Calendarul zilei – 2 august

Publicat de Codrin RAITA, 2 august 2024, 05:00 / actualizat: 2 august 2024, 14:13

S-a întâmplat într-o zi de 2 august

* Acum 104 ani (1920) începeau lucrările Conferinţei internaţionale de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării, la care au participat Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia şi România. Conferinţa s-a încheiat la 23.VII.1921, când a fost semnată, de către ţările participante, Convenţia de la Paris. Ulterior au aderat la Convenţie Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia

* Se împlinesc 95 de ani (1929) de când, prin Legea nr. 2746, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 169 din 2 august 1929 și intrat în vigoare la aceeași dată, Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău/Bucureşti şi Academia de Agricultură de la Cluj s-au transformat în Academii de Înalte Studii Agronomice, cu un important rol în dezvoltarea învăţământului agronomic. Legea a fost votată de Senat în ședința din 25 iulie 1929 și a fost adoptată cu unanimitate de una sută patruzeci și cinci voturi. Această schimbare era una mai degrabă formală, deoarece, de 20 de ani, Școala de la Herăstrău avea deja învățământ superior de grad universitar

* Cu 71 de ani în urmă (1953), între 2 şi 14 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Evenimentul a fost iniţiat de două organizaţii de stânga aflate sub control sovietic: Federaţia Mondială a Tineretului Democratic şi Uniunea Internaţională a Studenţilor (cu sediul la Praga). Aceste festivaluri au fost folosite de Uniunea Sovietică pentru propaganda de stânga și pentru atragerea tineretului din ţările occidentale. La Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti au participat 30.000 tineri din 111 ţări

* Sunt marcați 55 de ani (1969) de când, între 2 şi 3 august, a avut loc la Bucureşti vizita oficială a preşedintelui SUA, Richard Nixon, prima deplasare a unui şef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-Al Doilea Război Mondial. În convorbirile avute la Bucureşti cu oficialităţile române, s-a subliniat necesitatea stabilirii unor relaţii între state având la bază principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, eliminarea politicii de dictat şi amestec în treburile interne ale altora, instaurarea unei egalităţi depline între naţiuni. Totodată, s-a hotărât înfiinţarea unei biblioteci americane la Bucureşti şi a unei biblioteci române la Washington

* În urmă cu 49 de ani (1975), în zilele de 2 şi 3 august, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Gerald Ford, prilej cu care au fost semnate instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american. Președintele american a sosit la București de la Helsinki, unde, alături de alți 34 de șefi de state semnase documentul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. Preşedintele SUA a dat curs invitaţiei lui Nicolae Ceauşescu venind în România, vizita fiind pusă de către cei doi preşedinţi sub egida evenimentelor petrecute la Helsinki, un prim pas spre îndeplinirea angajamentelor luate la conferinţă

* Acum 44 de ani (1980) a fost comis unul din cele mai grave acte teroriste din Italia. Un dispozitiv, plasat într-o valiză abandonată în sala de aşteptare a clasei a doua din gara de la Bologna, plină de turişti şi de călători care plecau sau se întorceau din vacanţă, a explodat la ora 10:25 şi a cauzat prăbuşirea aripei de vest a clădirii, moartea a 85 de persoane şi rănirea altor peste 200. În anul 2010, pe linia 1 a gării din Bologna, a fost amplasată o placă comemorativă prin care UNESCO includea acest atentat în „Patrimoines pour une Culture de la Paix ONU-UNESCO”  pentru promovarea culturii prin pace

* În urmă cu 38 de ani (1986) avea loc „botezul” oficial al crucișătorului „Muntenia”, construit la Șantierul Naval din Mangalia, între anii 1979 și 1985. La data de 3 iunie 1985 au fost finalizate lucrările la crucișătorul „Muntenia“. Navă de concepție în totalitate românească, crucișătorul Muntenia avea să devină, după scurt timp, distrugătorul Timișoara, fiind cea mai mare navă militară fabricată în România. Iniţial, a fost clasificată „crucişător uşor port-elicopter“, dar, după scoaterea din serviciu (1988) şi modernizare (1990-1992) a fost reclasificată ca „distrugător purtător de rachete“, primind numele „Mărăşeşti“. La data de 1 aprilie 2001, în baza Dispoziţiei Şefului SMG cu nr. SG3/ 584 din 28 februarie 2001, distrugătorul a fost încadrat în clasa „fregate“, dar şi-a păstrat numele şi nr. de bordaj (111). Fregata Mărășești este destinată îndeplinirii misiunilor pe timp de pace, în situații de criză și de război, sub comandă națională sau în cadrul NATO. Fregata Mărășești este continuatoarea tradițiilor distrugătorului Mărășești, intrat în serviciu la 1 iulie 1920 și poate îndeplini misiuni de căutare și salvare pe mare (SAR), operațiuni de interdicție maritimă (MIO), supraveghere aerienă și navală, misiuni umanitare, activități de diplomație navală, protecția unor obiective împotriva amenințărilor asimetrice dinspre mare. A fost prima navă românească care a acționat sub comandă NATO, în iunie 2004, în cadrul Summit-ului NATO de la Istanbul

* Acum 34 de ani (1990) a început invazia irakiană în Kuweit, încetarea oficială a focului având loc la data de 11.IV.1991. La 2 august 1990, sub pretextul că deține drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat și l-a anexat. ONU a condamnat agresiunea și a instituit un embargo comercial împotriva Irakului și, față de refuzul Bagdadului de a-și retrage trupele, a declanșat la 3 ianuarie 1991, o operațiune militară (Operațiunea „Furtună în deșert”), marea majoritate a forțelor aeriene fiind asigurată de SUA. În urma acestei acțiuni, Kuweitul a fost eliberat, dar Irakul a rămas sub un regim de sancțiuni și de control al ONU

* Cu 27 de ani în urmă (1997), la catedrala greco-catolică „Sfânta Treime din Blaj”, au fost depuse osemintele episcopului Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma, după 230 de ani de la moartea sa. Au avut loc, cu acest prilej, ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii Greco-Catolice. Rămăşiţele pământeşti ale episcopului au fost reînhumate în catedrală în octombrie acelaşi an

* Se împlinesc 25 de ani (1999) de când Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în premieră în Europa, o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei. BNR a marcat, în acest fel, Eclipsa totală de soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000

* Se marchează 5 ani (2019) de când a încetat validitatea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF), semnat la 8 decembrie 1987, la Washington, de Uniunea Sovietică și Statele Unite, privind lichidarea rachetelor cu rază medie de acțiune. Statele Unite ale Americii au demarat, la 2.II.2019, procesul de retragere din Tratatul INF, proces care a durat 6 luni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, la 3.VII.2019, o lege prin care a suspendat respectarea de către ţara sa a Tratatului INF

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen” a fost stabilită prin Legea 124/10.VII.2020. La 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, cei 2.897 de romi rămaşi în viaţă au fost exterminaţi în camerele de gazare. Termenul „samudaripen” provine din limba romani și are înțelesul de „ucidere în masă”. NOTĂ: La această dată, la nivel european, este marcată, din 2015, „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, stabilită de Parlamentul European

– 1891, 2/14: S-a născut compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul și pianistul Mihail Jora; creatorul liedului şi al muzicii de balet româneşti; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971)

– 1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor; i-a urmat lui Mihail Jora, în 1933, la directoratul programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, îndeplinind această funcţie până în 1938, cu o scurtă revenire între anii 1945 şi 1947; dirijor al Orchestrei Radio (1933 – 1959) (m. 1959)

– 1910, 2/15: S-a născut Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă (m. 1987). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 august 1910

– 1912: S-a născut Mircea Şeptilici, actor şi regizor; deţinut politic între anii 1948 şi 1956; stabilit de la începutul anilor ’80 în străinătate (m. 1989, la Montreal)

– 1915: S-a născut Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (m. 1985)

– 1928: S-a născut Constantin Maximilian, medic genetician şi antropolog; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a pus bazele geneticii populaţiilor; a înfiinţat primul centru de sfaturi genetice din România; a fost primul profesor de bioetică din învăţământul universitar românesc; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 1997)

– 1931: A murit juristul Ştefan G. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (n. 1865)

– 1933: S-a născut Mihai Nasta, eseist, filolog, traducător şi profesor; stabilit la Bruxelles, din 1984 (m. 2020, la Bruxelles)

– 1935: S-a născut Ion Ungureanu, regizor, actor de teatru şi film, om politic, luptător pentru identitate naţională în Republica Moldova (m. 2017)

– 1937: A murit scriitorul Pavel Dan; supranumit „prozatorul câmpiei transilvane” (n. 1907)

– 1943: S-a născut regizorul de film și scenaristul Stere Gulea; fost director general interimar al Societăţii Române de Televiziune în perioada 19.XII.1996-8.VII.1998

– 1948: S-a născut Cornel Dinu, nume de referinţă al fotbalului dinamovist şi al naţionalei României (cel mai bun fotbalist al ţării în 1970, 1972 şi 1974), antrenor de fotbal

– 1950: S-a născut Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (m. 2007)

– 1951: S-a născut actorul Marcel Iureş, fondator şi director al Teatrului Act din Bucureşti, teatru independent; este unul dintre cei mai cunoscuţi actori români pe plan internaţional, cu o serie de roluri secundare în „Interviu cu un vampir”, „Misiune imposibilă”, şi trei roluri principale, în „Pacificatorul”, „Războiul lui Tom Hart” şi „Layer Cake”; dintre filmele sale cele mai recente amintim „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii”, „Tinereţe fără tinereţe” sau „Călătoria lui Gruber”

– 1989: S-a născut Denis Roabeș, cunoscut sub numele de scenă The Motans, cântăreț, compozitor și textier din Republica Moldova care activează în România – 35 de ani

– 1994: A murit Leonida Teodorescu, dramaturg, critic literar, romancier, poet şi traducător (din literatura rusă) (n. 1932, la Chişinău, azi în R. Moldova) – 30 de ani

– 2001: A murit Otto Ernest Weber, fost politician, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român; membru al Camerei Deputaților în legislaturile din perioada 1990-2000 (n. 1921)

– 2012: A murit, la Viena, pianista Mihaela Ursuleasa (n. 1978)

– 2015: A murit sculptorul Şerban Creţoiu (n. 1941)

– 2016: A murit fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (n. 1939)

– 2017: A murit istoricul și profesorul Mihai Maxim; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată istoriei relațiilor româno-otomane și Imperiului Otoman (n. 1943)

– 2022: A murit Tudor Ghideanu, filosof, eseist și profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; a colaborat la realizarea unor lucrări de referință, printre care „Istoria filosofiei românești” (Editura Academiei, 1985) (n. 1938)

– 2022: A murit jurnalista Ioana Măgură Bernard; a fost una din cele mai cunoscute prezentatoare ale Televiziunii Române, între 1964-1968; în 1970 s-a stabilit în Germania, la München, unde a fost redactor al departamentului românesc al postului de radio Europa Liberă (până în 1996, când se mută în California) (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Polonia: Cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor va fi organizată la Auschwitz-Birkenau o ceremonie de comemorare sub auspiciile Consiliului Central al Sinti și Romilor Germani și Asociația Romilor din Polonia, în cooperare cu Muzeul de Stat Auschwitz-Birkenau și în cadrul Programului Comun UE – CoE „Comemorarea și educația Holocaustului romilor – Memoria romilor”. Vor participa reprezentanți ai parlamentelor, guvernelor, organizațiilor internaționale și societății civile

– Tokyo: Nintendo – rezultate din primul trimestru

– New York: Chevron – rezultate din al doilea trimestru

– New York: ExxonMobil – rezultate din al doilea trimestru

– Edinburgh, Scoția: Festival Fringe 2024 de la Edinburgh (2 – 26 aug.)

– Silverstone: Campionatul Mondial MotoGP, Grand Prix-ul Marii Britanii (2 – 4 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor”, stabilită de Parlamentul European în aprilie 2015, aminteşte de tragicul eveniment din 2 august 1944, când aproximativ 3000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist – 80 de ani

– „Ziua Internaţională a Berii”, sărbătorită prima oară în 2007, în Santa Cruz, California, popularizată pe plan internațional din 2011, este marcată în fiecare an în prima vineri din august

– Sărbătoare naţională în Republica Macedonia de Nord (fostă Macedonia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903. NOTĂ: La 8 septembrie se marchează Ziua Independenţei – declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în anul 1991

– 1667: A murit sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului (n. 1599)

– 1780, 2/3: A murit abatele Étienne Bonnot de Condillac, filosof iluminist francez (n. 1715)

– 1788: A murit Thomas Gainsborough, pictor portretist englez; unul dintre cei mai faimoși portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea (n. 1727)

– 1799: A murit aviatorul francez Jacques-Étienne Montgolfier; la 4.VI.1783 a lansat, împreună cu fratele său Joseph, primul balon cu aer cald (cei doi fraţi s-au ridicat pentru prima oară în atmosferă într-un balon cu diametrul de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (n. 1745) – 325 de ani

– 1820: S-a născut John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul T”) (m. 1893)

– 1834: S-a născut sculptorul francez Frédéric Bartholdi; a realizat statuia „Libertăţii”, oferită în dar de statul francez SUA cu ocazia aniversării, în 1876, a 100 de ani de la declararea independenţei Statelor Unite ale Americii (m. 1904) – 190 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 2.IV.1834

– 1835: S-a născut inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (m. 1901)

– 1875, 2/14: S-a născut Mstislav Dobujinski, pictor rus de origine ucraineană (m. 1957, la New York). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 august 1875

– 1881: A murit Marcus Andrew Hislop Clarke, romancier și poet australian de origine britanică (n. 1846)

– 1891: S-a născut compozitorul englez Arthur Bliss (m. 1975)

– 1905: S-a născut actriţa americană de film Myrna Loy (m. 1993)

– 1920: S-a născut Louis Pauwels, ziarist şi scriitor francez, devenit celebru după publicarea, în 1961, a cărţii „Dimineaţa magicienilor” (m. 1997)

– 1921: A murit tenorul italian Enrico Caruso (n. 1873)

– 1922: A murit Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876) (n. 1847)

– 1923: S-a născut Shimon Peres, om politic israelian, fost preşedinte al Israelului între anii 2007 – 2014; fost lider al Partidului Muncii; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; ca ministru de externe, a fost unul dintre principalii artizani ai Acordului de pace israeliano-palestinian din 1993, împreună cu Yitzhak Rabin (premierul israelian de atunci) şi Yasser Arafat (liderul palestinian de atunci); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1994, împreună cu Y. Rabin şi Y. Arafat (m. 2016)

– 1930: S-a născut Vincenzo Cappelletti, filosof, istoric al științei și profesor italian; a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Erice; director al Institutului Italian de Enciclopedie, coordonator al enciclopediei italiene „Treccani”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (m. 2020)

– 1932: S-a născut Peter O’Toole (numele complet: Peter Seamus O’Toole), actor, regizor şi producător englez de origine irlandeză; a fost nominalizat de opt ori la Oscar, a primit din partea Academiei de film americane Oscarul onorific pentru întreaga carieră în anul 2003, a câştigat patru Globuri de Aur pentru cel mai bun actor, un premiu Bafta şi un Emmy (m. 2013)

– 1936: A murit Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (n. 1872)

– 1937: S-a născut soprana austriacă Gundula Janowitz

– 1939: S-a născut Wes Craven (nume real: Wesley Earl Craven), regizor de film, actor şi scenarist american, maestru al filmelor de groază (m. 2015) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Jules A. Hoffmann, biolog şi chimist francez de origine luxemburgheză; Premiul Nobel pentru Medicină în 2011, împreună cu Bruce Beutler, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute

– 1942: S-a născut scriitoarea şi jurnalista chiliano-americană Isabel Allende; considerată a fi una dintre primele scriitoare de succes din America Latină; nepoata fostului preşedinte chilian Salvador Allende

– 1945: A murit compozitorul şi dirijorul italian Pietro Mascagni (n. 1863)

– 1958: S-a născut Mehran Tavakoli Keshe, inginer iranian în fizica nucleară; cercetări în domeniul obținerii energiei din vidul cosmic („free energy”) și din plasmă; a realizat tehnologia „Magrav”; a realizat tehnologia „Magrav”; a realizat o serie de dispozitive care ar revoluționa obținerea energiei de orice fel pentru oamenii de pe întreaga planetă cât și transporturile de orice fel, de la cele locale până la cele galactice, care ar „încheia” era combustibililor fosili

– 1973: A murit regizorul francez de film Jean-Pierre Melville, precursor al „Noului Val” francez (n. 1917)

– 1976: A murit regizorul german de film Fritz Lang (Friedrich Christian Anton Lang), unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului al XX-lea (n. 1890)

– 1978: A murit Carlos Chavez, dirijor, compozitor şi muzicolog mexican (n. 1899)

– 1988: A murit Raymond Carver, autor american de proză scurtă şi poet (n. 1938)

– 1997: A murit William Burroughs, romancier, nuvelist, eseist şi orator american (n. 1914)

– 2011: A murit Baruj Benacerraf, medic american de origine venezueleană, profesor universitar la New York şi Boston; laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină, în 1980, alături de Jean Dausset şi George D. Snell, pentru „descoperirile privind structurile determinate genetic la suprafaţa celulelor, care reglează reacţiile imunitare” (n. 1920)

– 2014: A murit Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (n. 1938) – 10 ani

– 2016: A murit actorul american David Huddleston (n. 1930)

– 2016: A murit chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail; Premiul Nobel pentru chimie pe 1999, pentru cercetări în domeniul reacţiilor ultrarapide; pionier al femtochimiei (studiul reacţiilor chimice în timpul unei femtosecunde) (n. 1946)

