Calendarul zilei – 19 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 septembrie 2024, 05:00 / actualizat: 19 septembrie 2024, 13:29

S-a întâmplat într-o zi de 19 septembrie

* Acum 347 de ani (1677) apărea, la Iaşi, „Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român. Este prima carte despre politica şi geografia ţărilor româneşti scrisă de un român şi destinată străinilor

* Se împlinesc 120 de ani (1904) de când apărea, la Bucureşti, până în anul 1930, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, condus de George Ranetti şi N. D. Ţăranu. Pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui. Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi

* În urmă cu 33 de ani (1991) era semnat Tratatul de prietenie, bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Turcia

* Acum 27 de ani (1997) avea loc inaugurarea, în Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, a monumentului „Crucea Secolului”, realizat de sculptorul Paul Neagu. Monumentul constă dintr-un disc lenticular din bronz, de nouă tone, înalt de șase metri, în care sunt decupate o serie de perforații romboidale formând o cruce de lumină și a fost gândit ca monument comemorativ al revoltei anticomuniste de la sfârșitul anului 1989

* Cu 21 de ani în urmă (2003) Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul NavTex pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime

* Sunt marcați 5 ani (2019) de când Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamna Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel „importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”. Prin rezoluția adoptată cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri eurodeputații au făcut apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o „cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințărilor moderne la adresa democrației

* În urmă cu doar 2 ani (2022) aveau loc funeraliile de stat ale reginei Elisabetei a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, la Castelul Windsor. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii (n. 1926) a murit pe 8 septembrie 2022. Trupul neînsufleţit al Elisabetei a II-a a fost dus în Capela St George din castel, unde aproximativ 800 de invitaţi au participat la o ceremonie religioasă oficiată de decanul de Windsor, David Coney. La finalul slujbei, sicriul a fost mutat în cripta regală a capelei, unde a fost înmormântat şi soţul reginei, prinţul Philip, care a murit în 2021, la vârsta de 99 de ani. Funeraliile de stat, la care participă circa 2.000 de persoane, au fost urmate de două minute de reculegere în întreaga țară. După serviciul funerar de la Westminster Abbey, a urmat o procesiune pe străzile Londrei. Clopotul Big Ben a bătut la fiecare minut, pentru a marca ultimul drum al Reginei Elisabeta pe străzile Londrei. Serviciul funerar de la Windsor a inclus tradiții care simbolizează încheierea domniei Regina Elisabeta a II-a, inclusiv înlăturarea Coroanei Regale de pe sicriu

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene”, marchează prima victorie antiaeriană care a avut loc la 19.IX.1916: pe timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata 3, s-a realizat doborârea primului avion inamic de către bateria de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene calibru 75 mm Deport (nu tunuri terestre adaptate). Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler. NOTĂ: Până în 2006 ziua a fost marcată la 15 august, dată la care, în 1916 a fost înfiinţată prima subunitate de artilerie antiaeriană, la Bucureşti

– 1825: S-a născut istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească și heraldist; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1908)

– 1886: S-a născut Vasile Militaru, poet şi scriitor creştin, moralist şi naţionalist, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; lucrarea cea mai importantă, după „Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă a fost „Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată); complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” (m. 1959, în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea). NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a naşterii 21.IX.1886

– 1886: S-a născut inginerul Nicolae Profiri, membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1967)

– 1887, 19.IX/2.X: S-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1975)

– 1903: S-a născut Marcel Breslaşu (pseudonimul lui Marcel Bresliska), poet şi traducător (din literatura universală) (m. 1966)

– 1909: A murit omul politic Nicolae Hurmuzaki, membru de onoare al Academiei Române din 1883 (n. 1826) – 115 ani

– 1911: S-a născut geograful pedolog Vasile Butnaru; specializat în studiul solurilor, mai ales cele din Moldova, din jurul Iaşiului, a fost profesor şi cercetător, între 1943-1968, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” şi la Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii ieşene; de numele său sunt legate o seamă de cercetări consacrate solurilor din zona Belceşti-Şipote, ca şi solurilor de la Aroneanu de lângă Iaşi (m. 1968)

– 1913: S-a născut cântăreţul de operă (bariton) Mihail Arnăutu (m. 1995)

– 1914: S-a născut pictorul Alexandru Ţipoia; în afară de pictură şi grafică de şevalet, a realizat lucrări de sculptură, de artă monumentală şi decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), a restaurat pictura murală de la bisericile olteneşti de la Prisaca (1958), Perieţi (1959), ca şi frescele din chiliile Mănăstirii Cozia (1962); este ultimul „clasic-modern” care face legătura între generaţia reprezentată de Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi cea căreia îi aparţin Paul Gherasim, Ştefan Sevastre, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Alin Gheorghiu, Florin Niculiu, Marin Gherasim, Horia Bernea sau Ion Sălişteanu (m. 1993, la Geneva) – 110 ani

– 1918: A murit medicul şi ziaristul A. Steuerman-Rodion; atras de beletristică şi politică, a condus ziarul „Răsăritul” şi a fost timp îndelungat redactor la „Opinia” din Iaşi; a publicat volume de versuri, proză, eseuri, amintiri (n. 1872)

– 1927: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei (m. 2013)

– 1931: A murit inginerul şi matematicianul Ermil A. Pangrati; personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală; a realizat, urmărind zi de zi construcţia Universităţii din Bucureşti (n. 1864)

– 1932: S-a născut jurnalistul George Antofi; a lucrat la Radiodifuziunea Română 30 de ani, unde a iniţiat, din anul 1966, emisiunea „Pe un picior de plai” (în cuprinsul căreia s-a difuzat „Antologia de poezie populară”), introducând la radio dimensiunea cercetării etnografice aplicate prin înregistrări de teren, într-o viziune sistematică; a realizat de asemenea emisiunea de etnografie şi folclor „Mioriţa” (din 1967), veritabilă tribună a culturii populare

– 1937: S-a născut tenorul George Lambrache; stabilit în Germania

– 1940: S-a născut Natalia Gliga, interpretă de muzică populară și de romanțe; contribuție deosebită la punerea în valoare a moștenirii culturale tradiționale de pe Valea Superioară a Mureșului (m. 2018)

– 1945: S-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main (m. 2008)

– 1957: S-a născut Carmen Maria Cârneci, compozitoare, dirijoare și muzicolog; stabilită în Germania

– 1961, 19/20: A murit Lucia Sturdza Bulandra, actriţă, profesoară şi directoare de teatru (n. 1873)

– 1962: S-a născut pictorul Viorel Coţoiu (m. 2021)

– 1984: A murit actorul Toma Dimitriu (n. 1908) – 40 de ani

– 1988: A murit pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (n. 1906)

– 1992: A murit Cella Serghi, scriitoare, publicistă şi traducătoare (n. 1907)

– 1996: A murit actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila (n. 1925)

– 2002: A murit Victor Ernest Maşek, estetician, critic de teatru, publicist şi traducător; autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia din 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena (n. 1937)

– 2004: A murit medicul Ion Baciu; cercetări în fiziologia sistemului sangvin şi în fiziologia muncii; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1921) – 20 de ani

– 2005: A murit Emil Manu (numele adevărat, Emil Cismărescu), poet, prozator, istoric şi critic literar (n. 1922)

– 2010: A murit actorul Horia Şerbănescu (n. 1924)

– 2011: A murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (n. 1931)

– 2018: A murit Geta Brătescu, artist vizual și scriitoare cu o carieră îndelungată şi prolifică, a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, grafică, gravură, ilustraţie de carte, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video şi performance; supranumită „marea doamnă a artei conceptuale din România”; a avut o remarcabilă contribuţie la dezvoltarea artei româneşti contemporane, la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Budapesta: Reuniunea informală a miniștrilor transporturilor din cadrul UE (19 – 20 sep.)

– Positano, Italia: Reuniunea miniștrilor culturii din cadrul G7 (19 – 21 sep.)

– Bruxelles: ACEA – Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile prezintă cifrele vânzărilor europene de mașini noi pentru luna august

-Bruxelles: Parlamentul federal belgian își reia activitatea în timp ce negocierile guvernamentale continuă

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei

-Phnom Penh, Cambogia: Urmează procesul în apel a liderului opoziției Kem Sokha pentru trădare

– Tokyo: Pledoarii finale în procesul fostului director Nissan, Greg Kelly

– Rio de Janeiro: Ultima săptămână a Festivalului Rock in Rio 2024 (19 – 22 sep.)

– Wentworth, Regatul Unit: Golf – Turneul european, Campionatul PGA (19 – 22 sep.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Federaţiei Sfântul Cristofor şi Nevis (grup de patru insule – Saint Kitts, Nevis, Anguilla, Sombrero – situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor); aniversarea proclamării independenţei – 1983

– 1442: A murit Nguyễn Trãi, poet, cărturar şi demnitar vietnamez, întemeietorul literaturii clasice vietnameze; din opera sa, descoperită parţial în secolul al XIX-lea, s-au păstrat 254 poezii; este autorul scrierii “Descriere a ţinuturilor împărăţiei” (1435), cea dintâi lucrare geografică despre Vietnam (n. 1380)

– 1730: S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei; lucrările sale de sculptură monumentală fac trecerea de la stilul rococo la neoclasicism (m. 1809)

– 1749: S-a născut Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician şi astromon francez (m. 1822) – 275 de ani

– 1802: S-a născut Kossuth Lajos, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după declararea independenţei (14.IV-13.VIII.1849); după înfrângerea revoluţiei, a emigrat în Turcia, de aici în Marea Britanie, stabilindu-se apoi în Italia, la Torino, unde a şi murit (m. 1894)

– 1843: A murit Gaspard-Gustave Coriolis (sau Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis (efectul rotaţiei Pământului asupra atmosferei şi a tuturor obiectelor de pe suprafaţa Pământului) (n. 1792)

– 1908: S-a născut Mika Toimi Waltari, prolific dramaturg, scenarist și romancier finlandez (m. 1979)

– 1911: S-a născut Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru literatură în 1983 (m. 1993)

– 1912: S-a născut dirijorul german Kurt Sanderling (m. 2011)

– 1922: S-a născut celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (m. 2000)

– 1926: S-a născut Carlo Fruttero, scriitor, jurnalist, traducător şi editor italian (m. 2012)

– 1926: S-a născut Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2002, împreună cu Raymond Davis, Jr. pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici (m. 2020)

– 1926: S-a născut Louis James Lipton, scriitor, liricist, actor, profesor de comedie, prezentator american de televiziune; în 1994 a lansat emisiunea „Inside the Actors Studio”, pentru care, timp de aproape 25 de ani, a intervievat vedete (m. 2020)

– 1928: S-a născut actorul american Adam West (nume real: William West Anderson); a interpretat personajul „Batman“ în serialul de televiziune omonim difuzat de televiziunea americană ABC în anii 60 ai secolului XX (m. 2017)

– 1931: S-a născut Márta Mészáros, regizoare de film, scenaristă şi producătoare maghiară

– 1935: A murit inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (n. 1857)

– 1941: S-a născut actriţa italiană de teatru şi film Mariangela Melato (m. 2013)

– 1948: S-a născut actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons

– 1949: A murit Nikos Skalkottas, renumit compozitor al muzicii greceşti contemporane (n. 1904) – 75 de ani

– 1954: A murit Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană (n. 1879) – 70 de ani

– 1969: S-a născut saxofonista olandeză Candy Dulfer – 55 de ani

– 1969: S-a născut Jóhann Jóhannsson, compozitor, scriitor şi producător islandez (m. 2018) – 55 de ani

– 1972: A murit pianistul și interpretul de muzică de cameră francez Robert Casadesus (n. 1899)

– 1978: A murit filosoful şi istoricul francez Étienne Gilson (n. 1884)

– 1985: A murit Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (n. 1923)

– 1996: A murit Nourredine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (n. 1921)

– 2000: A murit actriţa americană de film Ann Doran (n. 1911)

– 2005: A murit cântăreţul şi compozitorul Willie Hutch (Willie McKinley Hutchinson), care a contribuit la unele piese ale celor de la Jackson 5 (n. 1944)

– 2006: A murit actriţa americană Elizabeth Allen (n. 1929)

– 2011: A murit cântăreaţa americană Dolores Hope (n. 1909)

– 2015: A murit scriitoarea britanică Jackie Collins, celebră pentru romanele sale erotice inspirate din lumea de la Hollywood (n. 1937)

– 2018: A murit actorul fanco-egiptean Gamil Rateb (n. 1926)

– 2018: A murit Arthur Mitchell, primul dansator vedetă afro-american (1962), coregraf; angajat în mişcarea pentru drepturile civice, el a creat alături de Karel Shook, în 1969, compania „Dance Theatre of Harlem”, care, după 50 de ani, a devenit o instituţie (n. 1934)

