1900) – 35 de ani

– 1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson

– 1988: A murit Erich Fried, poet, eseist şi traducător austriac; în 1938 a emigrat şi s-a stabilit la Londra; în perioada 1952-1968 a fost colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (n. 1921)

– 1993: A murit pianista rusă Tatiana Nikolaeva (n. 1924)

– 1996: A murit actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (n. 1922) – 20 de ani

– 2000: A murit atletul ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (n. 1922). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 21 noiembrie 2000

– 2007: A murit Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (n. 1927)

– 2012: A murit scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (n. 1933)

– 2012: A murit Melvin „Mel” Shaw (născut: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (n. 1914)

– 2013: A murit Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (n. 1926)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 noiembrie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 22 noiembrie
* Acum 209 ani, începea un nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul se va încheia prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia intră în componența Rusiei
* Se împlinesc 146 de ani de la deschiderea cursurilor Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti (22.XI/4.XII)
* În urmă cu 84 de ani, se deschidea pentru public Muzeul de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr. 117. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București) * Acum 64 de ani, la această dată, Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devenea instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România)
* În urmă cu 48 de ani, după Războiul de şase zile israeliano-arab (5-10.VI.1967), Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute
* Se împlinesc 12 ani de când mii de opozanţi ai preşedintelui Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea a fi unul paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroşi observatori internaţionali au denunţat fraudele comise la scrutinul din Georgia. Preşedintele Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină. După o zi de demonstraţii, Şevardnadze a demisionat, alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, îl aduce la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul incontestabil al revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia, care s-a încheiat fără vărsare de sânge, a intrat în istorie drept „Revoluţia trandafirilor”
* Acum 11 ani, s-a desfăşurat Revoluția Portocalie din Ucraina, în cadru căreia sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, pentru aproximativ trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie. Au obţinut anularea pentru fraudă electorală a alegerilor care îl prezentau drept câştigător pe candidatul puterii la funcţia de preşedinte, Viktor Ianukovici, permiţând prooccidentalilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru. În prezent, funcţia de preşedinte al Ucrainei este ocupată de Petro Poroşenko
* Se împlinesc 10 ani, de când Angela Merkel (n. 1954) a fost desemnată cancelar al Germaniei, devenind astfel prima femeie care a ocupat această funcţie. La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar, contracandidatul său fiind Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD). CDU a câștigat 35,3% din voturi la alegerile din 18 septembrie 2005, iar SPD a luat 34,2%, dar niciunul dintre cele două partide nu a putut forma o majoritate în Bundestag. După trei săptămâni de negocieri, CDU și SPD au ajuns la o înțelegere, conform căreia Merkel devenea cancelar, iar SPD obținea 8 din cele 16 locuri din Cabinet. Merkel a fost aleasă cancelar de majoritatea deputaților din Bundestag (397 la 217). Angela Merkel a fost realeasă, pentru a treia oară, cancelar al Germaniei, la data de 17 decembrie 2013, de către deputați, cu o majoritate zdrobitoare

Aniversări – Comemorări

– Christos, Regele Universului (Calendarul Romano-Catolic 2015)

– 1870, 22.XI / 4.XII: S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946) – 145 de ani

– 1884: S-a născut Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (m. 1963)

– 1890, 22.XI/4.XII: A murit folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române (n. 1831) – 125 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morţii 4.XII.1890

– 1901, 22.XI / 5.XII: A murit V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (n. 1834)

– 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu (m. 1994)

– 1919: S-a născut muzicologul şi profesorul Romeo Ghircoiaşiu (m. 1995)

– 1919: S-a născut Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987)

– 1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu (m. 1995)

– 1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea

– 1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel; a fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României (m. 2014)

– 1939: A murit actriţa Agatha Bârsescu (n. 1859). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 21 noiembrie 1939

– 1949: S-a născut pictoriţa Viorica Călin

– 1972: A murit fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; membru titular al Academiei Române din 1946 (n. 1896)

– 1978: A murit Sandu Albu, compozitor, violonist şi profesor (n. 1897)

– 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911)

– 2006: A murit Lucian Raicu, eseist şi critic literar, stabilit, din 1986, la Paris (n. 1934)

– 2007: A murit părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; arhimandrit, duhovnic şi scriitor, autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator (n. 1930)

– 2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului al XX-lea şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1924)

– 2014: A murit Cornelia Maria Savu, poetă şi jurnalistă (n. 1954) – 1 an

– 2014: A murit fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1943) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Libaneze; aniversarea proclamării independenţei – 1943

– SUA: „Zi Naţională Comemorativă” marcată în ziua asasinării (22.XI.1963), la Dallas, a preşedintelui John F. Kennedy (1917-1963)

– 1710: S-a născut compozitorul şi organistul german Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor Johann Sebastian Bach (m. 1784) – 305 ani

– 1819: S-a născut scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans), nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (m. 1880)

– 1840: S-a născut Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (m. 1912) – 175 de ani

– 1842: S-a născut José María de Heredia, poet francez de origine cubaneză, maestrul modern al sonetului francez (m. 1905)

– 1849: S-a născut Fritz Mauthner, scriitor, critic de teatru și filozof german (m. 1923)

– 1852: S-a născut Paul Henri d’Estournelles de Constant, diplomat și scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909, alături de Auguste Beernaert (m. 1924)

– 1857: S-a născut scriitorul englez George Gissing (m. 1903)

– 1869: S-a născut scriitorul, umanistul și eseistul francez André Gide; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1947 (m. 1951)

– 1873: S-a născut lingvistul italian Matteo Bartoli; specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, unul dintre creatorii şcolii neolingvistice; studii privind dialectul istroromân; membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (m. 1946)