– 2017: A murit Judith Jones, editoare și scriitoare americană; a contribuit la popularizarea, în rândul cititorilor americani, a jurnalului scris de Anne Frank (n. 1924)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 2 august

Publicat de Codrin RAITA, 2 august 2023, 05:00 / actualizat: 2 august 2023, 13:46

S-a întâmplat într-o zi de 2 august

* Acum 103 ani (1920) începeau lucrările Conferinţei internaţionale de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării, la care au participat Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia şi România. Conferinţa s-a încheiat la 23.VII.1921, când a fost semnată, de către ţările participante, Convenţia de la Paris. Ulterior au aderat la Convenţie Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia

* Acum 94 de ani (1929), prin Legea nr. 2746, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 169 din 2 august 1929 și intrat în vigoare la aceeași dată, Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău/Bucureşti şi Academia de Agricultură de la Cluj s-au transformat în Academii de Înalte Studii Agronomice, cu un important rol în dezvoltarea învăţământului agronomic. Legea a fost votată de Senat în ședința din 25 iulie 1929 și a fost adoptată cu unanimitate de una sută patruzeci și cinci voturi. Această schimbare era una mai degrabă formală, deoarece, de 20 de ani, Școala de la Herăstrău avea deja învățământ superior de grad universitar

* Se împlinesc 70 de ani (1953) de când, între 2 şi 14 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Evenimentul a fost iniţiat de două organizaţii de stânga aflate sub control sovietic: Federaţia Mondială a Tineretului Democratic şi Uniunea Internaţională a Studenţilor (cu sediul la Praga). Aceste festivaluri au fost folosite de Uniunea Sovietică pentru propaganda de stânga și pentru atragerea tineretului din ţările occidentale. La Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti au participat 30.000 tineri din 111 ţări

* Cu 54 de ani în urmă (1969), între 2 şi 3 august, a avut loc la Bucureşti vizita oficială a preşedintelui SUA, Richard Nixon, prima deplasare a unui şef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-Al Doilea Război Mondial. În convorbirile avute la Bucureşti cu oficialităţile române, s-a subliniat necesitatea stabilirii unor relaţii între state având la bază principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, eliminarea politicii de dictat şi amestec în treburile interne ale altora, instaurarea unei egalităţi depline între naţiuni. Totodată, s-a hotărât înfiinţarea unei biblioteci americane la Bucureşti şi a unei biblioteci române la Washington

* În urmă cu 48 de ani (1975), în zilele de 2 şi 3 august, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Gerald Ford, prilej cu care au fost semnate instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american. Președintele american a sosit la București de la Helsinki, unde, alături de alți 34 de șefi de state semnase documentul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. Preşedintele SUA a dat curs invitaţiei lui Nicolae Ceauşescu venind în România, vizita fiind pusă de către cei doi preşedinţi sub egida evenimentelor petrecute la Helsinki, un prim pas spre îndeplinirea angajamentelor luate la conferinţă

* Acum 43 de ani (1980) a fost comis unul din cele mai grave acte teroriste din Italia. Un dispozitiv, plasat într-o valiză abandonată în sala de aşteptare a clasei a doua din gara de la Bologna, plină de turişti şi de călători care plecau sau se întorceau din vacanţă, a explodat la ora 10:25 şi a cauzat prăbuşirea aripei de vest a clădirii, moartea a 85 de persoane şi rănirea altor peste 200. În anul 2010, pe linia 1 a gării din Bologna, a fost amplasată o placă comemorativă prin care UNESCO includea acest atentat în „Patrimoines pour une Culture de la Paix ONU-UNESCO”  pentru promovarea culturii prin pace

* În urmă cu 37 de ani (1986) avea loc „botezul” oficial al crucișătorului „Muntenia”, construit la Șantierul Naval din Mangalia, între anii 1979 și 1985. La data de 3 iunie 1985 au fost finalizate lucrările la crucișătorul „Muntenia“. Navă de concepție în totalitate românească, crucișătorul Muntenia avea să devină, după scurt timp, distrugătorul Timișoara, fiind cea mai mare navă militară fabricată în România. Iniţial, a fost clasificată „crucişător uşor port-elicopter“, dar, după scoaterea din serviciu (1988) şi modernizare (1990-1992) a fost reclasificată ca „distrugător purtător de rachete“, primind numele „Mărăşeşti“. La data de 1 aprilie 2001, în baza Dispoziţiei Şefului SMG cu nr. SG3/ 584 din 28 februarie 2001, distrugătorul a fost încadrat în clasa „fregate“, dar şi-a păstrat numele şi nr. de bordaj (111). Fregata Mărășești este destinată îndeplinirii misiunilor pe timp de pace, în situații de criză și de război, sub comandă națională sau în cadrul NATO. Fregata Mărășești este continuatoarea tradițiilor distrugătorului Mărășești, intrat în serviciu la 1 iulie 1920 și poate îndeplini misiuni de căutare și salvare pe mare (SAR), operațiuni de interdicție maritimă (MIO), supraveghere aerienă și navală, misiuni umanitare, activități de diplomație navală, protecția unor obiective împotriva amenințărilor asimetrice dinspre mare. A fost prima navă românească care a acționat sub comandă NATO, în iunie 2004, în cadrul Summit-ului NATO de la Istanbul

* Acum 33 de ani (1990) a început invazia irakiană în Kuweit, încetarea oficială a focului având loc la data de 11.IV.1991. La 2 august 1990, sub pretextul că deține drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat și l-a anexat. ONU a condamnat agresiunea și a instituit un embargo comercial împotriva Irakului și, față de refuzul Bagdadului de a-și retrage trupele, a declanșat la 3 ianuarie 1991, o operațiune militară (Operațiunea „Furtună în deșert”), marea majoritate a forțelor aeriene fiind asigurată de SUA. În urma acestei acțiuni, Kuweitul a fost eliberat, dar Irakul a rămas sub un regim de sancțiuni și de control al ONU

* Cu 26 de ani în urmă (1997), la catedrala greco-catolică „Sfânta Treime din Blaj”, au fost depuse osemintele episcopului Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma, după 230 de ani de la moartea sa. Au avut loc, cu acest prilej, ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii Greco-Catolice. Rămăşiţele pământeşti ale episcopului au fost reînhumate în catedrală în octombrie acelaşi an

* Acum 24 de ani (1999) Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în premieră în Europa, o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei. BNR a marcat, în acest fel, Eclipsa totală de soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000

* În urmă cu 4 ani (2019) a încetat validitatea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF), semnat la 8 decembrie 1987, la Washington, de Uniunea Sovietică și Statele Unite, privind lichidarea rachetelor cu rază medie de acțiune. Statele Unite ale Americii au demarat, la 2.II.2019, procesul de retragere din Tratatul INF, proces care a durat 6 luni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, la 3.VII.2019, o lege prin care a suspendat respectarea de către ţara sa a Tratatului INF

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen” a fost stabilită prin Legea 124/10.VII.2020. La 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, cei 2.897 de romi rămaşi în viaţă au fost exterminaţi în camerele de gazare. Termenul „samudaripen” provine din limba romani și are înțelesul de „ucidere în masă”. NOTĂ: La această dată, la nivel european, este marcată, din 2015, „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, stabilită de Parlamentul European

– 1891, 2/14: S-a născut compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul și pianistul Mihail Jora; creatorul liedului şi al muzicii de balet româneşti; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971)

– 1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor; i-a urmat lui Mihail Jora, în 1933, la directoratul programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, îndeplinind această funcţie până în 1938, cu o scurtă revenire între anii 1945 şi 1947; dirijor al Orchestrei Radio (1933 – 1959) (m. 1959) – 130 de ani

– 1910, 2/15: S-a născut Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă (m. 1987). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 august 1910

– 1912: S-a născut Mircea Şeptilici, actor şi regizor; deţinut politic între anii 1948 şi 1956; stabilit de la începutul anilor ’80 în străinătate (m. 1989, la Montreal)

– 1915: S-a născut Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (m. 1985)

– 1928: S-a născut Constantin Maximilian, medic genetician şi antropolog; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a pus bazele geneticii populaţiilor; a înfiinţat primul centru de sfaturi genetice din România; a fost primul profesor de bioetică din învăţământul universitar românesc; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 1997) – 95 de ani

– 1931: A murit juristul Ştefan G. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (n. 1865)

– 1933: S-a născut Mihai Nasta, eseist, filolog, traducător şi profesor; stabilit la Bruxelles, din 1984 (m. 2020, la Bruxelles) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Ion Ungureanu, regizor, actor de teatru şi film, om politic, luptător pentru identitate naţională în Republica Moldova (m. 2017)

– 1937: A murit scriitorul Pavel Dan; supranumit „prozatorul câmpiei transilvane” (n. 1907)

– 1943: S-a născut regizorul de film și scenaristul Stere Gulea; fost director general interimar al Societăţii Române de Televiziune în perioada 19.XII.1996-8.VII.1998 – 80 de ani

– 1948: S-a născut Cornel Dinu, nume de referinţă al fotbalului dinamovist şi al naţionalei României (cel mai bun fotbalist al ţării în 1970, 1972 şi 1974), antrenor de fotbal – 75 de ani

– 1950: S-a născut Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (m. 2007)

– 1951: S-a născut actorul Marcel Iureş, fondator şi director al Teatrului Act din Bucureşti, teatru independent; este unul dintre cei mai cunoscuţi actori români pe plan internaţional, cu o serie de roluri secundare în „Interviu cu un vampir”, „Misiune imposibilă”, şi trei roluri principale, în „Pacificatorul”, „Războiul lui Tom Hart” şi „Layer Cake”; dintre filmele sale cele mai recente amintim „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii”, „Tinereţe fără tinereţe” sau „Călătoria lui Gruber”

– 1989: S-a născut Denis Roabeș, cunoscut sub numele de scenă The Motans, cântăreț, compozitor și textier din Republica Moldova care activează în România

– 1994: A murit Leonida Teodorescu, dramaturg, critic literar, romancier, poet şi traducător (din literatura rusă) (n. 1932, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2001: A murit Otto Ernest Weber, fost politician, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român; membru al Camerei Deputaților în legislaturile din perioada 1990-2000 (n. 1921)

– 2012: A murit, la Viena, pianista Mihaela Ursuleasa (n. 1978)

– 2015: A murit sculptorul Şerban Creţoiu (n. 1941)

– 2016: A murit fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (n. 1939)

– 2017: A murit istoricul și profesorul Mihai Maxim; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată istoriei relațiilor româno-otomane și Imperiului Otoman (n. 1943)

– 2022: A murit Tudor Ghideanu, filosof, eseist și profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; a colaborat la realizarea unor lucrări de referință, printre care „Istoria filosofiei românești” (Editura Academiei, 1985) (n. 1938) – 1 an

– 2022: A murit jurnalista Ioana Măgură Bernard; a fost una din cele mai cunoscute prezentatoare ale Televiziunii Române, între 1964-1968; în 1970 s-a stabilit în Germania, la München, unde a fost redactor al departamentului românesc al postului de radio Europa Liberă (până în 1996, când se mută în California) (n. 1940) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Lisabona: Papa Francisc se va afla într-o vizită în Portugalia pentru Ziua Mondială a Tineretului 2023. (1-6 aug.)

• Papa Francisc se întâlnește cu președintele portughez Marcelo Rebelo de Sousa pentru o vizită de curtoazie

– Japonia şi Italia vor desfăşura un exerciţiu comun de avioane de luptă între 2 şi 10 august. Patru avioane F-15 japoneze şi patru italiene F-35A se vor alătura exerciţiilor programate în jurul bazei aeriene Komatsu situată în nordul ţării pe coasta mării Japoniei.

– Moscova: Curtea Supremă a Rusiei examinează plângerea fostului jurnalist rus Ivan Safronov condamnat la 22 de ani de închisoare pentru înaltă trădare

– Londra: BAE – rezultate semestriale

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor”, stabilită de Parlamentul European în aprilie 2015, aminteşte de tragicul eveniment din 2 august 1944, când aproximativ 3000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist

– Sărbătoare naţională în Republica Macedonia de Nord (fostă Macedonia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903 (- 120 de ani). NOTĂ: La 8 septembrie se marchează Ziua Independenţei – declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în anul 1991

– 1667: A murit sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului (n. 1599)

– 1780, 2/3: A murit abatele Étienne Bonnot de Condillac, filosof iluminist francez (n. 1715)

– 1788: A murit Thomas Gainsborough, pictor portretist englez; unul dintre cei mai faimoși portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea (n. 1727) – 235 de ani

– 1799: A murit aviatorul francez Jacques-Étienne Montgolfier; la 4.VI.1783 a lansat, împreună cu fratele său Joseph, primul balon cu aer cald (cei doi fraţi s-au ridicat pentru prima oară în atmosferă într-un balon cu diametrul de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (n. 1745)

– 1820: S-a născut John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul T”) (m. 1893)

– 1835: S-a născut inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (m. 1901)

– 1875, 2/14: S-a născut Mstislav Dobujinski, pictor rus de origine ucraineană (m. 1957, la New York). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 august 1875

– 1881: A murit Marcus Andrew Hislop Clarke, romancier și poet australian de origine britanică (n. 1846)

– 1891: S-a născut compozitorul englez Arthur Bliss (m. 1975)

– 1905: S-a născut actriţa americană de film Myrna Loy (m. 1993)

– 1920: S-a născut Louis Pauwels, ziarist şi scriitor francez, devenit celebru după publicarea, în 1961, a cărţii „Dimineaţa magicienilor” (m. 1997)

– 1921: A murit tenorul italian Enrico Caruso (n. 1873)

– 1922: A murit Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876) (n. 1847)

– 1923: S-a născut Shimon Peres, om politic israelian, fost preşedinte al Israelului între anii 2007 – 2014; fost lider al Partidului Muncii; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; ca ministru de externe, a fost unul dintre principalii artizani ai Acordului de pace israeliano-palestinian din 1993, împreună cu Yitzhak Rabin (premierul israelian de atunci) şi Yasser Arafat (liderul palestinian de atunci); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1994, împreună cu Y. Rabin şi Y. Arafat (m. 2016) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Vincenzo Cappelletti, filosof, istoric al științei și profesor italian; a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Erice; director al Institutului Italian de Enciclopedie, coordonator al enciclopediei italiene „Treccani”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (m. 2020)

– 1932: S-a născut Peter O’Toole (numele complet: Peter Seamus O’Toole), actor, regizor şi producător englez de origine irlandeză; a fost nominalizat de opt ori la Oscar, a primit din partea Academiei de film americane Oscarul onorific pentru întreaga carieră în anul 2003, a câştigat patru Globuri de Aur pentru cel mai bun actor, un premiu Bafta şi un Emmy (m. 2013)

– 1936: A murit Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (n. 1872)

– 1937: S-a născut soprana austriacă Gundula Janowitz

– 1939: S-a născut Wes Craven (nume real: Wesley Earl Craven), regizor de film, actor şi scenarist american, maestru al filmelor de groază (m. 2015)

– 1941: S-a născut Jules A. Hoffmann, biolog şi chimist francez de origine luxemburgheză; Premiul Nobel pentru Medicină în 2011, împreună cu Bruce Beutler, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute

– 1942: S-a născut scriitoarea şi jurnalista chiliano-americană Isabel Allende; considerată a fi una dintre primele scriitoare de succes din America Latină; nepoata fostului preşedinte chilian Salvador Allende

– 1945: A murit compozitorul şi dirijorul italian Pietro Mascagni (n. 1863)

– 1958: S-a născut Mehran Tavakoli Keshe, inginer iranian în fizica nucleară; cercetări în domeniul obținerii energiei din vidul cosmic („free energy”) și din plasmă; a realizat tehnologia „Magrav”; a realizat tehnologia „Magrav”; a realizat o serie de dispozitive care ar revoluționa obținerea energiei de orice fel pentru oamenii de pe întreaga planetă cât și transporturile de orice fel, de la cele locale până la cele galactice, care ar „încheia” era combustibililor fosili – 65 de ani

– 1973: A murit regizorul francez de film Jean-Pierre Melville, precursor al „Noului Val” francez (n. 1917) – 50 de ani

– 1976: A murit regizorul german de film Fritz Lang (Friedrich Christian Anton Lang), unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului al XX-lea (n. 1890)

– 1978: A murit Carlos Chavez, dirijor, compozitor şi muzicolog mexican (n. 1899) – 45 de ani

– 1988: A murit Raymond Carver, autor american de proză scurtă şi poet (n. 1938) – 35 de ani

– 1997: A murit William Burroughs, romancier, nuvelist, eseist şi orator american (n. 1914)

– 2011: A murit Baruj Benacerraf, medic american de origine venezueleană, profesor universitar la New York şi Boston; laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină, în 1980, alături de Jean Dausset şi George D. Snell, pentru „descoperirile privind structurile determinate genetic la suprafaţa celulelor, care reglează reacţiile imunitare” (n. 1920)

– 2014: A murit Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (n. 1938)

– 2016: A murit actorul american David Huddleston (n. 1930)

– 2016: A murit chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail; Premiul Nobel pentru chimie pe 1999, pentru cercetări în domeniul reacţiilor ultrarapide; pionier al femtochimiei (studiul reacţiilor chimice în timpul unei femtosecunde) (n. 1946)

– 2017: A murit Judith Jones, editoare și scriitoare americană; a contribuit la popularizarea, în rândul cititorilor americani, a jurnalului scris de Anne Frank (n. 1924)