– 2018: A murit Gyozo Kulcsar, unul dintre cei mai mari scrimei din istoria Ungariei; cvadruplu campion olimpic şi triplu campion mondial la spadă (n. 1940)

– 2020: A murit muzicianul englez Lee Kerslake, cunoscut ca baterist al trupei de rock „Uriah Heep” şi colaborator al lui Ozzy Osbourne (n. 1947)

– 2022: A murit cosmonautul rus Valeri Poliakov, care a petrecut 437 de zile la bordul staţiei spaţiale ruseşti Mir între ianuarie 1994 şi martie 1995 (n. 1942)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 19 septembrie 2023, 14:07

S-a întâmplat într-o zi de 19 septembrie

* Acum 346 de ani (1677) apărea, la Iaşi, „Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român. Este prima carte despre politica şi geografia ţărilor româneşti scrisă de un român şi destinată străinilor

* Cu 119 ani în urmă (1904) apărea, la Bucureşti, până în anul 1930, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, condus de George Ranetti şi N. D. Ţăranu. Pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui. Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi

* În urmă cu 32 de ani (1991) era semnat Tratatul de prietenie, bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Turcia

* Acum 26 de ani (1997) avea loc inaugurarea, în Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, a monumentului „Crucea Secolului”, realizat de sculptorul Paul Neagu. Monumentul constă dintr-un disc lenticular din bronz, de nouă tone, înalt de șase metri, în care sunt decupate o serie de perforații romboidale formând o cruce de lumină și a fost gândit ca monument comemorativ al revoltei anticomuniste de la sfârșitul anului 1989

* Se împlinesc 20 de ani (2003) de când Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul NavTex pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime

* Acum 4 ani (2019) Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamna Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel „importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”. Prin rezoluția adoptată cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri eurodeputații au făcut apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o „cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințărilor moderne la adresa democrației

* Este marcat 1 an (2022) de la funeraliile de stat ale reginei Elisabetei a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, la Castelul Windsor. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii (n. 1926) a murit pe 8 septembrie 2022. Trupul neînsufleţit al Elisabetei a II-a a fost dus în Capela St George din castel, unde aproximativ 800 de invitaţi au participat la o ceremonie religioasă oficiată de decanul de Windsor, David Coney. La finalul slujbei, sicriul a fost mutat în cripta regală a capelei, unde a fost înmormântat şi soţul reginei, prinţul Philip, care a murit în 2021, la vârsta de 99 de ani. Funeraliile de stat, la care participă circa 2.000 de persoane, au fost urmate de două minute de reculegere în întreaga țară. După serviciul funerar de la Westminster Abbey, a urmat o procesiune pe străzile Londrei. Clopotul Big Ben a bătut la fiecare minut, pentru a marca ultimul drum al Reginei Elisabeta pe străzile Londrei. Serviciul funerar de la Windsor a inclus tradiții care simbolizează încheierea domniei Regina Elisabeta a II-a, inclusiv înlăturarea Coroanei Regale de pe sicriu

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Artileriei şi a Rachetelor Antiaeriene”, marchează prima victorie antiaeriană care a avut loc la 19.IX.1916: pe timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata 3, s-a realizat doborârea primului avion inamic de către bateria de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene calibru 75 mm Deport (nu tunuri terestre adaptate). Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler. NOTĂ: Până în 2006 ziua a fost marcată la 15 august, dată la care, în 1916 a fost înfiinţată prima subunitate de artilerie antiaeriană, la Bucureşti

– 1825: S-a născut istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească și heraldist; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1908)

– 1886: S-a născut Vasile Militaru, poet şi scriitor creştin, moralist şi naţionalist, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; lucrarea cea mai importantă, după „Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă a fost „Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată); complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” (m. 1959, în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea). NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a naşterii 21.IX.1886

– 1886: S-a născut inginerul Nicolae Profiri, membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1967)

– 1887, 19.IX/2.X: S-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1975)

– 1903: S-a născut Marcel Breslaşu (pseudonimul lui Marcel Bresliska), poet şi traducător (din literatura universală) (m. 1966) – 120 de ani

– 1909: A murit omul politic Nicolae Hurmuzaki, membru de onoare al Academiei Române din 1883 (n. 1826)

– 1911: S-a născut geograful pedolog Vasile Butnaru; specializat în studiul solurilor, mai ales cele din Moldova, din jurul Iaşiului, a fost profesor şi cercetător, între 1943-1968, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” şi la Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii ieşene; de numele său sunt legate o seamă de cercetări consacrate solurilor din zona Belceşti-Şipote, ca şi solurilor de la Aroneanu de lângă Iaşi (m. 1968)

– 1913: S-a născut cântăreţul de operă (bariton) Mihail Arnăutu (m. 1995) – 110 ani

– 1914: S-a născut pictorul Alexandru Ţipoia; în afară de pictură şi grafică de şevalet, a realizat lucrări de sculptură, de artă monumentală şi decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), a restaurat pictura murală de la bisericile olteneşti de la Prisaca (1958), Perieţi (1959), ca şi frescele din chiliile Mănăstirii Cozia (1962); este ultimul „clasic-modern” care face legătura între generaţia reprezentată de Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi cea căreia îi aparţin Paul Gherasim, Ştefan Sevastre, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Alin Gheorghiu, Florin Niculiu, Marin Gherasim, Horia Bernea sau Ion Sălişteanu (m. 1993, la Geneva)

– 1918: A murit medicul şi ziaristul A. Steuerman-Rodion; atras de beletristică şi politică, a condus ziarul „Răsăritul” şi a fost timp îndelungat redactor la „Opinia” din Iaşi; a publicat volume de versuri, proză, eseuri, amintiri (n. 1872) – 105 ani

– 1927: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei (m. 2013)

– 1931: A murit inginerul şi matematicianul Ermil A. Pangrati; personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală; a realizat, urmărind zi de zi construcţia Universităţii din Bucureşti (n. 1864)

– 1932: S-a născut jurnalistul George Antofi; a lucrat la Radiodifuziunea Română 30 de ani, unde a iniţiat, din anul 1966, emisiunea „Pe un picior de plai” (în cuprinsul căreia s-a difuzat „Antologia de poezie populară”), introducând la radio dimensiunea cercetării etnografice aplicate prin înregistrări de teren, într-o viziune sistematică; a realizat de asemenea emisiunea de etnografie şi folclor „Mioriţa” (din 1967), veritabilă tribună a culturii populare

– 1937: S-a născut tenorul George Lambrache; stabilit în Germania

– 1940: S-a născut Natalia Gliga, interpretă de muzică populară și de romanțe; contribuție deosebită la punerea în valoare a moștenirii culturale tradiționale de pe Valea Superioară a Mureșului (m. 2018)

– 1945: S-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main (m. 2008)

– 1957: S-a născut Carmen Maria Cârneci, compozitoare, dirijoare și muzicolog; stabilită în Germania

– 1961, 19/20: A murit Lucia Sturdza Bulandra, actriţă, profesoară şi directoare de teatru (n. 1873)

– 1962: S-a născut pictorul Viorel Coţoiu (m. 2021)

– 1984: A murit actorul Toma Dimitriu (n. 1908)

– 1988: A murit pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (n. 1906) – 35 de ani

– 1992: A murit Cella Serghi, scriitoare, publicistă şi traducătoare (n. 1907)

– 1996: A murit actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila (n. 1925)

– 2002: A murit Victor Ernest Maşek, estetician, critic de teatru, publicist şi traducător; autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia din 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena (n. 1937)

– 2004: A murit medicul Ion Baciu; cercetări în fiziologia sistemului sangvin şi în fiziologia muncii; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1921)

– 2005: A murit Emil Manu (numele adevărat, Emil Cismărescu), poet, prozator, istoric şi critic literar (n. 1922)

– 2010: A murit actorul Horia Şerbănescu (n. 1924)

– 2011: A murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (n. 1931)

– 2018: A murit Geta Brătescu, artist vizual și scriitoare cu o carieră îndelungată şi prolifică, a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, grafică, gravură, ilustraţie de carte, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video şi performance; supranumită „marea doamnă a artei conceptuale din România”; a avut o remarcabilă contribuţie la dezvoltarea artei româneşti contemporane, la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal (n. 1926) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

– New York: Liderii mondiali participă la cea de-a 78-a Adunare Generală a ONU (19 – 26 sep.)

– Geneva: Reuniune a Organismului de soluționare a diferendelor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului

– Baza Aeriană de la Ramstein, Germania: Reuniunea miniştrilor apărării din ţările aliate Ucrainei

– Haga: Prezentarea bugetului 2024 de către guvern

– Haga: Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) va asculta în septembrie obiecţiile Rusiei într-o procedură lansată de Ucraina după declanşarea invaziei ruse asupra teritoriului ucrainean pe 24 februarie 2022. Ucraina îşi va dezvolta argumentele pe 19 septembrie

– Luxemburg: Eurostat prezintă date cu privire la inflație – august în Zona euro (a doua estimare)

– Washington DC: Reuniunea Comitetului de politică monetară al Fed (19 – 20 sep.)

– New York: Săptămâna la nivel înalt a Adunării Generale a ONU (19 – 25 sep.)

– Los Angeles: Audiere cu privire la valoarea despăgubirii pe care un șofer Tesla în modul Autopilot trebuie să o plătească pentru un accident mortal

– Tanger, Maroc: Cazul Bouthier – reluarea procesului colaboratorilor fostului șef francez în fața Curții de Apel din Tanger

– Nairobi, Kenya: Audiere de judecată pentru contestarea decretului de ridicare a interdicției de exploatare forestieră

– Sf. Gallen, Elveția: Începutul procesului unui fost membru al unui comando din Belarus, acuzat că a participat la disparițiile forțate ale adversarilor în 1999

– Paris: Mini prezintă prima sa bicicletă electrică

– Milano: Săptămâna modei pentru femei primăvară-vară 2024 (19 – 25 sep.)

– Waltham Cross, Regatul Unit: Campionatele mondiale de canoe slalom (19 – 24 sep.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Federaţiei Sfântul Cristofor şi Nevis (grup de patru insule – Saint Kitts, Nevis, Anguilla, Sombrero – situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor); aniversarea proclamării independenţei/1983 – 40 de ani

– 1442: A murit Nguyễn Trãi, poet, cărturar şi demnitar vietnamez, întemeietorul literaturii clasice vietnameze; din opera sa, descoperită parţial în secolul al XIX-lea, s-au păstrat 254 poezii; este autorul scrierii “Descriere a ţinuturilor împărăţiei” (1435), cea dintâi lucrare geografică despre Vietnam (n. 1380)

– 1730: S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei; lucrările sale de sculptură monumentală fac trecerea de la stilul rococo la neoclasicism (m. 1809)

– 1749: S-a născut Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician şi astromon francez (m. 1822)

– 1802: S-a născut Kossuth Lajos, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după declararea independenţei (14.IV-13.VIII.1849); după înfrângerea revoluţiei, a emigrat în Turcia, de aici în Marea Britanie, stabilindu-se apoi în Italia, la Torino, unde a şi murit (m. 1894)

– 1843: A murit Gaspard-Gustave Coriolis (sau Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis (efectul rotaţiei Pământului asupra atmosferei şi a tuturor obiectelor de pe suprafaţa Pământului) (n. 1792) – 180 de ani

– 1908: S-a născut Mika Toimi Waltari, prolific dramaturg, scenarist și romancier finlandez (m. 1979) – 115 ani

– 1911: S-a născut Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru literatură în 1983 (m. 1993)

– 1912: S-a născut dirijorul german Kurt Sanderling (m. 2011)

– 1922: S-a născut celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (m. 2000)

– 1926: S-a născut Carlo Fruttero, scriitor, jurnalist, traducător şi editor italian (m. 2012)

– 1926: S-a născut Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2002, împreună cu Raymond Davis, Jr. pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici (m. 2020)

– 1926: S-a născut Louis James Lipton, scriitor, liricist, actor, profesor de comedie, prezentator american de televiziune; în 1994 a lansat emisiunea „Inside the Actors Studio”, pentru care, timp de aproape 25 de ani, a intervievat vedete (m. 2020)

– 1928: S-a născut actorul american Adam West (nume real: William West Anderson); a interpretat personajul „Batman“ în serialul de televiziune omonim difuzat de televiziunea americană ABC în anii 60 ai secolului XX (m. 2017) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Marta Meszaros, regizoare de film, scenaristă şi producătoare maghiară

– 1935: A murit inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (n. 1857)

– 1941: S-a născut actriţa italiană de teatru şi film Mariangela Melato (m. 2013)

– 1948: S-a născut actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons – 75 de ani

– 1949: A murit Nikos Skalkottas, renumit compozitor al muzicii greceşti contemporane (n. 1904)

– 1954: A murit Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană (n. 1879)