– 1877: S-a născut poetul ungar Ady Endre; considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului al XX-lea, și ai literaturii maghiare (m. 1919)

– 1890: S-a născut Charles De Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-al doilea război mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970) – 125 de ani

– 1900: A murit Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor britanic (n. 1842) – 115 ani

– 1901: S-a născut compozitorul spaniol Joaquin Rodrigo (m. 1999)

– 1904: S-a născut fizicianul francez Louis Néel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu fizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (m. 2000)

– 1913: S-a născut Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (m. 1976)

– 1916: S-a născut Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova (m. 1998)

– 1916: A murit scriitorul american Jack London (pe numele său adevărat John Griffith Chaney); este cunoscut pentru romanele sale mai importante: “Chemarea străbunilor” (“The Call of the Wild”), 1903 şi “Colt Alb” (“White Fang”), 1906 (n. 1876)

– 1917: S-a născut Andrew F. Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, alături de Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (m. 2012)

– 1923: S-a născut regizorul canadian de film Arthur Hiller

– 1924: S-a născut actriţa de film americană Geraldine Page (m. 1987)

– 1940: S-a născut Terry Gilliam, regizor american de film, scenarist, producător, animator şi actor, de origine britanică; membru al trupei britanice de comedie „Monty Python” – 75 de ani

– 1946: S-a născut violonistul rus Oleg Kagan (m. 1990)

– 1947: S-a născut Alain Pâris, dirijor, producător de emisiuni muzicale, pedagog şi muzicolog francez

– 1951: S-a născut dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano

– 1951: A murit istoricul Waclaw Chalupecky, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei slovace; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (n. 1882)

– 1958: S-a născut Jamie Lee Curtis, actriţă americană de film şi autoare de cărţi pentru copii; fiica actorului Tony Curtis

– 1963: A murit, la Los Angeles, scriitorul englez Aldous Huxley (n. 1894)

– 1963: La Dallas, Texas, a avut loc asasinarea lui John Fitzgerald Kennedy, cel de–al 35–lea şi cel mai tânăr preşedinte american din istorie (ales la 43 de ani), considerat un stindard al liberalismului american (n. 1917)

– 1967: S-a născut jucătorul german de tenis Boris Becker; a câştigat 49 de Turnee la simplu şi 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de la Wimbledon

– 1981: A murit Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (n. 1900)

– 1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson

– 1988: A murit Erich Fried, poet, eseist şi traducător austriac; în 1938 a emigrat şi s-a stabilit la Londra; în perioada 1952-1968 a fost colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (n. 1921)

– 1993: A murit pianista rusă Tatiana Nikolaeva (n. 1924)

– 1996: A murit actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (n. 1922)

– 2000: A murit atletul ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (n. 1922) – 15 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 21 noiembrie 2000

– 2007: A murit Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (n. 1927)

– 2012: A murit scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (n. 1933)

– 2012: A murit Melvin „Mel” Shaw (născut: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (n. 1914)

– 2013: A murit Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (n. 1926)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 noiembrie 2014, 11:28

EVENIMENTE INTERNE

– Ministere

* Constanţa: Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, fondatorul SMURD, particpă la TEDx – un eveniment în care oameni de succes din diverse domenii de activitate îşi prezintă cariera şi poveştile de viaţă – ora 10:00, la Teatrul Naţional de operă şi balet „Oleg Danovski”

* Bruxelles: Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, efectuează o vizită la în Regatul Belgiei unde are programate întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti (22 – 23 nov.)

– Partide

* Iaşi: Organizaţia Femeilor Social Democrate în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Ebert organizează simpozionul cu tema „Violenţa domestică ne poate ucide” – ora 11:00, la Palas Mall, Sala „Chopin”

– Învăţământ, Cercetare

* Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) şi British Council organizează lansarea evenimentului „Education UK” – cel mai mare târg de universităţi britanice din România – ora 10:00, la Howard Johnson Grand Plaza Hotel, Calea Dorobanților nr. 5-7

– Manifestări prilejuite de cea de-a XXI-a ediţie a Târgului Internaţional GAUDEAMUS – „Carte de învăţătură”

* În perioada 19 – 23 noiembrie, Radio România organizează ediţia cu numărul 21 a Târgului Internaţional GAUDEAMUS – „Carte de învăţătură”, în Pavilionul Central (A) al Complexului Expoziţional Romexpo. Din program:

