Calendarul zilei – 20 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 20 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 22 iulie 2024, 18:03

S-a întâmplat într-o zi de 20 iulie

* Sunt marcaţi 315 ani (1709) de când au luat sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În anul 1688, împreună cu fratele său, Constantin Cantacuzino, Şerban Cantacuzino a înfiinţat Şcoala de la Sf. Sava. În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale. Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu a rezidit biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei. Între anii 1848-1870 au fost dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea afectate de cutremure. În anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academiei Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare, Universitatea de astăzi

* Acum 128 de ani (1896) apărea, până în ianuarie 1897, revista „Liga Ortodoxă”, editată de poetul Alexandru Macedonski, în care au debutat Tudor Arghezi şi Gala Galaction. Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), a fost iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul”, precum şi acest cotidian ortodox. Avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul Gala Galaction

* Se marchează 105 ani (1919) de când, între 20.VII şi 4.VIII, au avut loc ofensiva trupelor maghiare pe Tisa (20-23 iulie) şi contraofensiva Armatei române (24-26 iulie), urmată de trecerea Tisei şi intrarea în Budapesta (4 august)

* Acum 97 de ani (1927) Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, a fost proclamat rege, începând astfel prima domnie a lui Mihai I (1927-1930). Regele Mihai fiind minor, a început să-şi exercite atribuţiile Regenţa, aleasă la 4.I.1926 pentru răstimpul minoratului acestuia

* Acum 89 de ani (1935) erau stabilite relaţiile diplomatice între Mexic şi România, la nivel de legaţie; au fost întrerupte în decembrie 1941 şi restabilite la 20 martie 1973, la nivel de ambasadă

* Cu 88 de ani în urmă (1936) avea loc semnarea Convenţiei Internaţionale de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă. Delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari

* Se împlinesc 70 de ani (1954) de când, între 20 şi 21 iulie, au fost semnate Acordurile de la Geneva privind restabilirea păcii în Indochina. Acordurile încheiau oficial „Războiul din Indochina” (declanşat de Franţa în 1946, în încercarea de a reinstaura dominaţia colonială în zonă), recunoşteau suveranitatea şi independenţa Vietnamului (dar îl scindau, până în 1975, în două părţi: în Nord, Republica Democrată Vietnam – un stat comunist, în Sud, Republica Vietnam), garantau independenţa şi suveranitatea Cambodgiei şi a Laosului

* Cu 56 de ani în urmă (1968) Fundația Kennedy proiectează și organizează în Chicago primele Jocuri Internaționale de Vară Special Olympics, împreună cu Districtul Chicago Park. La competiție au participat 1000 de sportivi cu dizabilități intelectuale din 26 de state americane și Canada, care au concurat în probe de atletism, hochei în sală și natație. Eunice Mary Kennedy Shriver, filantrop american care și-a consacrat viața apărării drepturilor persoanelor cu handicap mintal, este cunoscută ca fondatoarea Special Olympics, organizație sportivă pentru persoanele cu dizabilități fizice și intelectuale

* Se împlinesc 55 de ani (1969) de la prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong (1930-2012), comandantul navei „Apollo 11″ (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), a fost primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii. El a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin

* Sunt marcați 50 de ani (1974) de la invazia militară turcă în Cipru, cunoscută de forțele armate turce sub numele de cod „Operațiunea Atilla”. A fost o invazie ca răspuns la o juntă militară greacă ce urma să dea o lovitură de stat susținută în Cipru, organizată de Garda Națională cipriotă ai cărei lideri l-au detronat pe președintele cipriot și arhiepiscop Makarios al III-lea și l-au instalat pe Nikos Sampson în locul lui. Invazia turcă a avut loc în două etape și s-a încheiat în august 1974, când trupele turcești au ocupat 37% din teritoriul insulei, eveniment urmat de înființarea de facto a Republicii Turce a Ciprului de Nord, care este în prezent recunoscută pe plan internațional doar de Turcia

* Acum 9 ani (2015) Statele Unite ale Americii şi Republica Cuba au restabilit relaţiile diplomatice, întrerupte în urmă cu mai bine de 50 de ani, prin redeschiderea, la Washington şi Havana, a celor două ambasade. Relaţiile diplomatice au fost rupte de preşedintele Dwight Eisenhower în 1961, în urma deteriorării relaţiilor bilaterale generate de lovitura de stat organizată de Fidel Castro

Aniversări – Comemorări

– Sfântul şi slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sfântul Ilie Tesviteanul, Profet (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– „Ziua Aviaţiei Române şi a Forțelor Aeriene”; în anul 2004 (- 20 de ani) Ministerul Apărării Naţionale a hotărât data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători atât aviaţia militară, cât şi cea civilă, pentru a coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sf. Mare Proroc Ilie Tesviteanul, patron al forţelor aeriene şi al aviaţiei române (ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră în 1913). NOTĂ: Până în 2004 „Ziua aviaţiei” se sărbătorea la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie; la 17.VI.1910 a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu; în amintirea evenimentului s-a marcat, la această dată, din 1994 până în 2003, „Ziua aripilor româneşti”

– „Ziua Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne” a fost stabilită prin Ordinul nr. 95 din 25 iunie 2014, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 176 din 2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne

– „Ziua Energeticianului”; marcată din 1992 de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie

– 1514: A murit, după suplicii, Gheorghe Doja, un mic nobil secui, conducătorul războiului ţărănesc contra marilor proprietari unguri de pământ din Transilvania din anul 1514 (n. cca. 1470) – 510 ani

– 1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1866)

– 1848: S-a născut Alexandru Locusteanu, medic veterinar și profesor; ctitor al medicinei veterinare româneşti (m. 1922)

– 1860: S-a născut medicul psihiatru și profesorul universitar Alexandru Obregia; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România, ctitorul şi fondatorul psihiatriei bucureştene (este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele – Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”) (m. 1937)

– 1862: S-a născut Paul Bujor, biolog, profesor şi scriitor; studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie; fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România; co-director al revistei „Viaţa Românească”; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1952)

– 1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, geograf şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (m. 1925)

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1914) – 150 de ani

– 1883: S-a născut Luiza Zavloschi, învățătoare, prima femeie primar din România (în 1930, loc. Buda, jud. Vaslui) (m. 1967)

– 1892: S-a născut arhitectul Horia Creangă (nepotul scriitorului Ion Creangă); a proiectat, printre altele, în 1931, imobilul ARO (azi, blocul Patria) din Bucureşti, hotelul ARO din Braşov, teatrul Giuleşti din Bucureşti, precum şi clădirile Fabricii de locomotive „Malaxa” (m. 1943)

– 1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România; traduceri din poezia română în limba maghiară; autor al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română (m. 1937)

– 1902: S-a născut geologul şi profesorul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994)

– 1906: S-a născut pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (m. 1988)

– 1912: S-a născut Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător; între anii 1945 şi 1948 a fost redactor la Radio Bucureşti (m. 1995)

– 1926: A murit Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar; unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1868)

– 1927: S-a născut (la Hrupista/Grecia) lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2009)

– 1927: A murit Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei, împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, dar a fost dezavuat de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; la 15.X.1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (n. 1865)

– 1930: S-a născut scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret (m. 2009)

– 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Foiaş, stabilit în SUA, din 1979; a aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 2020). NOTĂ: Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească; Ciprian Foiaş, Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig sunt consideraţi cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol

– 1933: S-a născut jurnalistul Constantin Lambă, a cărui voce a fost ascultată de publicul constănțean timp de peste 40 de ani, la emisiunile Radiodifuziunii Române; în perioada 1962 – 2006, a fost corespondent principal al Radiodifuziunii Române, în Dobrogea; a fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Clubului Umoriștilor Constănțeni (m. 2020)

– 1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală, publicist şi profesor (n. 1882) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Eugenia Văcărescu-Necula, fostă dirijoare a Corului de Copii Radio (1981-2004) și profesoară de muzică (m. 2013)

– 1940: S-a născut Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (m. 2009)

– 1942: S-a născut economistul și publicistul Ilie Şerbănescu; unul dintre cei mai reputaţi analişti economici (m. 2024)

– 1943: S-a născut Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1 615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (m. 2010)

– 1946: S-a născut sculptorul și profesorul Ilie Berindei; stabilit în Elveţia din 1982

– 1963: S-a născut atleta Paula Ivan; în 1988, la Jocurile Olimpice de la Seul, a cucerit titlul olimpic la 1500 m, probă unde a stabilit un nou record olimpic (3:53,96), și medalia de argint la 3000 m; în 1984 a stabilit un nou record mondial și european în sala la 1500 m, iar în 1989 a doborât recordul mondial în proba de o milă

– 1966: A murit poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939) (n. 1910, la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina)

– 2009: A murit sculptorul Adrian Popovici (n. 1943) – 15 ani

– 2016: A murit Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor, eseist şi profesor; a înfiinţat, în 1961, Teatrul de Comedie, al cărui director a fost până în 1969, apoi a fost director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969-1990); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (n. 1918)

– 2019: A murit fagotistul, poetul şi profesorul Mihai Miltiade Nenoiu; fondator şi conducător al cvintetului de suflători „Concordia” (1979-2005); a cântat în Orchestra Naţională Radio timp de 47 de ani (1956 – 2003) (n. 1937) – 5 ani

– 2022: A murit Ion-Tudor Berza, geolog; contribuții în domeniile mineralogiei, petrografiei magmatice, petrografiei metamorfice etc; a contribuit la elaborarea de hărţi geologice ale României la scara 1:50.000 în masivele Vulcan, Parâng, Retezat, Ţarcu ceea ce l-a condus la elaborarea unui model structural nou pentru Autohtonul Danubian, unitate redefinită ca Duplexul pânzelor danubiene superioare; membru corespondent al Academiei Române (n. 1944)

– 2023: A murit omul politic Dan Matei-Agathon; fost ministru al Turismului (1992-1996 și 2000-2003); președintele Federației Patronatelor din Turism și Servicii (din 2013); fost secretar general și purtător de cuvânt al Confederației Patronale din Industria României (CONPIROM); deputat (1992-2004); membru fondator al PDSR (n. 1949) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Cipru: Cipru marchează aniversarea invaziei turce din 1974

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională Eunice Kennedy Shriver – Ziua sportului unificat”, sărbătorită pentru a marca aniversarea primelor Jocuri Olimpice Speciale din 20 iulie 1968, este o chemare globală care ne provoacă pe toți la incluziune, sub deviza: „Joacă unificat! Vorbește unificat! Trăiește unificat!”. Fondatoarea mișcării Special Olympics Internațional este Eunice Mary Kennedy Shriver, filantrop american, pionier în lupta mondială pentru drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și acceptarea acestora. Până în 2017 ziua a fost marcată în ultima sâmbătă din septembrie; în unele țări este marcată în a treia sâmbătă din iulie

– „Ziua Mondială a Şahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924 – 100 de ani, la Paris); ziua a fost stabilită și prin rezoluția ONU din 12.XII.2019

– „Ziua Internațională a Lunii”, sărbătorită în fiecare an la data de 20 iulie și declarată la 9 decembrie 2021 de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite (UNGA) prin Rezoluția A/RES/76/76, pornind de la recomandarea Comitetului pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului cosmic, această zi a fost aleasă ca Ziua Internațională a Lunii pentru a onora aniversarea primei aterizări a oamenilor pe Lună. Acest lucru a fost realizat prin misiunea Apollo 11, în timpul căreia Neil Armstrong și Edwin „Buzz” Aldrin au pus piciorul pe suprafața Lunii ca primii oameni, în timp ce Michael Collins își aștepta întoarcerea în Modulul de comandă Columbia pe orbita Lunii. Aceasta a marcat o ispravă istorică în explorarea Lunii și a deschis calea pentru cercetări și descoperiri viitoare. Ziua Internațională a Lunii a fost proclamată pentru a sărbători realizările tuturor statelor în explorarea Lunii. În plus, își propune să sensibilizeze publicul cu privire la explorarea și utilizarea durabilă a Lunii

– Ziua naţională a Columbiei; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– 356 î.e.n: S-a născut Alexandru cel Mare (cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon), rege al Macedoniei (336 î.e.n. – 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat; la moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa; Alexandru cel Mare a contribuit la răspândirea culturii elene în întreaga lume (m. 323 î.e.n.) – 2380 de ani

– 1304: S-a născut poetul italian Francesco Petrarca (m. 1374) – 720 de ani

– 1752: A murit Johann Christoph Pepusch, compozitor şi teoretician german (n. 1667)

– 1822: S-a născut Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (m. 1884). NOTĂ: Alte surse dau naşterea la 22.VII.1822

– 1847: S-a născut Max Liebermann, pictor şi grafician german (m. 1935)

– 1864: S-a născut Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (m. 1931) – 160 de ani

– 1872: S-a născut compozitorul francez Déodat de Séverac (m. 1921)

– 1889: S-a născut Sir John Reith, primul director general al Societăţii Britanice de Radiodifuziune (BBC), cel care a iniţiat tradiţia britanică a serviciului independent de radioteleviziune publică; numit în funcţie în decembrie 1922, când radioul se afla încă la începuturile istoriei sale, Reith a modelat nu numai viitorul BBC-ului, ci şi al transmisiei radio din lumea întreagă, încercând să pună în practică principiul potrivit căruia serviciul public de radiodifuziune are responsabilitatea de a oferi publicului emisiuni de calitate şi educative (m. 1971) – 135 de ani

– 1890: S-a născut pictorul italian Giorgio Morandi (m. 1964)

– 1897: S-a născut Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; Premiul Nobel pentru medicină în 1950 (m. 1996)

– 1919: S-a născut Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (m. 2008) – 105 ani

– 1925: S-a născut Jacques Lucien Jean Delors, politician francez care a ocupat funcția de al optulea președinte al Comisiei Europene, în perioada 1985-1995; a fost ministru al finanțelor din 1981 până în 1984 și membru al Parlamentului European din 1979 până în 1981 (m. 2023)

– 1927: S-a născut Liudmila Alexeeva, activistă pentru drepturile omului, fostă disidentă sovietică şi unul dintre simbolurile rezistenţei în Rusia contemporană (m. 2018)

– 1928: S-a născut Pavel Kohout, dramaturg, prozator, poet și jurnalist ceh

– 1930: S-a născut Sally Ann Howes, actriţă britanică de teatru şi film și cântăreață, care a devenit celebră graţie rolurilor interpretate atât pe Broadway, cât şi în West End în producţii precum „Chitty Chitty Bang Bang”, „My Fair Lady” şi „Brigadoon” (m. 2021)

– 1933: S-a născut scriitorul american Cormac McCarthy; i-au fost acordate Premiul Pulitzer și Premiul Memorial „James Tait Black” pentru ficțiune pentru romanul „The Road” (2006); un alt roman al său, „No Country for Old Men”, a fost ecranizat în 2007, câștigând 4 premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film (m. 2023)

– 1934: S-a născut scriitorul şi editorul german Uwe Johnson (m. 1984) – 90 de ani

– 1937: A murit Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901, prima radiocomunicaţie transatlantică; Premiul Nobel pentru fizică în 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (n. 1874)

– 1938: S-a născut actriţa americană de film Natalie Wood (m. 1981)

– 1938: S-a născut cineastul rus Aleksei Gherman, considerat de către critici „gurul cinematografului rus (din perioada sovietică), o legendă vie, cel mai important cineast rus după Tarkovski sau chiar mai important decât acesta şi mai interesant” (m. 2013)

– 1938: S-a născut actriţa britanică de teatru și film Diana Rigg (m. 2020)

– 1945: A murit Paul Valéry, poet şi eseist francez (n. 1871)

– 1947: S-a născut chitaristul şi muzicianul mexican-american Carlos Santana; liderul „Santana”, o trupă a cărei muzică îmbină unic rock-ul infuzat latin, jazz, blues, salsa și ritmuri africane

– 1950: S-a născut Antoine Compagnon, critic, istoric şi teoretician literar, eseist și profesor francez