Calendarul zilei – 2 august

Publicat de Codrin RAITA, 2 august 2022, 05:12 / actualizat: 2 august 2022, 14:35

S-a întâmplat într-o zi de 2 august

* Acum 102 ani (1920) începeau lucrările Conferinţei internaţionale de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării, la care au participat Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia şi România. Conferinţa s-a încheiat la 23.VII.1921, când a fost semnată, de către ţările participante, Convenţia de la Paris. Ulterior au aderat la Convenţie Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia

* Acum 93 de ani (1929), prin Legea nr. 2746, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 169 din 2 august 1929 și intrat în vigoare la aceeași dată, Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău/Bucureşti şi Academia de Agricultură de la Cluj s-au transformat în Academii de Înalte Studii Agronomice, cu un important rol în dezvoltarea învăţământului agronomic. Legea a fost votată de Senat în ședința din 25 iulie 1929 și a fost adoptată cu unanimitate de una sută patruzeci și cinci voturi. Această schimbare era una mai degrabă formală, deoarece, de 20 de ani, Școala de la Herăstrău avea deja învățământ superior de grad universitar

* Acum 69 de ani (1953), între 2 şi 14 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Evenimentul a fost iniţiat de două organizaţii de stânga aflate sub control sovietic: Federaţia Mondială a Tineretului Democratic şi Uniunea Internaţională a Studenţilor (cu sediul la Praga). Aceste festivaluri au fost folosite de Uniunea Sovietică pentru propaganda de stânga și pentru atragerea tineretului din ţările occidentale. La Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti au participat 30.000 tineri din 111 ţări

* Cu 53 de ani în urmă (1969), între 2 şi 3 august, a avut loc la Bucureşti vizita oficială a preşedintelui SUA, Richard Nixon, prima deplasare a unui şef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-Al Doilea Război Mondial. În convorbirile avute la Bucureşti cu oficialităţile române, s-a subliniat necesitatea stabilirii unor relaţii între state având la bază principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, eliminarea politicii de dictat şi amestec în treburile interne ale altora, instaurarea unei egalităţi depline între naţiuni. Totodată, s-a hotărât înfiinţarea unei biblioteci americane la Bucureşti şi a unei biblioteci române la Washington

* În urmă cu 47 de ani (1975), în zilele de 2 şi 3 august, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Gerald Ford, prilej cu care au fost semnate instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american. Președintele american a sosit la București de la Helsinki, unde, alături de alți 34 de șefi de state semnase documentul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. Preşedintele SUA a dat curs invitaţiei lui Nicolae Ceauşescu venind în România, vizita fiind pusă de către cei doi preşedinţi sub egida evenimentelor petrecute la Helsinki, un prim pas spre îndeplinirea angajamentelor luate la conferinţă

* Acum 42 de ani (1980) a fost comis unul din cele mai grave acte teroriste din Italia. Un dispozitiv, plasat într-o valiză abandonată în sala de aşteptare a clasei a doua din gara de la Bologna, plină de turişti şi de călători care plecau sau se întorceau din vacanţă, a explodat la ora 10:25 şi a cauzat prăbuşirea aripei de vest a clădirii, moartea a 85 de persoane şi rănirea altor peste 200. În anul 2010, pe linia 1 a gării din Bologna, a fost amplasată o placă comemorativă prin care UNESCO includea acest atentat în „Patrimoines pour une Culture de la Paix ONU-UNESCO”  pentru promovarea culturii prin pace

* În urmă cu 36 de ani (1986) avea loc „botezul” oficial al crucișătorului „Muntenia”, construit la Șantierul Naval din Mangalia, între anii 1979 și 1985. La data de 3 iunie 1985 au fost finalizate lucrările la crucișătorul „Muntenia“. Navă de concepție în totalitate românească, crucișătorul Muntenia avea să devină, după scurt timp, distrugătorul Timișoara, fiind cea mai mare navă militară fabricată în România. Iniţial, a fost clasificată „crucişător uşor port-elicopter“, dar, după scoaterea din serviciu (1988) şi modernizare (1990-1992) a fost reclasificată ca „distrugător purtător de rachete“, primind numele „Mărăşeşti“. La data de 1 aprilie 2001, în baza Dispoziţiei Şefului SMG cu nr. SG3/ 584 din 28 februarie 2001, distrugătorul a fost încadrat în clasa „fregate“, dar şi-a păstrat numele şi nr. de bordaj (111). Fregata Mărășești este destinată îndeplinirii misiunilor pe timp de pace, în situații de criză și de război, sub comandă națională sau în cadrul NATO. Fregata Mărășești este continuatoarea tradițiilor distrugătorului Mărășești, intrat în serviciu la 1 iulie 1920 și poate îndeplini misiuni de căutare și salvare pe mare (SAR), operațiuni de interdicție maritimă (MIO), supraveghere aerienă și navală, misiuni umanitare, activități de diplomație navală, protecția unor obiective împotriva amenințărilor asimetrice dinspre mare. A fost prima navă românească care a acționat sub comandă NATO, în iunie 2004, în cadrul Summit-ului NATO de la Istanbul

* Acum 32 de ani (1990) a început invazia irakiană în Kuweit, încetarea oficială a focului având loc la data de 11.IV.1991. La 2 august 1990, sub pretextul că deține drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat și l-a anexat. ONU a condamnat agresiunea și a instituit un embargo comercial împotriva Irakului și, față de refuzul Bagdadului de a-și retrage trupele, a declanșat la 3 ianuarie 1991, o operațiune militară (Operațiunea „Furtună în deșert”), marea majoritate a forțelor aeriene fiind asigurată de SUA. În urma acestei acțiuni, Kuweitul a fost eliberat, dar Irakul a rămas sub un regim de sancțiuni și de control al ONU

* Se împlinesc 25 de ani (1997), de când, la catedrala greco-catolică „Sfânta Treime din Blaj”, au fost depuse osemintele episcopului Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma, după 230 de ani de la moartea sa. Au avut loc, cu acest prilej, ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii Greco-Catolice. Rămăşiţele pământeşti ale episcopului au fost reînhumate în catedrală în octombrie acelaşi an

* Acum 23 de ani (1999) Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în premieră în Europa, o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei. BNR a marcat, în acest fel, Eclipsa totală de soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000

* În urmă cu 3 ani (2019) a încetat validitatea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF), semnat la 8 decembrie 1987, la Washington, de Uniunea Sovietică și Statele Unite, privind lichidarea rachetelor cu rază medie de acțiune. Statele Unite ale Americii au demarat, la 2.II.2019, procesul de retragere din Tratatul INF, proces care a durat 6 luni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, la 3.VII.2019, o lege prin care a suspendat respectarea de către ţara sa a Tratatului INF

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen” a fost stabilită prin Legea 124/10.VII.2020. La 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, cei 2.897 de romi rămaşi în viaţă au fost exterminaţi în camerele de gazare. Termenul „samudaripen” provine din limba romani și are înțelesul de „ucidere în masă” . NOTĂ: La această dată, la nivel european, este marcată din 2015 „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, stabilită de Parlamentul European

– 1891, 2/14: S-a născut compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul și pianistul Mihail Jora; creatorul liedului şi al muzicii de balet româneşti; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971)

– 1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor; i-a urmat lui Mihail Jora, în 1933, la directoratul programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, îndeplinind această funcţie până în 1938, cu o scurtă revenire între anii 1945 şi 1947; dirijor al Orchestrei Radio (1933 – 1959) (m. 1959)

– 1910, 2/15: S-a născut Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă (m. 1987). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 august 1910

– 1912: S-a născut Mircea Şeptilici, actor şi regizor; deţinut politic între anii 1948 şi 1956; stabilit de la începutul anilor ’80 în străinătate (m. 1989, la Montreal) – 110 ani

– 1915: S-a născut Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (m. 1985)

– 1928: S-a născut Constantin Maximilian, medic genetician şi antropolog; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a pus bazele geneticii populaţiilor; a înfiinţat primul centru de sfaturi genetice din România; a fost primul profesor de bioetică din învăţământul universitar românesc; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 1997)

– 1931: A murit juristul Ştefan G. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (n. 1865)

– 1933: S-a născut Mihai Nasta, eseist, filolog, traducător şi profesor; stabilit la Bruxelles, din 1984 (m. 2020, la Bruxelles)

– 1935: S-a născut Ion Ungureanu, regizor, actor de teatru şi film, om politic, luptător pentru identitate naţională în Republica Moldova (m. 2017)

– 1937: A murit scriitorul Pavel Dan; supranumit „prozatorul câmpiei transilvane” (n. 1907) – 85 de ani

– 1943: S-a născut regizorul de film și scenaristul Stere Gulea; fost director general interimar al Societăţii Române de Televiziune în perioada 19.XII.1996-8.VII.1998

– 1948: S-a născut Cornel Dinu, nume de referinţă al fotbalului dinamovist şi al naţionalei României (cel mai bun fotbalist al ţării în 1970, 1972 şi 1974), antrenor de fotbal

– 1950: S-a născut Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (m. 2007)

– 1951: S-a născut actorul Marcel Iureş, fondator şi director al Teatrului Act din Bucureşti, teatru independent; este unul dintre cei mai cunoscuţi actori români pe plan internaţional, cu o serie de roluri secundare în „Interviu cu un vampir”, „Misiune imposibilă”, şi trei roluri principale, în „Pacificatorul”, „Războiul lui Tom Hart” şi „Layer Cake”; dintre filmele sale cele mai recente amintim „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii”, „Tinereţe fără tinereţe” sau „Călătoria lui Gruber”

– 1994: A murit Leonida Teodorescu, dramaturg, critic literar, romancier, poet şi traducător (din literatura rusă) (n. 1932, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2001: A murit Otto Ernest Weber, fost politician, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român; membru al Camerei Deputaților în legislaturile din perioada 1990-2000 (n. 1921)

– 2012: A murit, la Viena, pianista Mihaela Ursuleasa (n. 1978) – 10 ani

– 2015: A murit sculptorul Şerban Creţoiu (n. 1941)

– 2016: A murit fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (n. 1939)

– 2017: A murit istoricul și profesorul Mihai Maxim; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată istoriei relațiilor româno-otomane și Imperiului Otoman (n. 1943) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Manifestări de celebrare a Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor

– Italia: Guvernul italian a prelungit până la această dată măsura privind reducerea cu 0,30 euro a preţului pentru litrul de benzină, motorină, GPL şi metan, pentru a ajuta familiile şi companiile să facă faţă creşterii preţurilor ca urmare a războiului din Ucraina

– Phnom Penh, Cambogia: Cea de-a 55-a reuniune a miniștrilor de externe ASEAN (2 – 6 aug.)

-Moscova: Marcarea Zilei Forțelor Aeropurtate Ruse

– Ankara: Sunt marcați 20 de ani de la abolirea pedepsei cu moartea, cu excepția timpului de război

– Moscova: Curtea Supremă a Rusiei examinează o cerere de clasificare a regimentului Azov ucrainean drept „terorist”

– Londra: BP – rezultate din al doilea trimestru

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor”, stabilită de Parlamentul European în aprilie 2015, aminteşte de tragicul eveniment din 2 august 1944, când aproximativ 3000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist

– Sărbătoare naţională în Republica Macedonia de Nord (fostă Macedonia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903. NOTĂ: La 8 septembrie se marchează Ziua Independenţei – declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în anul 1991

– 1667: A murit sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului (n. 1599) – 355 de ani

– 1780, 2/3: A murit abatele Étienne Bonnot de Condillac, filosof iluminist francez (n. 1715)

– 1788: A murit Thomas Gainsborough, pictor portretist englez; unul dintre cei mai faimoși portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea (n. 1727)

– 1799: A murit aviatorul francez Jacques-Étienne Montgolfier; la 4.VI.1783 a lansat, împreună cu fratele său Joseph, primul balon cu aer cald (cei doi fraţi s-au ridicat pentru prima oară în atmosferă într-un balon cu diametrul de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (n. 1745)

– 1820: S-a născut John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul T”) (m. 1893)

– 1835: S-a născut inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (m. 1901)

– 1875, 2/14: S-a născut Mstislav Dobujinski, pictor rus de origine ucraineană (m. 1957, la New York). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 august 1875

– 1881: A murit Marcus Andrew Hislop Clarke, romancier și poet australian de origine britanică (n. 1846)

– 1891: S-a născut compozitorul englez Arthur Bliss (m. 1975)

– 1905: S-a născut actriţa americană de film Myrna Loy (m. 1993)

– 1920: S-a născut Louis Pauwels, ziarist şi scriitor francez, devenit celebru după publicarea, în 1961, a cărţii „Dimineaţa magicienilor” (m. 1997)

– 1921: A murit tenorul italian Enrico Caruso (n. 1873)

– 1922: A murit Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876) (n. 1847) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Shimon Peres, om politic israelian, fost preşedinte al Israelului între anii 2007 – 2014; fost lider al Partidului Muncii; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; ca ministru de externe, a fost unul dintre principalii artizani ai Acordului de pace israeliano-palestinian din 1993, împreună cu Yitzhak Rabin (premierul israelian de atunci) şi Yasser Arafat (liderul palestinian de atunci); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1994, împreună cu Y. Rabin şi Y. Arafat (m. 2016)

– 1930: S-a născut Vincenzo Cappelletti, filosof, istoric al științei și profesor italian; a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Erice; director al Institutului Italian de Enciclopedie, coordonator al enciclopediei italiene „Treccani”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (m. 2020)

– 1932: S-a născut Peter O’Toole (numele complet: Peter Seamus O’Toole), actor, regizor şi producător englez de origine irlandeză; a fost nominalizat de opt ori la Oscar, a primit din partea Academiei de film americane Oscarul onorific pentru întreaga carieră în anul 2003, a câştigat patru Globuri de Aur pentru cel mai bun actor, un premiu Bafta şi un Emmy (m. 2013) – 90 de ani

– 1936: A murit Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (n. 1872)

– 1937: S-a născut soprana austriacă Gundula Janowitz – 85 de ani

– 1939: S-a născut Wes Craven (nume real: Wesley Earl Craven), regizor de film, actor şi scenarist american, maestru al filmelor de groază (m. 2015)

– 1941: S-a născut Jules A. Hoffmann, biolog şi chimist francez de origine luxemburgheză; Premiul Nobel pentru Medicină pe 2011, împreună cu Bruce Beutler, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute

– 1942: S-a născut scriitoarea şi jurnalista chiliano-americană Isabel Allende; considerată a fi una dintre primele scriitoare de succes din America Latină; nepoata fostului preşedinte chilian Salvador Allende – 80 de ani

– 1945: A murit compozitorul şi dirijorul italian Pietro Mascagni (n. 1863)

– 1958: S-a născut Mehran Tavakoli Keshe, inginer iranian în fizica nucleară; cercetări în domeniul obținerii energiei din vidul cosmic („free energy”) și din plasmă; a realizat tehnologia „Magrav”

– 1973: A murit regizorul francez de film Jean-Pierre Melville, precursor al „Noului Val” francez (n. 1917)

– 1976: A murit regizorul german de film Fritz Lang (Friedrich Christian Anton Lang), unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului al XX-lea (n. 1890)

– 1978: A murit Carlos Chavez, dirijor, compozitor şi muzicolog mexican (n. 1899)

– 1988: A murit Raymond Carver, autor american de proză scurtă şi poet (n. 1938)

– 1997: A murit William Burroughs, romancier, nuvelist, eseist şi orator american (n. 1914) – 25 de ani

– 2011: A murit Baruj Benacerraf, medic american de origine venezueleană, profesor universitar la New York şi Boston; laureat al premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină, în 1980, alături de Jean Dausset şi George D. Snell, pentru „descoperirile privind structurile determinate genetic la suprafaţa celulelor, care reglează reacţiile imunitare” (n. 1920)

– 2014: A murit Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (n. 1938)

– 2016: A murit actorul american David Huddleston (n. 1930)

– 2016: A murit chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail; Premiul Nobel pentru chimie pe 1999, pentru cercetări în domeniul reacţiilor ultrarapide; pionier al femtochimiei (studiul reacţiilor chimice în timpul unei femtosecunde) (n. 1946)

– 2017: A murit Judith Jones, editoare și scriitoare americană; a contribuit la popularizarea, în rândul cititorilor americani, a jurnalului scris de Anne Frank (n. 1924) – 5 ani

Calendarul zilei – 2 august

Publicat de Codrin RAITA, 2 august 2021, 06:00 / actualizat: 2 august 2021, 7:59

EVENIMENTE INTERNE

-Administrație

* Primarul general, Nicuşor Dan, propune Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) să adopte în şedinţa de astăzi un proiect de hotărâre privind înfiinţarea unui centru mobil de vaccinare împotriva COVID-19, potrivit Agerpres. Proiectul “Caravana mobilă de vaccinare” presupune înfiinţarea unui centru mobil pentru cetăţenii municipiului Bucureşti care doresc să fie imunizaţi cu unul dintre vaccinurile existente pe piaţă şi nu prezintă contraindicaţii de vaccinare în urma efectuării triajului medical.

* Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, propune Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) să adopte un proiect de hotărâre privind colaborarea municipalităţii cu Crucea Roşie pentru activităţi pregătire a populaţiei în caz de situaţii de urgență. Proiectul va figura pe ordinea de zi a ședinței de astăzi. Proiectul prevede încheierea unei parteneriat între Municipiul Bucureşti şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, în vederea reducerii riscurilor de dezastre în comunitate, iar primarul general este împuternicit să semneze un protocol de colaborare.