– 1969: S-a născut Jóhann Jóhannsson, compozitor, scriitor şi producător islandez (m. 2018)

– 1972: A murit pianistul și interpretul de muzică de cameră francez Robert Casadesus (n. 1899)

– 1978: A murit filosoful şi istoricul francez Étienne Gilson (n. 1884) – 45 de ani

– 1985: A murit Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (n. 1923)

– 1996: A murit Nourredine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (n. 1921)

– 2000: A murit actriţa americană de film Ann Doran (n. 1911)

– 2005: A murit cântăreţul şi compozitorul Willie Hutch (Willie McKinley Hutchinson), care a contribuit la unele piese ale celor de la Jackson 5 (n. 1944)

– 2006: A murit actriţa americană Elizabeth Allen (n. 1929)

– 2011: A murit cântăreaţa americană Dolores Hope (n. 1909)

– 2015: A murit scriitoarea britanică Jackie Collins, celebră pentru romanele sale erotice inspirate din lumea de la Hollywood (n. 1937)

– 2018: A murit actorul fanco-egiptean Gamil Rateb (n. 1926) – 5 ani

– 2018: A murit Arthur Mitchell, primul dansator vedetă afro-american (1962), coregraf; angajat în mişcarea pentru drepturile civice, el a creat alături de Karel Shook, în 1969, compania „Dance Theatre of Harlem”, care, după 50 de ani, a devenit o instituţie (n. 1934) – 5 ani

– 2018: A murit Gyozo Kulcsar, unul dintre cei mai mari scrimei din istoria Ungariei; cvadruplu campion olimpic şi triplu campion mondial la spadă (n. 1940) – 5 ani

– 2020: A murit muzicianul englez Lee Kerslake, cunoscut ca baterist al trupei de rock „Uriah Heep” şi colaborator al lui Ozzy Osbourne (n. 1947)

– 2022: A murit cosmonautul rus Valeri Poliakov, care a petrecut 437 de zile la bordul staţiei spaţiale ruseşti Mir între ianuarie 1994 şi martie 1995 (n. 1942) – 1 an

Calendarul zilei – 19 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 septembrie 2022, 05:00 / actualizat: 19 septembrie 2022, 10:15

S-a întâmplat într-o zi de 19 septembrie

* Se împlinesc 345 de ani (1677) de când apărea, la Iaşi, „Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român. Este prima carte despre politica şi geografia ţărilor româneşti scrisă de un român şi destinată străinilor

* Acum 118 ani (1904) apărea, la Bucureşti, până în anul 1930, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, condus de George Ranetti şi N. D. Ţăranu. Pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui. Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi

* În urmă cu 31 de ani (1991) era semnat Tratatul de prietenie, bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Turcia

* Se împlinesc 25 de ani (1997) de la inaugurarea, în Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, a monumentului „Crucea Secolului”, realizat de sculptorul Paul Neagu. Monumentul constă dintr-un disc lenticular din bronz, de nouă tone, înalt de șase metri, în care sunt decupate o serie de perforații romboidale formând o cruce de lumină și a fost gândit ca monument comemorativ al revoltei anticomuniste de la sfârșitul anului 1989

* În urmă cu 19 ani (2003) Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul NavTex pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime

* Acum 3 ani (2019) Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamna Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel „importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”. Prin rezoluția adoptată cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri eurodeputații au făcut apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o „cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințărilor moderne la adresa democrației

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Artileriei şi a Rachetelor Antiaeriene”, marchează prima victorie antiaeriană care a avut loc la 19.IX.1916: pe timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata 3, s-a realizat doborârea primului avion inamic de către bateria de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene calibru 75 mm Deport (nu tunuri terestre adaptate). Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler. NOTĂ: Până în 2006 ziua a fost marcată la 15 august, dată la care, în 1916 a fost înfiinţată prima subunitate de artilerie antiaeriană, la Bucureşti

– 1825: S-a născut istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească și heraldist; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1908)

– 1886: S-a născut Vasile Militaru, poet şi scriitor creştin, moralist şi naţionalist, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; lucrarea cea mai importantă, după „Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă a fost „Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată); complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” (m. 1959, în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea). NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a naşterii 21.IX.1886

– 1886: S-a născut inginerul Nicolae Profiri, membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1967)

– 1887, 19.IX/2.X: S-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1975) – 135 de ani

– 1903: S-a născut Marcel Breslaşu (pseudonimul lui Marcel Bresliska), poet şi traducător (din literatura universală) (m. 1966)

– 1909: A murit omul politic Nicolae Hurmuzaki, membru de onoare al Academiei Române din 1883 (n. 1826)

– 1911: S-a născut geograful pedolog Vasile Butnaru; specializat în studiul solurilor, mai ales cele din Moldova, din jurul Iaşiului, a fost profesor şi cercetător, între 1943-1968, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” şi la Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii ieşene; de numele său sunt legate o seamă de cercetări consacrate solurilor din zona Belceşti-Şipote, ca şi solurilor de la Aroneanu de lângă Iaşi (m. 1968)

– 1913: S-a născut cântăreţul de operă (bariton) Mihail Arnăutu (m. 1995)

– 1914: S-a născut pictorul Alexandru Ţipoia; în afară de pictură şi grafică de şevalet, a realizat lucrări de sculptură, de artă monumentală şi decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), a restaurat pictura murală de la bisericile olteneşti de la Prisaca (1958), Perieţi (1959), ca şi frescele din chiliile Mănăstirii Cozia (1962); este ultimul „clasic-modern” care face legătura între generaţia reprezentată de Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi cea căreia îi aparţin Paul Gherasim, Ştefan Sevastre, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Alin Gheorghiu, Florin Niculiu, Marin Gherasim, Horia Bernea sau Ion Sălişteanu (m. 1993, la Geneva)

– 1918: A murit medicul şi ziaristul A. Steuerman-Rodion; atras de beletristică şi politică, a condus ziarul „Răsăritul” şi a fost timp îndelungat redactor la „Opinia” din Iaşi; a publicat volume de versuri, proză, eseuri, amintiri (n. 1872)

– 1927: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei (m. 2013) – 95 de ani

– 1931: A murit inginerul şi matematicianul Ermil A. Pangrati; personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală; a realizat, urmărind zi de zi construcţia Universităţii din Bucureşti (n. 1864)

– 1932: S-a născut jurnalistul George Antofi; a lucrat la Radiodifuziunea Română 30 de ani, unde a iniţiat, din anul 1966, emisiunea „Pe un picior de plai” (în cuprinsul căreia s-a difuzat „Antologia de poezie populară”), introducând la radio dimensiunea cercetării etnografice aplicate prin înregistrări de teren, într-o viziune sistematică; a realizat de asemenea emisiunea de etnografie şi folclor „Mioriţa” (din 1967), veritabilă tribună a culturii populare – 90 de ani

– 1937: S-a născut tenorul George Lambrache; stabilit în Germania – 85 de ani

– 1940: S-a născut Natalia Gliga, interpretă de muzică populară și de romanțe; contribuție deosebită la punerea în valoare a moștenirii culturale tradiționale de pe Valea Superioară a Mureșului (m. 2018)

– 1945: S-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main (m. 2008)

– 1957: S-a născut Carmen Maria Cârneci, compozitoare, dirijoare și muzicolog; stabilită în Germania – 65 de ani

– 1961, 19/20: A murit Lucia Sturdza Bulandra, actriţă, profesoară şi directoare de teatru (n. 1873)

– 1962: S-a născut pictorul Viorel Coţoiu (m. 2021) – 60 de ani

– 1984: A murit actorul Toma Dimitriu (n. 1908)

– 1988: A murit pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (n. 1906)

– 1992: A murit Cella Serghi, scriitoare, publicistă şi traducătoare (n. 1907) – 30 de ani

– 1996: A murit actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila (n. 1925)

– 2002: A murit Victor Ernest Maşek, estetician, critic de teatru, publicist şi traducător; autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia din 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena (n. 1937) – 20 de ani

– 2004: A murit medicul Ion Baciu; cercetări în fiziologia sistemului sangvin şi în fiziologia muncii; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1921)

– 2005: A murit Emil Manu (numele adevărat, Emil Cismărescu), poet, prozator, istoric şi critic literar (n. 1922)

– 2010: A murit actorul Horia Şerbănescu (n. 1924)

– 2011: A murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (n. 1931)

– 2018: A murit Geta Brătescu, artist vizual și scriitoare cu o carieră îndelungată şi prolifică, a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, grafică, gravură, ilustraţie de carte, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video şi performance; supranumită „marea doamnă a artei conceptuale din România”; a avut o remarcabilă contribuţie la dezvoltarea artei româneşti contemporane, la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisia Europeană va prezenta un nou proiect de instrument pentru protejarea pieței interne a UE

-New York, Statele Unite: Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida va vizita New York și

va participa la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite

– Bruxelles: Dezbatere în fața instanței de la Bruxelles asupra tratatului de schimb de prizonieri belgiano-iranieni ratificat de cele două țări

– Hong Kong: Începutul procesului cardinalului pensionat Joseph Zen și a unui grup de activiști din mișcarea pro-democrație

-Londra: Funeraliile Reginei Elisabeta a II-a

-Windsor, Regatul Unit: Înmormântarea Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii la Castelul Windsor

-Varșovia, Polonia: Intrarea în vigoare a restricțiilor temporare privind intrarea cetățenilor ruși în Polonia și cele trei state baltice

– Londra: Audiere în dosarul de evaziune fiscală în care este implicat fostul șef de F1 Bernie Ecclestone

– Haga: Începutul audierilor la Curtea Internațională de Justiție în dosarul dintre Iran și SUA pentru înghețarea bunurilor

– Moscova: Audiere în procesul privind dizolvarea Agenției Evreiești de la Moscova

– New York: ONU organizează Summit-ul pentru transformarea educației

– New York: „Săptămâna Climei” organizată de Climate Group (19 – 25 sep.)

– Lomas de Zamora, Argentina: Începutul dezbaterilor în procesul împotriva fotbalistului columbian Sebastian Villa, pentru violență sexuală

– Coreea de Sud: Tenis – turneul WTA de la Seul (19 – 25 sep.)

– Japonia: Tenis – turneul WTA de la Tokyo (19 – 25 sep.)

Aniversări – Comemorări

– 19-25.IX: „Săptămâna Internațională a Persoanelor cu Deficiențe de Auz” (IWDP) este marcată în ultima săptămână întreagă a lunii septembrie, anul acesta având ca temă „Construirea de comunități incluzive pentru toți”; în cadrul săptămânii, pe 23 septembrie este marcată și „Ziua internațională a limbajului semnelor”, stabilită de Adunarea Generală a ONU, la 19.XII.2017, la inițiativa Federației Mondiale a Surzilor (WFD), având ca temă anul acesta: „Limbaje ale semnelor, uniți-ne!”; săptămâna se încheie cu „Ziua internațională persoanelor cu deficiențe de auz”, pe 25 septembrie (ultima duminică din septembrie). NOTĂ: Pe 3 martie este marcată „Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului” sau „Ziua mondială a auzului”, stabilită cu prilejul primei Conferinţe internaţionale privind prevenirea deprecierii auzului şi restabilirea acestuia, care a avut loc în 2007 la Beijing, în China

– Ziua naţională a Federaţiei Sfântul Cristofor şi Nevis (grup de patru insule – Saint Kitts, Nevis, Anguilla, Sombrero – situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor); aniversarea proclamării independenţei – 1983

– 1442: A murit Nguyễn Trãi, poet, cărturar şi demnitar vietnamez, întemeietorul literaturii clasice vietnameze; din opera sa, descoperită parţial în secolul al XIX-lea, s-au păstrat 254 poezii; este autorul scrierii “Descriere a ţinuturilor împărăţiei” (1435), cea dintâi lucrare geografică despre Vietnam (n. 1380) – 580 de ani

– 1730: S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei; lucrările sale de sculptură monumentală fac trecerea de la stilul rococo la neoclasicism (m. 1809)

– 1749: S-a născut Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician şi astromon francez (m. 1822)

– 1802: S-a născut Kossuth Lajos, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după declararea independenţei (14.IV-13.VIII.1849); după înfrângerea revoluţiei, a emigrat în Turcia, de aici în Marea Britanie, stabilindu-se apoi în Italia, la Torino, unde a şi murit (m. 1894) – 220 de ani

– 1843: A murit Gaspard-Gustave Coriolis (sau Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis (efectul rotaţiei Pământului asupra atmosferei şi a tuturor obiectelor de pe suprafaţa Pământului) (n. 1792)

– 1908: S-a născut Mika Toimi Waltari, prolific dramaturg, scenarist și romancier finlandez (m. 1979)

– 1911: S-a născut Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru literatură pe 1983 (m. 1993)