– 1964: S-a născut cântăreţul american Chris Cornell (nume real: Christopher John Boyle), solistul trupelor „Soundgarden”, „Audioslave” şi „Temple of the Dog”; unul dintre pionierii curentului grunge (subgen al rockului alternativ) (m. 2017) – 60 de ani

– 1990: A murit regizorul de film, scenaristul, producătorul și artistul vizual georgian-armean Serghei Paradjanov (Sarkis Paradjanian) (n. 1924)

– 1994: A murit Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (n. 1897) – 30 de ani

– 2004: A murit Antonio Gades, renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco (n. 1936) – 20 de ani

– 2006: A murit cineastul francez Gérard Oury (n. 1919)

– 2007: A murit Kai Siegbahn, fizician suedez; câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1981 (n. 1918)

– 2011: A murit pictorul britanic Lucian Freud, „maestru al formei umane”, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (n. 1922)

– 2013: A murit jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (n. 1920)

– 2013: A murit Pierre Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (n. 1926)

– 2015: A murit Wayne Carson Thompson, muzician, compozitor, cântăreţ de muzică country şi producător american (n. 1943)

– 2015: A murit muzicianul german Dieter Moebius, pionier al muzicii electronice (n. 1944, în Elveţia)

– 2017: A murit actorul francez de teatru și film Claude Rich (n. 1929)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 20 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 20 iulie 2023, 05:15 / actualizat: 21 iulie 2023, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 20 iulie

* Cu 314 ani în urmă (1709) au luat sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În anul 1688, împreună cu fratele său, Constantin Cantacuzino, Şerban Cantacuzino a înfiinţat Şcoala de la Sf. Sava. În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale. Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu a rezidit biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei. Între anii 1848-1870 au fost dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea afectate de cutremure. În anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academiei Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare, Universitatea de astăzi

* Acum 127 de ani (1896) apărea, până în ianuarie 1897, revista „Liga Ortodoxă”, editată de poetul Alexandru Macedonski, în care au debutat Tudor Arghezi şi Gala Galaction. Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), a fost iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul”, precum şi acest cotidian ortodox. Avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul Gala Galaction

* În urmă cu 104 ani (1919), între 20.VII şi 4.VIII, au avut loc ofensiva trupelor maghiare pe Tisa (20-23 iulie) şi contraofensiva Armatei române (24-26 iulie), urmată de trecerea Tisei şi intrarea în Budapesta (4 august)

* Acum 96 de ani (1927) Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, a fost proclamat rege, începând astfel prima domnie a lui Mihai I (1927-1930). Regele Mihai fiind minor, a început să-şi exercite atribuţiile Regenţa, aleasă la 4.I.1926 pentru răstimpul minoratului acestuia

* Acum 88 de ani (1935) erau stabilite relaţiile diplomatice între Mexic şi România, la nivel de legaţie; au fost întrerupte în decembrie 1941 şi restabilite la 20 martie 1973, la nivel de ambasadă

* Cu 87 de ani în urmă (1936) avea loc semnarea Convenţiei Internaţionale de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă. Delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari

* Cu 69 de ani în urmă (1954), între 20 şi 21 iulie, au fost semnate Acordurile de la Geneva privind restabilirea păcii în Indochina. Acordurile încheiau oficial „Războiul din Indochina” (declanşat de Franţa în 1946, în încercarea de a reinstaura dominaţia colonială în zonă), recunoşteau suveranitatea şi independenţa Vietnamului (dar îl scindau, până în 1975, în două părţi: în Nord, Republica Democrată Vietnam – un stat comunist, în Sud, Republica Vietnam), garantau independenţa şi suveranitatea Cambodgiei şi a Laosului

* Se împlinesc 55 de ani (1968) de când Fundația Kennedy proiectează și organizează în Chicago primele Jocuri Internaționale de Vară Special Olympics, împreună cu Districtul Chicago Park. La competiție au participat 1000 de sportivi cu dizabilități intelectuale din 26 de state americane și Canada, care au concurat în probe de atletism, hochei în sală și natație. Eunice Mary Kennedy Shriver, filantrop american care și-a consacrat viața apărării drepturilor persoanelor cu handicap mintal, este cunoscută ca fondatoarea Special Olympics, organizație sportivă pentru persoanele cu dizabilități fizice și intelectuale

* Acum 54 de ani (1969) a avut loc prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong (1930-2012), comandantul navei „Apollo 11″ (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), a fost primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii. El a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin

* Cu 49 de ani în urmă (1974) începea invazia militară turcă în Cipru, cunoscută de forțele armate turce sub numele de cod „Operațiunea Atilla”. A fost o invazie ca răspuns la o juntă militară greacă ce urma să dea o lovitură de stat susținută în Cipru, organizată de Garda Națională cipriotă ai cărei lideri l-au detronat pe președintele cipriot și arhiepiscop Makarios al III-lea și l-au instalat pe Nikos Sampson în locul lui. Invazia turcă a avut loc în două etape și s-a încheiat în august 1974, când trupele turcești au ocupat 37% din teritoriul insulei, eveniment urmat de înființarea de facto a Republicii Turce a Ciprului de Nord, care este în prezent recunoscută pe plan internațional doar de Turcia

* Acum 8 ani (2015) Statele Unite ale Americii şi Republica Cuba au restabilit relaţiile diplomatice, întrerupte în urmă cu mai bine de 50 de ani, prin redeschiderea, la Washington şi Havana, a celor două ambasade. Relaţiile diplomatice au fost rupte de preşedintele Dwight Eisenhower în 1961, în urma deteriorării relaţiilor bilaterale generate de lovitura de stat organizată de Fidel Castro

Aniversări – Comemorări

– Sfântul şi slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sfântul Profet Ilie Tesviteanul (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– „Ziua Aviaţiei Române şi a Forțelor Aeriene”; în anul 2004 Ministerul Apărării Naţionale a hotărât data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători atât aviaţia militară, cât şi cea civilă, pentru a coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sf. Mare Proroc Ilie Tesviteanul, patron al forţelor aeriene şi al aviaţiei române (ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră în 1913). NOTĂ: Până în 2004 „Ziua aviaţiei” se sărbătorea la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie; la 17.VI.1910 a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu; în amintirea evenimentului s-a marcat, la această dată, din 1994 până în 2003, „Ziua aripilor româneşti”

– „Ziua Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne” a fost stabilită prin Ordinul nr.95 din 25 iunie 2014, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.176 din 2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne

– „Ziua Energeticianului”; marcată din 1992 de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie

– 1514: A murit, după suplicii, Gheorghe Doja, un mic nobil secui, conducătorul războiului ţărănesc contra marilor proprietari unguri de pământ din Transilvania din anul 1514 (n. cca. 1470)

– 1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1866) – 185 de ani

– 1848: S-a născut Alexandru Locusteanu, medic veterinar și profesor; ctitor al medicinei veterinare româneşti (m. 1922) – 175 de ani

– 1860: S-a născut medicul psihiatru și profesorul universitar Alexandru Obregia; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România, ctitorul şi fondatorul psihiatriei bucureştene (este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele – Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”) (m. 1937)

– 1862: S-a născut Paul Bujor, biolog, profesor şi scriitor; studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie; fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România; co-director al revistei „Viaţa Românească”; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1952)

– 1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, geograf şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (m. 1925)

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1914)

– 1883: S-a născut Luiza Zavloschi, învățătoare, prima femeie primar din România (în 1930, loc. Buda, jud. Vaslui) (m. 1967) – 140 de ani

– 1892: S-a născut arhitectul Horia Creangă (nepotul scriitorului Ion Creangă); a proiectat, printre altele, în 1931, imobilul ARO (azi, blocul Patria) din Bucureşti, hotelul ARO din Braşov, teatrul Giuleşti din Bucureşti, precum şi clădirile Fabricii de locomotive „Malaxa” (m. 1943)

– 1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România; traduceri din poezia română în limba maghiară; autor al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română (m. 1937)

– 1902: S-a născut geologul şi profesorul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994)

– 1906: S-a născut pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (m. 1988)

– 1912: S-a născut Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător; între anii 1945 şi 1948 a fost redactor la Radio Bucureşti (m. 1995)

– 1926: A murit Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar; unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1868)

– 1927: S-a născut (la Hrupista/Grecia) lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2009)

– 1927: A murit Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei, împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, dar a fost dezavuat de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; la 15.X.1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (n. 1865)

– 1930: S-a născut scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret (m. 2009)

– 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Foiaş, stabilit în SUA, din 1979; a aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 2020) – 90 de ani. NOTĂ: Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească; Ciprian Foiaş, Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig sunt consideraţi cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol

– 1933: S-a născut jurnalistul Constantin Lambă, a cărui voce a fost ascultată de publicul constănțean timp de peste 40 de ani, la emisiunile Radiodifuziunii Române; în perioada 1962 – 2006, a fost corespondent principal al Radiodifuziunii Române, în Dobrogea; a fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Clubului Umoriștilor Constănțeni (m. 2020) – 90 de ani

– 1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală, publicist şi profesor (n. 1882)

– 1938: S-a născut Eugenia Văcărescu-Necula, fostă dirijoare a Corului de Copii Radio (1981-2004) și profesoară de muzică (m. 2013) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (m. 2009)

– 1942: S-a născut economistul și publicistul Ilie Şerbănescu; unul dintre cei mai reputaţi analişti economici

– 1943: S-a născut Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1 615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (m. 2010) – 80 de ani

– 1946: S-a născut sculptorul și profesorul Ilie Berindei; stabilit în Elveţia din 1982

– 1963: S-a născut atleta Paula Ivan; în 1988, la Jocurile Olimpice de la Seul, a cucerit titlul olimpic la 1500 m, probă unde a stabilit un nou record olimpic (3:53,96), și medalia de argint la 3000 m; în 1984 a stabilit un nou record mondial și european în sala la 1500 m, iar în 1989 a doborât recordul mondial în proba de o milă – 60 de ani

– 1966: A murit poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939) (n. 1910, la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina)

– 2009: A murit sculptorul Adrian Popovici (n. 1943)

– 2016: A murit Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor, eseist şi profesor; a înfiinţat, în 1961, Teatrul de Comedie, al cărui director a fost până în 1969, apoi a fost director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969-1990); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (n. 1918)

– 2019: A murit fagotistul, poetul şi profesorul Mihai Miltiade Nenoiu; fondator şi conducător al cvintetului de suflători „Concordia” (1979-2005); a cântat în Orchestra Naţională Radio timp de 47 de ani (1956 – 2003) (n. 1937)

– 2022: A murit Ion-Tudor Berza, geolog; contribuții în domeniile mineralogiei, petrografiei magmatice, petrografiei metamorfice etc; a contribuit la elaborarea de hărţi geologice ale României la scara 1:50.000 în masivele Vulcan, Parâng, Retezat, Ţarcu ceea ce l-a condus la elaborarea unui model structural nou pentru Autohtonul Danubian, unitate redefinită ca Duplexul pânzelor danubiene superioare; membru corespondent al Academiei Române (n. 1944) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE

– Logroño, Spania: Reuniunea informală a miniștrilor justiției și afacerilor interne (20 – 21 iul.)

– Lisabona: Dezbatere în Parlament cu prim-ministrul Antonio Costa

– Selby, Regatul Unit: Alegeri partiale în Selby și Ainsty

– Uxbridge, Regatul Unit: Alegeri partiale în Uxbridge și South Ruislip

– Londra: Greva consultanților din spitale (20 – 21 iul.)

– Pretoria, Africa de Sud: Decizia de politică monetară a Băncii centrale

– Hoylake, Regatul Unit: Golf – PGA, The Open (20 – 23 iul.)

– Tartu, Estonia: Campionatul Mondial Auto (WRC) – Raliul Estoniei (până la 23)

– Sydney: Australia, coorganizatoare alături de Noua Zeelandă, a Cupei Mondiale feminine de fotbal (20 iul. – 20 aug.), va juca primul său meci de la turneul final, cu Irlanda. Meciul de deschidere al ‘Matildas’, cum sunt supranumite australiencele, contra Irlandei, pe 20 iulie, se va disputa cu tribunele pline pe Stadium Australia din Sydney

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională Eunice Kennedy Shriver – Ziua sportului unificat”, sărbătorită pentru a marca aniversarea primelor Jocuri Olimpice Speciale din 20 iulie 1968 ( – 55 de ani), este o chemare globală care ne provoacă pe toți la incluziune, sub deviza: „Joacă unificat! Vorbește unificat! Trăiește unificat!”. Fondatoarea mișcării Special Olympics Internațional este Eunice Mary Kennedy Shriver, filantrop american, pionier în lupta mondială pentru drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și acceptarea acestora. Până în 2017 ziua a fost marcată în ultima sâmbătă din septembrie; în unele țări este marcată în a treia sâmbătă din iulie

– „Ziua Mondială a Şahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris); ziua a fost stabilită și prin rezoluția ONU din 12.XII.2019

– Ziua naţională a Columbiei; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– 356 î.e.n: S-a născut Alexandru cel Mare (cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon), rege al Macedoniei (336 î.e.n. – 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat; la moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa; Alexandru cel Mare a contribuit la răspândirea culturii elene în întreaga lume (m. 323 î.e.n.)

– 1304: S-a născut poetul italian Francesco Petrarca (m. 1374)

– 1752: A murit Johann Christoph Pepusch, compozitor şi teoretician german (n. 1667)

– 1822: S-a născut Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (m. 1884). NOTĂ: Alte surse dau naşterea la 22.VII.1822

– 1847: S-a născut Max Liebermann, pictor şi grafician german (m. 1935)

– 1864: S-a născut Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (m. 1931)

– 1872: S-a născut compozitorul francez Déodat de Séverac (m. 1921)

– 1889: S-a născut Sir John Reith, primul director general al Societăţii Britanice de Radiodifuziune (BBC), cel care a iniţiat tradiţia britanică a serviciului independent de radioteleviziune publică; numit în funcţie în decembrie 1922, când radioul se afla încă la începuturile istoriei sale, Reith a modelat nu numai viitorul BBC-ului, ci şi al transmisiei radio din lumea întreagă, încercând să pună în practică principiul potrivit căruia serviciul public de radiodifuziune are responsabilitatea de a oferi publicului emisiuni de calitate şi educative (m. 1971)

– 1890: S-a născut pictorul italian Giorgio Morandi (m. 1964)

– 1897: S-a născut Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; Premiul Nobel pentru medicină în 1950 (m. 1996)

– 1919: S-a născut Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (m. 2008)

– 1927: S-a născut Liudmila Alexeeva, activistă pentru drepturile omului, fostă disidentă sovietică şi unul dintre simbolurile rezistenţei în Rusia contemporană (m. 2018)

– 1928: S-a născut Pavel Kohout, dramaturg, prozator, poet și jurnalist ceh – 95 de ani

– 1930: S-a născut Sally Ann Howes, actriţă britanică de teatru şi film și cântăreață, care a devenit celebră graţie rolurilor interpretate atât pe Broadway, cât şi în West End în producţii precum „Chitty Chitty Bang Bang”, „My Fair Lady” şi „Brigadoon” (m. 2021)

– 1933: S-a născut scriitorul american Cormac McCarthy; i-au fost acordate Premiul Pulitzer și Premiul Memorial „James Tait Black” pentru ficțiune pentru romanul „The Road” (2006); un alt roman al său, „No Country for Old Men”, a fost ecranizat în 2007, câștigând 4 premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film (m. 2023) – 90 de ani

– 1934: S-a născut scriitorul şi editorul german Uwe Johnson (m. 1984)

– 1937: A murit Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901, prima radiocomunicaţie transatlantică; Premiul Nobel pentru fizică în 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (n. 1874)

– 1938: S-a născut actriţa americană de film Natalie Wood (m. 1981) – 85 de ani

– 1938: S-a născut cineastul rus Aleksei Gherman, considerat de către critici „gurul cinematografului rus (din perioada sovietică), o legendă vie, cel mai important cineast rus după Tarkovski sau chiar mai important decât acesta şi mai interesant” (m. 2013) – 85 de ani