– Cultură

*Spectacolul de teatru „Generaţii – Moştenirea tăcută”, al cărui scenariu este inspirat din mai multe poveşti reale culese de la părinţii, bunicii şi străbunicii aceleaşi familii, va avea premiera în 2 august la Teatrul Apropo Bucureşti, şi alte trei reprezentaţii la Grădina cu Filme (3 şi 5 august) şi la Muzeul Naţional al Ţăranului Român (4 august). „Generaţii – Moştenirea tăcută” este un proiect cultural iniţiat de actriţa Cristina Tudor, organizat cu susţinerea Asociaţiei Delazero şi cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

* Braşov: Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul de Comedie, Teatrul Nottara, Griviţa 53, Teatrul Act şi Teatrul Excelsior sunt doar câteva dintre companiile de teatru de renume din România care vor susține spectacole la „Săptămâna Comediei”. Cea de-a VIII-a ediţie a festivalului va avea loc în perioada 2 – 8 august, şi cuprinde spectacole de excepţie, în premieră, atât la Teatrul Sică Alexandrescu, unde vor fi jucate piesele de teatru, cât şi la Bastionul Artiştilor, unde vor avea loc proiecţii de film

• Societatea de transport public de călători RAT Bv va oferi bilete gratuite la fiecare din cele şapte spectacole ce vor avea loc pe scena Teatrului „Sică Alexandrescu”, între 2 şi 8 august, la „Săptămâna Comediei”. Sunt câte patru bilete de intrare la fiecare reprezentaţie, iar RAT Bv le oferă gratuit cu o singură condiţie. Călătorii trebuie să cumpere, miercuri, 28 iulie, un abonament pe autobuz, de minim o lună, din terminalele Saturn sau Triaj. Un abonament de o lună pe RAT BV costă 85 de lei, preţ întreg. Biletele la teatru se acordă pe principiul „primul venit, primul servit”

– S-a întâmplat într-o zi de 2 august

* Acum 101 ani (1920) începeau lucrările Conferinţei internaţionale de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării, la care au participat Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia şi România. Conferinţa s-a încheiat la 23.VII.1921, când a fost semnată, de către ţările participante, Convenţia de la Paris. Ulterior au aderat la Convenţie Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia

* Acum 92 de ani (1929), prin Legea nr. 2746, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 169 din 2 august 1929 și intrat în vigoare la aceeași dată, Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău/Bucureşti şi Academia de Agricultură de la Cluj s-au transformat în Academii de Înalte Studii Agronomice, cu un important rol în dezvoltarea învăţământului agronomic. Legea a fost votată de Senat în ședința din 25 iulie 1929 și a fost adoptată cu unanimitate de una sută patruzeci și cinci voturi. Această schimbare era una mai degrabă formală, deoarece, de 20 de ani, Școala de la Herăstrău avea deja învățământ superior de grad universitar

* Acum 68 de ani (1953), între 2 şi 14 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Evenimentul a fost iniţiat de două organizaţii de stânga aflate sub control sovietic: Federaţia Mondială a Tineretului Democratic şi Uniunea Internaţională a Studenţilor (cu sediul la Praga). Aceste festivaluri au fost folosite de Uniunea Sovietică pentru propaganda de stânga și pentru atragerea tineretului din ţările occidentale. La Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti au participat 30.000 tineri din 111 ţări

* Cu 52 de ani în urmă (1969), între 2 şi 3 august, a avut loc la Bucureşti vizita oficială a preşedintelui SUA, Richard Nixon, prima deplasare a unui şef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-Al Doilea Război Mondial. În convorbirile avute la Bucureşti cu oficialităţile române, s-a subliniat necesitatea stabilirii unor relaţii între state având la bază principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, eliminarea politicii de dictat şi amestec în treburile interne ale altora, instaurarea unei egalităţi depline între naţiuni. Totodată, s-a hotărât înfiinţarea unei biblioteci americane la Bucureşti şi a unei biblioteci române la Washington

* În urmă cu 46 de ani (1975), în zilele de 2 şi 3 august, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Gerald Ford, prilej cu care au fost semnate instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american. Președintele american a sosit la București de la Helsinki, unde, alături de alți 34 de șefi de state semnase documentul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. Preşedintele SUA a dat curs invitaţiei lui Nicolae Ceauşescu venind în România, vizita fiind pusă de către cei doi preşedinţi sub egida evenimentelor petrecute la Helsinki, un prim pas spre îndeplinirea angajamentelor luate la conferinţă

* Acum 41 de ani (1980) a fost comis unul din cele mai grave acte teroriste din Italia. Un dispozitiv, plasat într-o valiză abandonată în sala de aşteptare a clasei a doua din gara de la Bologna, plină de turişti şi de călători care plecau sau se întorceau din vacanţă, a explodat la ora 10:25 şi a cauzat prăbuşirea aripei de vest a clădirii, moartea a 85 de persoane şi rănirea altor peste 200. În anul 2010, pe linia 1 a gării din Bologna, a fost amplasată o placă comemorativă prin care UNESCO includea acest atentat în „Patrimoines pour une Culture de la Paix ONU-UNESCO”  pentru promovarea culturii prin pace

* Se împlinesc 35 de ani (1986) de la botezul oficial al crucișătorului „Muntenia”, construit la Șantierul Naval din Mangalia, între anii 1979 și 1985. La data de 3 iunie 1985 au fost finalizate lucrările la crucișătorul „Muntenia“. Navă de concepție în totalitate românească, crucișătorul Muntenia avea să devină, după scurt timp, distrugătorul Timișoara, fiind cea mai mare navă militară fabricată în România. Iniţial, a fost clasificată „crucişător uşor port-elicopter“, dar, după scoaterea din serviciu (1988) şi modernizare (1990-1992) a fost reclasificată ca „distrugător purtător de rachete“, primind numele „Mărăşeşti“. La data de 1 aprilie 2001, în baza Dispoziţiei Şefului SMG cu nr. SG3/ 584 din 28 februarie 2001, distrugătorul a fost încadrat în clasa „fregate“, dar şi-a păstrat numele şi nr. de bordaj (111). Fregata Mărășești este destinată îndeplinirii misiunilor pe timp de pace, în situații de criză și de război, sub comandă națională sau în cadrul NATO. Fregata Mărășești este continuatoarea tradițiilor distrugătorului Mărășești, intrat în serviciu la 1 iulie 1920 și poate îndeplini misiuni de căutare și salvare pe mare (SAR), operațiuni de interdicție maritimă (MIO), supraveghere aerienă și navală, misiuni umanitare, activități de diplomație navală, protecția unor obiective împotriva amenințărilor asimetrice dinspre mare. A fost prima navă românească care a acționat sub comandă NATO, în iunie 2004, în cadrul Summit-ului NATO de la Istanbul

* Acum 31 de ani (1990) a început invazia irakiană în Kuweit, încetarea oficială a focului având loc la data de 11.IV.1991. La 2 august 1990, sub pretextul că deține drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat și l-a anexat. ONU a condamnat agresiunea și a instituit un embargo comercial împotriva Irakului și, față de refuzul Bagdadului de a-și retrage trupele, a declanșat la 3 ianuarie 1991, o operațiune militară (Operațiunea „Furtună în deșert”), marea majoritate a forțelor aeriene fiind asigurată de SUA. În urma acestei acțiuni, Kuweitul a fost eliberat, dar Irakul a rămas sub un regim de sancțiuni și de control al ONU

* Acum 24 de ani (1997), la catedrala greco-catolică „Sfânta Treime din Blaj”, au fost depuse osemintele episcopului Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma, după 230 de ani de la moartea sa. Au avut loc, cu acest prilej, ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii Greco-Catolice. Rămăşiţele pământeşti ale episcopului au fost reînhumate în catedrală în octombrie acelaşi an

* Acum 22 de ani (1999) Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în premieră în Europa, o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei. BNR a marcat, în acest fel, Eclipsa totală de soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000

* În urmă cu 2 ani (2019) a încetat validitatea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF), semnat la 8 decembrie 1987, la Washington, de Uniunea Sovietică și Statele Unite, privind lichidarea rachetelor cu rază medie de acțiune. Statele Unite ale Americii au demarat, la 2.II.2019, procesul de retragere din Tratatul INF, proces care a durat 6 luni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, la 3.VII.2019, o lege prin care a suspendat respectarea de către ţara sa a Tratatului INF

Aniversări – Comemorări

– Începe Postul Sfintei Marii (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– „Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen” a fost stabilită prin Legea 124/10.VII.2020. La 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, cei 2.897 de romi rămaşi în viaţă au fost exterminaţi în camerele de gazare. Termenul „samudaripen” provine din limba romani și are înțelesul de „ucidere în masă”. NOTĂ: La această dată, la nivel european, este marcată din 2015 „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, stabilită de Parlamentul European

– 1891, 2/14: S-a născut compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul și pianistul Mihail Jora; creatorul liedului şi al muzicii de balet româneşti; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971) – 130 de ani

– 1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor; i-a urmat lui Mihail Jora, în 1933, la directoratul programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, îndeplinind această funcţie până în 1938, cu o scurtă revenire între anii 1945 şi 1947; dirijor al Orchestrei Radio (1933 – 1959) (m. 1959)

– 1910, 2/15: S-a născut Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă (m. 1987). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 august 1910

– 1912: S-a născut Mircea Şeptilici, actor şi regizor; deţinut politic între anii 1948 şi 1956; stabilit de la începutul anilor ’80 în străinătate (m. 1989, la Montréal)

– 1915: S-a născut Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (m. 1985)

– 1928: S-a născut Constantin Maximilian, medic genetician şi antropolog; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a pus bazele geneticii populaţiilor; a înfiinţat primul centru de sfaturi genetice din România; a fost primul profesor de bioetică din învăţământul universitar românesc; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 1997)

– 1931: A murit juristul Ştefan G. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (n. 1865) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Mihai Nasta, eseist, filolog, traducător şi profesor; stabilit la Bruxelles, din 1984 (m. 2020, la Bruxelles)

– 1935: S-a născut Ion Ungureanu, regizor, actor de teatru şi film, om politic, luptător pentru identitate naţională în Republica Moldova (m. 2017)

– 1937: A murit scriitorul Pavel Dan; supranumit „prozatorul câmpiei transilvane” (n. 1907)

– 1943: S-a născut regizorul de film și scenaristul Stere Gulea; fost director general interimar al Societăţii Române de Televiziune în perioada 19.XII.1996-8.VII.1998

– 1948: S-a născut Cornel Dinu, nume de referinţă al fotbalului dinamovist şi al naţionalei României (cel mai bun fotbalist al ţării în 1970, 1972 şi 1974), antrenor de fotbal

– 1950: S-a născut Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (m. 2007)

– 1951: S-a născut actorul Marcel Iureş, fondator şi director al Teatrului Act din Bucureşti, teatru independent; este unul dintre cei mai cunoscuţi actori români pe plan internaţional, cu o serie de roluri secundare în „Interviu cu un vampir”, „Misiune imposibilă”, şi trei roluri principale, în „Pacificatorul”, „Războiul lui Tom Hart” şi „Layer Cake”; dintre filmele sale cele mai recente amintim „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii”, „Tinereţe fără tinereţe” sau „Călătoria lui Gruber” – 70 de ani

– 1994: A murit Leonida Teodorescu, dramaturg, critic literar, romancier, poet şi traducător (din literatura rusă) (n. 1932, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2001: A murit Otto Ernest Weber, fost politician, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român; membru al Camerei Deputaților în legislaturile din perioada 1990-2000 (n. 1921) – 20 de ani

– 2012: A murit pianista Mihaela Ursuleasa (n. 1978)

– 2015: A murit sculptorul Şerban Creţoiu (n. 1941)

– 2016: A murit fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (n. 1939) – 5 ani

– 2017: A murit istoricul și profesorul Mihai Maxim; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată istoriei relațiilor româno-otomane și Imperiului Otoman (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Manifestări de marcare a Zilei europene a comemorării Holocaustului împotriva romilor

-Managua, Nicaragua: Termen limită pentru candidaturile prezidențiale

– Brunei: Reuniunea ASEAN a Înalților oficiali economici (SEOM) (2 – 4 aug.)

– Brunei: A 54-a reuniune a miniștrilor de externe din cadrul ASEAN, a 22-a reuniune a miniștrilor de externe APT (ASEAN Plus Three) și a 11-a reuniune a miniștrilor de externe ai EAS (East Asia Summit) (2 – 7 aug.)

– Londra: HSBC – rezultate semestriale

– Londra: Ridicarea carantinei pentru călătorii vaccinați împotriva Covid-19 care sosesc din UE și Statele Unite, cu excepția Franței

-Indonezia: Sfârșitul restricțiilor împotriva Covid-19

-Cairo, Egipt: Conferința de presă a OMS în Mediterana de Est

-Franța: De astăzi reîncepe anul școlar în Franța, a anunțat ministrul Educației naționale, Jean-Michel Blanquer, elevii nevaccinaţi ai colegiilor și ai liceelor nu vor fi primiți la cursuri dacă sunt detectați pozitiv la testul Covid-19. S-a precizat însă că nu vor fi obligați să se vaccineze, dar cei nevaccinaţi vor urma cursurile online

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor”, stabilită de Parlamentul European în aprilie 2015, aminteşte de tragicul eveniment din 2 august 1944, când aproximativ 3000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist

– Ziua naţională a Insulelor Cook; aniversarea Zilei Constituţiei/1965 (se marchează în prima zi de luni din august). NOTĂ: Insulele Cook (15 insule situate în Pacificul de Sud) reprezintă, din punct de vedere politic, o republică parlamentară, asociată, ca stat liber, cu Noua Zeelandă (N.R.)

– Ziua naţională a statului Jamaica; aniversarea independenţei faţă de Marea Britanie, care a avut loc într-o zi de luni, pe 6 august 1962; este marcată în prima zi de luni din august

– Sărbătoare naţională în Republica Macedonia de Nord (fostă Macedonia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903. NOTĂ: La data de 8 septembrie se marchează Ziua Independenţei – declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în anul 1991

– 1667: A murit sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului (n. 1599)

– 1780, 2/3: A murit abatele Étienne Bonnot de Condillac, filosof iluminist francez (n. 1715)

– 1788: A murit Thomas Gainsborough, pictor portretist englez; unul dintre cei mai faimoși portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea (n. 1727)

– 1799: A murit aviatorul francez Jacques-Étienne Montgolfier; la 4.VI.1783 a lansat, împreună cu fratele său Joseph, primul balon cu aer cald (cei doi fraţi s-au ridicat pentru prima oară în atmosferă într-un balon cu diametrul de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (n. 1745)

– 1820: S-a născut John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul T”) (m. 1893)

– 1835: S-a născut inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (m. 1901)

– 1875, 2/14: S-a născut Mstislav Dobujinski, pictor rus de origine ucraineană (m. 1957, la New York). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 august 1875

– 1881: A murit Marcus Andrew Hislop Clarke, romancier și poet australian de origine britanică (n. 1846) – 140 de ani

– 1891: S-a născut compozitorul englez Arthur Bliss (m. 1975) – 130 de ani

– 1905: S-a născut actriţa americană de film Myrna Loy (m. 1993)

– 1920: S-a născut Louis Pauwels, ziarist şi scriitor francez, devenit celebru după publicarea, în 1961, a cărţii „Dimineaţa magicienilor” (m. 1997)

– 1921: A murit tenorul italian Enrico Caruso (n. 1873) – 100 de ani

– 1922: A murit Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876) (n. 1847)

– 1923: S-a născut Shimon Peres, om politic israelian, fost preşedinte al Israelului între anii 2007 – 2014; fost lider al Partidului Muncii; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; ca ministru de externe, a fost unul dintre principalii artizani ai Acordului de pace israeliano-palestinian din 1993, împreună cu Yitzhak Rabin (premierul israelian de atunci) şi Yasser Arafat (liderul palestinian de atunci); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1994, împreună cu Y. Rabin şi Y. Arafat (m. 2016)

– 1930: S-a născut Vincenzo Cappelletti, filosof, istoric al științei și profesor italian; a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Erice; director al Institutului Italian de Enciclopedie, coordonator al enciclopediei italiene „Treccani”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (m. 2020)

– 1932: S-a născut Peter O’Toole (numele complet: Peter Seamus O’Toole), actor, regizor şi producător englez de origine irlandeză; a fost nominalizat de opt ori la Oscar, a primit din partea Academiei de film americane Oscarul onorific pentru întreaga carieră în anul 2003, a câştigat patru Globuri de Aur pentru cel mai bun actor, un premiu Bafta şi un Emmy (m. 2013)

– 1936: A murit Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (n. 1872) – 85 de ani

– 1937: S-a născut soprana lirică austriacă Gundula Janowitz

– 1939: S-a născut Wes Craven (nume real: Wesley Earl Craven), regizor de film, actor şi scenarist american, maestru al filmelor de groază (m. 2015)

– 1941: S-a născut Jules A. Hoffmann, biolog şi chimist francez de origine luxemburgheză; Premiul Nobel pentru Medicină pe 2011, împreună cu Bruce Beutler, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute – 80 de ani

– 1942: S-a născut scriitoarea şi jurnalista chiliano-americană Isabel Allende; considerată a fi una dintre primele scriitoare de succes din America Latină; nepoata fostului preşedinte chilian Salvador Allende

– 1945: A murit compozitorul şi dirijorul italian Pietro Mascagni (n. 1863)

– 1958: S-a născut Mehran Tavakoli Keshe, inginer iranian în fizica nucleară; cercetări în domeniul obținerii energiei din vidul cosmic („free energy”) și din plasmă; a realizat tehnologia „Magrav”