– 1912: S-a născut dirijorul german Kurt Sanderling (m. 2011) – 110 ani

– 1922: S-a născut celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (m. 2000) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Carlo Fruttero, scriitor, jurnalist, traducător şi editor italian (m. 2012)

– 1926: S-a născut Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2002, împreună cu Raymond Davis, Jr. pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici (m. 2020)

– 1926: S-a născut Louis James Lipton, scriitor, liricist, actor, profesor de comedie, prezentator american de televiziune; în 1994 a lansat emisiunea „Inside the Actors Studio”, pentru care, timp de aproape 25 de ani, a intervievat vedete (m. 2020)

– 1928: S-a născut actorul american Adam West (nume real: William West Anderson); a interpretat personajul „Batman“ în serialul de televiziune omonim difuzat de televiziunea americană ABC în anii 60 ai secolului XX (m. 2017)

– 1931: S-a născut Marta Meszaros, regizoare de film, scenaristă şi producătoare maghiară

– 1935: A murit inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (n. 1857)

– 1941: S-a născut actriţa italiană de teatru şi film Mariangela Melato (m. 2013)

– 1948: S-a născut actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons

– 1949: A murit Nikos Skalkottas, renumit compozitor al muzicii greceşti contemporane (n. 1904)

– 1954: A murit Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană (n. 1879)

– 1969: S-a născut Jóhann Jóhannsson, compozitor, scriitor şi producător islandez (m. 2018)

– 1972: A murit pianistul și interpretul de muzică de cameră francez Robert Casadesus (n. 1899) – 50 de ani

– 1978: A murit filosoful şi istoricul francez Étienne Gilson (n. 1884)

– 1985: A murit Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (n. 1923)

– 1996: A murit Nourredine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (n. 1921)

– 2000: A murit actriţa americană de film Ann Doran (n. 1911)

– 2005: A murit cântăreţul şi compozitorul Willie Hutch (Willie McKinley Hutchinson), care a contribuit la unele piese ale celor de la Jackson 5 (n. 1944)

– 2006: A murit actriţa americană Elizabeth Allen (n. 1929)

– 2011: A murit cântăreaţa americană Dolores Hope (n. 1909)

– 2015: A murit scriitoarea britanică Jackie Collins, celebră pentru romanele sale erotice inspirate din lumea de la Hollywood (n. 1937)

– 2018: A murit actorul fanco-egiptean Gamil Rateb (n. 1926)

– 2018: A murit Arthur Mitchell, primul dansator vedetă afro-american (1962), coregraf; angajat în mişcarea pentru drepturile civice, el a creat alături de Karel Shook, în 1969, compania „Dance Theatre of Harlem”, care, după 50 de ani, a devenit o instituţie (n. 1934)

– 2018: A murit Gyozo Kulcsar, unul dintre cei mai mari scrimei din istoria Ungariei; cvadruplu campion olimpic şi triplu campion mondial la spadă (n. 1940)

– 2020: A murit muzicianul englez Lee Kerslake, cunoscut ca baterist al trupei de rock „Uriah Heep” şi colaborator al lui Ozzy Osbourne (n. 1947)

Calendarul zilei – 19 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 septembrie 2021, 05:00 / actualizat: 19 septembrie 2021, 9:20

S-a întâmplat într-o zi de 19 septembrie

* Cu 344 de ani în urmă (1677) apărea, la Iaşi, „Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român. Este prima carte despre politica şi geografia ţărilor româneşti scrisă de un român şi destinată străinilor

* Acum 117 ani (1904) apărea, la Bucureşti, până în anul 1930, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, condus de George Ranetti şi N. D. Ţăranu. Pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui. Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de la semnarea Tratatului de prietenie, bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Turcia

* Cu 24 de ani în urmă (1997) era inaugurat, în Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, monumentul „Crucea Secolului”, realizat de sculptorul Paul Neagu. Monumentul constă dintr-un disc lenticular din bronz, de nouă tone, înalt de șase metri, în care sunt decupate o serie de perforații romboidale formând o cruce de lumină și a fost gândit ca monument comemorativ al revoltei anticomuniste de la sfârșitul anului 1989

* În urmă cu 18 ani (2003) Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul NavTex pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime

* Acum 2 ani (2019) Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamna Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel „importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”. Prin rezoluția adoptată cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri eurodeputații au făcut apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o „cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințărilor moderne la adresa democrației

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene”, marchează prima victorie antiaeriană care a avut loc la 19.IX.1916: pe timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata 3, s-a realizat doborârea primului avion inamic de către bateria de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene calibru 75 mm Deport (nu tunuri terestre adaptate). Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler – 105 ani. NOTĂ: Până în 2006 ziua a fost marcată la 15 august, dată la care, în 1916 a fost înfiinţată prima subunitate de artilerie antiaeriană, la Bucureşti

– 1825: S-a născut istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească și heraldist; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1908)

– 1886: S-a născut Vasile Militaru, poet şi scriitor creştin, moralist şi naţionalist, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; lucrarea cea mai importantă, după „Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă a fost „Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată); complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” (m. 1959, în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea) – 135 de ani. NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a naşterii 21.IX.1886

– 1886: S-a născut inginerul Nicolae Profiri, membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1967) – 135 de ani

– 1887, 19.IX/2.X: S-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1975)

– 1903: S-a născut Marcel Breslaşu (pseudonimul lui Marcel Bresliska), poet şi traducător (din literatura universală) (m. 1966)

– 1909: A murit omul politic Nicolae Hurmuzaki, membru de onoare al Academiei Române din 1883 (n. 1826)

– 1911: S-a născut geograful pedolog Vasile Butnaru; specializat în studiul solurilor, mai ales cele din Moldova, din jurul Iaşiului, a fost profesor şi cercetător, între 1943-1968, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” şi la Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii ieşene; de numele său sunt legate o seamă de cercetări consacrate solurilor din zona Belceşti-Şipote, ca şi solurilor de la Aroneanu de lângă Iaşi (m. 1968) – 110 ani

– 1913: S-a născut cântăreţul de operă (bariton) Mihail Arnăutu (m. 1995)

– 1914: S-a născut pictorul Alexandru Ţipoia; în afară de pictură şi grafică de şevalet, a realizat lucrări de sculptură, de artă monumentală şi decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), a restaurat pictura murală de la bisericile olteneşti de la Prisaca (1958), Perieţi (1959), ca şi frescele din chiliile Mănăstirii Cozia (1962); este ultimul „clasic-modern” care face legătura între generaţia reprezentată de Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi cea căreia îi aparţin Paul Gherasim, Ştefan Sevastre, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Alin Gheorghiu, Florin Niculiu, Marin Gherasim, Horia Bernea sau Ion Sălişteanu (m. 1993, la Geneva)

– 1918: A murit medicul şi ziaristul A. Steuerman-Rodion; atras de beletristică şi politică, a condus ziarul „Răsăritul” şi a fost timp îndelungat redactor la „Opinia” din Iaşi; a publicat volume de versuri, proză, eseuri, amintiri (n. 1872)

– 1927: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei (m. 2013)

– 1931: A murit inginerul şi matematicianul Ermil A. Pangrati; personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală; a realizat, urmărind zi de zi construcţia Universităţii din Bucureşti (n. 1864) – 90 de ani

– 1932: S-a născut jurnalistul George Antofi; a lucrat la Radiodifuziunea Română 30 de ani, unde a iniţiat, din anul 1966, emisiunea „Pe un picior de plai” (în cuprinsul căreia s-a difuzat „Antologia de poezie populară”), introducând la radio dimensiunea cercetării etnografice aplicate prin înregistrări de teren, într-o viziune sistematică; a realizat de asemenea emisiunea de etnografie şi folclor „Mioriţa” (din 1967), veritabilă tribună a culturii populare

– 1937: S-a născut tenorul George Lambrache, stabilit în Germania

– 1940: S-a născut Natalia Gliga, interpretă de muzică populară și de romanțe; contribuție deosebită la punerea în valoare a moștenirii culturale tradiționale de pe Valea Superioară a Mureșului (m. 2018)

– 1945: S-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main (m. 2008)

– 1957: S-a născut Carmen Maria Cârneci, compozitoare şi dirijoare stabilită în Germania

– 1961, 19/20: A murit Lucia Sturdza Bulandra, actriţă, profesoară şi directoare de teatru (n. 1873) – 60 de ani

– 1962: S-a născut pictorul Viorel Coţoiu (m. 2021)

– 1984: A murit actorul Toma Dimitriu (n. 1908)

– 1988: A murit pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (n. 1906)

– 1992: A murit Cella Serghi, scriitoare, publicistă şi traducătoare (n. 1907)

– 1996: A murit actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila (n. 1925) – 25 de ani

– 2002: A murit Victor Ernest Maşek, estetician, critic de teatru, publicist şi traducător; autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia din 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena (n. 1937)

– 2004: A murit medicul Ion Baciu; cercetări în fiziologia sistemului sangvin şi în fiziologia muncii; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1921)

– 2005: A murit Emil Manu (numele adevărat, Emil Cismărescu), poet, prozator, istoric şi critic literar (n. 1922)

– 2010: A murit actorul Horia Şerbănescu (n. 1924)

– 2011: A murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (n. 1931) – 10 ani

– 2018: A murit Geta Brătescu, artist vizual și scriitoare cu o carieră îndelungată şi prolifică, a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, grafică, gravură, ilustraţie de carte, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video şi performance; supranumită „marea doamnă a artei conceptuale din România”; a avut o remarcabilă contribuţie la dezvoltarea artei româneşti contemporane, la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal (n. 1926)

Aniversări – Comemorări-Externe

– Ziua naţională a Federaţiei Sfântul Cristofor şi Nevis (grup de patru insule – Saint Kitts, Nevis, Anguilla, Sombrero – situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor); aniversarea proclamării independenţei – 1983

– „Ziua Oraşului Moscova”, atestat documentar în anul 1147; se serbează anual, din 1987, în a treia duminică a lunii septembrie

– 1442: A murit Nguyễn Trãi poet, cărturar şi demnitar vietnamez, întemeietorul literaturii clasice vietnameze; din opera sa, descoperită parţial în secolul al XIX-lea, s-au păstrat 254 poezii; este autorul scrierii “Descriere a ţinuturilor împărăţiei” (1435), cea dintâi lucrare geografică despre Vietnam (n. 1380)

– 1730: S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei; lucrările sale de sculptură monumentală fac trecerea de la stilul rococo la neoclasicism (m. 1809)

– 1749: S-a născut Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician şi astromon francez (m. 1822)

– 1802: S-a născut Kossuth Lajos, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după declararea independenţei (14.IV-13.VIII.1849); după înfrângerea revoluţiei, a emigrat în Turcia, de aici în Marea Britanie, stabilindu-se apoi în Italia, la Torino, unde a şi murit (m. 1894)

– 1843: A murit Gaspard-Gustave Coriolis (sau Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis (efectul rotaţiei Pământului asupra atmosferei şi a tuturor obiectelor de pe suprafaţa Pământului) (n. 1792)

– 1908: S-a născut Mika Toimi Waltari, prolific dramaturg, scenarist și romancier finlandez (m. 1979)

– 1911: S-a născut Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru literatură pe 1983 (m. 1993) – 110 ani

– 1912: S-a născut dirijorul german Kurt Sanderling (m. 2011)

– 1922: S-a născut atletul ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (m. 2000)

– 1926: S-a născut Carlo Fruttero, scriitor, jurnalist, traducător şi editor italian (m. 2012) – 95 de ani

– 1926: S-a născut Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2002, împreună cu Raymond Davis, Jr. pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici (m. 2020) – 95 de ani

– 1926: S-a născut Louis James Lipton, scriitor, liricist, actor, profesor de comedie, prezentator american de televiziune; în 1994 a lansat emisiunea „Inside the Actors Studio”, pentru care, timp de aproape 25 de ani, a intervievat vedete (m. 2020) – 95 de ani

– 1928: S-a născut actorul american Adam West (nume real: William West Anderson); a interpretat personajul „Batman“ în serialul de televiziune omonim difuzat de televiziunea americană ABC în anii 60 ai secolului XX (m. 2017)

– 1931: S-a născut Marta Meszaros, regizoare de film, scenaristă şi producătoare maghiară – 90 de ani

– 1935: A murit inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (n. 1857)

– 1941: S-a născut actriţa italiană de teatru şi film Mariangela Melato (m. 2013) – 80 de ani

– 1948: S-a născut actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons

– 1949: A murit Nikos Skalkottas, renumit compozitor al muzicii greceşti contemporane (n. 1904)

– 1954: A murit Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană (n. 1879)

– 1969: S-a născut Jóhann Jóhannsson, compozitor, scriitor şi producător islandez (m. 2018)

– 1972: A murit pianistul și interpretul de muzică de cameră francez Robert Casadesus (n. 1899)