– 1938: S-a născut actriţa britanică de teatru și film Diana Rigg (m. 2020) – 85 de ani

– 1945: A murit Paul Valéry, poet şi eseist francez (n. 1871)

– 1947: S-a născut chitaristul şi muzicianul mexican-american Carlos Santana; liderul „Santana”, o trupă a cărei muzică îmbină unic rock-ul infuzat latin, jazz, blues, salsa și ritmuri africane

– 1950: S-a născut Antoine Compagnon, critic, istoric şi teoretician literar, eseist și profesor francez

– 1964: S-a născut cântăreţul american Chris Cornell (nume real: Christopher John Boyle), solistul trupelor „Soundgarden”, „Audioslave” şi „Temple of the Dog”; unul dintre pionierii curentului grunge (subgen al rockului alternativ) (m. 2017)

– 1990: A murit regizorul de film, scenaristul, producătorul și artistul vizual georgian-armean Serghei Paradjanov (Sarkis Paradjanian) (n. 1924)

– 1994: A murit Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (n. 1897)

– 2004: A murit Antonio Gades, renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco (n. 1936)

– 2006: A murit cineastul francez Gérard Oury (n. 1919)

– 2007: A murit Kai Siegbahn, fizician suedez; câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1981 (n. 1918)

– 2011: A murit pictorul britanic Lucian Freud, „maestru al formei umane”, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (n. 1922)

– 2013: A murit jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (n. 1920) – 10 ani

– 2013: A murit Pierre Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (n. 1926) – 10 ani

– 2015: A murit Wayne Carson Thompson, muzician, compozitor, cântăreţ de muzică country şi producător american (n. 1943)

– 2015: A murit muzicianul german Dieter Moebius, pionier al muzicii electronice (n. 1944, în Elveţia)

– 2017: A murit actorul francez de teatru și film Claude Rich (n. 1929)

Calendarul zilei – 20 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 20 iulie 2022, 05:00 / actualizat: 20 iulie 2022, 14:45

S-a întâmplat într-o zi de 20 iulie

* Cu 313 ani în urmă (1709) au luat sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În anul 1688, împreună cu fratele său, Constantin Cantacuzino, Şerban Cantacuzino a înfiinţat Şcoala de la Sf. Sava. În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale. Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu a rezidit biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei. Între anii 1848-1870 au fost dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea afectate de cutremure. În anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academiei Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare, Universitatea de astăzi

* Acum 126 de ani (1896) apărea, până în ianuarie 1897, revista „Liga Ortodoxă”, editată de poetul Alexandru Macedonski, în care au debutat Tudor Arghezi şi Gala Galaction. Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), a fost iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul”, precum şi acest cotidian ortodox. Avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul Gala Galaction

* În urmă cu 103 ani (1919), între 20.VII şi 4.VIII, au avut loc ofensiva trupelor maghiare pe Tisa (20-23 iulie) şi contraofensiva Armatei române (24-26 iulie), urmată de trecerea Tisei şi intrarea în Budapesta (4 august)

* Se împlinesc 95 de ani (1927) de când Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, a fost proclamat rege, începând astfel prima domnie a lui Mihai I (1927-1930). Regele Mihai fiind minor, a început să-şi exercite atribuţiile Regenţa, aleasă la 4.I.1926 pentru răstimpul minoratului acestuia

* Acum 87 de ani (1935) erau stabilite relaţiile diplomatice între Mexic şi România, la nivel de legaţie; au fost întrerupte în decembrie 1941 şi restabilite la 20 martie 1973, la nivel de ambasadă

* Cu 86 de ani în urmă (1936) avea loc semnarea Convenţiei Internaţionale de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă. Delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari

* Cu 68 de ani în urmă (1954), între 20 şi 21 iulie, au fost semnate Acordurile de la Geneva privind restabilirea păcii în Indochina. Acordurile încheiau oficial „Războiul din Indochina” (declanşat de Franţa în 1946, în încercarea de a reinstaura dominaţia colonială în zonă), recunoşteau suveranitatea şi independenţa Vietnamului (dar îl scindau, până în 1975, în două părţi: în Nord, Republica Democrată Vietnam – un stat comunist, în Sud, Republica Vietnam), garantau independenţa şi suveranitatea Cambodgiei şi a Laosului

* Acum 53 de ani (1969) a avut loc prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong (1930-2012), comandantul navei „Apollo 11″ (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), a fost primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii. El a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin

* Cu 48 de ani în urmă (1974) începea invazia militară turcă în Cipru, cunoscută de forțele armate turce sub numele de cod „Operațiunea Atilla”. A fost o invazie ca răspuns la o juntă militară greacă ce urma să dea o lovitură de stat susținută în Cipru, organizată de Garda Națională cipriotă ai cărei lideri l-au detronat pe președintele cipriot și arhiepiscop Makarios al III-lea și l-au instalat pe Nikos Sampson în locul lui. Invazia turcă a avut loc în două etape și s-a încheiat în august 1974, când trupele turcești au ocupat 37% din teritoriul insulei, eveniment urmat de înființarea de facto a Republicii Turce a Ciprului de Nord, care este în prezent recunoscută pe plan internațional doar de Turcia

* Acum 7 ani (2015) Statele Unite ale Americii şi Republica Cuba au restabilit relaţiile diplomatice, întrerupte în urmă cu mai bine de 50 de ani, prin redeschiderea, la Washington şi Havana, a celor două ambasade. Relaţiile diplomatice au fost rupte de preşedintele Dwight Eisenhower în 1961, în urma deteriorării relaţiilor bilaterale generate de lovitura de stat organizată de Fidel Castro

Aniversări – Comemorări

– Sfântul şi slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Sfântul Profet Ilie Tesviteanul (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– „Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene”; în anul 2004 Ministerul Apărării Naţionale a hotărât data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători atât aviaţia militară, cât şi cea civilă, pentru a coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sf. Mare Proroc Ilie Tesviteanul, patron al forţelor aeriene şi al aviaţiei române (ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră în 1913). NOTĂ: Până în 2004 „Ziua aviaţiei” se sărbătorea la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie; la 17.VI.1910 a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu; în amintirea evenimentului s-a marcat, la această dată, din 1994 până în 2003, „Ziua aripilor româneşti”

– „Ziua Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne” a fost stabilită prin Ordinul nr.95 din 25 iunie 2014, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.176 din 2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne

– „Ziua Energeticianului”; marcată din 1992 de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie – 30 de ani

– 1514: A murit, după suplicii, Gheorghe Doja, un mic nobil secui, conducătorul războiului ţărănesc contra marilor proprietari unguri de pământ din Transilvania din anul 1514 (n. cca. 1470)

– 1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1866)

– 1848: S-a născut Alexandru Locusteanu, medic veterinar și profesor; ctitor al medicinei veterinare româneşti (m. 1922)

– 1860: S-a născut medicul psihiatru și profesorul universitar Alexandru Obregia; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România, ctitorul şi fondatorul psihiatriei bucureştene (este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele – Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”) (m. 1937)

– 1862: S-a născut Paul Bujor, biolog, profesor şi scriitor; studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie; fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România; co-director al revistei „Viaţa Românească”; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1952) – 160 de ani

– 1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, geograf şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (m. 1925) – 150 de ani

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1914)

– 1883: S-a născut Luiza Zavloschi, învățătoare, prima femeie primar din România (în 1930, loc. Buda, jud. Vaslui) (m. 1967)

– 1892: S-a născut arhitectul Horia Creangă (nepotul scriitorului Ion Creangă); a proiectat, printre altele, în 1931, imobilul ARO (azi, blocul Patria) din Bucureşti, hotelul ARO din Braşov, teatrul Giuleşti din Bucureşti, precum şi clădirile Fabricii de locomotive „Malaxa” (m. 1943) – 130 de ani

– 1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România; traduceri din poezia română în limba maghiară; autor al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română (m. 1937)

– 1902: S-a născut geologul şi profesorul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994) – 120 de ani

– 1906: S-a născut pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (m. 1988)

– 1912: S-a născut Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător; între anii 1945 şi 1948 a fost redactor la Radio Bucureşti (m. 1995) – 110 ani

– 1926: A murit Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar; unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1868)

– 1927: S-a născut (la Hrupista/Grecia) lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2009) – 95 de ani

– 1927: A murit Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei, împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, dar a fost dezavuat de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; la 15.X.1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (n. 1865) – 95 de ani

– 1930: S-a născut scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret (m. 2009)

– 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Foiaş, stabilit în SUA, din 1979; a aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 2020). NOTĂ: Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească; Ciprian Foiaş, Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig sunt consideraţi cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol

– 1933: S-a născut jurnalistul Constantin Lambă, a cărui voce a fost ascultată de publicul constănțean timp de peste 40 de ani, la emisiunile Radiodifuziunii Române; în perioada 1962 – 2006, a fost corespondent principal al Radiodifuziunii Române, în Dobrogea; a fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Clubului Umoriștilor Constănțeni (m. 2020)

– 1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală, publicist şi profesor (n. 1882)

– 1938: S-a născut Eugenia Văcărescu-Necula, fostă dirijoare a Corului de Copii Radio (1981-2004) (m. 2013)

– 1940: S-a născut Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (m. 2009)

– 1942: S-a născut economistul și publicistul Ilie Şerbănescu; unul dintre cei mai reputaţi analişti economici – 80 de ani

– 1943: S-a născut Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1 615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (m. 2010)

– 1946: S-a născut sculptorul și profesorul Ilie Berindei; stabilit în Elveţia din 1982

– 1966: A murit poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939) (n. 1910, la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina)

– 2009: A murit sculptorul Adrian Popovici (n. 1943)

– 2016: A murit Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor, eseist şi profesor; a înfiinţat, în 1961, Teatrul de Comedie, al cărui director a fost până în 1969, apoi a fost director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969-1990); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (n. 1918)

– 2019: A murit fagotistul, poetul şi profesorul Mihai Miltiade Nenoiu; fondator şi conducător al cvintetului de suflători „Concordia” (1979-2005); a cântat în Orchestra Naţională Radio timp de 47 de ani (1956 – 2003) (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisia Europeană își prezintă planul de urgență privind criza energetică, pentru a pregăti UE pentru iarna viitoare, în fața reducerii de gaze rusești

– Grafenwöhr, Germania: Are loc un exercițiu anual de artilerie al Armatei SUA

– Roma: Prima audiere a apelului Casei de Savoia împotriva statului italian pentru recuperarea bijuteriilor păstrate la Banca Italiei

-Lisabona: Prim-ministrul portughez, Antonio Costa se va adresa Parlamentului privind „starea națiunii”

-Cipru:Cipru marchează aniversarea invaziei turce din 1974.

– New York: United Airlines – rezultate din al doilea trimestru

– Tokyo: Fotbal – meci amical Kawasaki Frontale – Paris Saint-Germain

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională Eunice Kennedy Shriver – Ziua sportului unificat”, sărbătorită pentru a marca aniversarea primelor Jocuri Olimpice Speciale din 20 iulie 1968, este o chemare globală care ne provoacă pe toți la incluziune, sub deviza: „Joacă unificat! Vorbește unificat! Trăiește unificat!”. Fondatoarea mișcării Special Olympics Internațional este Eunice Mary Kennedy Shriver, filantrop american, pionier în lupta mondială pentru drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și acceptarea acestora. Până în 2017 ziua a fost marcată în ultima sâmbătă din septembrie; în unele țări este marcată în a treia sâmbătă din iulie

– „Ziua Mondială a Şahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris); ziua a fost stabilită și prin rezoluția ONU din 12.XII.2019

– Ziua naţională a Columbiei; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– 356 î.e.n: S-a născut Alexandru cel Mare (cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon), rege al Macedoniei (336 î.e.n. – 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat; la moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa; Alexandru cel Mare a contribuit la răspândirea culturii elene în întreaga lume (m. 323 î.e.n.)

– 1304: S-a născut poetul italian Francesco Petrarca (m. 1374)

– 1752: A murit Johann Christoph Pepusch, compozitor şi teoretician german (n. 1667) – 270 de ani

– 1822: S-a născut Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (m. 1884) – 200 de ani. NOTĂ: Alte surse dau naşterea la 22.VII.1822

– 1847: S-a născut Max Liebermann, pictor şi grafician german (m. 1935) – 175 de ani

– 1864: S-a născut Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (m. 1931)

– 1872: S-a născut compozitorul francez Déodat de Séverac (m. 1921) – 150 de ani

– 1889: S-a născut Sir John Reith, primul director general al Societăţii Britanice de Radiodifuziune (BBC), cel care a iniţiat tradiţia britanică a serviciului independent de radioteleviziune publică; numit în funcţie în decembrie 1922, când radioul se afla încă la începuturile istoriei sale, Reith a modelat nu numai viitorul BBC-ului, ci şi al transmisiei radio din lumea întreagă, încercând să pună în practică principiul potrivit căruia serviciul public de radiodifuziune are responsabilitatea de a oferi publicului emisiuni de calitate şi educative (m. 1971)

– 1890: S-a născut pictorul italian Giorgio Morandi (m. 1964)

– 1897: S-a născut Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; Premiul Nobel pentru medicină pe 1950 (m. 1996) – 125 de ani

– 1919: S-a născut Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (m. 2008)

– 1927: S-a născut Liudmila Alexeeva, activistă pentru drepturile omului, fostă disidentă sovietică şi unul dintre simbolurile rezistenţei în Rusia contemporană (m. 2018) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Pavel Kohout, dramaturg, prozator, poet și jurnalist ceh

– 1930: S-a născut Sally Ann Howes, actriţă britanică de teatru şi film și cântăreață, care a devenit celebră graţie rolurilor interpretate atât pe Broadway, cât şi în West End în producţii precum „Chitty Chitty Bang Bang”, „My Fair Lady” şi „Brigadoon” (m. 2021)

– 1933: S-a născut scriitorul american Cormac McCarthy; i-au fost acordate Premiul Pulitzer și Premiul Memorial „James Tait Black” pentru ficțiune pentru romanul „The Road” (2006); un alt roman al său, „No Country for Old Men”, a fost ecranizat în 2007, câștigând 4 premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film

– 1934: S-a născut scriitorul şi editorul german Uwe Johnson (m. 1984)

– 1937: A murit Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901, prima radiocomunicaţie transatlantică; Premiul Nobel pentru fizică pe 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (n. 1874) – 85 de ani

– 1938: S-a născut actriţa americană de film Natalie Wood (m. 1981)

– 1938: S-a născut cineastul rus Aleksei Gherman (m. 2013)

– 1938: S-a născut actriţa britanică de teatru și film Diana Rigg (m. 2020)

– 1945: A murit Paul Valéry, poet şi eseist francez (n. 1871)

– 1947: S-a născut chitaristul şi muzicianul mexican-american Carlos Santana; liderul „Santana”, o trupă a cărei muzică îmbină unic rock-ul infuzat latin, jazz, blues, salsa și ritmuri africane – 75 de ani

– 1950: S-a născut Antoine Compagnon, critic, istoric şi teoretician literar, eseist și profesor francez

– 1964: S-a născut cântăreţul american Chris Cornell (nume real: Christopher John Boyle), solistul trupelor „Soundgarden”, „Audioslave” şi „Temple of the Dog”; unul dintre pionierii curentului grunge (subgen al rockului alternativ) (m. 2017)

– 1990: A murit regizorul de film, scenaristul, producătorul și artistul vizual georgian-armean Serghei Paradjanov (Sarkis Paradjanian) (n. 1924)

– 1994: A murit Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (n. 1897)

– 2004: A murit Antonio Gades, renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco (n. 1936)

– 2006: A murit cineastul francez Gérard Oury (n. 1919)

– 2007: A murit Kai Siegbahn, fizician suedez; câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1981 (n. 1918) – 15 ani