• ora 10:00 – Radio România Bucureşti FM – Expoziţie de fotografie cu tema: „Destinaţii turistice din România”. Expoziţa de fotografie încheie campania „EU aleg ROmânia”, desfăşurată la Radio România Regional – nivelul 4.50:251
• ora 10:00 – Fundaţia Voci Strămoşi – Lansarea albumului de artă: „Brâncuşi în America. Catalogul operelor necunoscute”, autor Grid Modorcea, a 88-a carte a sa. Invitaţi: prof. Friedrich Teja Bach, Viena, cel mai mare brâncuşolog al lumii, Larry Watts, cercetător american, Remus Pricopie, Ministrul Educaţiei, Nicolae Marinescu, director Grupul editorial Aius, Sorana Georgescu-Gorjan, Centrul de Cultură „Constantin Brâncuşi”, din Târgu Jiu – Sala Cupola, nivelul 0:00
• ora 10:00 – Editura Pro Universitaria – Lansarea volumului: „C. Brâncoveanu şi I. Mazepa: Pagini inedite de istorie”, în memoria remarcabilului domnitor al Munteniei Constantin Brâncoveanu şi ilustrului hatman al Ucrainei Ivan Mazepa; ediţie trilingvă: română, ucraineană şi engleză, autor Teofil Rendiuk – Sala Mircea Sântimbreanu – nivelul 7.70: 342
• ora 10:30 – Editura Pro Universitaria – Lansare de carte: „Eficienţă, risc şi fiabilitate’’, autori Maria Caracota Dimitriu, Valentina Zaharia, Crina Raluca Bucur, Sorin Radu, Maria-Ramona Dinu, Adrian Banarescu, Andreea Lorena Radu – Sala Mircea Sântimbreanu – nivelul 7.70: 342
• ora 10:30 – Editura Tact – Lansare carte: „Linia de producţie”, autor Bogdan Ghiu. Invitat: Bogdan Ghiu – Bursa de Contacte – Nivelul 3.20: 124
• ora 11:00 – Agenţia de Presă RADOR – Prezentare cu tema „Agenţii de presă şi comunicare”. Participă: Marian Petcu, conferenţiar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea din Bucureşti, coordonatorul „Dicţionarului enciclopedic de comunicare şi termeni asociaţi”, Carmen Ionescu, manager Agenţia de Presă Rador – Radio România – stand Radio România – nivelul 450:251
• ora 11:00 – Fundaţia Academia Civică – Lansarea volumelor: „Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian”; „Şcoala memoriei 2012”; „Şcoala memoriei 2013”; „Dennis Delelant la Sighet”; K. Kilzer – H. Müller-Enbergs, „Spirit printre gratii”. Invitaţi: Ana Blandiana, Romulus Rusan, Vartan Arachelian, Ioana Boca – Sala Cupola, nivelul 0:00
• ora 11:00 – Editura Zodia Fecioarei – Lansare de carte: „Boala şi moartea lui Eminescu”, autor Nicolae Georgescu – nivelul 0.00:44
• ora 11:00 – Editura Tact – Lansare carte: „Epoca Traian Băsescu”. Invitaţi: Costi Rogozanu, Florin Poenaru – Bursa de Contacte – Nivelul 3.20: 124
• ora 11:30 – Editura Pro Universitaria – Lansarea volumului: „Modele educaţionale româneşti în filozofie’’, autor Gabriela Pohoaţă – Sala Mircea Sântimbreanu – nivelul 7.70: 342
• ora 11:30 – Editura Academiei Române – Lansare de carte: „Eminescu, alt chip”, autor Gheorghe Doca. Invitaţi: acad. Alexandru Boboc, C. Stănescu, Doru Moţoc – Bursa de Contacte – Nivelul 3.20: 124
• ora 12:00 – Agenţia Federală de Presă şi Comunicare în Masă din Federaţia Rusă – Master class cu Iuri Ţvetkov – nivelul 0.00:2
• ora 12:00 – Editura Bibliotheca – Critică şi Istorie Literară – Lansarea volumelor: „Şcoala prozatorilor târgovişteni. Receptarea critică a operei lui Mircea Horia Simionescu”, autor Mihai Stan; „Eminescu în circuitul universal. Traducerea şi ecoul operei în 77 de limbi din peste 250 de ţări”, autor Dumitru Copilu-Copillin; „Texte regăsite, texte regândite”, autor Dorina Grăsoiu; „Pentru o lectură adevărată şi o percepere corectă a temei”, autor Dorin N. Uritescu. Invitaţi: Florentin Popescu, Liviu Grăsoiu, George Anca, Nicolae Scurtu, Tudor Cristea – nivelul 7.70:301
• ora 12:00 – Academia de Studii Economice din Bucureşti – Lansare de carte: „Educaţie şi leadership. Realităţi şi experienţe româneşti”, autor Mariana Nicolae. Invitaţi: prof. univ. dr. Dumitru Miron, Decan al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale, ASE, conf. univ. dr. Florina Mohanu, Director de Marketing şi Comunicare, ASE, prof. univ. dr. Vasile Macoviciuc, Directorul Departamentului de Filosofie şi Ştiinţe Socioumane, ASE, prof. univ. dr. Rodica Mihăilă, Director Comisia Fulbright, dr. Marian Staş, consultant în educaţie şi leadership, profesor asociat la Harvard Kennedy School, conf. univ. dr. Florina Pînzaru, Decan al Facultăţii de Management, SNSPA, ş.a. – Stand Automobile Dacia – nivelul 3.20: 127
• ora 12:00 – Grupul Editorial Corint – Lansare de carte: „Primul Război Mondial”, autor Audoin-Rouzeau. Invitaţi: Audoin-Rouzeau, prof. Ţurcan Florin, reprezentant Institutul Francez, Doru Dumitrescu. Moderator: Ana Antonescu – nivelul 0.00:45
• ora 12:00 – Editura Humanitas – Lansare de carte şi sesiune de autografe: „Suveranii României. Monarhia, o soluţie?”, autor Lucian Boia. Participă: Lucian Boia, Gabriel Liiceanu – nivelul 0.00:44
• ora 12:00 – Editura Ratio et Revelatio – Lansarea cărții „Instituția cenzurii comuniste în România (1949-1977)”, vol. II, editor Liliana Corobca. Invitați: Liliana Corobca, scriitor și cercetător, Cristian Vasile, istoric, Flori Bălănescu, cercetător științific la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului – nivelul 4.50:215