– 1973: A murit regizorul francez de film Jean-Pierre Melville, precursor al „Noului Val” francez (n. 1917)

– 1976: A murit regizorul german de film Fritz Lang (Friedrich Christian Anton Lang), unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului al XX-lea (n. 1890) – 45 de ani

– 1978: A murit Carlos Chavez, dirijor, compozitor şi muzicolog mexican (n. 1899)

– 1988: A murit Raymond Carver, autor american de proză scurtă şi poet (n. 1938)

– 1997: A murit William Burroughs, romancier, nuvelist, eseist şi orator american (n. 1914)

– 2011: A murit Baruj Benacerraf, medic american de origine venezueleană, profesor universitar la New York şi Boston; laureat al premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină, în 1980, alături de Jean Dausset şi George D. Snell, pentru „descoperirile privind structurile determinate genetic la suprafaţa celulelor, care reglează reacţiile imunitare” (n. 1920) – 10 ani

– 2014: A murit Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (n. 1938)

– 2016: A murit actorul american David Huddleston (n. 1930) – 5 ani

– 2016: A murit chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail; Premiul Nobel pentru chimie pe 1999, pentru cercetări în domeniul reacţiilor ultrarapide; pionier al femtochimiei (studiul reacţiilor chimice în timpul unei femtosecunde) (n. 1946) – 5 ani

– 2017: A murit Judith Jones, editoare și scriitoare americană; a contribuit la popularizarea, în rândul cititorilor americani, a jurnalului scris de Anne Frank (n. 1924)

Calendarul zilei – 2 august

Publicat de Codrin RAITA, 2 august 2020, 06:00 / actualizat: 2 august 2020, 7:49

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Primăria Capitalei prin ARCUB organizează, în perioada 18 iulie – 20 septembrie, Festivalul „Bucureştii lui Caragiale” pe scena amenajată în aer liber în Parcul Cişmigiu, desfăşurat sub motto-ul #SusţinemCulturaRO. După o lungă perioadă de cultură online, cea de-a opta ediţie a festivalului oferă bucureştenilor două luni de teatru în aer liber cu peste 30 de spectacole din repertoriul a 20 de teatre din Capitală. Desfăşurarea evenimentului implică respectarea tuturor măsurilor de siguranţă pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Festivalul se va desfăşura pe parcursul a 10 weekend-uri din perioada menționată, respectiv: 18-19 iulie, 25-26 iulie, 1-2 august, 8-9 august, 15-16 august, 22-23 august, 29-30 august, 5-6 septembrie, 12-13 septembrie și 19-20 septembrie. Programul zilei:

• ora 10:00 – „Scufiţa Roşie”, spectacol-balet după basmul Fraţilor Grimm, prezentat de Opera Comică Pentru Copii; regia, coregrafia şi colajul muzical: Andreea Soare
• ora 20:00 – „Cacealmaua” de Rodica Popescu Bitănescu, prezentat de Teatrelli. Regia: Rodica Popescu Bitănescu

* Concert în cadrul seriei de evenimente estivale, susținut de Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, dirijat de Anna Ungureanu, cu respectarea legislației în vigoare privind desfășurarea evenimentelor culturale cu public – ora 21:00, la Amfiteatru „Mihai Eminescu” din Parcul Național (Lia Manoliu), intersecția Str. Mihai Coravu și Bd. Basarabia. Stagiunea estivală a Madrigalului este organizată în parteneriat cu Centrul Cultural „Mihai Eminescu” al Sectorului 2 din București. Printre partenerii media: Radio București FM, Radio România Cultural, Radio România Muzical

*  Galați: Teatrul Dramatic “Fani Tardini” prezintă în premieră spectacolul #2: “Marele Premiu”, cu Elena Ghinea şi Ştefan Forirora:21. De: Mimi Brănescu. Regia: Radu Nichifor. Distribuţia #2: Elena Ghinea, Ştefan Forir. Comedie neagră | 45 min | Spectacol în aer liber

* Sibiu: Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă o nouă serie de întâlniri online cu actorii TNRS în cadrul unui nou format intitulat „Actori.SB.Online – Daruri teatrale”. În fiecare duminică, luni şi marţi, de la ora 21:00 (Secţia Română), respectiv de la ora 21:30 (Secţia Germană), actorii Naţionalului sibian vor prezenta publicului online, poveşti pentru copii mici şi mari, recitaluri de poezie, momente umoristice sau monoloage din spectacolele TNRS (12 iul. – 1 sep.). Evenimentul se difuzează gratuit pe pagina de Facebook a TNRS, canalul de YouTube al TNRS, pe site-ul TNRS (www.tnrs.ro) şi pe pagina de Facebook a Secţiei Germane a TNRS. Programul zilei:

• ora 21:00 – Poezii de Lucian Blaga, Gabriela Neagu
• ora 21:30 – Monolog din „Gaura dimensională” de Walter Moers, cu actorul Secţiei Germane a Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu, Yannick Becker

*Sinaia: Festivalul Internaţional „Enescu şi muzica lumii” #21 se va desfăşura în perioada 2 – 19 august, în spaţii neconvenţionale puse la dispoziţie de Muzeul Sinaia, Cazinoul Sinaia, Parcul Dimitrie Ghica, Centrul Cultural „Carmen Sylva”.Concertul de închidere, creat de profesorul Marin Cazacu, va avea loc în ziua în care este aniversată naşterea lui Enescu, 19 august.Ediţia a XXI-a a festivalului are în program 14 de concerte şi recitaluri,  și este organizată  de Primăria oraşului Sinaia şi Centrului Naţional de Artă “Tinerimea Română”

– S-a întâmplat într-o zi de 2 august

* Se împlinesc 100 de ani (1920) de când începeau lucrările Conferinţei internaţionale de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării, la care au participat Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia şi România. Conferinţa s-a încheiat la 23.VII.1921, când a fost semnată, de către ţările participante, Convenţia de la Paris. Ulterior au aderat la Convenţie Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia

* Acum 91 de ani (1929) Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău/Bucureşti şi Academia de Agricultură de la Cluj s-au transformat în Academii de Înalte Studii Agronomice, cu un important rol în dezvoltarea învăţământului agronomic

* Acum 67 de ani (1953), între 2 şi 14 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor

* Cu 51 de ani în urmă (1969), între 2 şi 3 august, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui SUA, Richard Nixon, prima vizită a unui şef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-Al Doilea Război Mondial

* Se împlinesc 45 de ani (1975), de când, în zilele de 2 şi 3 august, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Gerald Ford, prilej cu care au fost semnate instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american

* Se împlinesc 40 de ani (1980) de când a fost comis unul din cele mai grave acte teroriste din Italia. Un dispozitiv, plasat într-o valiză abandonată în sala de aşteptare a clasei a doua din gara de la Bologna, plină de turişti şi de călători care plecau sau se întorceau din vacanţă, a explodat la ora 10:25 şi a cauzat prăbuşirea aripei de vest a clădirii, moartea a 85 de persoane şi rănirea altor peste 200. În anul 2010, pe linia 1 a gării din Bologna, a fost amplasată o placă comemorativă prin care UNESCO includea acest atentat în „Patrimoines pour une Culture de la Paix ONU-UNESCO”  pentru promovarea culturii prin pace

* Se împlinesc 35 de ani (1985) de când a fost inaugurat crucișătorul „Muntenia”, construit la Șantierul naval din Mangalia. Pe 20 august 1990 distrugătorul, rebotezat „Mărăşeşti”, a fost declasificat şi încadrat în clasa fregatelor. „Mărăşeşti” este primul crucişător uşor construit de români şi primul dintr-o serie de nave ce trebuia să asigure dominaţia României în apele teritoriale. Alături de NS „Mircea”, „Mărăşeşti” constituie un simbol pentru marina română

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de când a început invazia irakiană în Kuweit, încetarea oficială a focului având loc la data de 11.IV.1991

* Acum 23 de ani (1997), la catedrala greco-catolică „Sfânta Treime din Blaj”, au fost depuse osemintele episcopului Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma, după 230 de ani de la moartea sa. Au avut loc, cu acest prilej, ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii Greco-Catolice. Rămăşiţele pământeşti ale episcopului au fost reînhumate în catedrală în octombrie acelaşi an

* Acum 21 de ani (1999) Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în premieră în Europa, o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei. BNR a marcat, în acest fel, Eclipsa totală de soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000

* Se împlinește 1 an (2019) de când a încetat validitatea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF), semnat la 8 decembrie 1987, la Washington, de Uniunea Sovietică și Statele Unite, privind lichidarea rachetelor cu rază medie de acțiune. Statele Unite ale Americii au demarat, la 2.II.2019, procesul de retragere din Tratatul INF, proces care a durat 6 luni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, la 3.VII.2019, o lege prin care a suspendat respectarea de către ţara sa a Tratatului INF

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen” (termenul „samudaripen”, provine din limba romani şi are înţelesul de „ucidere în masă”) – anual, cu prilejul comemorării acestei zile pot fi organizate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi acţiuni cu tematică specifică. Proiectul de lege a fost adoptat, decizional, de Camera Deputaţilor pe 17 iunie 2020 şi promulgată de președintele Klaus Iohannis pe 10 iulie. Legea nr. 124/2020 pentru instituirea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 610 din 10 iulie 2020

– 1891, 2/14: S-a născut compozitorul, dirijorul, criticul muzical şi profesorul Mihail Jora; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971)

– 1892: S-a născut Mihail Sevastos, memorialist, poet şi traducător (în special din literatura rusă) (m. 1967). NOTĂ: Dicţionarul cronologic – Literatura română dă ca dată a naşterii 8.VIII.1892

– 1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor; i-a urmat lui Mihail Jora, în 1933, la directoratul programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, îndeplinind această funcţie până în 1938, cu o scurtă revenire între anii 1945 şi 1947; dirijor al Orchestrei Radio (1933 – 1959) (m. 1959)

– 1910, 2/15: S-a născut Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă (m. 1987) – 110 ani. NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 august 1910

– 1912: S-a născut Mircea Şeptilici, actor şi regizor; deţinut politic între anii 1948 şi 1956; stabilit de la începutul anilor ’80 în străinătate (m. 1989, la Montréal)

– 1915: S-a născut Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (m. 1985) – 105 ani

– 1931: A murit juristul Ştefan G. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (n. 1865)

– 1933: S-a născut Mihai Nasta, eseist, filolog, traducător şi profesor; stabilit la Bruxelles, din 1984

– 1935: S-a născut Ion Ungureanu, regizor, actor de teatru şi film, om politic, luptător pentru identitate naţională în Republica Moldova (m. 2017) – 85 de ani

– 1937: A murit scriitorul Pavel Dan; supranumit „prozatorul câmpiei transilvane” (n. 1907)

– 1939: S-a născut actriţa Valeria Seciu

– 1943: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Stere Gulea; fost director general interimar al Societăţii Române de Televiziune în perioada 19.XII.1996-8.VII.1998

– 1948: S-a născut Cornel Dinu, nume de referinţă al fotbalului dinamovist şi al naţionalei României (cel mai bun fotbalist al ţării în 1970, 1972 şi 1974), antrenor de fotbal

– 1950: S-a născut Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (m. 2007) – 70 de ani

– 1951: S-a născut actorul Marcel Iureş, fondator şi director al Teatrului Act din Bucureşti, teatru independent; este unul dintre cei mai cunoscuţi actori români pe plan internaţional, cu o serie de roluri secundare în „Interviu cu un vampir”, „Misiune imposibilă”, şi trei roluri principale, în „Pacificatorul”, „Războiul lui Tom Hart” şi „Layer Cake”; dintre filmele sale cele mai recente amintim „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii”, „Tinereţe fără tinereţe” sau „Călătoria lui Gruber”

– 1994: A murit Leonida Teodorescu, dramaturg, critic literar, romancier, poet şi traducător (din literatura rusă) (n. 1932, la Chişinău, azi în R. Moldova) – 25 de ani

– 2001: A murit Otto Weber, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român (n. 1921)

– 2012: A murit pianista Mihaela Ursuleasa (n. 1978)

– 2015: A murit sculptorul Şerban Creţoiu (n. 1941) – 5 ani

– 2016: A murit fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (n. 1939)

– 2017: A murit istoricul și profesorul Mihai Maxim; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată istoriei relațiilor româno-otomane și Imperiului Otoman (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bologna: Sunt marcați 40 de ani de la atentatul din Bologna (Italia), cel mai sângeros din „anii de plumb”, cu 85 de morți și peste 200 de răniți

– Cetatea Vativalui (Sfântul Scaun): Papa Francisc rostește rugăciunea Angelus de la o fereastră a Palatului Apostolic către credincioșii din Piața Sfântul Petru

– Kuweit: Manifestări de marcare a 30 de ani de la începutul ocupării Kuweitului de către trupele irakiene

– Silverstone, Regatul Unit al Marii Britanii: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu Britanic

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor”, stabilită de Parlamentul European în aprilie 2015, aminteşte de tragicul eveniment din 2 august 1944, când aproximativ 3000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist

– Sărbătoare Naţională în Republica Macedonia de Nord (fostă Macedonia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903. NOTĂ: La 8 septembrie se marchează Ziua Independenţei – declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în anul 1991

– 1667: A murit sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului (n. 1599). NOTĂ: Alte surse dau moartea la 3.VIII.1667

– 1780, 2/3: A murit abatele Étienne Bonnot de Condillac, filosof iluminist francez (n. 1715) – 240 de ani

– 1788: A murit Thomas Gainsborough, pictor portretist englez; unul dintre cei mai faimoși portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea (n. 1727)

– 1799: A murit aviatorul francez Jacques-Étienne Montgolfier; la 4.VI.1783 a lansat, împreună cu fratele său Joseph, primul balon cu aer cald (cei doi fraţi s-au ridicat pentru prima oară în atmosferă într-un balon cu diametrul de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (n. 1745)

– 1820: S-a născut John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul T”) (m. 1893) – 200 de ani

– 1835: S-a născut inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (m. 1901) – 185 de ani

– 1875, 2/14: S-a născut Mstislav Dobujinski, pictor rus de origine ucraineană (m. 1957, la New York) – 145 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 august 1875

– 1891: S-a născut compozitorul englez Arthur Bliss (m. 1975)

– 1905: S-a născut actriţa americană de film Myrna Loy (m. 1993) – 115 ani

– 1920: S-a născut Louis Pauwels, ziarist şi scriitor francez, devenit celebru după publicarea, în 1961, a cărţii „Dimineaţa magicienilor” (m. 1997) – 100 de ani

– 1921: A murit tenorul italian Enrico Caruso (n. 1873)

– 1922: A murit Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876) (n. 1847)

– 1923: S-a născut Shimon Peres, om politic israelian, fost preşedinte al Israelului între anii 2007 – 2014; fost lider al Partidului Muncii; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; ca ministru de externe, a fost unul dintre principalii artizani ai Acordului de pace israeliano-palestinian din 1993, împreună cu Yitzhak Rabin (premierul israelian de atunci) şi Yasser Arafat (liderul palestinian de atunci); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1994, împreună cu Y. Rabin şi Y. Arafat (m. 2016). NOTĂ: Alte surse dau ca date ale naşterii 15 sau 21 august

– 1930: S-a născut Vincenzo Cappelletti, filosof, istoric al științei și profesor italian; a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Erice; director al Institutului Italian de Enciclopedie, coordonator al enciclopediei italiene „Treccani”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (m. 2020) – 90 de ani

– 1932: S-a născut Peter O’Toole (numele complet: Peter Seamus O’Toole), actor, regizor şi producător englez de origine irlandeză; a fost nominalizat de opt ori la Oscar, a primit din partea Academiei de film americane Oscarul onorific pentru întreaga carieră în anul 2003, a câştigat patru Globuri de Aur pentru cel mai bun actor, un premiu Bafta şi un Emmy (m. 2013)

– 1936: A murit Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (n. 1872). NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă ca dată a morţii 3.VIII.1936

– 1937: S-a născut soprana austriacă Gundula Janowitz

– 1939: S-a născut Wes Craven (nume real: Wesley Earl Craven), regizor de film, actor şi scenarist american, maestru al filmelor de groază (m. 2015)

– 1941: S-a născut Jules A. Hoffmann, biolog şi chimist francez de origine luxemburgheză; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 2011, împreună cu Bruce Beutler, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute

– 1942: S-a născut scriitoarea şi jurnalista chiliano-americană Isabel Allende; considerată a fi una dintre primele scriitoare de succes din America Latină; nepoata fostului preşedinte chilian Salvador Allende

– 1945: A murit compozitorul şi dirijorul italian Pietro Mascagni (n. 1863) – 75 de ani

– 1958: S-a născut Mehran Tavakoli Keshe, inginer iranian în fizica nucleară; cercetări în domeniul obținerii energiei din vidul cosmic („free energy”) și din plasmă; a realizat tehnologia „Magrav”

– 1973: A murit regizorul francez de film Jean-Pierre Melville, precursor al „Noului Val” francez (n. 1917)

– 1976: A murit regizorul german de film Fritz Lang (Friedrich Christian Anton Lang), unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului al XX-lea (n. 1890)

– 1978: A murit Carlos Chavez, dirijor, compozitor şi muzicolog mexican (n. 1899)

– 1988: A murit Raymond Carver, autor american de proză scurtă şi poet (n. 1938)

– 1997: A murit William Burroughs, romancier, nuvelist, eseist şi orator american (n. 1914)