– 2011: A murit pictorul britanic Lucian Freud, „maestru al formei umane”, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (n. 1922)

– 2013: A murit jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (n. 1920)

– 2013: A murit Pierre Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (n. 1926)

– 2015: A murit Wayne Carson Thompson, muzician, compozitor, cântăreţ de muzică country şi producător american (n. 1943)

– 2015: A murit muzicianul german Dieter Moebius, pionier al muzicii electronice (n. 1944, în Elveţia)

– 2017: A murit actorul francez de teatru și film Claude Rich (n. 1929) – 5 ani

Calendarul zilei – 20 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 20 iulie 2021, 05:00 / actualizat: 20 iulie 2021, 8:17

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 20 iulie

* Cu 312 ani în urmă (1709) au luat sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În anul 1688, împreună cu fratele său, Constantin Cantacuzino, Şerban Cantacuzino a înfiinţat Şcoala de la Sf. Sava. În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale. Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu a rezidit biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei. Între anii 1848-1870 au fost dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea afectate de cutremure. În anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academiei Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare, Universitatea de astăzi

* Se împlinesc 125 de ani (1896) de când apărea, până în ianuarie 1897, revista „Liga Ortodoxă”, editată de poetul Alexandru Macedonski, în care au debutat Tudor Arghezi şi Gala Galaction. Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), a fost iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul”, precum şi acest cotidian ortodox. Avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul Gala Galaction

* În urmă cu 102 ani (1919), între 20.VII şi 4.VIII, au avut loc ofensiva trupelor maghiare pe Tisa (20-23 iulie) şi contraofensiva Armatei române (24-26 iulie), urmată de trecerea Tisei şi intrarea în Budapesta (4 august)

* Acum 94 de ani (1927) Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, a fost proclamat rege, începând astfel prima domnie a lui Mihai I (1927-1930). Regele Mihai fiind minor, a început să-şi exercite atribuţiile Regenţa, aleasă la 4.I.1926 pentru răstimpul minoratului acestuia

* Acum 86 de ani (1935) erau stabilite relaţiile diplomatice între Mexic şi România, la nivel de legaţie; au fost întrerupte în decembrie 1941 şi restabilite la 20 martie 1973, la nivel de ambasadă

* Se împlinesc 85 de ani (1936) de la semnarea Convenţiei Internaţionale de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă. Delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari

* Cu 67 de ani în urmă (1954), între 20 şi 21 iulie, au fost semnate Acordurile de la Geneva privind restabilirea păcii în Indochina. Acordurile încheiau oficial „Războiul din Indochina” (declanşat de Franţa în 1946, în încercarea de a reinstaura dominaţia colonială în zonă), recunoşteau suveranitatea şi independenţa Vietnamului (dar îl scindau, până în 1975, în două părţi: în Nord, Republica Democrată Vietnam – un stat comunist, în Sud, Republica Vietnam), garantau independenţa şi suveranitatea Cambodgiei şi a Laosului

* Acum 52 de ani (1969) a avut loc prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong (1930-2012), comandantul navei „Apollo 11″ (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), a fost primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii. El a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin

* Cu 47 de ani în urmă (1974) începea invazia militară turcă în Cipru, cunoscută de forțele armate turce sub numele de cod „Operațiunea Atilla”. A fost o invazie ca răspuns la o juntă militară greacă ce urma să dea o lovitură de stat susținută în Cipru, organizată de Garda Națională cipriotă ai cărei lideri l-au detronat pe președintele cipriot și arhiepiscop Makarios al III-lea și l-au instalat pe Nikos Sampson în locul lui. Invazia turcă a avut loc în două etape și s-a încheiat în august 1974, când trupele turcești au ocupat 37% din teritoriul insulei, eveniment urmat de înființarea de facto a Republicii Turce a Ciprului de Nord, care este în prezent recunoscută pe plan internațional doar de Turcia

* Acum 6 ani (2015) Statele Unite ale Americii şi Republica Cuba au restabilit relaţiile diplomatice, întrerupte în urmă cu mai bine de 50 de ani, prin redeschiderea, la Washington şi Havana, a celor două ambasade. Relaţiile diplomatice au fost rupte de preşedintele Dwight Eisenhower în 1961, în urma deteriorării relaţiilor bilaterale generate de lovitura de stat organizată de Fidel Castro

Aniversări – Comemorări

– Sfântul şi slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sfântul Profet Ilie Tesviteanul (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– 20-23: Sărbătoarea islamică Eid al-Adha (Kurban Bayrami) – Marea Sărbătoare sau Sărbătoarea Sacrificiului; se celebrează la sfârşitul perioadei de pelerinaj (hajj) la Mecca (Regatul Arabiei Saudite) şi amintește momentul când Profetul Ibrahim (Avraam), ascultând de porunca lui Allah, s-a arătat dispus să-şi sacrifice propriul fiu, dovedindu-și astfel credinţa față de Creator; sărbătoarea începe în seara zilei precedente

– „Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene”; în anul 2004 Ministerul Apărării Naţionale a hotărât data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători atât aviaţia militară, cât şi cea civilă, pentru a coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, patron al forţelor aeriene şi al aviaţiei române (ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră în 1913). NOTĂ: Până în 2004 „Ziua aviaţiei” se sărbătorea la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie; la 17.VI.1910 a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu; în amintirea evenimentului s-a marcat, la această dată, din 1994 până în 2003, „Ziua aripilor româneşti”

– „Ziua Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne” a fost stabilită prin Ordinul nr.95 din 25 iunie 2014, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.176 din 2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne

– „Ziua Energeticianului”; marcată din 1992 de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie

– 1514: A murit, după suplicii, Gheorghe Doja, un mic nobil secui, conducătorul războiului ţărănesc contra marilor proprietari unguri de pământ din Transilvania din anul 1514 (n. cca. 1470)

– 1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1866)

– 1848: S-a născut Alexandru Locusteanu, medic veterinar și profesor; ctitor al medicinei veterinare româneşti (m. 1922)

– 1860: S-a născut medicul psihiatru și profesorul universitar Alexandru Obregia; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România, ctitorul şi fondatorul psihiatriei bucureştene (este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele – Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”) (m. 1937)

– 1862: S-a născut Paul Bujor, biolog, profesor şi scriitor; studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie; fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România; co-director al revistei „Viaţa Românească”; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1952)

– 1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, geograf şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (m. 1925)

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1914)

– 1883: S-a născut Luiza Zavloschi, învățătoare, prima femeie primar din România (în 1930, loc. Buda, jud. Vaslui) (m. 1967)

– 1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România; traduceri din poezia română în limba maghiară; autor al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română (m. 1937) – 125 de ani

– 1902: S-a născut geologul şi profesorul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994)

– 1906: S-a născut pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (m. 1988) – 115 ani

– 1912: S-a născut Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător; între anii 1945 şi 1948 a fost redactor la Radio Bucureşti (m. 1995)

– 1926: A murit Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar; unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1868) – 95 de ani

– 1927: S-a născut (la Hrupista/Grecia) lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2009)

– 1927: A murit Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei, împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, dar a fost dezavuat de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; la 15.X.1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (n. 1865)

– 1930: S-a născut scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret (m. 2009)

– 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Foiaş, stabilit în SUA, din 1979; a aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 2020). NOTĂ: Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească; Ciprian Foiaş, Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig sunt consideraţi cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol

– 1933: S-a născut jurnalistul Constantin Lambă, a cărui voce a fost ascultată de publicul constănțean timp de peste 40 de ani, la emisiunile Radiodifuziunii Române; în perioada 1962 – 2006, a fost corespondent principal al Radiodifuziunii Române, în Dobrogea; a fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Clubului Umoriștilor Constănțeni (m. 2020)

– 1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală, publicist şi profesor (n. 1882)

– 1938: S-a născut Eugenia Văcărescu-Necula, fostă dirijoare a Corului de Copii Radio (1981-2004) (m. 2013)

– 1940: S-a născut Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (m. 2009)

– 1942: S-a născut economistul și publicistul Ilie Şerbănescu; unul dintre cei mai reputaţi analişti economici

– 1943: S-a născut Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1 615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (m. 2010)

– 1946: S-a născut sculptorul și profesorul Ilie Berindei; stabilit în Elveţia din 1982 – 75 de ani

– 1966: A murit poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939) (n. 1910, la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina) – 55 de ani

– 2009: A murit sculptorul Adrian Popovici (n. 1943)

– 2016: A murit Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor, eseist şi profesor; a înfiinţat, în 1961, Teatrul de Comedie, al cărui director a fost până în 1969, apoi a fost director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969-1990); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (n. 1918) – 5 ani

– 2019: A murit fagotistul, poetul şi profesorul Mihai Miltiade Nenoiu; fondator şi conducător al cvintetului de suflători „Concordia” (1979-2005); a cântat în Orchestra Naţională Radio timp de 47 de ani (1956 — 2003) (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisia Europeană publică raportul anual privind statul de drept în cele 27 de țări ale UE

• Vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, susține o conferință de presă cu privire la acest raport

– Nicosia, Cipru: Vizita președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan

– Frankfurt, Germania: Banca Centrală Europeană publică un studiu trimestrial privind distribuția creditelor în zona euro

– Moscova: Salonul internațional aviatic MAKS-2021 (20 – 25 iul.)

– Cipru: Sunt marcați 47 de ani de la invazia turcă din 1974

– Paris: Ubisoft prezintă rezultatele primului trimestru 2021

– Zürich, Elveția: UBS – rezultatele trimestrului al II-lea

– Van Horn, Texas, SUA: Primul zbor uman al Blue Origin, cu antreprenorul american, Jeff Bezos, la bordul New Shepard

– Tokyo: Cea de-a 138-a sesiune a Comitetului Olimpic Internațional

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională Eunice Kennedy Shriver – Ziua Sportului Unificat”, sărbătorită pentru a marca aniversarea primelor Jocuri Olimpice Speciale din 20 iulie 1968, este o chemare globală care provoacă la incluziune, sub deviza: „Joacă unificat! Vorbește unificat! Trăiește unificat!”. Fondatoarea mișcării Special Olympics Internațional este Eunice Mary Kennedy Shriver, filantrop american, pionier în lupta mondială pentru drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și acceptarea acestora. Până în 2017 ziua a fost marcată în ultima sâmbătă din septembrie; în unele țări este marcată în a treia sâmbătă din iulie

– „Ziua Mondială a Şahului”, instituită în anul 1966 ( – 55 de ani), la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris); ziua a fost stabilită și prin rezoluția ONU din 12.XII.2019

– Ziua naţională a Columbiei; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– 356 î.e.n: S-a născut Alexandru cel Mare (cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon), rege al Macedoniei (336 î.e.n. – 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat; la moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa; Alexandru cel Mare a contribuit la răspândirea culturii elene în întreaga lume (m. 323 î.e.n.)

– 1304: S-a născut poetul italian Francesco Petrarca (m. 1374)

– 1752: A murit Johann Christoph Pepusch, compozitor şi teoretician german (n. 1667)

– 1822: S-a născut Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (m. 1884). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 22.VII.1822

– 1847: S-a născut Max Liebermann, pictor şi grafician german (m. 1935)

– 1864: S-a născut Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (m. 1931)

– 1872: S-a născut compozitorul francez Déodat de Séverac (m. 1921)

– 1889: S-a născut Sir John Reith, primul director general al Societăţii Britanice de Radiodifuziune (BBC), cel care a iniţiat tradiţia britanică a serviciului independent de radioteleviziune publică; numit în funcţie în decembrie 1922, când radioul se afla încă la începuturile istoriei sale, Reith a modelat nu numai viitorul BBC-ului, ci şi al transmisiei radio din lumea întreagă, încercând să pună în practică principiul potrivit căruia serviciul public de radiodifuziune are responsabilitatea de a oferi publicului emisiuni de calitate şi educative (m. 1971)

– 1890: S-a născut pictorul italian Giorgio Morandi (m. 1964)

– 1897: S-a născut Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950 (m. 1996)

– 1919: S-a născut Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (m. 2008)

– 1928: S-a născut Pavel Kohout, dramaturg, prozator, poet și jurnalist ceh

– 1933: S-a născut scriitorul american Cormac McCarthy; i-au fost acordate Premiul Pulitzer și Premiul Memorial „James Tait Black” pentru ficțiune pentru romanul „The Road” (2006); un alt roman al său, „No Country for Old Men”, a fost ecranizat în 2007, câștigând 4 premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film

– 1934: S-a născut scriitorul şi editorul german Uwe Johnson (m. 1984)

– 1937: A murit Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901, prima radiocomunicaţie transatlantică; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (n. 1874)

– 1938: S-a născut actriţa americană de film Natalie Wood (m. 1981)

– 1938: S-a născut cineastul rus Aleksei Gherman (m. 2013)

– 1938: S-a născut actriţa britanică de teatru și film Diana Rigg (m. 2020)

– 1945: A murit Paul Valéry, poet şi eseist francez (n. 1871)

– 1947: S-a născut chitaristul şi muzicianul mexican Carlos Santana

– 1950: S-a născut Antoine Compagnon, critic, istoric şi teoretician literar, eseist și profesor francez

– 1964: S-a născut cântăreţul american Chris Cornell (nume real: Christopher John Boyle), solistul trupelor „Soundgarden”, „Audioslave” şi „Temple of the Dog”; unul dintre pionierii curentului grunge (subgen al rockului alternativ) (m. 2017)

– 1990: A murit regizorul de film, scenaristul, producătorul și artistul vizual georgian-armean Serghei Paradjanov (Sarkis Paradjanian) (n. 1924)

– 1994: A murit Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (n. 1897)

– 2004: A murit Antonio Gades, renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco (n. 1936)

– 2006: A murit cineastul francez Gérard Oury (n. 1919) – 15 ani

– 2007: A murit Kai Siegbahn, fizician suedez; câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1981 (n. 1918)

– 2011: A murit pictorul britanic Lucian Freud, „maestru al formei umane”, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (n. 1922) – 10 de ani

– 2013: A murit jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (n. 1920)

– 2013: A murit Pierre Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (n. 1926)

– 2015: A murit Wayne Carson Thompson, muzician, compozitor, cântăreţ de muzică country şi producător american (n. 1943)

– 2015: A murit muzicianul german Dieter Moebius, pionier al muzicii electronice (n. 1944, în Elveţia)

– 2017: A murit actorul francez de teatru și film Claude Rich (n. 1929)

Calendarul zilei – 20 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 20 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 20 iulie 2020, 8:09

EVENIMENTE INTERNE

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

-Juridic

* Transmisiunea live a dezbaterii cu tema „Festin sau ospăț sângeros? Distribuirea sumelor rezultate din executarea silită” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30. Speakerii intră în dezbatere remote. Speakerii invitați sunt membri JURIDICE PLATINUM și alți profesioniști. Invitați (ordine alfabetică):Exec. Ofelia Dobra, Dobra & Căliman, Exec. conf. univ. dr. Eugen Hurubă, Director Centrul Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, Jud. Aurelian-Marian Murgoci-Luca, Președinte Judecătoria sectorului 5. Moderator: Av. dr. Nicolae-Horia Țiț, Director INPPA-Iași

– Învățământ, Cercetare

* Are loc cea de-a doua etapă a înscrierile la grădiniţă pentru anul şcolar 2020-2021 (20 iul. – 10 aug.)