• ora 12:30 – EDITURA ARCB – Lansarea volumelor: Papa Francisc, „Educaţia – în slujba vieţii”, traducere din limba spaniolă de Marina Fara; Papa Francisc, „Educaţia – pasiune şi devotament”, traducere din limba spaniolă de Sofia Alexe. Prezintă: Marius Taloş şi „Biserică, ecumenism şi politică”, autor Joseph Ratzinger, volum coordonat de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, traducere de Mihaela Voicu și Geta Lazăr. Prezintă: Emil Hurezeanu şi prof. univ. Wilhelm Dancă – Bursa de Contacte – nivelul 3.20: 124
• ora 13:00 – Academia de Studii Economice din Bucureşti – Lansare de carte: „Antropologie economică. Antologie de texte”, editor Sergiu Bălan, traducători: Ionuţ Anastasiu, Sergiu Bălan, Dragoş Bîgu, Loredana Boşca, Ştefan-Dominic Georgescu, Andrei Josan, Ilie Pintea, Octavian Rujoiu, Lucia Ovidia Vreja,controlul ştiinţific al traducerii: Alecxandrina Deaconu, Tatiana Segal, Octavian Dragomir Jora, Radu Cristian Muşetescu, Mihai Vladimir Topan, Andreas Stamate-Ştefan, Simona Buşoi, Colecţia „Et in Arcadia ego”. Invitaţi: Prof. univ. dr. Alecxandria Deaconu, Prodecan al Facultăţii de Administrarea Afacerilor, cu predare în limbi străine, ASE, Prof. univ. dr. Vasile Macoviciuc, directorul Departamentului de Filosofie şi Ştiinţe Socioumane, ASE, Lect. univ. dr. Tatiana Segal, Lect. univ. dr. Octavian-Dragomir Jora, redactor-şef Economistul – nivelul 7.70:325
• ora 13:00 – Editura Pro Universitaria – Lansare de carte: „Thomas Kuhn. Despre revoluţie şi paradigmă în dezvoltarea ştiinţei’’, coordonatori Angela Botez, Henrieta Anişoara Şerban, Oana Vasilescu, Marius Augustin Drăghici, Gabriel Nagâţ – Sala Mircea Sântimbreanu – nivelul 7.70: 342
• ora 13:00 – Editura Humanitas – Lansare de carte şi sesiune de autografe: Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici „O idee care suceşte minţile”. Participă: Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici – nivelul 0.00:44
• ora 13:00 – Editura Ars Docendi – Universitatea din Bucureşti – Prezentare la stand a volumului „Despre contemplarea lui Dumnezeu”, autor Guillaume de Saint-Thierry, trad. Florin Crîşmăreanu – nivelul 7.70:336
• ora 13:00 – Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei – Lansare de carte: „Împărăţia lui Ciuboţel”, autor Spiridon Vangheli. Invitat: Constantin Bostan – nivelul 4.50:236
• ora 13:00 – Editura Eikon – Lansare: „Dialoguri epistolare săptămânale (din iarnă până-n vară – ianuarie-iunie 2014)”. Prezintă: Ion Brad, Ilie Rad, Ion Dodu Bălan şi Valeriu Râpeanu – nivelul 0.00:17
• ora 13:00 – Editura Paralela 45 – Lansare: „Istoria literaturii romane pe înțelesul celor care citesc”, autor Nicolae Manolescu (Colecția „Sinteze”). Invitaţi: Nicolae Manolescu, Ion Bogdan Lefter, Călin Vlasie – nivelul 0.00:35
• ora 13:00 – EDITURA TRACUS ARTE – Lansarea colecției „Albume de pictură”: „Alexandru Țipoia”, „Radu Costinescu” – nivelul 0.00:21
• ora 13:30 – Academia de Studii Economice din Bucureşti – Lansare carte: „Psihosociologia vieţii cotidiene. Despre interacţiunea om-animal”, coordonator Octavian Rujoiu; autori: Aurora Liiceanu, Ana Cristina Chirilov, Daniela Gaba, Oana Pirneci, Valentina Rujoiu, Octavian Rujoiu, Colecţia „Et in Arcadia ego”. Invitaţi: prof. univ. dr. Aurora Liiceanu, cercetător ştiinţific principal asociat în cadrul Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române; conf. univ. dr. Gabriel Jderu, Departamentul de Sociologie, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Bucureşti – nivelul 7.70:325
• ora 13:30 – Lansarea volumului: „Europeana. O scurtă istorie a secolului douăzeci”, autor Patrik Ourednik. Invitaţi: Doina Jela, Helliana Ianculescu, Excelenţa sa Jiří Šitler, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Cehe în România, Silvia Colfescu – Bursa de Contacte – nivelul 3.20: 124
• ora 13:30 – Editura Vremea – Lansarea volumului: „File dintr-un jurnal interzis”, autor Corneliu Coposu. Invitaţi: Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii George Enescu, Silvia Colfescu – Bursa de Contacte – Nivelul 3.20: 124
• ora 13:30 – Editura Humanitas – Lansare de carte: „ Supravieţuitorii. Mărturii din temniţele comuniste ale României”, autori, Anca Ştef, Raul Ştef. Participă: Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Anca Ştef, Raul Ştef – nivelul 0.00:44
• ora 14:00 – Editura Casa Radio – Autori cult, înregistrări rare. Prezentarea noilor apariţii din colecţia de audiobook „Biblioteca de poezie românească“: Tudor Banuş & Şerban Foarţă, „Tandem”. 50 de poeme de Şerban Foarţă după desene de Tudor Banuş, înregistrate în rostirea autorului şi gravate pe dublu-CD, Ion Barbu, „După melci”, 17 poeme de Ion Barbu rostite în premieră la Radio între 1965 şi 1969 de Victor Rebengiuc, Dinu Ianculescu, Emil Botta, Ludovic Antal, A. E. Baconsky, Romulus Vulpescu, Constantin Codrescu, Dan Nasta. Cu un argument de Leonid Dimov („Studioul de poezie”, 1969). Cuvânt-înainte de Bogdan Ghiu.