– 2011: A murit Baruj Benacerraf, medic american de origine venezueleană, profesor universitar la New York şi Boston; laureat al premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină, în 1980, alături de Jean Dausset şi George D. Snell, pentru „descoperirile privind structurile determinate genetic la suprafaţa celulelor, care reglează reacţiile imunitare” (n. 1920)

– 2014: A murit Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (n. 1938)

– 2016: A murit actorul american David Huddleston (n. 1930)

– 2016: A murit chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1999, pentru cercetări în domeniul reacţiilor ultrarapide; pionier al femtochimiei (studiul reacţiilor chimice în timpul unei femtosecunde) (n. 1946)

– 2017: A murit Judith Jones, editoare și scriitoare americană; a contribuit la popularizarea, în rândul cititorilor americani, a jurnalului scris de Anne Frank (n. 1924)

Calendarul zilei – 2 august

Publicat de Codrin RAITA, 2 august 2019, 06:00 / actualizat: 3 august 2019, 12:46

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Cea de-a șasea ediție a Festivalului Strada Armenească (2 – 4 aug.) aduce în inima Cartierului Armenesc din București o serie de evenimente pentru întreaga familie: expoziții și workshopuri, meșteșugari, tururi ghidate, delicii culinare, dansuri tradiționale și concerte de neuitat – pe strada Armenească. Printre partenerii media: Radio România-Actualități

 – Diverse

* Medgyesegyháza, Ungaria: Românii din Ungaria participă la evenimentul intitulat „Festivalul Lubeniţei” (2 – 4 aug.), cu ocazia sărbătorii satului, ajunsă la cea de-a 25-a ediţie. În programul celor trei zile vor figura concursuri distractive şi sportive pentru diferite generaţii, concerte de muzică uşoară şi folclor, iar în ziua de 3 august, de la ora 17:00, vor urca pe scenă şi invitaţi ai naţionalităţilor conlocuitoare

– S-a întâmplat într-o zi de 2 august

* Acum 99 de ani (1920) începeau lucrările Conferinţei internaţionale de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării, la care au participat Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia şi România. Conferinţa s-a încheiat la 23.VII.1921, când a fost semnată, de către ţările participante, Convenţia de la Paris. Ulterior au aderat la Convenţie Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia

* Se împlinesc 90 de ani (1929) de când Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău/Bucureşti şi Academia de Agricultură de la Cluj s-au transformat în Academii de Înalte Studii Agronomice, cu un important rol în dezvoltarea învăţământului agronomic

* Acum 66 de ani (1953), între 2 şi 14 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor

* Se împlinesc 50 de ani (1969), de când, între 2 şi 3 august, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui SUA, Richard Nixon, prima vizită a unui şef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-Al Doilea Război Mondial

* Acum 44 de ani (1975), în zilele de 2 şi 3 august, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Gerald Ford, prilej cu care au fost semnate instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american

* Cu 34 de ani în urmă (1985) s-a inaugurat crucișătorul „Muntenia”, construit la Șantierul naval din Mangalia. Pe 20 august 1990 distrugătorul, rebotezat „Mărăşeşti”, a fost declasificat şi încadrat în clasa fregatelor. „Mărăşeşti” este primul crucişător uşor construit de români şi primul dintr-o serie de nave ce trebuia să asigure dominaţia României în apele teritoriale. Alături de NS „Mircea”, „Mărăşeşti” constituie un simbol pentru marina română

* În urmă cu 29 de ani (1990) a început invazia irakiană în Kuweit, încetarea oficială a focului având loc la data de 11.IV.1991

* Acum 22 de ani (1997), la catedrala greco-catolică „Sfânta Treime din Blaj”, au fost depuse osemintele episcopului Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma, după 230 de ani de la moartea sa. Au avut loc, cu acest prilej, ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii Greco-Catolice. Rămăşiţele pământeşti ale episcopului au fost reînhumate în catedrală în octombrie acelaşi an

* Se împlinesc 20 de ani (1999) de când Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în premieră în Europa, o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei. BNR a marcat, în acest fel, Eclipsa totală de soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000

Aniversări – Comemorări

– 1891, 2/14: S-a născut compozitorul, dirijorul, criticul muzical şi profesorul Mihail Jora; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971)

– 1892: S-a născut Mihail Sevastos, memorialist, poet şi traducător (în special din literatura rusă) (m. 1967). NOTĂ: Dicţionarul cronologic – Literatura română dă ca dată a naşterii 8.VIII.1892

– 1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor; i-a urmat lui Mihail Jora, în 1933, la directoratul programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, îndeplinind această funcţie până în 1938, cu o scurtă revenire între anii 1945 şi 1947; dirijor al Orchestrei Radio (1933 – 1959) (m. 1959)

– 1910, 2/15: S-a născut Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă (m. 1987). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 august 1910

– 1912: S-a născut Mircea Şeptilici, actor şi regizor; deţinut politic între anii 1948 şi 1956; stabilit de la începutul anilor ’80 în străinătate (m. 1989, la Montréal)

– 1915: S-a născut Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (m. 1985)

– 1931: A murit juristul Ştefan G. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (n. 1865)

– 1933: S-a născut Mihai Nasta, eseist, filolog, traducător şi profesor; stabilit la Bruxelles, din 1984

– 1937: A murit scriitorul Pavel Dan; supranumit „prozatorul câmpiei transilvane” (n. 1907)

– 1939: S-a născut actriţa Valeria Seciu – 80 de ani

– 1943: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Stere Gulea; fost director general interimar al Societăţii Române de Televiziune în perioada 19.XII.1996-8.VII.1998

– 1948: S-a născut Cornel Dinu, nume de referinţă al fotbalului dinamovist şi al naţionalei României (cel mai bun fotbalist al ţării în 1970, 1972 şi 1974), antrenor de fotbal

– 1950: S-a născut Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (m. 2007)

– 1951: S-a născut actorul Marcel Iureş, fondator şi director al Teatrului Act din Bucureşti, teatru independent; este unul dintre cei mai cunoscuţi actori români pe plan internaţional, cu o serie de roluri secundare în „Interviu cu un vampir”, „Misiune imposibilă”, şi trei roluri principale, în „Pacificatorul”, „Războiul lui Tom Hart” şi „Layer Cake”; dintre filmele sale cele mai recente amintim „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii”, „Tinereţe fără tinereţe” sau „Călătoria lui Gruber”

– 1994: A murit Leonida Teodorescu, dramaturg, critic literar, romancier, poet şi traducător (din literatura rusă) (n. 1932, la Chişinău, azi în R. Moldova) – 25 de ani

– 2001: A murit Otto Weber, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român (n. 1921)

– 2012: A murit pianista Mihaela Ursuleasa (n. 1978)

– 2015: A murit sculptorul Şerban Creţoiu (n. 1941)

– 2016: A murit fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (n. 1939)

– 2017: A murit istoricul și profesorul Mihai Maxim; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată istoriei relațiilor româno-otomane și Imperiului Otoman (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Scoţia, Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord: Are loc ediţia 2019 a Festivalului Fringe de la Edinburgh, una dintre cele mai mari manifestări artistice din lume (2 – 26 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Berii”, sărbătorită prima oară în 2007, în Santa Cruz, California, este marcată în fiecare an în prima vineri din august

– „Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor”, stabilită de Parlamentul European în aprilie 2015, aminteşte de tragicul eveniment din 2 august 1944, când aproximativ 3000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist – 75 de ani

– Sărbătoare naţională în Republica Macedonia de Nord (fostă Macedonia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903. NOTĂ: La 8 septembrie se marchează Ziua Independenţei – declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în anul 1991

– 1667: A murit sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului (n. 1599). NOTĂ: Alte surse dau moartea la 3.VIII.1667

– 1780, 2/3: A murit abatele Étienne Bonnot de Condillac, filosof iluminist francez (n. 1715)

– 1788: A murit Thomas Gainsborough, pictor portretist englez; unul dintre cei mai faimoși portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea (n. 1727)

– 1799: A murit aviatorul francez Jacques-Étienne Montgolfier; la 4.VI.1783 a lansat, împreună cu fratele său Joseph, primul balon cu aer cald (cei doi fraţi s-au ridicat pentru prima oară în atmosferă într-un balon cu diametrul de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (n. 1745) – 320 de ani

– 1820: S-a născut John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul T”) (m. 1893)

– 1835: S-a născut inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (m. 1901)

– 1875, 2/14: S-a născut Mstislav Dobujinski, pictor rus de origine ucraineană (m. 1957, la New York). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 august 1875

– 1891: S-a născut compozitorul englez Arthur Bliss (m. 1975)

– 1905: S-a născut actriţa americană de film Myrna Loy (m. 1993)

– 1920: S-a născut Louis Pauwels, ziarist şi scriitor francez, devenit celebru după publicarea, în 1961, a cărţii „Dimineaţa magicienilor” (m. 1997)

– 1921: A murit tenorul italian Enrico Caruso (n. 1873)

– 1922: A murit Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876) (n. 1847)

– 1923: S-a născut Shimon Peres, om politic israelian, fost preşedinte al Israelului între anii 2007 – 2014; fost lider al Partidului Muncii; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; ca ministru de externe, a fost unul dintre principalii artizani ai Acordului de pace israeliano-palestinian din 1993, împreună cu Yitzhak Rabin (premierul israelian de atunci) şi Yasser Arafat (liderul palestinian de atunci); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1994, împreună cu Y. Rabin şi Y. Arafat (m. 2016). NOTĂ: Alte surse dau ca date ale naşterii 15 sau 21 august

– 1930: S-a născut filologul italian Vincenzo Cappelletti; în 1974 a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Ertice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993

– 1932: S-a născut Peter O’Toole (numele complet: Peter Seamus O’Toole), actor, regizor şi producător englez de origine irlandeză; a fost nominalizat de opt ori la Oscar, a primit din partea Academiei de film americane Oscarul onorific pentru întreaga carieră în anul 2003, a câştigat patru Globuri de Aur pentru cel mai bun actor, un premiu Bafta şi un Emmy (m. 2013)

– 1936: A murit Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (n. 1872). NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă ca dată a morţii 3.VIII.1936

– 1937: S-a născut soprana austriacă Gundula Janowitz

– 1939: S-a născut Wes Craven (nume real: Wesley Earl Craven), regizor de film, actor şi scenarist american, maestru al filmelor de groază (m. 2015) – 80 de ani

– 1941: S-a născut Jules A. Hoffmann, biolog şi chimist francez de origine luxemburgheză; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 2011, împreună cu Bruce Beutler, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute

– 1942: S-a născut scriitoarea şi jurnalista chiliano-americană Isabel Allende; considerată a fi una dintre primele scriitoare de succes din America Latină; nepoata fostului preşedinte chilian Salvador Allende

– 1945: A murit compozitorul şi dirijorul italian Pietro Mascagni (n. 1863)

– 1958: S-a născut Mehran Tavakoli Keshe, inginer iranian în fizica nucleară; cercetări în domeniul obținerii energiei din vidul cosmic (“free energy”) și din plasmă; a realizat tehnologia ”Magrav”

– 1973: A murit regizorul francez de film Jean-Pierre Melville, precursor al „Noului Val” francez (n. 1917)

– 1976: A murit regizorul german de film Fritz Lang (Friedrich Christian Anton Lang), unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului al XX-lea (n. 1890)

– 1978: A murit Carlos Chavez, dirijor, compozitor şi muzicolog mexican (n. 1899)

– 1988: A murit Raymond Carver, autor american de proză scurtă şi poet (n. 1938)

– 1997: A murit William Burroughs, romancier, nuvelist, eseist şi orator american (n. 1914)

– 2011: A murit Baruj Benacerraf, medic american de origine venezueleană, profesor universitar la New York şi Boston; laureat al premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină, în 1980, alături de Jean Dausset şi George D. Snell, pentru „descoperirile privind structurile determinate genetic la suprafaţa celulelor, care reglează reacţiile imunitare” (n. 1920)

– 2014: A murit Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (n. 1938) – 5 ani

– 2016: A murit actorul american David Huddleston (n. 1930)

– 2016: A murit chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1999, pentru cercetări în domeniul reacţiilor ultrarapide; pionier al femtochimiei (studiul reacţiilor chimice în timpul unei femtosecunde) (n. 1946)

– 2017: A murit Judith Jones, editoare și scriitoare americană; a contribuit la popularizarea, în rândul cititorilor americani, a jurnalului scris de Anne Frank (n. 1924)

Calendarul zilei – 2 august

Publicat de Codrin RAITA, 2 august 2018, 06:00 / actualizat: 2 august 2018, 14:58

EVENIMENTE INTERNE

 – Sindicate, Patronate

* Salariaţi din Sport şi Tineret urmează să participe la un miting de protest între orele 10:00 – 12:00, la Ministerul Tineretului și Sportului, urmat de un marş spre Camera Deputaţilor şi Guvern – o parte dintre protestatarii vor pleca spre Parlament, iar alţii vor merge la Guvern, unde vor depune revendicările, în acest interval, salariaţii din teritoriu protestează în faţa propriilor instituţii

 – Cultură

* Scriitoarea Doina Ruști este invitată la Cursurile de Vară ale Universității din București pentru a vorbi despre cărțile sale și despre Epoca Fanariotă pe care a transpus-o în câteva dintre romanele ei, între care „Manuscrisul fanariot” și „Mâța Vinerii” – ora 17:00, la Librăria Humanitas Cișmigiu. Moderator: dr. Cosmin Ciotloș

* Corul de Cameră Ascendis, alături de London School Symphony Orchestra, susţin un concert – ora 19:30, la Ateneul Român. Dirijori: Peter Ash şi Eduard Dinu. Vor interpreta suita simfonică „Planetele”, de G. Holst. Parteneri media: Radio România

* Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București, prezintă spectacolul „Zâmbiți, vă rog!” – ora 20:30, la Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei nr. 151. Participă actorii Irina Movilă, Marius Bodochi și interpreții Cristian Soleanu (saxofon), Constantin Urziceanu (clarinet). Printre partenerii media: Radio România Cultural

* În perioada 2-5 august, la Romexpo, va avea loc cea de-a doua ediție a festivalului Cantus Mundi București Fest, la care artiști renumiți din sfera muzicii clasice, pop, rock și folk se vor întâlni pe aceeași scenă. De-a lungul celor patru zile de festival și alături de artiștii invitați vor evolua peste 1500 de copii din corurile Cantus Mundi. Cantus Mundi București Fest este organizat de echipa Programului Național Cantus Mundi, cu sprijinul Primăriei București, prin PROEDUS – Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive. Prima zi de festival va fi dedicată muzicii clasice și Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” condus de Anna Ungureanu. Vor participa: dirijorul Ion Marin, tenorul Teodor Ilincăi, soprana Felicia Filip, violonistul Alexandru Tomescu, pianistul Andrei Licareț și Ansamblul Codex. Printre artiştii care vor urca pe scena festivalului se numără Smiley, Horia Brenciu, Zoli TOTH Project, Alexandra Uşurelu, Zoia Alecu sau Ducu Bertzi Band

* Mera, jud. Cluj: Formații și muzicieni de succes din Mexic, Chile, SUA, România și Ungaria vor susține 16 concerte în șură și în biserica din sat, se vor viziona filme BBC, se vor face donații pentru copiii talentați, se va povesti despre tradiții și despre bivoli – una din “mărcile înregistrate” ale satului. Toate acestea – și nu doar atât – vor face parte din Mera World Music Festival, care va avea loc între 2 și 5 august

* Sinaia: Concert susţinut de Orchestra Națională de Tineret a Spaniei, dirijor Pablo Gonzalez, solist Asier Polo – violoncel, în cadrul Festivalului Internaţional „Enescu şi muzica lumii” (24 iulie și 2 septembrie) – ora 19:00, la Sala Casino. Printre partenerii media: Radio România Cultural şi Radio România Muzical

– S-a întâmplat într-o zi de 2 august

* Acum 98 de ani (1920) începeau lucrările Conferinţei internaţionale de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării, la care au participat Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia şi România. Conferinţa s-a încheiat la 23.VII.1921, când a fost semnată, de către ţările participante, Convenţia de la Paris. Ulterior au aderat la Convenţie Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia

* Cu 89 de ani în urmă (1929) Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău/Bucureşti şi Academia de Agricultură de la Cluj s-au transformat în Academii de Înalte Studii Agronomice, cu un important rol în dezvoltarea învăţământului agronomic

* Se împlinesc 65 de ani (1953), de când, între 2 şi 14 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor

* În urmă cu 49 de ani (1969), între 2 şi 3 august, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui SUA, Richard Nixon, prima vizită a unui şef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-Al Doilea Război Mondial

* Acum 43 de ani (1975), în zilele de 2 şi 3 august, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Gerald Ford, prilej cu care au fost semnate instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american

* Cu 33 de ani în urmă (1985) s-a inaugurat crucișătorul „Muntenia”, construit la Șantierul naval din Mangalia. Pe 20 august 1990 distrugătorul, rebotezat „Mărăşeşti”, a fost declasificat şi încadrat în clasa fregatelor. „Mărăşeşti” este primul crucişător uşor construit de români şi primul dintr-o serie de nave ce trebuia să asigure dominaţia României în apele teritoriale. Alături de NS „Mircea”, „Mărăşeşti” constituie un simbol pentru marina română

* În urmă cu 28 de ani (1990), a început invazia irakiană în Kuweit, încetarea oficială a focului având loc la data de 11.IV.1991

* Acum 21 de ani (1997), la catedrala greco-catolică „Sfânta Treime din Blaj”, au fost depuse osemintele episcopului Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma, după 230 de ani de la moartea sa. Au avut loc, cu acest prilej, ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii Greco-Catolice. Rămăşiţele pământeşti ale episcopului au fost reînhumate în catedrală în octombrie acelaşi an