– S-a întâmplat într-o zi de 20 iulie

* Cu 311 ani în urmă (1709) au luat sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În anul 1688, împreună cu fratele său, Constantin Cantacuzino, Şerban Cantacuzino va înfiinţa Şcoala de la Sf. Sava. În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale. Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu rezideşte biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei. Între anii 1848-1870 sunt dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea slăbite de cutremure. În anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academiei Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare, Universitatea de astăzi

* Acum 124 de ani (1896) apărea, până în ianuarie 1897, revista „Liga Ortodoxă”, editată de poetul Alexandru Macedonski, în care vor debuta Tudor Arghezi şi Gala Galaction. Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), a iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul”, precum şi acest cotidian ortodox. Avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul Gala Galaction

* În urmă cu 101 ani (1919), între 20.VII şi 4.VIII, au avut loc ofensiva trupelor maghiare pe Tisa (20-23 iulie) şi contraofensiva Armatei române (24-26 iulie), urmată de trecerea Tisei şi intrarea în Budapesta (4 august)

* Acum 93 de ani (1927) Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, a fost proclamat rege, începând astfel prima domnie a lui Mihai I (1927-1930). Regele Mihai fiind minor, a început să-şi exercite atribuţiile Regenţa, aleasă la 4.I.1926 pentru răstimpul minoratului acestuia

* Cu 92 de ani în urmă (1928) România a ratificat Convenţia internaţională cu privire la căile ferate (încheiată la Berna, la 2.X.1924)

* Se împlinesc 85 de ani (1935) de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Mexic şi România, la nivel de legaţie; au fost întrerupte în decembrie 1941 şi restabilite la 20 martie 1973, la nivel de ambasadă

* Acum 84 de ani (1936) avea loc semnarea Convenţiei Internaţionale de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă. Delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari

* Cu 66 de ani în urmă (1954), între 20 şi 21 iulie, au fost semnate Acordurile de la Geneva privind restabilirea păcii în Indochina. Acordurile încheiau oficial „Războiul din Indochina” (declanşat de Franţa în 1946, în încercarea de a reinstaura dominaţia colonială în zonă), recunoşteau suveranitatea şi independenţa Vietnamului (dar îl scindau, până în 1975, în două părţi: în Nord, Republica Democrată Vietnam – un stat comunist, în Sud, Republica Vietnam), garantau independenţa şi suveranitatea Cambodgiei şi a Laosului

* Acum 51 de ani (1969) a avut loc prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong (1930-2012), comandantul navei „Apollo 11″ (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), este primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii. El a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin

* Cu 46 de ani în urmă (1974) începea invazia militară turcă în Cipru, cunoscută de forțele armate turce sub numele de cod „Operațiunea Atilla”. A fost o invazie ca răspuns la o juntă militară greacă ce urma să dea o lovitură de stat susținută în Cipru, organizată de Garda Națională cipriotă ai cărei lideri l-au detronat pe președintele cipriot și arhiepiscop Makarios al III-lea și l-au instalat pe Nikos Sampson în locul lui. Invazia turcă a avut loc în două etape și s-a încheiat în august 1974, când trupele turcești au ocupat 37% din teritoriul insulei, care a fost urmată de înființarea de facto a Republicii Turcă a Ciprului de Nord, care este în prezent recunoscută doar de Turcia

* Acum 29 de ani (1991) Partidul România Mare a fost înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti (Comitetul Director: Corneliu Vadim Tudor (1949-2015) – preşedinte, Eugen Barbu (1924-1993) – prim-vicepreşedinte de onoare). După Congresul al VI-lea, desfășurat în data de 31 octombrie 2015, la Cinema Patria, din Capitală, reprezentanţii Partidului România Mare şi-au desemnat un nou președinte în persoana generalului (r) Emil Streinu

* Se împlinesc 5 ani (2015) de când Statele Unite ale Americii şi Republica Cuba au restabilit relaţiile diplomatice, întrerupte în urmă cu mai bine de 50 de ani, prin redeschiderea, la Washington şi Havana, a celor două ambasade. Relaţiile diplomatice au fost rupte de preşedintele Dwight Eisenhower în 1961, în urma deteriorării relaţiilor bilaterale generate de lovitura de stat organizată de Fidel Castro

Aniversări – Comemorări

– Sfântul şi slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sfântul Profet Ilie Tesviteanul (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– „Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene”; în anul 2004 Ministerul Apărării Naţionale a hotărât data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători atât aviaţia militară, cât şi cea civilă, pentru a coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, patron al forţelor aeriene şi al aviaţiei române (ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră în 1913). NOTĂ: Până în 2004 „Ziua aviaţiei” se sărbătorea la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie; la 17.VI.1910 a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu; în amintirea evenimentului s-a marcat, la această dată, din 1994 până în 2003, „Ziua aripilor româneşti”

– „Ziua Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne” a fost stabilită prin Ordinul nr.95 din 25 iunie 2014, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.176 din 2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne

– „Ziua Energeticianului”; marcată, din 1992, de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie

– 1514: A murit, după suplicii, Gheorghe Doja, un mic nobil secui, conducătorul războiului ţărănesc contra marilor proprietari unguri de pământ din Transilvania din anul 1514 (n. cca. 1470)

– 1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1866)

– 1848: S-a născut Locusteanu Alexandru, medic veterinar și profesor; ctitor al medicinei veterinare româneşti (m. 1922)

– 1852: S-a născut generalul Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918); de numele său se leagă punerea bazelor „Revistei armatei” (1883) şi ale „Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru titular al Academiei Române din 1911 (m. 1935). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 19.VII.1852

– 1860: S-a născut medicul psihiatru și profesorul universitar Alexandru Obregia; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România, ctitorul şi fondatorul psihiatriei bucureştene (este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele – Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”) (m. 1937) – 160 de ani

– 1862: S-a născut Paul Bujor, biolog, profesor şi scriitor; studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie; fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România; co-director al revistei „Viaţa Românească”; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1952)

– 1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, geograf şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (m. 1925)

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1914)

– 1883: S-a născut Luiza Zavloschi, învățătoare, prima femeie primar din România (în 1930, loc. Buda, jud. Vaslui) (m. 1967)

– 1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România; traduceri din poezia română în limba maghiară; autor al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română (m. 1937)

– 1902: S-a născut geologul şi profesorul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994)

– 1906: S-a născut pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (m. 1988)

– 1912: S-a născut Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător; între anii 1945 şi 1948 a fost redactor la Radio Bucureşti (m. 1995)

– 1919: A murit Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi publicist; om politic: a fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888; a trecut, în 1899, la liberali (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri) (n. 1860). NOTĂ: În unele surse decesul este trecut la 30.VII.1919

– 1926: A murit Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar; unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1868)

– 1927: A murit Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei, împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, dar a fost dezavuat de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; la 15.X.1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (n. 1865)

– 1927: S-a născut (la Hrupista/Grecia) lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2009)

– 1930: S-a născut scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret (m. 2009) – 90 de ani

– 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Foiaş, stabilit în SUA, din 1979; a aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 2020). NOTĂ: Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească; Ciprian Foiaş, Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig sunt consideraţi cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol

– 1933: S-a născut jurnalistul Constantin Lambă, a cărui voce a fost ascultată de publicul constănțean timp de peste 40 de ani, la emisiunile Radiodifuziunii Române; în perioada 1962 – 2006, a fost corespondent principal al Radiodifuziunii Române, în Dobrogea; a fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Clubului Umoriștilor Constănțeni (m. 2020)

– 1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală, publicist şi profesor (n. 1882)

– 1938: S-a născut Eugenia Văcărescu-Necula, fostă dirijoare a Corului de Copii Radio (1981-2004) (m. 2013)

– 1940: S-a născut Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (m. 2009) – 80 de ani

– 1942: S-a născut economistul și publicistul Ilie Şerbănescu; unul dintre cei mai reputaţi analişti economici

– 1943: S-a născut Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1 615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (m. 2010)

– 1946: S-a născut sculptorul Ilie Berindei, stabilit în Elveţia

– 1966: A murit poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939) (n. 1910, la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina)

– 2009: A murit sculptorul Adrian Popovici (n. 1943)

– 2016: A murit Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor, eseist şi profesor; a înfiinţat, în 1961, Teatrul de Comedie, al cărui director a fost până în 1969, apoi a fost director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969-1990); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (n. 1918)

– 2019: A murit fagotistul, poetul şi profesorul Mihai Miltiade Nenoiu; fondator şi conducător al cvintetului de suflători „Concordia” (1979-2005); a cântat în Orchestra Naţională Radio timp de 47 de ani (1956 — 2003) (n. 1937) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Data limită pentru anunțarea poziției Comisiei Europene cu privire la preluarea Companiei Fitbit de către Google

– Kiev: Vizita președintelui elvețian, Simonetta Sommaruga, în Ucraina (20 – 23 iul.)

– Londra: În cadrul relației post-Brexit, are loc a 5-a sesiune de negocieri între Londra și UE (20 – 24 iul.)

– Pakistan: Pakistanul reia campania de vaccinare împotriva poliomielitei, întreruptă timp de patru luni din cauza pandemiei Covid-19

– Kiev, Ucraina: Are loc comemorarea  experimentatului jurnalist rus și ucrainean, originar din Belarus, Pavel Cheremet, la 4 ani de la atentatul asupra sa de la Kiev

-Cipru: Cipru marchează aniversarea invaziei turcești din 1974

– Washington: A 5-a aniversare a redeschiderii oficiale a ambasadelor Statelor Unite și Cubei

– Wenchang, China: China urmează să lanseze prima sondă pe Marte (20 – 25 iul.)

– Conakry, Guinea: Opoziția solicită reluarea protestelor împotriva puterii, amânate din cauza epidemiei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Șahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris); ziua a fost stabilită și prin rezoluția ONU din 12.XII.2019

– Ziua Naţională a Columbiei; aniversarea proclamării independenţei/1810 – 210 ani

– 356 î.e.n: S-a născut Alexandru cel Mare (cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon), rege al Macedoniei (336 î.e.n. – 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa. De asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume (m. 323 î.e.n.). NOTĂ: Unele surse (http://www.ro.biography.name) menționează naşterea la 21.VII.356 î.e.n.

– 1304: S-a născut poetul italian Francesco Petrarca (m. 1374)

– 1752: A murit Johann Christoph Pepusch, compozitor şi teoretician german (n. 1667)

– 1822: S-a născut Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (m. 1884). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 22.VII.1822

– 1847: S-a născut Max Liebermann, pictor şi grafician german (m. 1935)

– 1864: S-a născut Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (m. 1931)

– 1872: S-a născut compozitorul francez Déodat de Séverac (m. 1921)

– 1889: S-a născut Sir John Reith, primul director general al Societăţii Britanice de Radiodifuziune (BBC), cel care a iniţiat tradiţia britanică a serviciului independent de radioteleviziune publică; numit în funcţie în decembrie 1922, când radioul se afla încă la începuturile istoriei sale, Reith a modelat nu numai viitorul BBC-ului, ci şi al transmisiei radio din lumea întreagă, încercând să pună în practică principiul potrivit căruia serviciul public de radiodifuziune are responsabilitatea de a oferi publicului emisiuni de calitate şi educative (m. 1971)

– 1890: S-a născut pictorul italian Giorgio Morandi (m. 1964) – 130 de ani

– 1897: S-a născut Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950 (m. 1996)

– 1919: S-a născut Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (m. 2008)

– 1928: S-a născut Pavel Kohout, dramaturg, prozator, poet și jurnalist ceh

– 1933: S-a născut scriitorul american Cormac McCarthy; i-au fost acordate Premiul Pulitzer și Premiul Memorial „James Tait Black” pentru ficțiune pentru romanul „The Road” (2006); un alt roman al său, „No Country for Old Men”, a fost ecranizat în 2007, câștigând 4 premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film

– 1934: S-a născut scriitorul şi editorul german Uwe Johnson (m. 1984)

– 1937: A murit Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901, prima radiocomunicaţie transatlantică; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (n. 1874)

– 1938: S-a născut cineastul rus Aleksei Gherman (m. 2013)

– 1938: S-a născut actriţa americană de film Natalie Wood (m. 1981)

– 1945: A murit Paul Valéry, poet şi eseist francez (n. 1871) – 75 de ani

– 1947: S-a născut chitaristul şi muzicianul mexican Carlos Santana

– 1950: S-a născut Antoine Compagnon critic, istoric şi teoretician literar, eseist și profesor francez – 70 de ani

– 1964: S-a născut cântăreţul american Chris Cornell (nume real: Christopher John Boyle), solistul trupelor „Soundgarden”, „Audioslave” şi „Temple of the Dog”; unul dintre pionierii curentului grunge (subgen al rockului alternativ) (m. 2017)

– 1990: A murit regizorul de film, scenaristul, producătorul și artistul vizual georgian-armean Serghei Parajanov (Sarkis Paradjanian) (n. 1924) – 30 de ani. NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menționează decesul la 21.VII.1990

– 1994: A murit Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (n. 1897)

– 2004: A murit Antonio Gades, renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco (n. 1936). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 14.XI.1936

– 2006: A murit cineastul francez Gérard Oury (n. 1919)

– 2007: A murit Kai Siegbahn, fizician suedez; câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1981 (n. 1918)

– 2011: A murit pictorul britanic Lucian Freud, „maestru al formei umane”, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (n. 1922)

– 2013: A murit Pierre Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (n. 1926)

– 2013: A murit jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (n. 1920)

– 2015: A murit muzicianul german Dieter Moebius, pionier al muzicii electronice (n. 1944, în Elveţia) – 5 ani

– 2015: A murit Wayne Carson Thompson, muzician, compozitor, cântăreţ de muzică country şi producător american (n. 1943) – 5 ani

– 2017: A murit actorul francez de teatru și film Claude Rich (n. 1929)

Calendarul zilei – 20 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 20 iulie 2019, 06:00 / actualizat: 20 iulie 2019, 15:21

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Cluj-Napoca: Concert susţinut de cântăreţul şi compozitorul american, Michael Bolton – ora 20:00, la BT Arena

* Râșnov: Concertul Ansamblului baroc Elena & Paul Cristian, în cadrul Festivalul Musica Barcensis ediția a X-a (6 iul. – 1 sep.) – ora 18:00. Organizatori: Fundația pentru Cultură și Patrimoniu Forum ARTE în parteneriat cu Biserica Evanghelică C.A. România – Parohia Brașov și Bisericile Evanghelice din Hărman, Codlea, Râșnov, Ghimbav, Cristian, Prejmer și Vulcan. Printre partenerii media: Radio România Muzical

– Sport

* Ineu, jud. Bihor: Clubul sportiv XTerra Sport Bihor organizează concursul „Discover Bihor Off-Road Triathlon”, etapă de campionat naţional, alături de alte trei concursuri pentru amatori, unul pentru copii, unul pentru companii şi unul de ciclism – la Kingsland Country Club

– Diverse

* Fălticeni: Festivalul Neamului Românesc „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, ediţia a VI-a – manifestare internaţională a formaţiilor artistice din România, Republica Moldova şi Ucraina – şi gală de kickboxing – ora 16:00. Programul zilei:

• ora 18:30 – Spectacolul oferit de Ansamblul „Plăieşii” de la Chişinău
• ora 19:00 – Retragerea din circuitul profesionist de kickboxing a unei legende din sporturile de contact, Ionuţ Pitbull Atodiresei – la Sala „Gabriel Udişteanu”

– S-a întâmplat într-o zi de 20 iulie

* Se împlinesc 310 ani (1709) de când au luat sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În anul 1688, împreună cu fratele său, Constantin Cantacuzino, Şerban Cantacuzino va înfiinţa Şcoala de la Sf. Sava. În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale. Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu rezideşte biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei. Între anii 1848-1870 sunt dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea slăbite de cutremure. În anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academiei Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare, Universitatea de astăzi

* Cu 123 de ani în urmă (1896) apărea, până în ianuarie 1897, revista „Liga Ortodoxă”, editată de poetul Alexandru Macedonski, în care vor debuta Tudor Arghezi şi Gala Galaction. Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), a iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul“, precum şi acest cotidian ortodox. Avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul Gala Galaction

* Se împlinesc 100 de ani (1919), de când, între 20.VII şi 4.VIII, au avut loc ofensiva trupelor maghiare pe Tisa (20-23 iulie) şi contraofensiva Armatei române (24-26 iulie), urmată de trecerea Tisei şi intrarea în Budapesta (4 august)