Ediţie ilustrată de Tudor Banuş. Invitaţi: Tudor Banuş, Şerban Foarţă, Mircea Cărtărescu, Bogdan Ghiu, Ovidiu Şimonca, Emil Buruiană, Eugen Lucan. Moderator: Daria Ghiu – nivelul 4.50:252

• ora 14:00 – Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 – Lansarea volumului „Victorie însângerată. Decembrie 1989”, autor dr. Constantin Corneanu. Invitați: Ion Iliescu, prof. univ. dr. Dumitru Mazilu, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, dr. Florian Banu, dr. Constantin Corneanu – Sala Cupola – nivelul 0.00
• ora 14:00 – Editura Ecou Transilvan – Lansarea volumelor: „Indexul operelor plagiate în România”, „Decembrie 89 – Ce a fost, ce a rămas…” (memorialistică), autor Cezar Adonis Mihalache. Moderator: Romeo Tarhon. Invitați: Sever Mureșan, Dan Octavian Catană, Doru Brânaru, Cristina Drăgan – Sala Mircea Sântimbreanu – nivelul 7.70: 342
• ora 14:00 – Agenţia Federală de Presă şi Comunicare în Masă din Federaţia Rusă – Întâlnirea cu poetul Kirill Kovaldgi – nivelul 0.00:2
• ora 14:00 – Polirom şi Cartea Românească – Lansarea volumului: „Religie, politică şi mit. Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu”, ediţia a II-a revazută şi adăugită, autor Andrei Oişteanu. Invitaţi: Andrei Pleşu, Florin Ţurcanu. Moderator: Daniel Cristea-Enache – nivelul 0.00:38
• ora 14:00 – Editura Spandugino – Lansarea volumelor: „Răni deschise 4”; „Singurătatea matematicianului”; „Limba română – între infern şi paradis”, autor Solomon Marcus. Invitaţi: Solomon Marcus, Lavinia Spandonide, editor – nivelul 4.50:203
• ora 14:00 – se lansează Phoenix, vol. I – II, de Nicolae Covaci – Editura Integral
• ora 14:30 – Editura Humanitas – Lansare de carte şi sesiune de autografe: Corina Negrea în dialog cu Martin S. Martin, „Cu mâna pe inimă”. Participă: Corina Negrea, Martin S. Martin, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu – nivelul 0.00:44
• ora 15:00 – Radio România – Invitaţi de nota 10: Olimpicii României – nivelul 3.20: 127
• ora 15:00 – Curtea Veche Publishing – Lansare şi sesiune de autografe: „Ora Regelui”, autor Bogdan Șerban-Iancu, în prezenţa ASR Principelui Radu al României – nivelul 0.00:42
• ora 15:00 – Didactica Publishing House – Lansare de carte: „Micul veneţian – Antonio Vivaldi”, autor Ioan-Mihai Cochinescu. Invitaţi: Mircea Cărtărescu, Cătălin Apostol, Marin Marian, Florin Iaru, Ion Bogdan Lefter, Tudor Jebeleanu, Gabriela Adameştenu, Constantin Aslam, Bogdan Stoicescu, Mihai Vasile – Nivelul 3.20: 115
• ora 15:00 – Editura Humanitas – Lansare carte: Mihai Eminescu, „Poezii”. Participă: Dan C. Mihăilescu, Ioana Pârvulescu, Cătălin Cioabă. Lansare audiobook: Mihai Eminescu, „Poezii”, selecţie şi lectură Andrei Pleşu. Participă: Andrei Pleşu, Lidia Bodea – nivelul 0.00:44
• ora 15:00 – Agenţia Federală de Presă şi Comunicare în Masă din Federaţia Rusă şi Editura Univers – Prezentarea romanului „Pe Donul liniștit”, autor Mihail Șolohov, traducere Cezar Petrescu și Andrei Ivanovski. Invitați: Natalia Muzhennikova, Secretar I al Ambasadei Federației Ruse în România, Armand Goșu, Vasile Ernu – nivelul 0.00:2
• ora 15:00 – Editura Bibliotheca – Lansarea volumului „Cartea cu pozne”, autor Sultana Craia. Invitaţi: Mihai Stan, Gheorghe Buluţă, George Coandă, Victor Petrescu – Literatură pentru Copii – nivelul 7.70:301
• ora 15:30 – Editura Vremea – Lansarea volumului: „Călugărul şi moartea”, autor Cristian Bădiliţă. Invitaţi: Cristian Bădiliţă, Silvia Colfescu – Bursa de Contacte – Nivelul 3.20:124
• ora 15:30 – GADIF (Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România) – Masa rotundă: „Femeile și literatura”. Tema: „Contribuția autorilor feminini la literatură”. Participă: Gwenaëlle Aubry şi Hélène Grémillon, sciitoare (Franța), Edith Negulici, scriitoare (România), Elisa Brune, scriitoare (Federația Valonia-Bruxelles), scriitori din ţările francofone – Sala Cupola – nivelul 0.00
• ora 15:30 – Polirom şi Cartea Românească – Lansare de carte: „Cum schimbăm mentalitatea. 25 de ani în România”, autor Sandra Pralong. Invitaţi: Eugenia Vodă, Excelenţa Sa Jean-Hubert Lebet, Ambasadorul Elveţiei în România – nivelul 0.00:38
• ora 16:00 – Editura Tracus Arte – Ștefan Ghidoveanu in memoriam, lansarea antologiei „Istorii alternative” – nivelul 0.00:21
• ora 16:00 – Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei – Lansarea volumelor: „Alexandru Lascarov-Moldovanu. Încorsetările unei vieţi”, autor Livia Ciupercă; „Undeva într-o sihăstrie”, autor Alexandru Lascarov-Moldovanu. Invitaţi: Pr. Sever Negrescu, Livia Ciupercă – nivelul 4.50:236
• ora 16:00 – lansarea volumelor ”Cele mai frumoase poezii ale anului” şi ”Cele mai frumoase proze ale anului”, publicate de editura Adenium, două antologii realizate de Alexandru Petria. Moderatorul evenimentului: Liviu Antonesei – Bursa de Contacte – nivelul 3.20: 124
• ora 16:30 – Curtea Veche Publishing – Lansare şi sesiune de autografe: DVD-ul „Cuvântul Regelui. Convorbiri și momente cu și despre Regele Mihai I”, realizate de Marilena Rotaru, în prezenţa ASR Principelui Radu al României – nivelul 0.00:42
• ora 17:00 – Editura Adenium – Lansare de carte: „Strigoi fără ţară”, autor Mircea Daneliuc. Moderator: Gabriel Cheşcu. Invitaţi: Mircea Daneliuc, Liviu Antonesei, Titus Vâjeu, Alexandru Petria – Bursa de Contacte – nivelul 3.20: 124
• ora 17:00 – Editura Eikon – Lansarea volumelor: „Reversul istoriei. Eseu despre opera lui Mircea Eliade”, autor Mihai Gheorghiu; „Conştiinţa tragică eminesciană”, autor Bianca Osnaga; „Scrieri II. Proză”, autor Darie Magheru. Invitați: Mihaela Malea Stroe, Bianca Osnaga, Christian Crăciun, Nicolae Şerban Tanaşoca, Mihai Gheorghiu. Moderator: Valentin Ajder – nivelul 0.00:17
• ora 17:00 – Editura Teşu – Lansarea volumului: „Wilhelm Filderman – liderul incontestabil al evreimii române”. Prezintă: acad. Răzvan Theodorescu, prof. dr. Adrian Cioroianu, dr. Aurel Vainer, preşedinte F.C.E.R, dr. Lya Benjamin, Teşu Solomovici – nivelul 0.00:9
• ora 17:30 – Editura Humanitas – Lansare de carte: Amza Pellea, „Să râdem cu Nea Marin”. Participă: Oana Pellea, Irina Margareta Nistor, Lidia Bodea – nivel 0.00:44
• ora 18:00 – Editura Eikon – „Rânduiala fiinţei româneşti. Studii de morfologie culturală”, autor Dumitru Cristian Amzăr, ediţie îngrijită de Dora Mezdrea şi Dinu D. Amzăr, traducerea textelor în limba germană Aurel Teodorescu; Seria de autor Petru Ursache: „ Etnoestetica”; „Etnofrumosul sau cazul Mărie”; „Moartea formei”; „Antropologia – o știință neocolonială”; „Gastrosofia sau bucătăria vie”; „Omul din calidor”; „Destinul unui disident: Paul Goma”, vol I, autor Mariana Sipoş; „Jurnal vol I, autor Gheorghe Grigurcu; „O lună în confesional. Convorbiri cu Liviu Antonesei”, autor Nicoleta Dabija. Invitaţi: Magda Ursache, Antoaneta Olteanu, Mariana Sipoş, Nicoleta Dabija, Bedros Horasangian, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Antonesei, Lucian Pricop, Marius Vasileanu, Vianu Mureşan. Moderator: Valentin Ajder – nivelul 0.00:17
• ora 18:00 – Curtea Veche Publishing – Lansare şi sesiune de autografe: „Calendarul regal” şi „Crăciunul regal” de Principesa Margareta a României, Principele Radu al României, în prezenţa AALLRR Principesei Margareta şi Principelui Radu ai României – nivelul 0.00:42
• ora 19:00 – Editura Eikon – Lansarea volumului: „Europa, prezentul continuu”, autor George Apostoiu. Invitați: Angela Martin, Neagu Udroiu, George G. Potra. Moderator: Valentin Ajder – nivelul 0.00:17