– 1978: A murit filosoful şi istoricul francez Étienne Gilson (n. 1884)

– 1985: A murit Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (n. 1923)

– 1996: A murit Nourredine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (n. 1921) – 25 de ani

– 2000: A murit actriţa americană de film Ann Doran (n. 1911)

– 2005: A murit cântăreţul şi compozitorul Willie Hutch (Willie McKinley Hutchinson), care a contribuit la unele piese ale celor de la Jackson 5 (n. 1944)

– 2006: A murit actriţa americană Elizabeth Allen (n. 1929) – 15 ani

– 2011: A murit cântăreaţa americană Dolores Hope (n. 1909) – 10 ani

– 2015: A murit scriitoarea britanică Jackie Collins, celebră pentru romanele sale erotice inspirate din lumea de la Hollywood (n. 1937)

– 2018: A murit actorul fanco-egiptean Gamil Rateb (n. 1926)

– 2018: A murit Arthur Mitchell, primul dansator vedetă afro-american (1962), coregraf; angajat în mişcarea pentru drepturile civice, el a creat alături de Karel Shook, în 1969, compania „Dance Theatre of Harlem”, care, după 50 de ani, a devenit o instituţie (n. 1934)

– 2018: A murit Gyozo Kulcsar, unul dintre cei mai mari scrimei din istoria Ungariei; cvadruplu campion olimpic şi triplu campion mondial la spadă (n. 1940)

– 2020: A murit muzicianul englez Lee Kerslake, cunoscut ca baterist al trupei de rock „Uriah Heep” şi colaborator al lui Ozzy Osbourne (n. 1947) – 1 an

Calendarul zilei – 19 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 septembrie 2020, 05:00 / actualizat: 19 septembrie 2020, 6:15

EVENIMENTE INTERNE

– Mass – media, Publicitate

* Pitești: Are loc cea de-a XIII-a ediție a Congresului Internațional de Istorie a Presei, eveniment desfășurat online – pe Skype. Din program:

‣ ora 10:30 – Deschiderea lucrărilor congresului, alocuțiuni, acordare diplome din partea diferitelor instituții, înmânarea premiului „Sever Cărpinișan”, a premiului „Maria Danilov”  și a premiului „Sergiu I. Nicolaescu”

‣ ora 12:00 – Desfășurarea lucrărilor congresului:

• ora 12:00 – Secțiunea 1 – Radioul românesc – https://join.skype.com/kTnN0zCRjuxh
• ora 12:00 – Secțiunea 2 – Audiovizualul românesc – https://join.skype.com/g1M8qQtfK7hH • ora 12:00 – Secțiunea 3 – Evoluția presei românești – https://join.skype.com/mxvc2ydPfrse • ora 14:30 – Secțiunea 1 – partea a II-a – https://join.skype.com/kTnN0zCRjuxh   • ora 14:30 – Secțiunea 2 – partea a II-a – https://join.skype.com/g1M8qQtfK7hH   • ora 14:30 – Secțiunea 3 – partea a II-a – https://join.skype.com/mxvc2ydPfrse

– Cultură

* În perioada 10 – 20 septembrie 2020 va avea loc cea de a opta ediție a Zilelor Muzeului Țăranului.Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri va avea loc în acest an în perioada 11 – 13 septembrie. Parteneri media: Radio România, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Internaţional

• De asemenea, Muzeul Național al Țăranului Român celebrează, și în 2020, Zilele Europene ale Patrimoniului, în zilele de 19 și 20 septembrie. Tema din acest an este „Patrimoniu și educație: să învățăm pentru viață!”.

* De la ora 10:00, la Muzeul Dr. Victor Babeş, al cărui spaţiu expoziţional de la parterul clădirii a fost reconfigurat şi modernizat, ca urmare a extinderii expoziţiei permanente este prezentată o nouă expoziţie cu obiecte de patrimoniu precum lucrările doctorului Babeş, medalii, insigne

* Primăria Capitalei prin ARCUB organizează, în perioada 18 iulie – 20 septembrie, Festivalul „Bucureştii lui Caragiale” pe scena amenajată în aer liber în Parcul Cişmigiu, desfăşurat sub motto-ul #SusţinemCulturaRO. După o lungă perioadă de cultură online, cea de-a opta ediţie a festivalului oferă bucureştenilor două luni de teatru în aer liber cu peste 30 de spectacole din repertoriul a 20 de teatre din Capitală. Desfăşurarea evenimentului implică respectarea tuturor măsurilor de siguranţă pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Festivalul se desfăşoară pe parcursul a 10 weekend-uri din perioada menționată, respectiv: 18-19 iulie, 25-26 iulie, 1-2 august, 8-9 august, 15-16 august, 22-23 august, 29-30 august, 5-6 septembrie, 12-13 septembrie și 19-20 septembrie. Programul zilei:

• ora 20:00 – „Clinica sinucigașilor” de Gabriela Mihalache, prezentat de Teatrul În Culise, regia și scenografia: Cristian Bajora

*Focșani: În perioada 14-20 septembrie, la Ateneul Popular Mr. Gh. Pastia din Focşani, va avea loc un nou proiect dedicat tinerilor interpreţi de muzică clasică, realizat cu cofinanțarea AFCN – #classicforteens #cofinantatdeAFCN –, un proiect pe care, după douăzeci de ani și după o bogată și intensă activitate culturală în Italia, organizatorii îl propun orașului natal.

Proiectul „Classic for Teens” reunește în mod excepțional alte două mari proiecte de rezonanță internațională: Festivalul Internațional Propatria – Tinere Talente Românești, care prin laureații săi prezenți la eveniment, lansează cu această ocazie evenimentele celei a zecea ediții, aniversară și Turneul naţional Vioara lui Enescu – ediţia aniversară Beethoven 250, care îi va aduce în faţa publicului pe muzicienii Gabriel Croitoru și Horia Mihail.  In splendidul spaţiu al Ateneului Popular Mr. Gh. Pastia vor avea loc concerte și recitaluri de pian, canto, vioară și acordeon,  susținute de: Michael Abramovich (Germania), Filippo Tenisci (Italia), Ghenadie Rotari și Valentina Vargiu(Italia),  Ryo Terukina (Japonia) și din România, Horia Mihail, Gabriel Croitoru, Răzvan Suma, Nicholas Lupu,  Anta Agavriloae – Barbu. Programul se va încheia cu concertul Cvintetului Ateneului Mr.Gh.Pastia și al tinerilor muzicieni în devenire de la Liceul de Arte Gh. Tăttărescu din Focșani.  Cunoscuta și îndrăgita actriță focșăneancă Roxana Lupu, cunoscută publicului larg pentru rolul Reginei Maria în lungmetrajul cu același nume și al Reginei Elisabetta a Marii Britanii la BBC, va fi amfitrioana evenimentului alături de actorul Sorin Francu. Din programul zilei:

• ora 19:00 – Ateneul Mr.Gh. Pastia – Recital de pian Michael Abramovich (Germania)

* Bruxelles: Muzicienii români Leontina Văduva, Remus Azoiței, Nelly Miricioiu, Claudia Bara, Clara Cernat, Alexandra Dariescu, Alina Păvălache și Răzvan Stoica prezintă o serie de interviuri și recitaluri în cadrul proiectului digital „Matineu muzical la ICR Bruxelles”, în perioada 29 august – 20 septembrie. În fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 11:00 (ora Belgiei), cei opt artiști susțin minirecitaluri muzicale și acordă opt interviuri, realizate exclusiv pentru ICR Bruxelles, de jurnalistul Marius Constantinescu. Cele opt materiale vor  crea, în matineul muzical, o punte culturală între realizator, care discută din București, și muzicienii români, aflați în Paris, Londra, Liège sau Amsterdam. Stagiunea muzicală virtuală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a ICR Bruxelles: https://www.facebook.com/icr.bruxelles. Cele opt materiale audio-video rezultate includ prezentarea muzicienilor și vor fi promovate pe site-ul reprezentanței și difuzate de ICR Bruxelles pe rețelele de socializare în limba română și limba franceză, într-un program bogat și variat. Din program:

• Claudia Bara (pian, România/Belgia) va interpreta piesa „Pavane” în D major de George Enescu

– S-a întâmplat într-o zi de 19 septembrie

* Cu 343 de ani în urmă (1677) apărea, la Iaşi, „Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român. Este prima carte despre politica şi geografia ţărilor româneşti scrisă de un român şi destinată străinilor

* Acum 116 ani (1904) apărea, la Bucureşti, până în anul 1930, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, condus de George Ranetti şi N. D. Ţăranu. Pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui. Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi

* Acum 29 de ani (1991) avea loc semnarea Tratatului de prietenie, bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Turcia

* Cu 23 de ani în urmă (1997) era inaugurat, în Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, monumentul „Crucea Secolului”, realizat de sculptorul Paul Neagu. Monumentul constă dintr-un disc lenticular de bronz de nouă tone, înalt de șase metri, în care sunt decupate o serie de perforații romboidale formând o cruce de lumină și a fost gândit ca monument comemorativ al revoltei anticomuniste de la sfârșitul anului 1989

* În urmă cu 17 ani (2003) Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul Navtex pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime

* Se împlinește 1 an (2019) de când Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamna Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel „importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”. Prin rezoluția adoptată eurodeputații fac apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o „cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințărilor moderne la adresa democrației

Aniversări – Comemorări

– 19-20: Sărbătoarea mozaică Roş Haşana (Anul Nou iudaic – 5781); a început la asfinţitul soarelui vineri 18 septembrie, şi se încheie duminică 20 septembrie, la căderea nopţii (Calendar Luah 5780)

– „Ziua Artileriei şi a Rachetelor antiaeriene”, marchează prima victorie antiaeriană care a avut loc la 19.IX.1916: pe timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata 3, s-a realizat doborârea primului avion inamic de către bateria de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene calibru 75 mm Deport (nu tunuri terestre adaptate). Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler. NOTĂ: Până în 2006 ziua a fost marcată la 15 august, dată la care, în 1916 a fost înfiinţată prima subunitate de artilerie antiaeriană, la Bucureşti

– Se marchează, în România, „Zilele Europene ale Patrimoniului”, ediția XXVIII. Organizată din 1991, sub auspiciile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene, manifestarea are loc, de obicei, în a treia sâmbătă din septembrie, fiecare ţară având însă latitudinea să fixeze data într-un weekend din luna septembrie şi tema, sub un slogan permanent: „Europa, un patrimoniu comun”; în ţara noastră, Ministerul Culturii asigură, împreună cu forurile judeţene, organizarea şi coordonează evenimentele ce au loc cu acest prilej. Tema de anul acesta este: „Patrimoniu și educație: învățare pentru viață!” (19 – 20 sep.)

– 1825: S-a născut istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească și heraldist; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1908) – 195 de ani

– 1886: S-a născut Vasile Militaru, poet şi scriitor creştin, moralist şi naţionalist, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; lucrarea cea mai importantă, după „Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă a fost „Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată); complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” (m. 1959, în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001, dă naşterea la 21.IX.1886

– 1886: S-a născut inginerul Nicolae Profiri, membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1967)

– 1887, 19.IX/2.X: S-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1975)

– 1903: S-a născut Marcel Breslaşu (pseudonimul lui Marcel Bresliska), poet şi traducător (din literatura universală) (m. 1966)

– 1909: A murit omul politic Nicolae Hurmuzaki, membru de onoare al Academiei Române din 1883 (n. 1826)

– 1911: S-a născut geograful pedolog Vasile Butnaru; specializat în studiul solurilor, mai ales cele din Moldova, din jurul Iaşiului, a fost profesor şi cercetător, între 1943-1968, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” şi la Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii ieşene; de numele său sunt legate o seamă de cercetări consacrate solurilor din zona Belceşti-Şipote, ca şi solurilor de la Aroneanu de lângă Iaşi (m. 1968)

– 1913: S-a născut cântăreţul de operă (bariton) Mihail Arnăutu (m. 1995)

– 1914: S-a născut pictorul Alexandru Ţipoia; în afară de pictură şi grafică de şevalet, a realizat lucrări de sculptură, de artă monumentală şi decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), a restaurat pictura murală de la bisericile olteneşti de la Prisaca (1958), Perieţi (1959), ca şi frescele din chiliile Mănăstirii Cozia (1962); este ultimul „clasic-modern” care face legătura între generaţia reprezentată de Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi cea căreia îi aparţin Paul Gherasim, Ştefan Sevastre, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Alin Gheorghiu, Florin Niculiu, Marin Gherasim, Horia Bernea sau Ion Sălişteanu (m. 1993, la Geneva)

– 1918: A murit medicul şi ziaristul A. Steuerman-Rodion; atras de beletristică şi politică, a condus ziarul „Răsăritul” şi a fost timp îndelungat redactor la „Opinia” din Iaşi; a publicat volume de versuri, proză, eseuri, amintiri (n. 1872)