* Acum 92 de ani (1927) Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, a fost proclamat rege, începând astfel prima domnie a lui Mihai I (1927-1930). Regele Mihai fiind minor, a început să-şi exercite atribuţiile Regenţa, aleasă la 4.I.1926 pentru răstimpul minoratului acestuia

* Cu 91 de ani în urmă (1928) România a ratificat Convenţia internaţională cu privire la căile ferate (încheiată la Berna, la 2.X.1924)

* Acum 83 de ani (1936) avea loc semnarea Convenţiei Internaţionale de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă. Delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari

* Se împlinesc 65 de ani (1954), de când, între 20 şi 21 iulie, au fost semnate Acordurile de la Geneva privind restabilirea păcii în Indochina. Acordurile încheiau oficial „Războiul din Indochina” (declanşat de Franţa în 1946, în încercarea de a reinstaura dominaţia colonială în zonă), recunoşteau suveranitatea şi independenţa Vietnamului (dar îl scindau, până în 1975, în două părţi: în Nord, Republica Democrată Vietnam – un stat comunist, în Sud, Republica Vietnam), garantau independenţa şi suveranitatea Cambodgiei şi a Laosului

* Se împlinesc 50 de ani (1969) de când a avut loc prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong (1930-2012), comandantul navei „Apollo 11” (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), este primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii. El a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin

* Se împlinesc 45 de ani (1974) de la începutul invaziei militare turce în Cipru, cunoscută de forțele armate turce sub numele de cod „Operațiunea Atilla”. A fost o invazie ca răspuns la o juntă militară greacă ce urma să dea o lovitură de stat susținută în Cipru, organizată de Garda Națională cipriotă ai cărei lideri l-au detronat pe președintele cipriot și arhiepiscop Makarios al III-lea și l-au instalat pe Nikos Sampson în locul lui. Invazia turcă a avut loc în două etape și s-a încheiat în august 1974, când trupele turcești au ocupat 37% din teritoriul insulei, care a fost urmată de înființarea de facto a Republicii Turcă a Ciprului de Nord, care este în prezent recunoscută doar de Turcia

* Acum 28 de ani (1991) Partidul România Mare a fost înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti (Comitetul Director: Corneliu Vadim Tudor (1949-2015) – preşedinte, Eugen Barbu (1924-1993) – prim-vicepreşedinte de onoare). După Congresul al VI-lea, desfășurat în data de 31 octombrie 2015, la Cinema Patria, din Capitală, reprezentanţii Partidului România Mare şi-au desemnat un nou președinte în persoana generalului (r) Emil Streinu

* Cu 4 ani în urmă (2015) Statele Unite ale Americii şi Republica Cuba au restabilit relaţiile diplomatice, întrerupte în urmă cu mai bine de 50 de ani, prin redeschiderea, la Washington şi Havana, a celor două ambasade. Relaţiile diplomatice au fost rupte de preşedintele Dwight Eisenhower în 1961, în urma deteriorării relaţiilor bilaterale generate de lovitura de stat organizată de Fidel Castro

Aniversări – Comemorări

– Sfântul şi slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– Sfântul Ilie Tesviteanul, Profet (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2019)

– Sfântul Ilie, Profet (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– „Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene”; în anul 2004 Ministerul Apărării Naţionale a hotărât data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători atât aviaţia militară, cât şi cea civilă, pentru a coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, patron al forţelor aeriene şi al aviaţiei române (ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră în 1913). NOTĂ: Până în 2004 „Ziua aviaţiei” se sărbătorea la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie; la 17.VI.1910 a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu; în amintirea evenimentului s-a marcat, la această dată, din 1994 până în 2003, „Ziua Aripilor Româneşti”

– „Ziua Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne”

– „Ziua Energeticianului”; marcată, din 1992, de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie

– 1514: A murit, după suplicii, Gheorghe Doja, un mic nobil secui, conducătorul războiului ţărănesc contra marilor proprietari unguri de pământ din Transilvania din anul 1514 (n. cca. 1470) – 505 ani

– 1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1866)

– 1848: S-a născut Locusteanu Alexandru, medic veterinar și profesor; ctitor al medicinei veterinare româneşti (m. 1922)

– 1852: S-a născut generalul Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918); de numele său se leagă punerea bazelor „Revistei armatei” (1883) şi ale „Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru titular al Academiei Române din 1911 (m. 1935). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 19.VII.1852

– 1860: S-a născut medicul Alexandru Obregia; studii privind morfologia sistemului nervos; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia) (m. 1937). NOTĂ: Volumul „Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii” dă ca dată a morţii 26.VII.1860

– 1862: S-a născut Paul Bujor, biolog, profesor şi scriitor; studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie; fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România; co-director al revistei „Viaţa Românească”; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1952)

– 1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, geograf şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (m. 1925)

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1914) – 145 de ani

– 1883: S-a născut Luiza Zavloschi, învățătoare, prima femeie primar din România (în 1930, loc. Buda, jud. Vaslui) (m. 1967)

– 1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România; traduceri din poezia română în limba maghiară; autor al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română (m. 1937)

– 1902: S-a născut geologul şi profesorul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994)

– 1906: S-a născut pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (m. 1988)

– 1912: S-a născut Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător; între anii 1945 şi 1948 a fost redactor la Radio Bucureşti (m. 1995)

– 1919: A murit Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi publicist; om politic: a fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888; a trecut, în 1899, la liberali (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri) (n. 1860) – 100 de ani. NOTĂ: În unele surse decesul este trecut la 30.VII.1919

– 1926: A murit Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar; unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1868)

– 1927: A murit Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei, împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, dar a fost dezavuat de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; la 15.X.1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (n. 1865)

– 1927: S-a născut (la Hrupista/Grecia) lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2009)

– 1930: S-a născut scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret (m. 2009)

– 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Foiaş, stabilit în SUA, din 1979; a aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994). NOTĂ: Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească; Ciprian Foiaş, Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig sunt consideraţi cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol

– 1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală, publicist şi profesor (n. 1882) – 85 de ani

– 1938: S-a născut Eugenia Văcărescu-Necula, fostă dirijoare a Corului de Copii Radio (1981-2004) (m. 2013)

– 1940: S-a născut Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (m. 2009)

– 1942: S-a născut publicistul şi analistul economic Ilie Şerbănescu

– 1943: S-a născut Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1 615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (m. 2010)

– 1946: S-a născut sculptorul Ilie Berindei, stabilit în Elveţia

– 1966: A murit poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939) (n. 1910, la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina)

– 2009: A murit sculptorul Adrian Popovici (n. 1943) – 10 ani

– 2016: A murit Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor, eseist şi profesor; a înfiinţat, în 1961, Teatrul de Comedie, al cărui director a fost până în 1969, apoi a fost director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969-1990); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (n. 1918)

EVENIMENTE EXTERNE

– Caracas, Venezuela: Vizita ministrului adjunct de externe al Rusiei, Ryabkov, în Venezuela (20 – 22 iul.)

– Washington D.C.: Premierul pakistanez, Imran Khan, aflat în vizită în SUA, va avea întrevederi cu președintele SUA, Donald Trump (20 – 24 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Şahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah, federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris – 95 de ani

– Ziua Naţională a Columbiei; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– 356 î.e.n: S-a născut Alexandru cel Mare (cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon), rege al Macedoniei (336 î.e.n. – 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa. De asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume (m. 323 î.e.n.) – 2375 de ani. NOTĂ: Unele surse (http://www.ro.biography.name) menționează naşterea la 21.VII.356 î.e.n.

– 1304: S-a născut poetul italian Francesco Petrarca (m. 1374) – 715 ani

– 1752: A murit Johann Christoph Pepusch, compozitor şi teoretician german (n. 1667)

– 1822: S-a născut Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (m. 1884). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 22.VII.1822

– 1847: S-a născut Max Liebermann, pictor şi grafician german (m. 1935)

– 1864: S-a născut Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (m. 1931) – 155 de ani

– 1872: S-a născut compozitorul francez Déodat de Séverac (m. 1921)

– 1889: S-a născut Sir John Reith, primul director general al Societăţii Britanice de Radiodifuziune (BBC), cel care a iniţiat tradiţia britanică a serviciului independent de radioteleviziune publică; numit în funcţie în decembrie 1922, când radioul se afla încă la începuturile istoriei sale, Reith a modelat nu numai viitorul BBC-ului, ci şi al transmisiei radio din lumea întreagă, încercând să pună în practică principiul potrivit căruia serviciul public de radiodifuziune are responsabilitatea de a oferi publicului emisiuni de calitate şi educative (m. 1971) – 130 de ani

– 1890: S-a născut pictorul italian Giorgio Morandi (m. 1964)

– 1897: S-a născut Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950 (m. 1996)

– 1919: S-a născut Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (m. 2008) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Pavel Kohout, dramaturg, prozator, poet și jurnalist ceh

– 1933: S-a născut scriitorul american Cormac McCarthy; i-au fost acordate Premiul Pulitzer și Premiul Memorial „James Tait Black” pentru ficțiune pentru romanul „The Road” (2006); un alt roman al său, „No Country for Old Men”, a fost ecranizat în 2007, câștigând 4 premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film

– 1934: S-a născut scriitorul şi editorul german Uwe Johnson (m. 1984) – 85 de ani

– 1937: A murit Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901, prima radiocomunicaţie transatlantică; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (n. 1874)

– 1938: S-a născut cineastul rus Aleksei Gherman (m. 2013)

– 1938: S-a născut actriţa americană de film Natalie Wood (m. 1981)

– 1945: A murit Paul Valéry, poet şi eseist francez (n. 1871)

– 1947: S-a născut chitaristul şi muzicianul mexican Carlos Santana

– 1964: S-a născut cântăreţul american Chris Cornell (nume real: Christopher John Boyle), solistul trupelor „Soundgarden”, „Audioslave” şi „Temple of the Dog”; unul dintre pionierii curentului grunge (subgen al rockului alternativ) (m. 2017) – 55 de ani

– 1994: A murit Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (n. 1897) – 25 de ani

– 2004: A murit Antonio Gades, renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco (n. 1936) – 15 ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 14.XI.1936

– 2006: A murit cineastul francez Gérard Oury (n. 1919)

– 2007: A murit Kai Siegbahn, fizician suedez; câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1981 (n. 1918)

– 2011: A murit pictorul britanic Lucian Freud, „maestru al formei umane”, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (n. 1922)

– 2013: A murit Pierre Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (n. 1926)

– 2013: A murit jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (n. 1920)

– 2015: A murit muzicianul de origine germană Dieter Moebius, pionier al muzicii electronice (n. 1944, în Elveţia)

– 2015: A murit Wayne Carson Thompson, muzician, compozitor şi producător american, cântăreţ de muzică country (n. 1943)

– 2017: A murit actorul francez de teatru și film Claude Rich (n. 1929)

Calendarul zilei – 20 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 20 iulie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

*Conferința de presă cu privire la Campionatul Național de Șah pe Echipe de Juniori de la Sala Apollo, Hotel Caro (21-29 Iulie)  de Ziua Mondială a Șahului (20 iul.)

* Are loc Festivalul în aer liber „TimeShift”, în cadrul căruia vor concerta 100 de artişti, într-un program cu peste 100 de ore de muzică – ora 18:00, la Centrul Expoziţional Romexpo (20-23 iulie)

*Iaşi: Iulius Mall Iași este gazda vernisajului expoziţiei intitulată  “Albastru infinit” a artistei Talida Grunzac – ora 16:00. Evenimentul va fi prezentat de criticul de artă, profesor univ. dr. Mihai Păstrăguș. Cu acest prilej are loc și lansarea albumului de artă realizat cu ocazia expoziției.Expoziția poate fi vizitată în perioada 3 – 31 iulie

*Timişoara/ Gottlob:Şase filme concurează pentru Marele Premiu şi Premiul Publicului la cea de-a patra ediţie a festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc în perioada 20-23 iulie la Timişoara şi Gottlob. Printre partenerii media: Radio Timişoara

– S-a întâmplat într-o zi de 20 iulie

* Acum 308 ani (1709) au luat sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În anul 1688, împreună cu fratele său, Constantin Cantacuzino, Şerban Cantacuzino va înfiinţa Şcoala de la Sf. Sava. În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale. Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu rezideşte biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei. Între anii 1848-1870 sunt dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea slăbite de cutremure. În anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academiei Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare, Universitatea de astăzi

* Cu 121 de ani în urmă (1896) apărea, până în ianuarie 1897, revista „Liga ortodoxă”, editată de poetul Alexandru Macedonski, în care vor debuta Tudor Arghezi şi Gala Galaction. Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), a iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul“, precum şi acest cotidian ortodox. Avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul Gala Galaction

* În urmă cu 98 de ani (1919), între 20.VII şi 4.VIII, au avut loc ofensiva trupelor maghiare pe Tisa (20-23 iulie) şi contraofensiva Armatei române (24-26 iulie), urmată de trecerea Tisei şi intrarea în Budapesta (4 august)

* Se împlinesc 90 de ani (1927) de când Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, a fost proclamat rege, începând astfel prima domnie a lui Mihai I (1927-1930). Regele Mihai fiind minor, a început să-şi exercite atribuţiile Regenţa, aleasă la 4.I.1926 pentru răstimpul minoratului acestuia

* Acum 81 de ani (1936) avea loc semnarea Convenţiei Internaţionale de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă. Delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari

* În urmă cu 63 de ani (1954), între 20 şi 21 iulie, au fost semnate Acordurile de la Geneva privind restabilirea păcii în Indochina. Acordurile încheiau oficial „Războiul din Indochina” (declanşat de Franţa în 1946, în încercarea de a reinstaura dominaţia colonială în zonă), recunoşteau suveranitatea şi independenţa Vietnamului (dar îl scindau, până în 1975, în două părţi: în Nord, Republica Democrată Vietnam – un stat comunist, în Sud, Republica Vietnam), garantau independenţa şi suveranitatea Cambodgiei şi a Laosului

* Acum 48 de ani (1969) a avut loc prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong (1930-2012), comandantul navei „Apollo 11” (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), este primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii. El a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin

* Cu 43 de ani în urmă (1974) a început invazia militară turcă în Cipru, cunoscută de forțele armate turce sub numele de cod “Operațiunea Atilla”. A fost o invazie ca răspuns la o juntă militară greacă ce urma să dea o lovitură de stat susținută în Cipru, organizată de Garda Națională cipriotă ai cărei lideri l-au detronat pe președintele cipriot și arhiepiscop Makarios al III-lea și l-au instalat pe Nikos Sampson în locul lui. Invazia turcă a avut loc în două etape și s-a încheiat în august 1974, când trupele turcești au ocupat 37% din teritoriul insulei, care a fost urmată de înființarea de facto a Republicii Turcă a Ciprului de Nord, care este în prezent recunoscută doar de Turcia

* Acum 26 de ani (1991) Partidul România Mare a fost înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti (Comitetul Director: Corneliu Vadim Tudor (1949-2015) – preşedinte, Eugen Barbu (1924-1993) – prim-vicepreşedinte de onoare). După Congresul al VI-lea, desfășurat în data de 31 octombrie 2015, la Cinema Patria, din Capitală, reprezentanţii Partidului România Mare şi-au desemnat un nou președinte în persoana generalului (r) Emil Streinu

* Cu 2 ani în urmă (2015) Statele Unite ale Americii şi Republica Cuba au restabilit relaţiile diplomatice, întrerupte în urmă cu mai bine de 50 de ani, prin redeschiderea, la Washington şi Havana, a celor două ambasade. Relaţiile diplomatice au fost rupte de preşedintele Dwight Eisenhower în 1961, în urma deteriorării relaţiilor bilaterale generate de lovitura de stat organizată de Fidel Castro

Aniversări – Comemorări

– Sfântul şi slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul (Calendarul Creştin-Ortodox 2017)

– Sfântul Ilie Tesviteanul, Profet (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2017)

– Sfântul Ilie, Profet (Calendarul Romano-Catolic 2017)