– Cultură

* Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 22 noiembrie – 13 decembrie, sub genericul „La muzeu… de sărbători”, ateliere educative pentru copiii cu vârsta între 3 si 12 ani. Intitulat la prima ediţie „Cu mama la muzeu”, proiectul face parte din programul „Vacanţă la Muzeul Satului” şi este dedicat copiilor, părinţilor şi bunicilor, pe care îi invităm să cunoască datinile şi obiceiurile din calendarul popular şi meşteşugurile tradiţionale, prin participarea la ateliere de creaţie coordonate de meşteri populari, la jocuri distractive şi activităţi educative extra-curriculare – ora 10:00, în clădirea Arhondaric, Şos. Kiseleff nr. 28

* Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” organizează conferinţa „Otrăvitori cu sânge rece: veninuri şi toxine în lumea amfibienilor şi reptilelor”, susţinută de către dr. Alexandru Iftime, cercetător ştiinţific – ora 11:00, în Sala Multimedia a Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

* Poetul Laurian Stănchescu organizează un protest împotriva declinului cultural, a clasei politice şi a degradării României – ora 11:00, în Piaţa Victoriei, în faţa Guvernului

* Organizaţia Internaţională a Francofoniei – partener al proiectului „Salut Cultura!” prezintă concertul Orchestrei Simfonice Bucureşti, sub bagheta dirijorului francez Benoit Fromanger – ora 19:00, la Sala Radio. În program, opere de Antonin Dvorak

* ARCEN – Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate invită bucureștenii la o „Călătorie în timp și spațiu prin Mahalaua Icoanei” într-un traseu circular care va cuprinde străzile: Str. Arthur Verona, Str. Jean Louis Calderon, Str. Eremia Grigorescu, Str. Cristofor Columb, Str. A.D. Xenopol, Str. Pitar Moș. De Ziua Cărturești, ARCEN – Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate, organizează un traseu-cultural pietonal în Mahalaua Icoanei, având ca punct de pornire cea mai mare librărie din București: Cărturești Verona – ora 12:00 şi 15:00

* Botoşani: Muzeul Judeţean Botoşani prezintă, în perioada 22 noiembrie – 4 decembrie, în spaţiul Galeriilor de Artă „Ştefan Luchian”, Salonul de Toamnă – expoziţie organizată de Uniunea Artiştilor Plastici – Sucursala Botoşani. Vernisajul expoziţiei – ora 11:30, la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”, Piaţa Revoluţiei nr. 13