– 1927: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei (m. 2013)

– 1931: A murit inginerul şi matematicianul Ermil A. Pangrati; personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală; a realizat, urmărind zi de zi construcţia Universităţii din Bucureşti (n. 1864)

– 1932: S-a născut jurnalistul George Antofi; a lucrat la Radiodifuziunea Română timp de 30 de ani, unde a iniţiat, din anul 1966, emisiunea „Pe un picior de plai” (în cuprinsul căreia s-a difuzat „Antologia de poezie populară”), introducând la radio dimensiunea cercetării etnografice aplicate prin înregistrări de teren, într-o viziune sistematică; a realizat de asemenea emisiunea de etnografie şi folclor „Mioriţa” (din 1967), veritabilă tribună a culturii populare

– 1937: S-a născut tenorul George Lambrache, stabilit în Germania

– 1940: S-a născut Natalia Gliga, interpretă de muzică populară și de romanțe; contribuție deosebită la punerea în valoare a moștenirii culturale tradiționale de pe Valea Superioară a Mureșului (m. 2018) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main (m. 2008) – 75 de ani

– 1957: S-a născut Carmen Maria Cârneci, compozitoare şi dirijoare stabilită în Germania

– 1961, 19/20: A murit Lucia Sturdza Bulandra, actriţă, profesoară şi directoare de teatru (n. 1873)

– 1984: A murit actorul Toma Dimitriu (n. 1908)

– 1988: A murit pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (n. 1906)

– 1992: A murit Cella Serghi, scriitoare, publicistă şi traducătoare (n. 1907)

– 1996: A murit actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila (n. 1925)

– 2002: A murit Victor Ernest Maşek, estetician, critic de teatru, publicist şi traducător; autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia din 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena (n. 1937)

– 2004: A murit medicul Ion Baciu; cercetări în fiziologia sistemului sangvin şi în fiziologia muncii; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1921)

– 2005: A murit Emil Manu (numele adevărat, Emil Cismărescu), poet, prozator, istoric şi critic literar (n. 1922) – 15 ani

– 2010: A murit actorul Horia Şerbănescu (n. 1924) – 10 ani

– 2011: A murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (n. 1931)

– 2018: A murit Geta Brătescu, artist vizual și scriitoare cu o carieră îndelungată şi prolifică, a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, grafică, gravură, ilustraţie de carte, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video şi performance; supranumită „marea doamnă a artei conceptuale din România”; a avut o remarcabilă contribuţie la dezvoltarea artei româneşti contemporane, la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bulgaria: Urmează să aibă loc un al doilea tur de scrutin în cadrul Partidului Socialist (de opoziție), pentru alegerea unui nou lider. Alegerile, la care vor participa pentru prima dată toţi membrii partidului, se vor încheia cu un congres care este programat pe 26 septembrie

– Bangkok, Thailanda: Adunare la Universitatea Thammasat, pentru a comemora masacrul din 1976

– New Taipei City, Taiwan: Operațiune de ecologizare a litoralului

– Uman, Cerkasî, Ucraina: Pelerinaj la mormântul rabinului Nahman din Brațlav (sau Braslav), zis și „Nahman din Uman” – fondator al mișcării hasidice Braslav sau Breslov și unicul ei lider spiritual -, cu ocazia Anului Nou Evreiesc (19 – 20 sep.)

– Paris: Concert caritabil virtual susținut de Mika, pentru Beirut

– Ladek-Zdroj, Polonia: Alpinista franceză, Catherine Destivelle, va primi Premiul Pioletul de aur, în cadrul celei de-a 25-a ediții a Festival Internațional al Muntelui

– Ciudad de Mexico: Marcarea cutremurelor din 1985 și 2017 din Mexic

– Emirate Arabele Unite: Cricket – începe Indian Premier League (IPL)

– Luxemburg: Ciclism – Turul Luxemburgului – etapa a 5-a Mersch – Luxemburg

– Le Mans, Franța: Campionatul Mondial de anduranță WEC: cele 24 de ore de la Le Mans (19 – 20 sep.)

Aniversări – Comemorări

– 19 – 20: „Zilelor Europene ale Patrimoniului”, a 37-a ediție, cu tema „Patrimoniu și educație: învățare pentru viață!”

– „Ziua Mondială a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice”, este marcată, din 2015, în a treia sâmbătă a lunii septembrie – 5 ani

– „Ziua Mondială a Curăţeniei”, lansată în 1993 de Organizaţia Naţiunilor Unite în parteneriat cu organizaţia „Clean Up the World”, are loc în a treia sâmbătă a lunii septembrie; acţiunile organizate în această zi sunt menite să conştientizeze cetăţenii că păstrarea curăţeniei în locurile unde trăiesc şi muncesc, ca şi în locurile publice, contribuie la menţinerea unui mediu curat şi, implicit, la protejarea sănătăţii. În prezent acțiunile sunt organizate și de „Let’s Do It World” (LDIW)

– „Ziua Internaţională a Ecologizării Plajelor” este cel mai mare eveniment de voluntariat, în numele mediului marin, ce are loc în fiecare an în a treia sâmbătă din septembrie, care inspiră oamenii să ajute la curăţarea gunoaielor şi resturilor de pe plaje şi zonele subacvatice adiacente, să identifice sursele de poluare şi să schimbe atitudinea celor neatenţi cu mediul marin

– Ziua Naţională a Federaţiei Sfântul Cristofor şi Nevis (grup de patru insule – Saint Kitts, Nevis, Anguilla, Sombrero – situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor); aniversarea proclamării independenţei – 1983

– 1442: A murit Nguyễn Trãi poet, cărturar şi demnitar vietnamez, întemeietorul literaturii clasice vietnameze; din opera sa, descoperită parţial în secolul al XIX-lea, s-au păstrat 254 poezii; este autorul scrierii “Descriere a ţinuturilor împărăţiei” (1435), cea dintâi lucrare geografică despre Vietnam (n. 1380)

– 1730: S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei; lucrările sale de sculptură monumentală fac trecerea de la stilul rococo la neoclasicism (m. 1809) – 290 de ani

– 1749: S-a născut Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician şi astromon francez (m. 1822)

– 1802: S-a născut Kossuth Lajos, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după declararea independenţei (14.IV-13.VIII.1849); după înfrângerea revoluţiei, a emigrat în Turcia, de aici în Marea Britanie, stabilindu-se apoi în Italia, la Torino, unde a şi murit (m. 1894)

– 1843: A murit Gaspard-Gustave Coriolis (sau Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis (efectul rotaţiei Pământului asupra atmosferei şi a tuturor obiectelor de pe suprafaţa Pământului) (n. 1792)

– 1908: S-a născut Mika Toimi Waltari, prolific dramaturg, scenarist și romancier finlandez (m. 1979)

– 1911: S-a născut Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1983 (m. 1993)

– 1912: S-a născut dirijorul german Kurt Sanderling (m. 2011)

– 1922: S-a născut celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (m. 2000)

– 1926: S-a născut Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2002, împreună cu Raymond Davis, Jr. pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici

– 1926: S-a născut Carlo Fruttero, scriitor, jurnalist, traducător şi editor italian (m. 2012)

– 1928: S-a născut actorul american Adam West (nume real: William West Anderson); a interpretat personajul „Batman“ în serialul de televiziune omonim difuzat de televiziunea americană ABC în anii 60 ai secolului XX (m. 2017)

– 1931: S-a născut Márta Mészáros, regizoare de film, scenaristă şi producătoare maghiară

– 1935: A murit inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (n. 1857) – 85 de ani

– 1941: S-a născut actriţa italiană de teatru şi film Mariangela Melato (m. 2013)

– 1948: S-a născut actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons

– 1949: A murit Nikos Skalkottas, renumit compozitor al muzicii greceşti contemporane (n. 1904)

– 1954: A murit Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană (n. 1879)

– 1969: S-a născut saxofonista olandeză Candy Dulfer

– 1969: S-a născut Johann Johannsson, compozitor, scriitor şi producător islandez (m. 2018)

– 1972: A murit pianistul și interpretul de muzică de cameră francez Robert Casadesus (n. 1899)

– 1978: A murit filosoful şi istoricul francez Étienne Gilson (n. 1884)

– 1985: A murit Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (n. 1923) – 35 de ani

– 1996: A murit Nourredine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (n. 1921)

– 2000: A murit actriţa americană de film Ann Doran (n. 1911) – 20 de ani

– 2005: A murit cântăreţul şi compozitorul Willie Hutch (Willie McKinley Hutchinson), care a contribuit la unele piese ale celor de la Jackson 5 (n. 1944) – 15 ani

– 2006: A murit actriţa americană Elizabeth Allen (n. 1929)

– 2011: A murit cântăreaţa americană Dolores Hope (n. 1909)

– 2015: A murit scriitoarea britanică Jackie Collins, celebră pentru romanele sale erotice inspirate din lumea de la Hollywood (n. 1937) – 5 ani

– 2018: A murit Gyozo Kulcsar, unul dintre cei mai mari scrimei din istoria Ungariei; cvadruplu campion olimpic şi triplu campion mondial la spadă (n. 1940)

– 2018: A murit Arthur Mitchell, primul dansator vedetă afro-american (1962), coregraf; angajat în mişcarea pentru drepturile civice, el a creat alături de Karel Shook, în 1969, compania „Dance Theatre of Harlem”, care, după 50 de ani, a devenit o instituţie (n. 1934)

– 2018: A murit actorul fanco-egiptean Gamil Rateb (n. 1926)

Calendarul zilei – 19 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 septembrie 2019, 05:30 / actualizat: 19 septembrie 2019, 7:47

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 9:00 – Lucrări în comisiile permanente

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – Activitate în comisiile parlamentare

– Minorităţi

* Fondul Român pentru Dezvoltare Socială – FRDS organizează, la București, două seminarii dedicate apelurilor de proiecte ”Dezvoltare locală” și “Creșterea incluziunii și abilitarea romilor”, în zilele de 19 și 20 septembrie, seminarii de identificare de parteneri pentru proiecte de dezvoltare locală derulate în parteneriat de entităţi din România şi Norvegia

– Economic

* Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și Federaţia Naţională de Petrol şi Gaze (FPPG) organizează, în zilele de 11, 19 și 30 septembrie, în mai multe orașe din țară, ”Conferinţele Pactul pentru Muncă”, inițiativă menită să sprijine în aceeaşi măsură angajatorii, angajaţii, precum şi tinerii din România. Programul zilei:

• Iași: Evenimentul are loc la Hotel Pleiada Boutique, începând cu ora 9:00

* Poiana Brașov: Are loc cursul ”Managementul Contractelor de Achiziții Publice” – la Hotel Alpin (19 – 22 sep.)

– Cultură

* Cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” are loc în perioada 31 august – 22 septembrie în mai multe spaţii din București: Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Sala Mică a Palatului și Teatrul Excelsior. De asemenea, vor avea loc și câteva concerte asociate la Teatrul Metropolis, Teatrul Național şi Muzeul Municipiului București. Tema centrală a acestei ediţii este „Lumea în Armonie”, iar directorul artistic al festivalului este Vladimir Jurowski. Evenimentul este desfăşurat sub înaltul patronaj al Preşedinţiei României, având ca producător Guvernul României, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi co-producători Primăria Capitalei şi Radio România. Organizatori: ARTEXIM şi Fundaţia ART Production. Din programul zilei:

• Muzica secolului XXI: Britten Sinfonia – Andrew Gourlay – dirijor – ora 15:00, la Sala Radio
• Recitaluri și concerte camerale: Orchestra Naţională din Lille și Corul Filarmonicii „George Enescu” – Corul de Copii al Radiodifuziunii Române – Alexandre Bloch – dirijor, Iosif Ion Prunner – dirijorul corului, Răzvan Rădos – dirijorul corului de copii – ora 16:30, la Ateneul Român
• Mozartweek in Residence: Scrisori și muzică (Briefe & Musik) „Allerliebster Papa” – Din corespondența dintre Leopold și Wolfgang Amadeus Mozart (1779 – 1782) – Rolando Villazón – recitator, Emmanuel Tjeknavorian – vioară, Maximilian Kromer – pian – ora 18:00, la Teatrul Excelsior
• Mari orchestre ale lumii: Orchestra Filarmonică din St. Petersburg – Christian Badea – dirijor, Corul Academic Al Radiodifuziunii Române – Ciprian Ţuţu – dirijorul corului, Vadim Repin – vioară – ora 19:30, la Sala Palatului
• Concertele de la miezul nopții: LaBarocca – Ruben Jais – dirijor – ora 22:30, la Ateneul Român

► Programe asociate:

• Cvartetul Gaudeamus – ora 19:00, la Palatul Cantacuzino

► Festivalul în țară:

• Ploiești: Orchestra Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești – Radu Postăvaru – dirijor, Constantin Sandu – pian
• Satu Mare: Orchestra Filarmonicii „Dinu Lipatti” Din Satu Mare – Cristian Lupeș – dirijor – ora 18:30, la Sala Filarmonicii de Stat „Dinu Lipatti”
• Târgu Mureș: Orchestra Simfonică și Corul Mixt al Filarmonicii de Stat Târgu Mureș – Adrian Petrescu – dirijor, Vasile Cazan – dirijorul corului – ora 19:00, la Palatul Culturii. Concert de deschidere a stagiunii aniversare „70” a Filarmonicii de Stat Târgu Mureș

* Sfântu Gheorghe: Cea de-a VII-a ediție a Festivalului de Arte Contemporane pulzArt (19 – 22 sep.)