– „Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene”; în anul 2004 Ministerul Apărării Naţionale a hotărât data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători atât aviaţia militară, cât şi cea civilă, pentru a coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sf. Mare Proroc Ilie Tesviteanul, patron al forţelor aeriene şi al aviaţiei române (ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră în 1913). NOTĂ: Până în 2004 „Ziua aviaţiei” se sărbătorea la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie; la 17.VI.1910 a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu; în amintirea evenimentului s-a marcat, la această dată, din 1994 până în 2003, „Ziua Aripilor Româneşti”

– „Ziua Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne”

– „Ziua Energeticianului”; marcată din 1992 de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie – 25 de ani

– 1514: A murit, după suplicii, Gheorghe Doja, un mic nobil secui, conducătorul războiului ţărănesc contra marilor proprietari unguri de pământ din Transilvania din anul 1514 (n. cca. 1470)

– 1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1866)

– 1852: S-a născut generalul Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918); de numele său se leagă punerea bazelor „Revistei armatei” (1883) şi ale „Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru titular al Academiei Române din  1911 (m. 1935) – 165 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 19.VII.1852

– 1860: S-a născut medicul Alexandru Obregia; studii privind morfologia sistemului nervos; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia) (m. 1937). NOTĂ: Volumul „Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii” dă moartea la 26.VII.1860

– 1862: S-a născut Paul Bujor, biolog, profesor şi scriitor; studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie; fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România; co-director al revistei „Viaţa Românească”; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1952) – 155 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă moartea la 17.V.1952

– 1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, geograf şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (m. 1925) – 145 de ani

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1914)

– 1883: S-a născut Luiza Zavloschi, prima femeie primar din România; în primăvara anului 1930, mai mulți țărani fruntași i-au cerut să candideze la primăria comunei Buda (jud. Vaslui), împotriva reprezentantului partidului de guvernământ, de care erau nemulțumiți (m. 1967)

– 1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România; traduceri din poezia română în limba maghiară; autor al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română (m. 1937)

– 1902: S-a născut geologul şi profesorul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994) – 115 ani

– 1906: S-a născut pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (m. 1988)

– 1912: S-a născut Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător; între anii 1945 şi 1948 a fost redactor la Radio Bucureşti (m. 1995) – 105 ani

– 1919: A murit Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi publicist; om politic: a fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888; a trecut, în 1899, la liberali (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri) (n. 1860). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 30.VII.1919

– 1926: A murit Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar; unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1868)

– 1927: A murit Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei, împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, dar a fost dezavuat de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; la 15.X.1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (n. 1865) – 90 de ani

– 1927: S-a născut (la Hrupista/Grecia) lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2009) – 90 de ani

– 1930: S-a născut scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret (m. 2009)

– 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Ilie Foiaş, stabilit în SUA, din 1979; a aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1994. NOTĂ: Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească; Ciprian Foiaş, Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig sunt consideraţi cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol

– 1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală (n. 1882)

– 1938: S-a născut Eugenia Văcărescu-Necula, dirijoare a Corului de Copii Radio timp de peste două decenii (m. 2013)

– 1940: S-a născut Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (m. 2009)

– 1942: S-a născut publicistul şi analistul economic Ilie Şerbănescu; a fost pentru scurt timp ministru al reformei în Cabinetul Ciorbea (din decembrie 1997 până în aprilie 1998) – 75 de ani

– 1943: S-a născut Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (m. 2010)

– 1946: S-a născut sculptorul Ilie Berindei, stabilit în Elveţia

– 1966: A murit poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939) (n. 1910, la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina)

– 2009: A murit sculptorul Adrian Popovici (n. 1943)

– 2016: A murit Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor, eseist şi profesor; a înfiinţat, în 1961, Teatrul de Comedie, al cărui director a fost până în 1969, apoi a fost director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969-1990); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (n. 1918) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Frankfurt, Germania: Reuniunea Băncii Centrale Europene cu privire la politica monetară în zona euro

– Melbourne: Cea de-a XI-a ediţie a Conferinţei „Economic and Social Outlook” a Institutului de la Melbourne, cu tema „Noi direcţii într-o lume nesigură” (20 – 21 iul.). Participă premierul australian Malcolm Turnbull

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Şahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris)

– Ziua Naţională a Columbiei; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– 356 î.e.n: S-a născut Alexandru cel Mare, cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon, rege al Macedoniei (336 î.e.n. – 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa. De asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume (m. 323 î.e.n.). NOTĂ: Unele surse  dau naşterea la 21.VII.356 î.e.n.

– 1304: S-a născut poetul italian Francesco Petrarca; unul din cei mai importanți poeți lirici ai literaturii italiene (m. 1374)

– 1752: A murit Johann Christoph Pepusch, compozitor şi teoretician german (n. 1667) – 265 de ani

– 1822: S-a născut Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (m. 1884) – 195 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 22.VII.1822

– 1847: S-a născut Max Liebermann, pictor şi grafician german (m. 1935) – 170 de ani

– 1864: S-a născut Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (m. 1931)

– 1872: S-a născut compozitorul francez Déodat de Séverac (m. 1921) – 145 de ani

– 1889: S-a născut Sir John Reith, primul director general al Societăţii Britanice de Radiodifuziune (BBC), cel care a iniţiat tradiţia britanică a serviciului independent de radioteleviziune publică; numit în funcţie în decembrie 1922, când radioul se afla încă la începuturile istoriei sale, Reith a modelat nu numai viitorul BBC-ului, ci şi al transmisiei radio din lumea întreagă, încercând să pună în practică principiul potrivit căruia serviciul public de radiodifuziune are responsabilitatea de a oferi publicului emisiuni de calitate şi educative (m. 1971)

– 1890: S-a născut pictorul italian Giorgio Morandi (m. 1964)

– 1897: S-a născut Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950 (m. 1996) – 120 de ani

– 1919: S-a născut Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (m. 2008)

– 1928: S-a născut Pavel Kohout, dramaturg, prozator şi poet ceh; din anul 1980 este cetățean austriac

– 1933: S-a născut scriitorul american Cormac McCarthy; i-au fost acordate Premiul Pulitzer și Premiul Memorial „James Tait Black” pentru ficțiune pentru romanul „The Road” (2006); un alt roman al său, „No Country for Old Men”, a fost ecranizat în 2007, câștigând 4 premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film

– 1934: S-a născut scriitorul şi editorul german Uwe Johnson (m. 1984)

– 1937: A murit Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901, prima radiocomunicaţie transatlantică; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (n. 1874) – 80 de ani

– 1938: S-a născut cineastul rus Aleksei Gherman (m. 2013)

– 1938: S-a născut actriţa americană de film Natalie Wood (m. 1981)

– 1945: A murit Paul Valéry, poet şi eseist francez (n. 1871)

– 1947: S-a născut chitaristul şi muzicianul mexican Carlos Santana – 70 de ani

– 1994: A murit Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (n. 1897)

– 2004: A murit Antonio Gades, renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco (n. 1936)

– 2006: A murit cineastul francez Gérard Oury (n. 1919)

– 2007: A murit Kai Siegbahn, fizician suedez; câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1981 (n. 1918) – 10 ani

– 2011: A murit pictorul britanic Lucian Freud, „maestru al formei umane”, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (n. 1922)

– 2013: A murit Pierre Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (n. 1926)

– 2013: A murit jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (n. 1920)

– 2015: A murit muzicianul de origine germană Dieter Moebius, pionier al muzicii electronice (n. 1944, în Elveţia)

– 2015: A murit Wayne Carson Thompson, muzician, compozitor şi producător american, cântăreţ de muzică country (n. 1943)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 20 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 20 iulie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 20 iulie

* Acum 307 ani (1709) au luat sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În anul 1688, împreună cu fratele său, Constantin Cantacuzino, Şerban Cantacuzino va înfiinţa Şcoala de la Sf. Sava. În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale. Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu rezideşte biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei. Între anii 1848-1870 sunt dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea slăbite de cutremure. În anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academiei Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare, Universitatea de astăzi

* Se împlinesc 120 de ani (1896) de la apariţia, până în ianuarie 1897, a revistei „Liga ortodoxă”, editată de poetul Alexandru Macedonski, în care vor debuta Tudor Arghezi şi Gala Galaction. Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), a iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul“, precum şi acest cotidian ortodox. Avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul Gala Galaction

* În urmă cu 97 de ani (1919), între 20.VII şi 4.VIII, au avut loc ofensiva trupelor maghiare pe Tisa (20-23 iulie) şi contraofensiva Armatei române (24-26 iulie), urmată de trecerea Tisei şi intrarea în Budapesta (4 august)

* Acum 89 de ani (1927) Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, a fost proclamat rege, începând astfel prima domnie a lui Mihai I (1927-1930). Regele Mihai fiind minor, a început să-şi exercite atribuţiile Regenţa, aleasă la 4.I.1926 pentru răstimpul minoratului acestuia

* Se împlinesc 80 de ani (1936) de la semnarea Convenţiei Internaţionale de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă. Delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari

* În urmă cu 62 de ani (1954), între 20 şi 21 iulie, au fost semnate Acordurile de la Geneva privind restabilirea păcii în Indochina. Acordurile încheiau oficial „Războiul din Indochina” (declanşat de Franţa în 1946, în încercarea de a reinstaura dominaţia colonială în zonă), recunoşteau suveranitatea şi independenţa Vietnamului (dar îl scindau, până în 1975, în două părţi: în Nord, Republica Democrată Vietnam – un stat comunist, în Sud, Republica Vietnam), garantau independenţa şi suveranitatea Cambodgiei şi a Laosului

* Acum 47 de ani (1969) a avut loc prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong (1930-2012), comandantul navei „Apollo 11” (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), este primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii. El a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin

* Cu 42 de ani în urmă (1974) a început invazia militară turcă în Cipru, cunoscută de forțele armate turce sub numele de cod “Operațiunea Atilla”. A fost o invazie ca răspuns la o juntă militară greacă ce urma să dea o lovitură de stat susținută în Cipru, organizată de Garda Națională cipriotă ai cărei lideri l-au detronat pe președintele cipriot și arhiepiscop Makarios al III-lea și l-au instalat pe Nikos Sampson în locul lui; invazia turcă a avut loc în două etape și s-a încheiat în august 1974, când trupele turcești au ocupat 37% din teritoriul insulei, care a fost urmată de înființarea de facto a Republicii Turcă a Ciprului de Nord, care este în prezent recunoscută doar de Turcia

* Se împlinesc 25 de ani (1991) de când Partidul România Mare a fost înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti (Comitetul Director: Corneliu Vadim Tudor (1949-2015) – preşedinte, Eugen Barbu (1924-1993) – prim-vicepreşedinte de onoare). După Congresul al VI-lea, desfășurat în data de 31 octombrie 2015, la Cinema Patria, din Capitală, reprezentanţii Partidului România Mare şi-au desemnat un nou președinte în persoana generalului (r) Emil Streinu

Aniversări – Comemorări

– Sfântul şi slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul (Calendarul Creştin-Ortodox 2016)

– Sfântul Ilie Tesviteanul, Profet (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2016)

– Sfântul Ilie, Profet (Calendarul Romano-Catolic 2016)

– „Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene”; în anul 2004 Ministerul Apărării Naţionale a hotărât data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători atât aviaţia militară, cât şi cea civilă, pentru a coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, patron al forţelor aeriene şi al aviaţiei române (ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră în 1913). NOTĂ: Până în 2004 „Ziua aviaţiei” se sărbătorea la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie; la 17.VI.1910 a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu; în amintirea evenimentului s-a marcat, la această dată, din 1994 până în 2003, „Ziua aripilor româneşti”

– „Ziua Energeticianului”; marcată din 1992 de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie

– 1514: A murit, după suplicii, Gheorghe Doja, un mic nobil secui, conducătorul războiului ţărănesc contra marilor proprietari unguri de pământ din Transilvania din anul 1514 (n. cca. 1470)

– 1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1866)

– 1852: S-a născut generalul Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918); de numele său se leagă punerea bazelor „Revistei armatei” (1883) şi ale „Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru titular al Academiei Române din 1911 (m. 1935)

– 1860: S-a născut medicul Alexandru Obregia; studii privind morfologia sistemului nervos; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia) (m. 1937). NOTĂ: Volumul „Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii” dă moartea la 26.VII.1860

– 1862: S-a născut Paul Bujor, naturalist (studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie) şi scriitor (co-director al revistei „Viaţa Românească”); membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1952)

– 1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, mineralog şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (m. 1925)

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1914)

– 1883: S-a născut Luiza Zavloschi, prima femeie primar din România; în primăvara anului 1930, mai mulți țărani fruntași i-au cerut să candideze la primăria comunei Buda (jud. Vaslui), împotriva reprezentantului partidului de guvernământ, de care erau nemulțumiți (m. 1967)

– 1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România; traduceri din poezia română în limba maghiară; autor al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română (m. 1937) – 120 de ani

– 1902: S-a născut geologul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994)

– 1906: S-a născut pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (m. 1988) – 110 ani

– 1912: S-a născut Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător; între anii 1945 şi 1948 a fost redactor la Radio Bucureşti (m. 1995)

– 1919: A murit Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi publicist; om politic: a fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888; a trecut, în 1899, la liberali (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri) (n. 1860). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 30.VII.1919

– 1926: A murit Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar; unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1868) – 90 de ani

– 1927: A murit Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei, împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, dar a fost dezavuat de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; la 15.X.1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (n. 1865)

– 1927: S-a născut (la Hrupista/Grecia) lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru corespondent al Academiei Române din 2004 (m. 2009)

– 1930: S-a născut scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret (m. 2009)

– 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Foiaş, stabilit în SUA, din 1979; a aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994). NOTĂ: Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească; Ciprian Foiaş, Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig sunt consideraţi cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol

– 1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală (n. 1882)

– 1938: S-a născut Eugenia Văcărescu-Necula, dirijoare a Corului de Copii Radio timp de peste două decenii (m. 2013)

– 1940: S-a născut Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (m. 2009)

– 1942: S-a născut publicistul şi analistul economic Ilie Şerbănescu; a fost pentru scurt timp ministru al reformei în Cabinetul Ciorbea (din decembrie 1997 până în aprilie 1998)

– 1943: S-a născut Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (m. 2010)

– 1946: S-a născut sculptorul Ilie Berindei, stabilit în Elveţia – 70 de ani

– 1966: A murit poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939) (n. 1910, la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina) – 50 de ani

– 2009: A murit sculptorul Adrian Popovici (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Şahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris) – 50 de ani

– Ziua Naţională a Columbiei; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– 356 î.e.n: S-a născut Alexandru cel Mare, cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon, rege al Macedoniei (336 î.e.n. – 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa. De asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume (m. 323 î.e.n.) – 1660 de ani. NOTĂ: Unele surse (http://www.ro.biography.name/conducatori/92-macedonia/271-alexandru-macedon-356-323-i-hr) dau naşterea la 21.VII.356 î.e.n.