* Constanţa: Lansarea cărţii „Unde e Aromânia?“ a publicistului francez de origine română Nicolas Trifon – ora 16:00, la sala AB1 a Universităţii Ovidius, sediul din Bd. Mamaia nr. 124

* Iași: Asociația „Om nou, conștiință nouă”, organizează conferința „Ce este Inteligența Spirituală?” susținută de Luminița Dana Leonte – ora 12:00, în sala de lectură a Bibliotecii Județene “Gh.Asachi”

* Ploieşti: În perioada 22 – 23 noiembrie, are loc cea de-a III-a ediţie a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară „November Music Fest” – la sala Cercului Militar (Casa Armatei)

* Sibiu: Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gong” Sibiu prezintă, în avanpremieră, spectacolul „Prinţesele – Spion” în regia lui Robert Bălan, după un text original de Elena Vlădăreanu, o poveste despre distrugerea parcurilor şi a spaţiului verde, pe înţelesul copiilor între trei şi cinci ani – ora 18:00

* Timişoara: La Muzeul de Artă este organizată o întâlnire cu compozitorul Vasile Şirli, cu tema ”Muzica de teatru a lui Vasile Şirli” – ora 18:00

* Montreal/Ottawa: Pe 22 şi 24 noiembrie au loc două concerte susţinute de Corul „La Muse“, sub bagheta Ioanei German, cu piese din repertoriul compozitorului Iacob Mureşianu. Evenimentele, desfăşurate sub genericul „Confluenţe muzicale şi istorice“, marchează Ziua Naţională a României, 25 de ani de la căderea comunismului şi 10 ani de la aderarea la NATO şi sunt organizate de Asociaţia culturală „La Muse – Heritage Musical” din Montreal în colaborare cu Ambasada României la Ottawa, Consulatul General al României la Montreal şi Institutul Cultural Român. Participă soliştii Corina Klein – soprana, Liviu Iftene – tenor, Dan Popescu – bas de la Opera Naţională din Braşov şi tenorul canadian Andrzej Stec

– Sport

* Programul meciurilor celei de-a 15-a etape a Ligii I:

• ora 15:30 – Astra Giurgiu – Universitatea Cluj – pe stadionul „Marin Anastasovici” – Giurgiu
• ora 18:00 – Ceahlăul Piatra Neamţ – Oţelul Galaţi – pe stadionul „Ceahlăul” – Piatra Neamţ
• ora 20:30 – FC Steaua Bucureşti – FC Braşov – pe stadionul „Steaua” – Bucureşti

* Cupa „White Tiger Gym” la skandenberg – ora 11:00, la complexul sportiv „White Tiger Gym”

* Chiajna: Federaţia Română de Box organizează o conferinţă de presă, înainte de începerea galei finale a ediţiei a 39-a a Centurii de Aur „Nicolae Linca”, la care participă preşedintele FR Box, Leonard Doroftei, primarul Comunei Chiajna, Mircea Mircea, supervizorul AIBA şi EUBC, Marko Marovic şi secretarul general al Federaţiei, Viorel Sima – ora 13:00, la Sala Sporturilor

– Diverse

* Seria de evenimente „Sărbătoarea Gustului” (26 oct. – 23 nov.) continuă, la Plaza România, cu inedita „Întrecere a ospătarilor” – ora 18:00

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cecilia, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2014)

– Sf. Grigore Făcătorul de minuni, Sf. Nicolae făcătorul de minuni şi Sf. Miron (Calendarul Arhiepiscopiei Bisericii Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2014)

– 1806: Începe un nou război ruso–turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul se va încheia prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia intra în componența Rusiei

– 1869, 22.XI/4.XII: Deschiderea cursurilor Facultăţii de medicină din Bucureşti; primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti – 145 de ani

– 1870, 22.XI / 4.XII: S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei “Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946)

– 1884: S-a născut Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (m. 1963) – 130 de ani

– 1890, 22.XI / 4.XII: A murit folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (n. 1831). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morţii 4.XII.1890

– 1901, 22.XI / 5.XII: A murit V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (n. 1834)

– 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu (m. 1994) – 105 ani

– 1919: S-a născut muzicologul şi profesorul Romeo Ghircoiaşiu (m. 1995) – 95 de ani

– 1919: S-a născut Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987) – 95 de ani

– 1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu (m. 1995)

– 1931: Se deschide pentru public Muzeul de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr. 117. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)

– 1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea

– 1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel; a fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României (m. 2014) – 75 de ani

– 1939: A murit actriţa Agatha Bârsescu (n. 1859) – 75 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 21 noiembrie 1939

– 1949: S-a născut pictoriţa Viorica Călin – 65 de ani

– 1972: A murit fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; membru titular al Academiei Române din 1946 (n. 1896)

– 1978 : A murit Sandu Albu, compozitor, violonist şi profesor (n. 1897)

– 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o “Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911) – 20 de ani

– 2006: A murit Lucian Raicu, eseist şi critic literar, stabilit, din 1986, la Paris (n. 1934)

– 2007: A murit părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; arhimandrit, duhovnic şi scriitor, autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator (n. 1930)

– 2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului al XX-lea şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1924) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bişkek: Preşedintele Confederaţiei Elveţiene şi preşedinte al OSCE, Didier Burkhalter, se întâlneşte cu preşedintele kârgâz, Almazbek Atambaiev

– Bahrein: Alegeri parlamentare

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Libaneze; aniversarea proclamării independenţei – 1943

– SUA: “Zi Naţională Comemorativă” marcată în ziua asasinării (22.XI.1963), la Dallas, a preşedintelui John F. Kennedy (1917-1963)