* Cu 19 ani în urmă (1999) Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în premieră în Europa, o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei. BNR a marcat, în acest fel, Eclipsa totală de soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sofia (Calendarul Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2018)

– 1891, 2/14: S-a născut compozitorul, dirijorul, criticul muzical şi profesorul Mihail Jora; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971)

– 1892: S-a născut Mihail Sevastos, memorialist, poet şi traducător (în special din literatura rusă) (m. 1967). NOTĂ: Dicţionarul cronologic – Literatura română dă ca dată a naşterii 8.VIII.1892

– 1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor; i-a urmat lui Mihail Jora, în 1933, la directoratul programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, îndeplinind această funcţie până în 1938, cu o scurtă revenire între anii 1945 şi 1947; dirijor al Orchestrei Radio (1933 – 1959) (m. 1959) – 125 de ani

– 1910, 2/15: S-a născut Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă (m. 1987). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 august 1910

– 1912: S-a născut Mircea Şeptilici, actor şi regizor; deţinut politic între anii 1948 şi 1956; stabilit de la începutul anilor ’80 în străinătate (m. 1989, la Montréal)

– 1915: S-a născut Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (m. 1985). NOTĂ: Site-ul http://www.romaniamama.ro/administratie/gheorghe-halmos_14563.html menţionează ca dată a naşterii 2 iulie 1915

– 1928: S-a născut medicul genetician Constantin Maximilian; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 1997)  – 90 de ani

– 1931: A murit juristul Ştefan G. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din  (n. 1865)

– 1933: S-a născut Mihai Nasta, eseist, filolog, traducător şi profesor; stabilit la Bruxelles, din 1984 – 85 de ani

– 1937: A murit scriitorul Pavel Dan; supranumit „prozatorul câmpiei transilvane“ (n. 1907)

– 1943: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Stere Gulea; fost director general interimar al Societăţii Române de Televiziune în perioada 19.XII.1996-8.VII.1998 – 75 de ani

– 1948: S-a născut Cornel Dinu, nume de referinţă al fotbalului dinamovist şi al naţionalei României (cel mai bun fotbalist al ţării în 1970, 1972 şi 1974), antrenor de fotbal – 70 de ani

– 1950: S-a născut Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (m. 2007)

– 1951: S-a născut actorul Marcel Iureş, fondator şi director al Teatrului Act din Bucureşti, teatru independent; este unul dintre cei mai cunoscuţi actori români pe plan internaţional, cu o serie de roluri secundare în „Interviu cu un vampir”, „Misiune imposibilă”, şi trei roluri principale, în „Pacificatorul”, „Războiul lui Tom Hart” şi „Layer Cake”; dintre filmele sale cele mai recente amintim „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii”, „Tinereţe fără tinereţe” sau „Călătoria lui Gruber”

– 2001: A murit Otto Weber, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român (n. 1921)

– 2012: A murit pianista Mihaela Ursuleasa (n. 1978)

– 2015: A murit sculptorul Şerban Creţoiu (n. 1941)

– 2016: A murit fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (n. 1939)

– 2017: A murit istoricul și profesorul Mihai Maxim; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată istoriei relațiilor româno-otomane și Imperiului Otoman (n. 1943) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

 – Chicago, SUA: Festivalul de muzică Lollapalooza (2 – 5 aug.)

– Glasgow: Prima ediție a Campionatului European care regrupează Campionatele Europene de gimnastică, înot, golf, canotaj, triatlon, ciclism (2 – 12 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor”, stabilită de Parlamentul European în aprilie 2015, aminteşte de tragicul eveniment din 2 august 1944, când aproximativ 3000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist

– Sărbătoare Naţională a Macedoniei (FYROM – Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903 ( – 115 ani). NOTĂ: La 8 septembrie se marchează Ziua Independenţei – declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în anul 1991

– 1667: A murit sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului (n. 1599). NOTĂ: Alte surse dau moartea la 3.VIII.1667

– 1780, 2/3: A murit abatele Étienne Bonnot de Condillac, filosof iluminist francez (n. 1715)

– 1788: A murit Thomas Gainsborough, pictor portretist englez; unul dintre cei mai faimoși portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea (n. 1727) – 230 de ani

– 1820: S-a născut John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul T”) (m. 1893)

– 1835: S-a născut inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (m. 1901)

– 1875, 2/14: S-a născut Mstislav Dobujinski, pictor rus de origine ucraineană (m. 1957, la New York). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 august 1875

– 1891: S-a născut compozitorul englez Arthur Bliss (m. 1975)

– 1905: S-a născut actriţa americană de film Myrna Loy (m. 1993)

– 1920: S-a născut Louis Pauwels, ziarist şi scriitor francez, devenit celebru după publicarea, în 1961, a cărţii „Dimineaţa magicienilor” (m. 1997)

– 1921: A murit tenorul italian Enrico Caruso (n. 1873)

– 1922: A murit Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876) (n. 1847)

– 1923: S-a născut Shimon Peres, om politic israelian, fost preşedinte al Israelului între anii 2007 – 2014; fost lider al Partidului Muncii; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; ca ministru de externe, a fost unul dintre principalii artizani ai Acordului de pace israeliano-palestinian din 1993, împreună cu Yitzhak Rabin (premierul israelian de atunci) şi Yasser Arafat (liderul palestinian de atunci); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1994, împreună cu Y. Rabin şi Y. Arafat (m. 2016) – 95 de ani. NOTĂ: Alte surse dau ca date ale naşterii 15 sau 21 august

– 1930: S-a născut filologul italian Vincenzo Cappelletti; în 1974 a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Ertice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993

– 1932: S-a născut Peter O’Toole (numele complet: Peter Seamus O’Toole), actor, regizor şi producător englez de origine irlandeză; a fost nominalizat de opt ori la Oscar, a primit din partea Academiei de film americane Oscarul onorific pentru întreaga carieră în anul 2003, a câştigat patru Globuri de Aur pentru cel mai bun actor, un premiu Bafta şi un Emmy (m. 2013)

– 1936: A murit Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (n. 1872). NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă ca dată a morţii 3.VIII.1936

– 1937: S-a născut soprana austriacă Gundula Janowitz

– 1941: S-a născut Jules A. Hoffmann, biolog şi chimist francez de origine luxemburgheză; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 2011, împreună cu Bruce Beutler, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute

– 1942: S-a născut scriitoarea şi jurnalista chiliano-americană Isabel Allende; considerată a fi una dintre primele scriitoare de succes din America Latină; nepoata fostului preşedinte chilian Salvador Allende

– 1945: A murit compozitorul şi dirijorul italian Pietro Mascagni (n. 1863)

– 1958: S-a născut Mehran Tavakoli Keshe, inginer iranian în fizica nucleară; cercetări în domeniul obținerii energiei din vidul cosmic (“free energy”) și din plasmă; a realizat tehnologia ”Magrav” – 60 de ani

– 1973: A murit regizorul francez de film Jean-Pierre Melville, precursor al „Noului Val” francez (n. 1917) – 45 de ani

– 1976: A murit regizorul german de film Fritz Lang (Friedrich Christian Anton Lang), unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului al XX-lea (n. 1890)

– 1978: A murit Carlos Chavez, dirijor, compozitor şi muzicolog mexican (n. 1899) – 40 de ani

– 1988: A murit Raymond Carver, autor american de proză scurtă şi poet (n. 1938) – 30 de ani

– 1997: A murit William Burroughs, romancier, nuvelist, eseist şi orator american (n. 1914)

– 2011: A murit Baruj Benacerraf, medic american de origine venezueleană, profesor universitar la New York şi Boston; laureat al premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină, în 1980, alături de Jean Dausset şi George D. Snell, pentru „descoperirile privind structurile determinate genetic la suprafaţa celulelor, care reglează reacţiile imunitare” (n. 1920)

– 2014: A murit Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (n. 1938)

– 2016: A murit actorul american David Huddleston (n. 1930)

– 2016: A murit chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1999, pentru cercetări în domeniul reacţiilor ultrarapide; pionier al femtochimiei (studiul reacţiilor chimice în timpul unei femtosecunde) (n. 1946)

– 2017: A murit Judith Jones, editoare și scriitoare americană; a contribuit la popularizarea, în rândul cititorilor americani, a jurnalului scris de Anne Frank (n. 1924) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 2 august

Publicat de Codrin RAITA, 2 august 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Hunedoara: Concert susţinut de Nicolae Székely (lăută, chitară renascentistă, vihuelă, archlute, chitară barocă), în cadrul celei de-a V-a ediţii a Turneului Național „Muzica în Palatele României” – ora 18:00, la Castelul Huniazilor. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

* Elveţia:Cel mai nou proiect cinematografic semnat de regizorul Radu Jude, filmul de montaj „Țara moartă” a fost selectat în cadrul celei de-a 70-a ediție Festivalului Internațional de Film de la Locarno, care va avea loc în perioada 2-12 august

• Producţia portugheză „Antonio e Catarina”, regizată de Cristina Hanes, şi cea românească „Haine negre”, de Octav Chelaru au fost selectate pentru a participa în concursul international „Pardi di Domani” al Festivalului de Film de la Locarno (2 – 12 aug.). Cele două filme vor concura cu producţii din Japonia, Thailanda, Rusia, Statele Unite, Franta, Spania, Cuba si Columbia

– S-a întâmplat într-o zi 2 august

* Acum 97 de ani (1920) începeau lucrările Conferinţei internaţionale de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării, la care au participat Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia şi România. Conferinţa s-a încheiat la 23.VII.1921, când a fost semnată, de către ţările participante, Convenţia de la Paris. Ulterior au aderat la Convenţie Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia

* Cu 88 de ani în urmă (1929) Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău/Bucureşti şi Academia de Agricultură de la Cluj s-a transformat în Academii de Înalte Studii Agronomice, cu un important rol în dezvoltarea învăţământului agronomic

* În urmă cu 48 de ani (1969), între 2 şi 3 august, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui SUA, Richard Nixon, prima vizită a unui şef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-Al Doilea Război Mondial

* Acum 42 de ani (1975), în zilele de 2 şi 3 august, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Gerald Ford, prilej cu care au fost semnate instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american

* Cu 32 de ani în urmă (1985) s-a inaugurat crucișătorul „Muntenia”, construit la Șantierul naval din Mangalia. Pe 20 august 1990 distrugătorul, rebotezat „Mărăşeşti”, a fost declasificat şi încadrat în clasa fregatelor. „Mărăşeşti” este primul crucişător uşor construit de români şi primul dintr-o serie de nave ce trebuia să asigure dominaţia României în apele teritoriale. Alături de NS „Mircea”, „Mărăşeşti” constituie un simbol pentru marina română

* În urmă cu 27 de ani (1990), a început invazia irakiană în Kuweit, încetarea oficială a focului având loc la data de 11.IV.1991

* Se împlinesc 20 de ani (1997), de când, la catedrala greco-catolică „Sfânta Treime din Blaj”, au fost depuse osemintele episcopului Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma, după 230 de ani de la moartea sa. Au avut loc, cu acest prilej, ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii Greco-Catolice. Rămăşiţele pământeşti ale episcopului au fost reînhumate în catedrală în octombrie acelaşi an

* Cu 18 ani în urmă (1999) Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în premieră în Europa, o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei. BNR a marcat, în acest fel, Eclipsa totală de soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000

Aniversări – Comemorări

– 1891, 2/14: S-a născut compozitorul, dirijorul, criticul muzical şi profesorul Mihail Jora; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971)

– 1892: S-a născut Mihail Sevastos, memorialist, poet şi traducător (în special din literatura rusă) (m. 1967) – 125 de ani. NOTĂ: Dicţionarul cronologic – Literatura română dă ca dată a naşterii 8.VIII.1892

– 1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist și critic muzical (m. 1959)

– 1910, 2/15: S-a născut Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă (m. 1987). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 august 1910

– 1912: S-a născut Mircea Şeptilici, actor şi regizor; deţinut politic între anii 1948 şi 1956; stabilit de la începutul anilor ’80 în străinătate (m. 1989, la Montréal) – 105 ani

– 1915: S-a născut Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (m. 1985). NOTĂ: Site-ul http://www.romaniamama.ro/administratie/gheorghe-halmos_14563.html menţionează ca dată a naşterii 2 iulie 1915

– 1928: S-a născut medicul genetician Constantin Maximilian; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 1997)

– 1931: A murit juristul Ştefan G. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din  (n. 1865)

– 1933: S-a născut Mihai Nasta, eseist, filolog, traducător şi profesor; stabilit la Bruxelles, din 1984

– 1937: A murit scriitorul Pavel Dan; supranumit „prozatorul câmpiei transilvane“ (n. 1907) – 80 de ani

– 1943: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Stere Gulea; fost director general interimar al Societăţii Române de Televiziune în perioada 19.XII.1996-8.VII.1998

– 1948: S-a născut Cornel Dinu, fost jucător internaţional şi antrenor de fotbal

– 1950: S-a născut Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (m. 2007)

– 1951: S-a născut actorul Marcel Iureş, fondator şi director al Teatrului Act din Bucureşti, teatru independent; este unul dintre cei mai cunoscuţi actori români pe plan internaţional, cu o serie de roluri secundare în „Interviu cu un vampir”, „Misiune imposibilă”, şi trei roluri principale, în „Pacificatorul”, „Războiul lui Tom Hart” şi „Layer Cake”; dintre filmele sale cele mai recente amintim „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii”, „Tinereţe fără tinereţe” sau „Călătoria lui Gruber”

– 2001: A murit Otto Weber, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român (n. 1921)

– 2012: A murit pianista Mihaela Ursuleasa (n. 1978) – 5 ani

– 2015: A murit sculptorul Şerban Creţoiu (n. 1941)

– 2016: A murit fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din  (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Manila, Filipine: Summit la nivel ministerial al ASEAN (Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei) (2 – 8 aug.)

-Podgorica, Muntenegru: Vicepreședintele american, Mike Pence,  va avea întrevederi cu președintele muntenegrean Filip Vujanovic și cu prim-ministrul Dusko Markovic

-Brasilia: Membrii parlamentului brazilian decid, printr-un vot în plen, deschiderea unui proces împotriva lui Michel Temer, care ar costa mandatul președintelui Braziliei

– Berlin: Reprezentanţi ai industriei de automobile diesel germane se întâlnesc cu autoritățile publice germane în urma scandalurilor care au lovit constructorii Volkswagen, Daimler

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor”, stabilită de Parlamentul European în aprilie 2015, aminteşte de tragicul eveniment din 2 august 1944, când aproximativ 3000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist

– „Ziua Depăşirii” („Earth Overshoot Day”) este un concept elaborat de think tank-ul britanic „New Economics Foundation”, calculat anual de organizaţia internaţională Global Footprint Network. Calculul se bazează pe raportul dintre două aspecte esenţiale: cererea omenirii în materie de resurse, numită „amprentă ecologică”, şi capacitatea planetei de a răspunde la această solicitare, denumită „biocapacitate”. Ziua depăşirii este data de la care consumul de resurse depăşeşte posibilitatea planetei de a-şi reface resursele şi de a absorbi deşeurile, cum ar fi emisiile de gaz de seră. Această dată apare tot mai devreme în calendar: în 1993, a fost la 21 octombrie, în 2000 era la începutul lunii octombrie, iar în 2014, la 20 august

– Sărbătoare Naţională în Macedonia (FYROM – Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903. NOTĂ: La 8 septembrie se marchează Ziua Independenţei – declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în anul 1991

– 1667: A murit sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului (n. 1599) – 350 de ani. NOTĂ: Alte surse dau moartea la 3.VIII.1667

– 1780, 2/3: A murit abatele Étienne Bonnot de Condillac, filosof iluminist francez (n. 1715)

– 1788: A murit Thomas Gainsborough, pictor portretist englez; unul dintre cei mai faimoși portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea (n. 1727)

– 1820: S-a născut John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul T”) (m. 1893)

– 1835: S-a născut inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (m. 1901)

– 1875, 2/14: S-a născut Mstislav Dobujinski, pictor rus de origine ucraineană (m. 1957, la New York). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 august 1875

– 1891: S-a născut compozitorul englez Arthur Bliss (m. 1975)

– 1905: S-a născut actriţa americană de film Myrna Loy (m. 1993)

– 1920: S-a născut Louis Pauwels, ziarist şi scriitor francez, devenit celebru după publicarea, în 1961, a cărţii „Dimineaţa magicienilor” (m. 1997)

– 1921: A murit tenorul italian Enrico Caruso (n. 1873)

– 1922: A murit Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876) (n. 1847) – 95 de ani

– 1923: S-a născut Shimon Peres, om politic israelian, fost preşedinte al Israelului între anii 2007 – 2014; fost lider al Partidului Muncii; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; ca ministru de externe, a fost unul dintre principalii artizani ai Acordului de pace israeliano-palestinian din 1993, împreună cu Yitzhak Rabin (premierul israelian de atunci) şi Yasser Arafat (liderul palestinian de atunci); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1994, împreună cu Y. Rabin şi Y. Arafat (m. 2016). NOTĂ: Alte surse dau ca date ale naşterii 15 sau 21 august

– 1930: S-a născut filologul italian Vincenzo Cappelletti; în 1974 a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Ertice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993

– 1932: S-a născut Peter O’Toole (numele complet: Peter Seamus O’Toole), actor, regizor şi producător englez de origine irlandeză; a fost nominalizat de opt ori la Oscar, a primit din partea Academiei de film americane Oscarul onorific pentru întreaga carieră în anul 2003, a câştigat patru Globuri de Aur pentru cel mai bun actor, un premiu Bafta şi un Emmy (m. 2013) – 85 de ani