– 1304: S-a născut poetul italian Francesco Petrarca; unul din cei mai importanți poeți lirici ai literaturii italiene (m. 1374)

– 1752: A murit Johann Christoph Pepusch, compozitor şi teoretician german (n. 1667)

– 1822: S-a născut Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (m. 1884). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 22.VII.1822

– 1847: S-a născut Max Liebermann, pictor şi grafician german (m. 1935)

– 1864: S-a născut Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (m. 1931)

– 1872: S-a născut compozitorul francez Déodat de Séverac (m. 1921)

– 1889: S-a născut Sir John Reith, primul director general al Societăţii Britanice de Radiodifuziune (BBC), cel care a iniţiat tradiţia britanică a serviciului independent de radioteleviziune publică; numit în funcţie în decembrie 1922, când radioul se afla încă la începuturile istoriei sale, Reith a modelat nu numai viitorul BBC-ului, ci şi al transmisiei radio din lumea întreagă, încercând să pună în practică principiul potrivit căruia serviciul public de radiodifuziune are responsabilitatea de a oferi publicului emisiuni de calitate şi educative (m. 1971)

– 1890: S-a născut pictorul italian Giorgio Morandi (m. 1964)

– 1897: S-a născut Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950 (m. 1996)

– 1919: S-a născut Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (m. 2008)

– 1928: S-a născut Pavel Kohout, dramaturg, prozator şi poet ceh; din anul 1980 este cetățean austriac

– 1933: S-a născut scriitorul american Cormac McCarthy; i-au fost acordate Premiul Pulitzer și Premiul Memorial „James Tait Black” pentru ficțiune pentru romanul „The Road” (2006); un alt roman al său, „No Country for Old Men”, a fost ecranizat în 2007, câștigând 4 premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film

– 1934: S-a născut scriitorul şi editorul german Uwe Johnson (m. 1984)

– 1937: A murit Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901, prima radiocomunicaţie transatlantică; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (n. 1874)

– 1938: S-a născut cineastul rus Aleksei Gherman (m. 2013)

– 1938: S-a născut actriţa americană de film Natalie Wood (m. 1981)

– 1945: A murit Paul Valéry, poet şi eseist francez (n. 1871)

– 1947: S-a născut chitaristul şi muzicianul mexican Carlos Santana

– 1994: A murit Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (n. 1897)

– 2004: A murit Antonio Gades, renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco (n. 1936)

– 2006: A murit cineastul francez Gérard Oury (n. 1919) – 10 ani

– 2007: A murit Kai Siegbahn, fizician suedez; câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1981 (n. 1918)

– 2011: A murit pictorul britanic Lucian Freud, „maestru al formei umane”, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (n. 1922) – 5 ani

– 2013: A murit Pierre Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (n. 1926)

– 2013: A murit jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (n. 1920)

– 2015: Statele Unite ale Americii şi Republica Cuba au restabilit relaţiile diplomatice, întrerupte în urmă cu mai bine de 50 de ani, prin redeschiderea, la Washington şi Havana, a celor două ambasade. Relaţiile diplomatice au fost rupte de preşedintele Eisenhower în 1961, în urma deteriorării relaţiilor bilaterale generate de lovitura de stat organizată de Fidel Castro – 1 an

– 2015: A murit muzicianul de origine germană Dieter Moebius, pionier al muzicii electronice (n. 1944, în Elveţia) – 1 an

– 2015: A murit Wayne Carson Thompson, muzician, compozitor şi producător american, cântăreţ de muzică country (n. 1943) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 20 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 20 iulie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Ministere
* Jud. Maramureş: În vederea promovării Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală și înregistrării de noi membri, caravana PNDR 2020, organizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se află în județ (20 – 21 iul.). La eveniment participă Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale – ora 16:40, la Ocna Șugatag

– Apărare, Interne
* Militari şi nave ale Forţelor Navale Române vor desfăşura în Marea Neagră, în perioada 20-24 iulie, exerciţiul multinaţional SEA SHIELD 15. La activităţile de instruire participă şi Gruparea navală a NATO, SNMG-1 (Standing NATO Maritime Group 1), aflată în misiune în Marea Neagră

– Economic
* Ministerul Finanţelor Publice organizează licitaţie pentru o emisiune de obligaţiuni în sumă de 300 milioane lei
* Banca Naţională a României publică datele privind indicatorii de risc bancar, Centrala incidentelor de plăţi, în iunie

– Învăţământ, Cercetare
* În perioada 20 – 26 iulie, se desfăşoară cea de-a V-a ediţie a Şcolii de Vară, scopul proiectului fiind acela de a oferi participanţilor atât cunoştinţe teoretice, cât şi practice în ceea ce priveşte domeniile Relaţiilor Internaţionale, al Ştiinţelor Politice sau al Studiilor de Securitate şi Diplomaţie. Anul acesta tema generală a manifestării va fi „The Ukraine: Beyond the Headlines” („Criză Ucraineană: Dincolo de titlurile din ziare”). Evenimentul este organizat de Asociaţia Tineretul ONU din România
* Prima Şcoală Internaţională de Diplomaţie Publică şi Culturală (ISP-CD) din România are loc între 20 şi 24 iulie. Participă studenţi la ciclul de Licenţă, Master sau Doctorat în domenii precum Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale, Diplomaţie şi domenii conexe din România şi din Republica Moldova. Principalul organizator al evenimentului este ONG-ul Euro Atlantic Diplomacy Society, care în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe şi încă 9 ambasade şi instituţii vor realiza o serie de seminarii şi mese rotunde pentru 15 cei mai buni aplicanţi
* Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” organizează pentru copiii cu vârste cuprinse între 9 și 14 ani să fie, timp de o săptămână (20-24 iul.), „păsărari amatori”, în cadrul modulului „Studiul păsărilor” al Școlii de vară

– Cultură
* Muzeul Național al Țăranului Român, Școala Națională de Științe Politice și Administrative (departamentul de Sociologie, București), Centrul Suedez de Biodiversitate (Universitatea din Uppsala, Suedia) organizează vernisajul expoziției de fotografie „Tradițiile și tranzițiile fânului” (20iul. – 16aug.) – ora 17:00, în sala Acvariu. Expoziția găzduiește și lucrările artistei fotograf Kathleen Laraia McLaughlin din Statele Unite ale Americii. La vernisajul expoziției este organizată o masă rotundă pe tema fânului și a biodiversității, la care vor participa Anna Westin, Tommy Lennartsson (CSB), Monica Stroe (SNSPA), Bogdan Iancu și Anamaria Iuga (MNȚR). Evenimentul va fi moderat de Vintilă Mihăilescu
* Elite Art Gallery organizează deschiderea oficială a expoziţiei „Pictori de azi la Balcic”, un proiect Elite Art Gallery sub egida Elite Art Club Unesco – ora 17:30, la Elite Art Gallery, Str. Academiei, nr.15. Recital „Duo viollin cello”, Elena Albu – vioară, Camelia Iancu – violoncel. Recită Virginia Meheş. Expoziția poate fi vizitată în intervalul 14 iulie – 6 august

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Slăvit Proroc Ilie Tesviteanul (Calendarul Creştin-Ortodox 2015)

– Sfântul Profet Ilie Tesviteanul (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2015)

– „Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene”; în anul 2004 Ministerul Apărării Naţionale a hotărât data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători atât aviaţia militară, cât şi cea civilă, pentru a coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, patron al forţelor aeriene şi al aviaţiei române (ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră în 1913). NOTĂ: Până în 2004 „Ziua Aviaţiei” se sărbătorea la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie; la 17.VI.1910 a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu; în amintirea evenimentului s-a marcat, la această dată, din 1994 până în 2003, „Ziua Aripilor Româneşti”

– „Ziua Energeticianului”; marcată, din 1992, de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie

– 1514: A murit, după suplicii, Gheorghe Doja, un mic nobil secui, conducătorul războiului ţărănesc contra marilor proprietari unguri de pământ din Transilvania din anul 1514 (n. cca. 1470)

– 1709: Iau sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu. NOTĂ: În anul 1688, împreună cu fratele său, Constantin Cantacuzino, Şerban Cantacuzino va înfiinţa Şcoala de la Sf. Sava. În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale. Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu rezideşte biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei. Între anii 1848-1870 sunt dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea slăbite de cutremure; în anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academiei Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare, Universitatea de astăzi

– 1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1866)

– 1852: S-a născut generalul Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918); de numele său se leagă punerea bazelor „Revistei armatei” (1883) şi ale „Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru titular al Academiei Române din 1911 (m. 1935)

– 1860: S-a născut medicul Alexandru Obregia; studii privind morfologia sistemului nervos; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia) (m. 1937) – 155 de ani. NOTĂ: Volumul „Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii” dă moartea la 26.VII.1860

– 1862: S-a născut Paul Bujor, naturalist (studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie) şi scriitor (co-director al revistei „Viaţa Românească”); membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1952)

– 1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, mineralog şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (m. 1925)

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1914)

– 1883: S-a născut Luiza Zavloschi, prima femeie primar din România; în primăvara anului 1930, mai mulți țărani fruntași i-au cerut să candideze la primăria comunei Buda (jud. Vaslui), împotriva reprezentantului partidului de guvernământ, de care erau nemulțumiți (m. 1967)

– 1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România; traduceri din poezia română în limba maghiară; autor al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română (m. 1937)

– 1896: Poetul, prozatorul şi dramaturgul Alexandru Macedonski a scos primul număr al cotidianului „Liga ortodoxă”, cu apariţie până la 1 ianuarie 1897. Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), a iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul“, precum şi acest cotidian ortodox; avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul Gala Galaction

– 1902: S-a născut geologul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994)

– 1906: S-a născut pictorul Călin (Calinic) Alupi (m. 1988)

– 1912: S-a născut Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător; între anii 1945 şi 1948 a fost redactor la Radio Bucureşti (m. 1995)

– 1919, 20.VII – 4.VIII: Ofensivă a trupelor maghiare pe Tisa (20-23 iulie) şi contraofensiva Armatei române (24-26 iulie), urmată de trecerea Tisei şi intrarea în Budapesta (4 august)

– 1919: A murit Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi publicist; om politic: a fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888; a trecut, în 1899, la liberali (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri) (n. 1860). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 30.VII.1919

– 1926: A murit Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar; unul dintre întemeietorii fiziologiei româneşti moderne; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1868)

– 1927: A murit Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei, împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, dar a fost dezavuat de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; la 15.X.1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (n. 1865)

– 1927: Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, este proclamat rege (începe prima domnie a lui Mihai I, 1927-1930); regele Mihai fiind minor, începe să-şi exercite atribuţiile Regenţa aleasă la 4.I.1926 pentru răstimpul minoratului acestuia

– 1927: S-a născut (la Hrupista/Grecia) lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru corespondent al Academiei Române din 2004 (m. 2009)

– 1930: S-a născut scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret (m. 2009) – 85 de ani

– 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Foiaş, stabilit în SUA, din 1979; a aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1994. NOTĂ: Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească, fiind considerat, alături de Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig, cel mai bun matematician român al ultimei jumătăţi de secol

– 1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală (n. 1882)

– 1938: S-a născut Eugenia Văcărescu-Necula, dirijoare a Corului de Copii Radio timp de peste două decenii (m. 2013)

– 1940: S-a născut Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (m. 2009) – 75 de ani

– 1942: S-a născut publicistul şi analistul economic Ilie Şerbănescu; a fost pentru scurt timp ministru al reformei în Cabinetul Ciorbea (din decembrie 1997 până în aprilie 1998)

– 1943: S-a născut Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (m. 2010)

– 1946: S-a născut sculptorul Ilie Berindei, stabilit în Elveţia din 1982

– 2009: A murit sculptorul Adrian Popovici (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Externe

– Washington: Noul președinte nigerian, Muhammadu Buhari, va fi primit de președintele american, Barack Obama, la Casa Albă

– Paris: Reuniune la nivel ministerial înainte de Conferința de la Paris de la sfârșitul lunii decembrie privind lupta împotriva încălzirii globale (20 și 21 iul.)

– Washington: Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodriguez, va fi primit de secretarul de stat american, John Kerry, unde, în aceeaşi zi, va avea loc o ceremonie marcând redeschiderea ambasadei Cubei

– Zurich: Reuniune Extraordinară a Comitetului Executiv al FIFA

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Şahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris)

– Ziua Naţională a Columbiei; aniversarea proclamării independenţei/1810 – 205 ani

– 356 î.e.n: S-a născut Alexandru cel Mare, cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon, rege al Macedoniei (336 î.e.n. – 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa. De asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume (m. 323 î.e.n.). NOTĂ: Unele surse (http://www.ro.biography.name/conducatori/92-macedonia/271-alexandru-macedon-356-323-i-hr) dau naşterea la 21.VII.356 î.e.n.

– 1304: S-a născut poetul italian Francesco Petrarca; unul din cei mai importanți poeți lirici ai literaturii italiene (m. 1374)

– 1752: A murit Johann Christoph Pepusch, compozitor şi teoretician german (n. 1667)

– 1822: S-a născut Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (m. 1884). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 22.VII.1822

– 1847: S-a născut Max Liebermann, pictor şi grafician german (m. 1935)

– 1864: S-a născut Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (m. 1931)

– 1872: S-a născut compozitorul francez Déodat de Séverac (m. 1921)

– 1889: S-a născut Sir John Reith, primul director general al Societăţii Britanice de Radiodifuziune (BBC), cel care a iniţiat tradiţia britanică a serviciului independent de radioteleviziune publică; numit în funcţie în decembrie 1922, când radioul se afla încă la începuturile istoriei sale, Reith a modelat nu numai viitorul BBC-ului, ci şi al transmisiei radio din lumea întreagă, încercând să pună în practică principiul potrivit căruia serviciul public de radiodifuziune are responsabilitatea de a oferi publicului emisiuni de calitate şi educative (m. 1971)

– 1890: S-a născut pictorul italian Giorgio Morandi (m. 1964) – 125 de ani

– 1897: S-a născut Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950 (m. 1996)

– 1919: S-a născut Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (m. 2008)

– 1928: S-a născut Pavel Kohout, dramaturg, prozator şi poet ceh; din anul 1980 este cetățean austriac

– 1933: S-a născut scriitorul american Cormac McCarthy; i-au fost acordate Premiul Pulitzer și Premiul Memorial „James Tait Black” pentru ficțiune pentru romanul „The Road” (2006); un alt roman al său, „No Country for Old Men”, a fost ecranizat în 2007, câștigând 4 premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film

– 1934: S-a născut scriitorul şi editorul german Uwe Johnson (m. 1984)

– 1936: A fost semnată Convenţia Inetrnaţională de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă; delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari

– 1937: A murit Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901, prima radiocomunicaţie transatlantică; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (n. 1874)

– 1938: S-a născut cineastul rus Aleksei Gherman (m. 2013)

– 1938: S-a născut actriţa americană de film Natalie Wood (m. 1981)

– 1945: A murit Paul Valéry, poet şi eseist francez (n. 1871) – 70 de ani

– 1947: S-a născut chitaristul şi muzicianul mexican Carlos Santana

– 1954, 20-21: Au fost semnate Acordurile de la Geneva privind restabilirea păcii în Indochina; Acordurile încheiau oficial „războiul din Indochina” (declanşat de Franţa în 1946, în încercarea de a reinstaura dominaţia colonială în zonă), recunoşteau suveranitatea şi independenţa Vietnamului (dar îl scindau, până în 1975, în două părţi: în Nord, Republica Democrată Vietnam – un stat comunist, în Sud, Republica Vietnam), garantau independenţa şi suveranitatea Cambodgiei şi a Laosului

– 1969: Prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong (1930-2012), comandantul navei „Apollo 11” (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), este primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii; el a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin

– 1974: A început invazia militară turcă în Cipru, cunoscută de forțele armate turce sub numele de cod “Operațiunea Atilla”; a fost o invazie ca răspuns la o juntă militară greacă ce urma să dea o lovitură de stat susținută în Cipru, organizată de Garda Națională cipriotă ai cărei lideri l-au detronat pe președintele cipriot și arhiepiscop Makarios al III-lea și l-au instalat pe Nikos Sampson în locul lui; invazia turcă a avut loc în două etape și s-a încheiat în august 1974, când trupele turcești au ocupat 37% din teritoriul insulei, care a fost urmată de înființarea de facto a Republicii Turcă a Ciprului de Nord, care este în prezent recunoscută doar de Turcia

– 1994: A murit Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (n. 1897)

– 2004: A murit Antonio Gades, renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco (n. 1936)

– 2006: A murit cineastul francez Gérard Oury (n. 1919)

– 2007: A murit Kai Siegbahn, fizician suedez; câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1981 (n. 1918)

– 2011: A murit pictorul britanic Lucian Freud, „maestru al formei umane”, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (n. 1922)

– 2013: A murit Pierre Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (n. 1926)

– 2013: A murit jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (n. 1920)

Sursa: RADOR