– 1710: S-a născut compozitorul şi organistul german Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor Johann Sebastian Bach (m. 1784)

– 1819: S-a născut scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans), nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (m. 1880) – 195 de ani

– 1840: S-a născut Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (m. 1912)

– 1842: S-a născut José María de Heredia, poet francez de origine cubaneză, maestrul modern al sonetului francez (m. 1905)

– 1849: S-a născut Fritz Mauthner, scriitor, critic de teatru și filozof german (m. 1923) – 165 de ani

– 1852: S-a născut Paul Henri d’Estournelles de Constant, diplomat și scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909, alături de Auguste Beernaert (m. 1924)

– 1857: S-a născut scriitorul englez George Gissing (m. 1903)

– 1869: S-a născut scriitorul, umanistul și eseistul francez André Gide; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1947 (m. 1951) – 145 de ani

– 1873: S-a născut lingvistul italian Matteo Bartoli; specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, unul dintre creatorii şcolii neolingvistice; studii privind dialectul istroromân; membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (m. 1946)

– 1877: S-a născut poetul ungar Ady Endre; considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului al XX-lea, și ai literaturii maghiare (m. 1919)

– 1890: S-a născut Charles de Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-al doilea război mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970)

– 1900: A murit Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor britanic (n. 1842)

– 1901: S-a născut compozitorul spaniol Joaquin Rodrigo (m. 1999)

– 1904: S-a născut fizicianul francez Louis Néel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu fizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (m. 2000) – 110 ani

– 1913: S-a născut Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (m. 1976)

– 1916: S-a născut Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova (m. 1998)

– 1916: A murit scriitorul american Jack London (pe numele său adevărat John Griffith Chaney); este cunoscut pentru romanele sale mai importante: “Chemarea străbunilor” (“The Call of the Wild”), 1903 şi “Colt Alb” (“White Fang”), 1906 (n. 1876)

– 1917: S-a născut Andrew F. Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, alături de Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (m. 2012)

– 1923: S-a născut regizorul canadian de film Arthur Hiller

– 1924: S-a născut actriţa de film americană Geraldine Page (m. 1987) – 90 de ani

– 1940: S-a născut Terry Gilliam, regizor britanic de origine americană

– 1946: S-a născut violonistul rus Oleg Kagan (m. 1990)

– 1947: S-a născut Alain Pâris, dirijor, producător de emisiuni muzicale, pedagog şi muzicolog francez

– 1951: De la această dată, Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devine instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România)

– 1951: A murit istoricul Waclaw Chalupecky, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei slovace; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (n. 1882)

– 1951: S-a născut dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano

– 1958: S-a născut Jamie Lee Curtis, actriţă americană de film şi autoare de cărţi pentru copii; fiica actorului Tony Curtis

– 1963: A murit, la Los Angeles, scriitorul englez Aldous Huxley (n. 1894)

– 1963: În Dallas, Texas, a avut loc asasinarea lui John Fitzgerald Kennedy, cel de–al 35–lea şi cel mai tânăr preşedinte american din istorie (ales la 43 de ani), considerat un stindard al liberalismului american (n. 1917)

– 1967: S-a născut jucătorul german de tenis Boris Becker; a câştigat 49 de Turnee la simplu şi 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de la Wimbledon

– 1967: După războiul de şase zile israeliano-arab (5 – 10.VI.1967) Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu; aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute

– 1981: A murit Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit “ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (n. 1900)

– 1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson – 30 de ani

– 1988: A murit Erich Fried, poet, eseist şi traducător austriac; în 1938 a emigrat şi s-a stabilit la Londra; în perioada 1952-1968 a fost colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (n. 1921)

– 1993: A murit pianista rusă Tatiana Nikolaeva (n. 1924)

– 1996: A murit actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (n. 1922)

– 2000: A murit atletul ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (n. 1922). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 21 noiembrie 2000

– 2003: Mii de opozanţi ai preşedintelui Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea a fi unul paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroşi observatori internaţionali au denunţat fraudele comise la scrutinul din Georgia. Preşedintele Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină. După o zi de demonstraţii, Şevardnadze a demisionat, alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, îl aduce la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul incontestabil al revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia, care s-a încheiat fără vărsare de sânge, a intrat în istorie drept „Revoluţia trandafirilor”

– 2004: Revoluția Portocalie din Ucraina – sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, pentru aproximativ trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie; au obţinut anularea pentru fraudă electorală a alegerilor care îl prezentau drept câştigător pe candidatul puterii la funcţia de preşedinte, Viktor Ianukovici, permiţând prooccidentalilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru – 10 ani

– 2005: Angela Merkel (n. 1954) a fost desemnată cancelar al Germaniei, devenind prima femeie care ocupă această funcţie. La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar, contracandidatul său fiind Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD). CDU a câștigat 35,3% din voturi la alegerile din 18 septembrie 2005, iar SPD a luat 34,2%, dar niciunul dintre cele două partide nu a putut forma o majoritate în Bundestag. După trei săptămâni de negocieri, CDU și SPD au ajuns la o înțelegere, conform căreia Merkel devenea cancelar, iar SPD obținea 8 din cele 16 locuri din Cabinet. Merkel a fost aleasă cancelar de majoritatea deputaților din Bundestag (397 la 217). Angela Merkel a fost realeasă pentru a treia oară cancelar al Germaniei, la 17 decembrie 2013, de către deputați, cu o majoritate zdrobitoare

– 2007: A murit Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (n. 1927)

– 2012: A murit scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (n. 1933)

– 2012: A murit Melvin “Mel” Shaw (născut: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum “Bambi”, “Regele Leu”, “Fantasia” (n. 1914)

– 2013: A murit Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (n. 1926) – 1 an

Sursa: RADOR