– 1936: A murit Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (n. 1872). NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă ca dată a morţii 3.VIII.1936

– 1937: S-a născut soprana austriacă Gundula Janowitz – 80 de ani

– 1941: S-a născut Jules A. Hoffmann, biolog şi chimist francez de origine luxemburgheză; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 2011, împreună cu Bruce Beutler, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute

– 1942: S-a născut scriitoarea şi jurnalista chiliano-americană Isabel Allende; considerată a fi una dintre primele scriitoare de succes din America Latină; nepoata fostului preşedinte chilian Salvador Allende – 75 de ani

– 1945: A murit compozitorul şi dirijorul italian Pietro Mascagni (n. 1863)

– 1973: A murit regizorul francez de film Jean-Pierre Melville (născut Jean-Pierre Grumbach), precursor al „Noului Val” francez (n. 1917)

– 1976: A murit regizorul german de film Fritz Lang (Friedrich Christian Anton Lang), unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului al XX-lea (n. 1890)

– 1978: A murit Carlos Chavez, dirijor, compozitor şi muzicolog mexican (n. 1899)

– 1988: A murit Raymond Carver, autor american de proză scurtă şi poet (n. 1938)

– 1997: A murit William Burroughs, romancier, nuvelist, eseist şi orator american (n. 1914) – 20 de ani

– 2011: A murit Baruj Benacerraf, medic american de origine venezueleană, profesor universitar la New York şi Boston; laureat al premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină, în 1980, alături de Jean Dausset şi George D. Snell, pentru „descoperirile privind structurile determinate genetic la suprafaţa celulelor, care reglează reacţiile imunitare” (n. 1920)

– 2014: A murit Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (n. 1938)

– 2016: A murit actorul american David Huddleston (n. 1930) – 1 an

– 2016: A murit chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1999, pentru cercetări în domeniul reacţiilor ultrarapide; pionier al femtochimiei (studiul reacţiilor chimice în timpul unei femtosecunde) (n. 1946) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 2 august

Publicat de Codrin RAITA, 2 august 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Ministere

* Ministerul Culturii organizează o audiere publică privind modificările propuse la Ordonanţa Guvernului privind cinematografia, printre schimbările sugerate fiind şi înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Cinematografiei, ce ar funcţiona în subordinea Guvernului – ora 11:00, la sediul ministerului, Corp Aula, Bd. Unirii nr. 22

– Cultură

* Iaşi: Caravana Filmelor NexT va prezenta, în perioada 30 iulie şi 23 august, în zece oraşe din România, scurtmetraje premiate. În zilele de 2 şi 3 august, proiecţia filmelor va avea loc la Palas Parc – ora 21:00

– S-a întâmplat într-o zi 2 august

* Acum 96 de ani (1920) începeau lucrările Conferinţei internaţionale de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării, la care au participat Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia şi România. Conferinţa s-a încheiat la 23.VII.1921, când a fost semnată, de către ţările participante, Convenţia de la Paris. Ulterior au aderat la Convenţie Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia

* Cu 87 de ani în urmă (1929) Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău/Bucureşti şi Academia de Agricultură de la Cluj s-a transformat în Academii de Înalte Studii Agronomice, cu un important rol în dezvoltarea învăţământului agronomic

* În urmă cu 47 de ani (1969), între 2 şi 3 august, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui SUA, Richard Nixon, prima vizită a unui şef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-Al Doilea Război Mondial

* Acum 41 de ani (1975), în zilele de 2 şi 3 august, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Gerald Ford, prilej cu care au fost semnate instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american

* Cu 31 de ani în urmă (1985) s-a inaugurat crucișătorul „Muntenia”, construit la Șantierul naval din Mangalia. Pe 20 august 1990 distrugătorul, rebotezat „Mărăşeşti”, a fost declasificat şi încadrat în clasa fregatelor. „Mărăşeşti” este primul crucişător uşor construit de români şi primul dintr-o serie de nave ce trebuia să asigure dominaţia României în apele teritoriale. Alături de NS „Mircea”, „Mărăşeşti” constituie un simbol pentru marina română

* În urmă cu 26 de ani (1990), a început invazia irakiană în Kuweit, încetarea oficială a focului având loc la data de 11.IV.1991

* Acum 19 ani (1997), la catedrala greco-catolică „Sfânta Treime din Blaj”, au fost depuse osemintele episcopului Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma, după 230 de ani de la moartea sa. Au avut loc, cu acest prilej, ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii Greco-Catolice. Rămăşiţele pământeşti ale episcopului au fost reînhumate în catedrală în octombrie acelaşi an

* Cu 17 ani în urmă (1999) Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în premieră în Europa, o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei. BNR a marcat, în acest fel, Eclipsa totală de soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000

Aniversări – Comemorări

– 1891, 2/14: S-a născut compozitorul, dirijorul, criticul muzical şi profesorul Mihail Jora; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971) – 125 de ani

– 1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist și critic muzical (m. 1959)

– 1910, 2/15: S-a născut Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă (m. 1987). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 august 1910

– 1912: S-a născut Mircea Şeptilici, actor şi regizor; deţinut politic între anii 1948 şi 1956; stabilit de la începutul anilor ’80 în străinătate (m. 1989, la Montreal)

– 1915: S-a născut Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (m. 1985). NOTĂ: Site-ul http://www.romaniamama.ro/administratie/gheorghe-halmos_14563.html menţionează ca dată a naşterii 2 iulie 1915

– 1928: S-a născut medicul genetician Constantin Maximilian; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 1997)

– 1931: A murit juristul Ştefan G. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române (n. 1865) – 85 de ani

– 1933: S-a născut Mihai Nasta, eseist, filolog şi traducător; stabilit la Bruxelles, din 1984

– 1937: A murit scriitorul Pavel Dan (n. 1907)

– 1943: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Stere Gulea; fost director general interimar al Societăţii Române de Televiziune în perioada 19.XII.1996-8.VII.1998

– 1948: S-a născut Cornel Dinu, fost jucător internaţional şi antrenor de fotbal

– 1950: S-a născut Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (m. 2007)

– 1951: S-a născut actorul Marcel Iureş, fondator şi director al Teatrului Act din Bucureşti, teatru independent; este unul dintre cei mai cunoscuţi actori români pe plan internaţional, cu o serie de roluri secundare în „Interviu cu un vampir”, „Misiune imposibilă”, şi trei roluri principale, în „Pacificatorul”, „Războiul lui Tom Hart” şi „Layer Cake”; dintre filmele sale cele mai recente amintim „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii”, „Tinereţe fără tinereţe” sau „Călătoria lui Gruber” – 65 de ani

– 2001: A murit Otto Weber, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român (n. 1921) – 15 ani

– 2012: A murit pianista Mihaela Ursuleasa (n. 1978)

– 2015: A murit sculptorul Şerban Creţoiu (n. 1941) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington: Preşedintele american, Barack Obama, îl primeşte pe premierul singaporez, Lee Hsien Loong

– Jakarta: Forumul Economic Mondial Islamic (2 – 4 aug.)

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoare Naţională în Macedonia (FYROM – Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903. NOTĂ: La 8 septembrie se marchează Ziua Independenţei – declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în anul 1991

– 1667: A murit sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului (n. 1599). NOTĂ: Alte surse dau moartea la 3 august 1667

– 1780, 2/3: A murit abatele Étienne Bonnot de Condillac, filosof iluminist francez (n. 1715)

– 1788: A murit Thomas Gainsborough, pictor portretist englez; unul dintre cei mai faimoși portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea (n. 1727)

– 1820: S-a născut John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul T”) (m. 1893)

– 1835: S-a născut inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (m. 1901)

– 1875, 2/14: S-a născut Mstislav Dobujinski, pictor rus de origine ucraineană (m. 1957, la New York). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 august 1875

– 1891: S-a născut compozitorul englez Arthur Bliss (m. 1975) – 125 de ani

– 1905: S-a născut actriţa americană de film Myrna Loy (m. 1993)

– 1920: S-a născut Louis Pauwels, ziarist şi scriitor francez, devenit celebru după publicarea, în 1961, a cărţii „Dimineaţa magicienilor” (m. 1997)

– 1921: A murit tenorul italian Enrico Caruso (n. 1873) – 95 de ani

– 1922: A murit Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; în anul 1876 a brevetat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite (n. 1847)

– 1923: S-a născut Shimon Peres, om politic israelian, fost preşedinte al Israelului între anii 2007 – 2014; fost lider al Partidului Muncii; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; ca ministru de externe, a fost unul dintre principalii artizani ai Acordului de pace israeliano-palestinian din 1993, împreună cu Yitzhak Rabin (premierul israelian de atunci) şi Yasser Arafat (liderul palestinian de atunci); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1994, împreună cu Y. Rabin şi Y. Arafat. NOTĂ: Alte surse dau ca date ale naşterii 15 sau 21 august

– 1930: S-a născut filologul italian Vincenzo Cappelletti; în 1974 a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Ertice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993

– 1932: S-a născut actorul irlandez Peter O’Toole (m. 2013)

– 1936: A murit Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (n. 1872) – 80 de ani. NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă moartea la 3.VIII.1936

– 1937: S-a născut soprana germană Gundula Janowitz

– 1941: S-a născut Jules A. Hoffmann, biolog şi chimist francez de origine luxemburgheză; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 2011, împreună cu Bruce Beutler, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute – 75 de ani

– 1945: A murit compozitorul şi dirijorul italian Pietro Mascagni (n. 1863)

– 1973: A murit regizorul francez de film Jean-Pierre Melville (născut Jean-Pierre Grumbach), precursor al „Noului Val” francez (n. 1917)

– 1976: A murit regizorul german de film Fritz Lang (Friedrich Christian Anton Lang), unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului al XX-lea (n. 1890) – 40 de ani

– 1978: A murit Carlos Chavez, dirijor, compozitor şi muzicolog mexican (n. 1899)

– 1988: A murit Raymond Carver, autor american de proză scurtă şi poet (n. 1938)

– 1997: A murit William Burroughs, romancier, nuvelist, eseist și orator american (n. 1914)

– 2014: A murit Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (n. 1938)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 2 august

Publicat de Codrin RAITA, 2 august 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

Aniversări – Comemorări

– Aducerea moaștelor Sf. Întâiul Mc. și Arhid. Ștefan; Binecredinciosul Împărat Justinian cel Mare (Calendarul Creştin-Ortodox, 2015)

– 1891: S-a născut Mihail Jora, compozitor, pedagog şi dirijor; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971)

– 1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist și critic muzical (m. 1959)

– 1910, 2/15: S-a născut Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă (m. 1987) – 105 ani. NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 august 1910

– 1912: S-a născut Mircea Şeptilici, actor şi regizor; deţinut politic între anii 1948 şi 1956; stabilit de la începutul anilor ’80 în străinătate (m. 1989, la Montreal)

– 1915: S-a născut Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (m. 1985) – 100 de ani. NOTĂ: Site-ul http://www.romaniamama.ro/administratie/gheorghe-halmos_14563.html menţionează ca dată a naşterii 2 iulie 1915

– 1928: S-a născut medicul genetician Constantin Maximilian; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 1997)

– 1929: Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău/Bucureşti şi Academia de Agricultură de la Cluj se transformă în Academii de Înalte Studii Agronomice, cu un important rol în dezvoltarea învăţământului agronomic

– 1931: A murit juristul Ştefan Gh. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1865)

– 1933: S-a născut Mihai Nasta, eseist, filolog şi traducător; stabilit la Bruxelles, din 1984

– 1937: A murit scriitorul Pavel Dan (n. 1907)

– 1939: S-a născut actriţa Valeria Seciu. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 1 august 1939

– 1943: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Stere Gulea; fost director general interimar al Societăţii Române de Televiziune în perioada 19.XII.1996-8.VII.1998

– 1948: S-a născut Cornel Dinu, fost jucător internaţional şi antrenor de fotbal

– 1950: S-a născut Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (m. 2007) – 65 de ani

– 1951: S-a născut actorul Marcel Iureş, fondator şi director al Teatrului Act din Bucureşti, teatru independent; este unul dintre cei mai cunoscuţi actori români pe plan internaţional, cu o serie de roluri secundare în „Interviu cu un vampir”, „Misiune imposibilă”, şi trei roluri principale, în „Pacificatorul”, „Războiul lui Tom Hart” şi „Layer Cake”; dintre filmele sale cele mai recente amintim „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii”, „Tinereţe fără tinereţe” sau „Călătoria lui Gruber”

– 1969, 2-3: Vizita la Bucureşti a preşedintelui SUA, Richard Nixon, prima vizită a unui şef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-al Doilea Război Mondial

– 1975, 2-3: Vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Gerald Ford; cu acest prilej au fost semnate instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american – 40 de ani

– 1985: Inaugurarea crucișătorului „Muntenia”, construit la Șantierul naval din Mangalia; pe 20 august 1990 distrugătorul, rebotezat „Mărăşeşti”, a fost declasificat şi încadrat în clasa fregatelor; „Mărăşeşti” este primul crucişător uşor construit de români şi primul dintr-o serie de nave ce trebuia să asigure dominaţia României în apele teritoriale; alături de NS „Mircea”, „Mărăşeşti” constituie un simbol pentru marina română – 30 de ani

– 1997: La catedrala greco-catolică „Sfânta Treime din Blaj” au fost depuse osemintele episcopului Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma, după 230 de ani de la moartea sa; au avut loc, cu acest prilej, ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii Greco-Catolice; rămăşiţele pământeşti ale episcopului au fost reînhumate în catedrală în octombrie acelaşi an

– 1999: Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în premieră în Europa, o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei; BNR a marcat, în acest fel, Eclipsa totală de soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000

– 2001: A murit Otto Weber, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român (n. 1921)

– 2012: A murit pianista Mihaela Ursuleasa (n. 1978). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 2.VIII.2012

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoare Naţională în Macedonia (FYROM – Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903. NOTĂ: La 8 septembrie se marchează Ziua Independenţei – declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în anul 1991

– 1667: A murit sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului (n. 1599). NOTĂ: Alte surse dau moartea la 3 august 1667

– 1780, 2/3: A murit abatele Étienne Bonnot de Condillac, filosof iluminist francez (n. 1715) – 235 de ani

– 1788: A murit Thomas Gainsborough, pictor portretist englez; unul dintre cei mai faimoși portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea (n. 1727)

– 1820: S-a născut John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul T”) (m. 1893) – 195 de ani

– 1835: S-a născut inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (m. 1901) – 180 de ani

– 1875, 2/14: S-a născut Mstislav Dobujinski, pictor rus de origine ucraineană (m. 1957, la New York) – 140 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 august 1875

– 1891: S-a născut compozitorul englez Arthur Bliss (m. 1975)

– 1905: S-a născut actriţa americană de film Myrna Loy (m. 1993) – 110 ani

– 1920: Încep lucrările Conferinţei internaţionale de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării; au participat Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia, România; Conferinţa se va încheia la 23.VII.1921, când va fi semnată, de către ţările participante, Convenţia de la Paris; ulterior va adera la Convenţie Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia – 95 de ani

– 1920: S-a născut Louis Pauwels, ziarist şi scriitor francez, devenit celebru după publicarea, în 1961, a cărţii „Dimineaţa magicienilor” (m. 1997) – 95 de ani

– 1921: A murit tenorul italian Enrico Caruso; unul dintre cei mai faimoși tenori din istoria operei şi cel mai popular cântăreț în toate genurile muzicale ai primilor 20 de ani ai secolului al XX-lea (n. 1873)

– 1922: A murit Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; în anul 1876 a brevetat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite (n. 1847)

– 1923: S-a născut Shimon Peres, om politic israelian, fost preşedinte al Israelului între anii 2007 – 2014; fost lider al Partidului Muncii; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; ca ministru de externe, a fost unul dintre principalii artizani ai Acordului de pace israeliano-palestinian din 1993, împreună cu Yitzhak Rabin (premierul israelian de atunci) şi Yasser Arafat (liderul palestinian de atunci); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1994, împreună cu Y. Rabin şi Y. Arafat. NOTĂ: Alte surse dau ca date ale naşterii 15 sau 21 august

– 1930: S-a născut filologul italian Vincenzo Cappelletti; în 1974 a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Ertice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 – 85 de ani

– 1932: S-a născut actorul irlandez Peter O’Toole (m. 2013)

– 1936: A murit Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (n. 1872). NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă moartea la 1 august 1936

– 1937: S-a născut soprana germană Gundula Janowitz

– 1945: A murit compozitorul şi dirijorul italian Pietro Mascagni (n. 1863) – 70 de ani

– 1973: A murit regizorul francez de film Jean-Pierre Melville (născut Jean-Pierre Grumbach), precursor al „Noului Val” francez (n. 1917)

– 1976: A murit regizorul german de film Fritz Lang (Friedrich Christian Anton Lang), unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului al XX-lea (n. 1890)

– 1978: A murit Carlos Chavez, dirijor, compozitor şi muzicolog mexican (n. 1899)

– 1988: A murit Raymond Carver, autor american de proză scurtă şi poet (n. 1938)

– 1990: Începutul invaziei irakiene în Kuweit (încetarea oficială a focului – la 11.IV.1991) – 25 de ani

– 1997: A murit William Burroughs, romancier, nuvelist, eseist și orator american (n. 1914)

– 2014: A murit Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (n. 1938) – 1 an

Sursa: RADOR