* Timişoara: Vernisajul expoziţiei „Magdalena Abakanowicz 1930 – 2017 – Presence, Essence, Identity” – ora 18:00, Palatul Baroc, Muzeul de Artă, Piaţa Unirii 1, etaj 1, Sala Barocă. Curator: Maria Rus Bojan. Expoziţia rămâne deschisă în perioada 20 septembrie – 25 octombrie

* Chişinău: Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău aduce actorii români ai Teatrului „Sterija” din Vârșeț la cea de-a V-a ediție a „Reuniunii Teatrelor Naționale din România și Republica Moldova” (16-29 sep.)

• Spectacolul „Adolescentul din duba cu sentimente de unică folosință” va avea loc în Sala Studio a Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, astăzi, începând cu ora 17:00

– S-a întâmplat într-o zi de 19 septembrie

* Cu 342 de ani în urmă (1677) apărea, la Iaşi, „Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român. Este prima carte despre politica şi geografia ţărilor româneşti scrisă de un român şi destinată străinilor

* Se împlinesc 115 ani (1904) de la apariția, la Bucureşti, până în anul 1930, a săptămânalului umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, condus de George Ranetti şi N. D. Ţăranu. Pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui. Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi

* Se împlinesc 100 de ani (1919) de când lua fiinţă Opera Română din Cluj. Spectacolul inaugural a avut loc la 25.V.1920, cu opera „Aida” de Giuseppe Verdi, în regia artistică a primului director al instituţiei, Constantin Pavel, interpretul rolului Radames

* Acum 28 de ani (1991) avea loc semnarea Tratatului de prietenie, bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Turcia

* Cu 22 de ani în urmă (1997) era inaugurat, în Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, monumentul „Crucea Secolului”, realizat de sculptorul Paul Neagu. Monumentul constă dintr-un disc lenticular de bronz de nouă tone, înalt de șase metri, în care sunt decupate o serie de perforații romboidale formând o cruce de lumină și a fost gândit ca monument comemorativ al revoltei anticomuniste de la sfârșitul anului 1989

* În urmă cu 16 ani (2003) Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul Navtex pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene”, marchează prima victorie antiaeriană care a avut loc la 19.IX.1916: pe timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata 3, s-a realizat doborârea primului avion inamic de către bateria de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene calibru 75 mm Deport (nu tunuri terestre adaptate). Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler. NOTĂ: Până în 2006 ziua a fost marcată la 15 august, dată la care, în 1916 a fost înfiinţată prima subunitate de artilerie antiaeriană, la Bucureşti

– 1825: S-a născut istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească şi heraldist; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1908)

– 1886: S-a născut Vasile Militaru, poet şi scriitor creştin, moralist şi naţionalist, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; lucrarea cea mai importantă, după “Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă a fost „Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată); complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” (m. 1959, în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001, dă naşterea la 21.IX.1886

– 1886: S-a născut inginerul Nicolae Profiri, membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1967)

– 1887, 19.IX/2.X: S-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1975)

– 1903: S-a născut Marcel Breslaşu (pseudonimul lui Marcel Bresliska), poet şi traducător (din literatura universală) (m. 1966)

– 1909: A murit omul politic Nicolae Hurmuzaki, membru de onoare al Academiei Române din 1883 (n. 1826) – 110 ani

– 1911: S-a născut geograful pedolog Vasile Butnaru; specializat în studiul solurilor, mai ales cele din Moldova, din jurul Iaşiului, a fost profesor şi cercetător, între 1943-1968, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” şi la Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii ieşene; de numele său sunt legate o seamă de cercetări consacrate solurilor din zona Belceşti-Şipote, ca şi solurilor de la Aroneanu de lângă Iaşi (m. 1968)

– 1913: S-a născut cântăreţul de operă (bariton) Mihail Arnăutu (m. 1995)

– 1914: S-a născut pictorul Alexandru Ţipoia; în afară de pictură şi grafică de şevalet, a realizat lucrări de sculptură, de artă monumentală şi decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), a restaurat pictura murală de la bisericile olteneşti de la Prisaca (1958), Perieţi (1959), ca şi frescele din chiliile Mănăstirii Cozia (1962); este ultimul „clasic-modern” care face legătura între generaţia reprezentată de Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi cea căreia îi aparţin Paul Gherasim, Ştefan Sevastre, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Alin Gheorghiu, Florin Niculiu, Marin Gherasim, Horia Bernea sau Ion Sălişteanu (m. 1993, la Geneva) – 105 ani

– 1918: A murit medicul şi ziaristul A. Steuerman-Rodion; atras de beletristică şi politică, a condus ziarul „Răsăritul” şi a fost timp îndelungat redactor la „Opinia” din Iaşi; a publicat volume de versuri, proză, eseuri, amintiri (n. 1872)

– 1927: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei (m. 2013)

– 1931: A murit inginerul şi matematicianul Ermil A. Pangrati; personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală; a realizat, urmărind zi de zi construcţia Universităţii din Bucureşti (n. 1864)

– 1932: S-a născut jurnalistul George Antofi; a lucrat la Radiodifuziunea Română 30 de ani, unde a iniţiat, din anul 1966, emisiunea „Pe un picior de plai” (în cuprinsul căreia s-a difuzat „Antologia de poezie populară”), introducând la radio dimensiunea cercetării etnografice aplicate prin înregistrări de teren, într-o viziune sistematică; a realizat de asemenea emisiunea de etnografie şi folclor „Mioriţa” (din 1967), veritabilă tribună a culturii populare

– 1937: S-a născut tenorul George Lambrache, stabilit în Germania

– 1945: S-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main (m. 2008)

– 1957: S-a născut Carmen Maria Cârneci, compozitoare şi dirijoare stabilită în Germania

– 1961, 19/20: A murit Lucia Sturdza Bulandra, actriţă, profesoară şi directoare de teatru (n. 1873)

– 1984: A murit actorul Toma Dimitriu (n. 1908) – 35 de ani

– 1988: A murit pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (n. 1906)

– 1992: A murit Cella Serghi, scriitoare, publicistă şi traducătoare (n. 1907)

– 1996: A murit actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila (n. 1925)

– 2002: A murit Victor Ernest Maşek, estetician, critic de teatru, publicist şi traducător; autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia din 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena (n. 1937)

– 2004: A murit medicul Ion Baciu; cercetări în fiziologia sistemului sangvin şi în fiziologia muncii; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1921) – 15 ani

– 2005: A murit Emil Manu, critic literar şi poet (n. 1922)

– 2010: A murit actorul Horia Şerbănescu (n. 1924)

– 2011: A murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (n. 1931)

– 2018: A murit Geta Brătescu, artist vizual și scriitoare cu o carieră îndelungată şi prolifică, a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, grafică, gravură, ilustraţie de carte, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video şi performance; supranumită „marea doamnă a artei conceptuale din România”; a avut o remarcabilă contribuţie la dezvoltarea artei româneşti contemporane, la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal (n. 1926) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Federaţiei Sfântul Cristofor şi Nevis (grup de patru insule – Saint Kitts, Nevis, Anguilla, Sombrero – situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor); aniversarea proclamării independenţei – 1983

– 1442: A murit Nguyễn Trãi poet, cărturar şi demnitar vietnamez, întemeietorul literaturii clasice vietnameze; din opera sa, descoperită parţial în secolul al XIX-lea, s-au păstrat 254 poezii; este autorul scrierii “Descriere a ţinuturilor împărăţiei” (1435), cea dintâi lucrare geografică despre Vietnam (n. 1380)

– 1730: S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei; lucrările sale de sculptură monumentală fac trecerea de la stilul rococo la neoclasicism (m. 1809)

– 1749: S-a născut Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician şi astromon francez (m. 1822) – 270 de ani

– 1802: S-a născut Kossuth Lajos, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după declararea independenţei (14.IV-13.VIII.1849); după înfrângerea revoluţiei, a emigrat în Turcia, de aici în Marea Britanie, stabilindu-se apoi în Italia, la Torino, unde a şi murit (m. 1894)

– 1843: A murit Gaspard-Gustave Coriolis (sau Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis (efectul rotaţiei Pământului asupra atmosferei şi a tuturor obiectelor de pe suprafaţa Pământului) (n. 1792)

– 1908: S-a născut Mika Toimi Waltari, prolific dramaturg, scenarist și romancier finlandez (m. 1979)

– 1911: S-a născut Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1983 (m. 1993)

– 1912: S-a născut dirijorul german Kurt Sanderling (m. 2011)

– 1922: S-a născut celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (m. 2000)

– 1926: S-a născut Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2002, împreună cu Raymond Davis, Jr. pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici

– 1926: S-a născut Carlo Fruttero, scriitor, jurnalist, traducător şi editor italian (m. 2012)

– 1928: S-a născut actorul american Adam West (nume real: William West Anderson); a interpretat personajul „Batman“ în serialul de televiziune omonim difuzat de televiziunea americană ABC în anii 60 ai secolului XX (m. 2017)

– 1931: S-a născut Márta Mészáros, regizoare de film, scenaristă şi producătoare maghiară

– 1935: A murit inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (n. 1857)

– 1941: S-a născut actriţa italiană de teatru şi film Mariangela Melato (m. 2013)

– 1948: S-a născut actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons

– 1949: A murit Nikos Skalkottas, renumit compozitor al muzicii greceşti contemporane (n. 1904) – 70 de ani

– 1954: A murit Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană (n. 1879) – 65 de ani

– 1969: S-a născut saxofonista olandeză Candy Dulfer – 50 de ani

– 1969: S-a născut Johann Johannsson, compozitor, scriitor şi producător islandez (m. 2018) – 50 de ani

– 1972: A murit pianistul și interpretul de muzică de cameră francez Robert Casadesus (n. 1899)

– 1978: A murit filosoful şi istoricul francez Étienne Gilson (n. 1884)

– 1996: A murit Nourredine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (n. 1921)

– 2000: A murit actriţa americană de film Ann Doran (n. 1911)

– 2005: A murit cântăreţul şi compozitorul Willie Hutch (Willie McKinley Hutchinson), care a contribuit la unele piese ale celor de la Jackson 5 (n. 1944)

– 2006: A murit actriţa americană Elizabeth Allen (n. 1929)

– 2011: A murit cântăreaţa americană Dolores Hope (n. 1909)

– 2015: A murit scriitoarea britanică Jackie Collins, celebră pentru romanele sale erotice inspirate din lumea de la Hollywood (n. 1937)

– 2018: A murit Gyozo Kulcsar, unul dintre cei mai mari scrimei din istoria Ungariei; cvadruplu campion olimpic şi triplu campion mondial la spadă (n. 1940) – 1 an

– 2018: A murit Arthur Mitchell, primul dansator vedetă afro-american (1962), coregraf; angajat în mişcarea pentru drepturile civice, el a creat alături de Karel Shook, în 1969, compania „Dance Theatre of Harlem”, care, după 50 de ani, a devenit o instituţie (n. 1934) – 1 an

– 2018: A murit actorul fanco-egiptean Gamil Rateb (n. 1926) – 1 an

Calendarul zilei – 19 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 septembrie 2018, 06:00 / actualizat: 20 septembrie 2018, 17:13

EVENIMENTE INTERNE

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – şedinţa în plen

* ora 12:00 – Vot final

* la încheierea ședinței de vot final – şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – activitate în comisiile parlamentare

• Comisia pentru politică externă

– Cultură

* În cadrul celei de-a nouăsprezecea ediții a „Întâlnirilor JTI”, „Martha Graham Dance Company” va prezenta, de la ora 20:00, la Teatrul Național București, cinci momente coregrafice: ”Lunca întunecată” (”Dark Meadow”), ”Extaz” (”Ekstasis”), ”Lamentație” – Variațiuni” (”Lamentation – Variations”), ”Cursa în labirint” (”Errand into the maze”) și ”Ținutul împădurit” (”Woodland”)

* Araci, jud. Covasna: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni vernisajul expoziţiei foto-documentare „Personalităţi covăsnene şi harghitene ale Marii Uniri’, proiect din cadrul Programului Naţional Centenarul Marii Unirii, ce va avea loc, începând cu ora 16:00, la Casa memorială „Romulus Cioflec” din Araci, Str. Principală, nr. 301

* Slatina: Recital în cadrul turneului „Vioara lui George Enescu”, susţinut de violonistul Gabriel Croitoru şi pianistul Horia Mihail şi desfăşurat în perioada 12 septembrie – 8 octombrie, în mai multe oraşe din ţară – ora 19:00, la Centrul cultural “Eugen Ionescu”. Coproducători: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi

* Chişinău: Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău în colaborare cu Sala cu Orgă organizează un concert festiv dedicat celor 40 de ani de la inaugurarea Sălii cu Orgă şi celor 30 de ani de la fondarea Orchestrei Naţionale de Cameră de la ora 18:00, la Sala cu Orgă din Chişinău, care va fi susţinut de Orchestra Naţională de Cameră a Sălii cu Orgă condusă de maestrul Cristian Florea, Corul Naţional de Cameră a Sălii cu Orgă condus de Ilona Stepan şi interpreţii: Svetlana Bodiul – invitat special (orgă) Anna Strezeva (orgă), Cristian Florea (violoncel)Ion Negură (flaut) şi Ştefan Negură (nai). ICR Chişinău va susţine participarea invitatului special Ilian Gârneţ (vioară) la eveniment. Printre partenerii media: Radio Chişinău

* Chişinău: Douăsprezece teatre din R. Moldova și România vor participa la cea de-a patra ediție a „Reuniunii Teatrelor Naționale Românești”, care se va desfășura în perioada 19-30 septembrie, în cadrul celei de-a 97-a stagiuni a Teatrului Național „Mihai Eminescu”,

* Lviv, Ucraina: ICR susţine participarea poetei Miruna Vlada la „Târgului Internaţional de Carte şi Literatură”, care va avea loc în perioada 19-23 septembrie,  cu o lectură de poezie în calitate de autor al volumului Pauza dintre vene (Editura Cartea Românească, 2017) în cadrul evenimentului al cărui focus al ediţiei din 2018 va fi teritoriul libertăţii. Cu această ocazie, vor avea loc o serie de discuţii, dezbateri şi evenimente conexe cu privire la restabilirea valorilor democratice în Ucraina contemporană

– Diverse

* Braşov: Prima ediție a Conferinței Națională a Bucătarilor din România reunește profesioniștii din industria gastronomică – la Hotel Aro Palace

– S-a întâmplat într-o zi de 19 septembrie

* Cu 341 de ani în urmă (1677) apărea, la Iaşi, „Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român. Este prima carte despre politica şi geografia ţărilor româneşti scrisă de un român şi destinată străinilor

* Acum 114 ani (1904), a apărut, la Bucureşti, până în anul 1930, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, condus de George Ranetti şi N. D. Ţăranu. Pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui. Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi

* În urmă cu 99 de ani (1919), lua fiinţă Opera Română din Cluj. Spectacolul inaugural a avut loc la 25.V.1920, cu opera „Aida” de Giuseppe Verdi, în regia artistică a primului director al instituţiei, Constantin Pavel, interpretul rolului Radames

* Acum 27 de ani (1991) avea loc semnarea Tratatului de prietenie, bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Turcia

* Cu 21 de ani în urmă (1997) era inaugurat, în Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, monumentul „Crucea Secolului”, realizat de sculptorul Paul Neagu. Monumentul constă dintr-un disc lenticular de bronz de nouă tone, înalt de șase metri, în care sunt decupate o serie de perforații romboidale formând o cruce de lumină și a fost gândit ca monument comemorativ al revoltei anticomuniste de la sfârșitul anului 1989

* Se împlinesc 15 ani (2003), de când Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul Navtex pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime

Aniversări – Comemorări

– Iom Kipur (Ziua ispăşirii), sărbătoare mozaică (a început, după asfinţitul soarelui, în ziua precedentă, 18 septembrie)

– „Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene”, marchează prima victorie antiaeriană care a avut loc la 19.IX.1916: pe timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata 3, s-a realizat doborârea primului avion inamic de către bateria de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene calibru 75 mm Deport (nu tunuri terestre adaptate). Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler. NOTĂ: Până în 2006 ziua a fost marcată la 15 august, dată la care, în 1916 a fost înfiinţată prima subunitate de artilerie antiaeriană, la Bucureşti

– 1825: S-a născut istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească şi heraldist; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1908)

– 1886: S-a născut Vasile Militaru, poet şi scriitor creştin, moralist şi naţionalist, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; lucrarea cea mai importantă, după “Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă a fost „Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată); complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” (m. 1959, în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001, dă naşterea la 21.IX.1886

– 1886: S-a născut inginerul Nicolae Profiri, membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1967)

– 1887, 19.IX/2.X: S-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1975)

– 1903: S-a născut Marcel Breslaşu (pseudonimul lui Marcel Bresliska), poet şi traducător (din literatura universală) (m. 1966) – 115 ani

– 1909: A murit omul politic Nicolae Hurmuzaki, membru de onoare al Academiei Române din 1883 (n. 1826)

– 1911: S-a născut geograful pedolog Vasile Butnaru; specializat în studiul solurilor, mai ales cele din Moldova, din jurul Iaşiului, a fost profesor şi cercetător, între 1943-1968, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” şi la Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii ieşene; de numele său sunt legate o seamă de cercetări consacrate solurilor din zona Belceşti-Şipote, ca şi solurilor de la Aroneanu de lângă Iaşi (m. 1968)

– 1913: S-a născut cântăreţul de operă (bariton) Mihail Arnăutu (m. 1995) – 105 ani

– 1914: S-a născut pictorul Alexandru Ţipoia; în afară de pictură şi grafică de şevalet, a realizat lucrări de sculptură, de artă monumentală şi decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), a restaurat pictura murală de la bisericile olteneşti de la Prisaca (1958), Perieţi (1959), ca şi frescele din chiliile Mănăstirii Cozia (1962); este ultimul „clasic-modern” care face legătura între generaţia reprezentată de Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi cea căreia îi aparţin Paul Gherasim, Ştefan Sevastre, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Alin Gheorghiu, Florin Niculiu, Marin Gherasim, Horia Bernea sau Ion Sălişteanu (m. 1993, la Geneva)

– 1918: A murit medicul şi ziaristul A. Steuerman-Rodion; atras de beletristică şi politică, a condus ziarul „Răsăritul” şi a fost timp îndelungat redactor la „Opinia” din Iaşi; a publicat volume de versuri, proză, eseuri, amintiri (n. 1872) – 100 de ani

– 1927: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei (m. 2013)

– 1931: A murit inginerul şi matematicianul Ermil A. Pangrati; personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală; a realizat, urmărind zi de zi construcţia Universităţii din Bucureşti (n. 1864)

– 1932: S-a născut jurnalistul George Antofi; a lucrat la Radiodifuziunea Română 30 de ani, unde a iniţiat, din anul 1966, emisiunea „Pe un picior de plai” (în cuprinsul căreia s-a difuzat „Antologia de poezie populară”), introducând la radio dimensiunea cercetării etnografice aplicate prin înregistrări de teren, într-o viziune sistematică; a realizat de asemenea emisiunea de etnografie şi folclor „Mioriţa” (din 1967), veritabilă tribună a culturii populare

– 1937: S-a născut tenorul George Lambrache, stabilit în Germania

– 1945: S-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main (m. 2008)

– 1957: S-a născut Carmen Maria Cârneci, compozitoare şi dirijoare stabilită în Germania

– 1961, 19/20: A murit Lucia Sturdza Bulandra, actriţă, profesoară şi directoare de teatru (n. 1873)

– 1984: A murit actorul Toma Dimitriu (n. 1908)

– 1988: A murit pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (n. 1906) – 30 de ani

– 1992: A murit Cella Serghi, scriitoare, publicistă şi traducătoare (n. 1907)

– 1996: A murit actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila (n. 1925)

– 2002: A murit Victor Ernest Maşek, estetician, critic de teatru, publicist şi traducător; autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia din 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena (n. 1937)

– 2004: A murit medicul Ion R. Baciu; cercetări în fiziologia sistemului sangvin şi în fiziologia muncii; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1921)

– 2005: A murit Emil Manu, critic literar şi poet (n. 1922)

– 2010: A murit actorul Horia Şerbănescu (n. 1924)

– 2011: A murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Salzburg, Austria: Summitul șefilor de stat și de guvern din UE, la care participă președintele francez, Emmanuel Macron (19 – 20 sep.)

– Salzburg, Austria: Cina liderilor UE în ajunul unui summit informal care va fi dedicat în principal problemei migrației

– Halifax, Canada: Reuniunea G7 pe probleme privind mediul şi energia (19 – 21 sep.)

– Milano: Săptămâna modei feminine (19 – 24 sep.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Federaţiei Sfântul Cristofor şi Nevis (grup de patru insule – Saint Kitts, Nevis, Anguilla, Sombrero – situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor); aniversarea proclamării independenţei/1983 – 35 de ani

– 1442: A murit Nguyễn Trãi poet, cărturar şi demnitar vietnamez, întemeietorul literaturii clasice vietnameze; din opera sa, descoperită parţial în secolul al XIX-lea, s-au păstrat 254 poezii; este autorul scrierii “Descriere a ţinuturilor împărăţiei” (1435), cea dintâi lucrare geografică despre Vietnam (n. 1380)

– 1730: S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei; lucrările sale de sculptură monumentală fac trecerea de la stilul rococo la neoclasicism (m. 1809)

– 1749: S-a născut Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician şi astromon francez (m. 1822)

– 1802: S-a născut Kossuth Lajos, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după declararea independenţei (14.IV-13.VIII.1849); după înfrângerea revoluţiei, a emigrat în Turcia, de aici în Marea Britanie, stabilindu-se apoi în Italia, la Torino, unde a şi murit (m. 1894)

– 1843: A murit Gaspard-Gustave Coriolis (sau Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis (efectul rotaţiei Pământului asupra atmosferei şi a tuturor obiectelor de pe suprafaţa Pământului) (n. 1792) – 175 de ani

– 1908: S-a născut Mika Toimi Waltari, prolific dramaturg, scenarist și romancier finlandez (m. 1979) – 110 ani

– 1911: S-a născut Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1983 (m. 1993)

– 1912: S-a născut dirijorul german Kurt Sanderling (m. 2011)

– 1922: S-a născut celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (m. 2000)

– 1926: S-a născut Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2002, împreună cu Raymond Davis, Jr. pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici

– 1926: S-a născut Carlo Fruttero, scriitor, jurnalist, traducător şi editor italian (m. 2012)

– 1928: S-a născut actorul american Adam West (nume real: William West Anderson); a interpretat personajul „Batman“ în serialul de televiziune omonim difuzat de televiziunea americană ABC în anii 60 ai secolului XX (m. 2017) – 90 de ani

– 1931: S-a născut Márta Mészáros, regizoare de film, scenaristă şi producătoare maghiară

– 1935: A murit inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (n. 1857)

– 1941: S-a născut actriţa italiană de teatru şi film Mariangela Melato (m. 2013)

– 1948: S-a născut actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons – 70 de ani

– 1949: A murit Nikos Skalkottas, renumit compozitor al muzicii greceşti contemporane (n. 1904)

– 1954: A murit Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană (n. 1879)

– 1972: A murit pianistul și interpretul de muzică de cameră francez Robert Casadesus (n. 1899)

– 1978: A murit filosoful şi istoricul francez Étienne Gilson (n. 1884) – 40 de ani

– 1996: A murit Nourredine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (n. 1921)

– 2000: A murit actriţa americană de film Ann Doran (n. 1911)

– 2005: A murit cântăreţul şi compozitorul Willie Hutch (Willie McKinley Hutchinson), care a contribuit la unele piese ale celor de la Jackson 5 (n. 1944)

– 2006: A murit actriţa americană Elizabeth Allen (n. 1929)

– 2011: A murit cântăreaţa americană Dolores Hope (n. 1909)

– 2015: A murit scriitoarea britanică Jackie Collins, celebră pentru romanele sale erotice inspirate din lumea de la Hollywood (n. 1937)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 septembrie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Juridic

* Ploieşti: Tribunalul Prahova judecă un nou termen al cererii de arestare preventivă făcută de procurorii DNA Ploieşti pe numele lui Sebastian Ghiţă, în dosarul în care fostul deputat este acuzat de sprijinirea unui grup infracţional organizat – ora 11:00

– Economic

* Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România organizează Târgul de Energie, în perioada 19 – 22 septembrie, în cadrul International Electric & Automation Show (IEAS), la Palatul Parlamentului

– Învăţământ

* Are loc deschiderea programului „Școala de carte și meserii – Creștem profesioniști”, un parteneriat între Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană și rețelele comerciale HORNBACH, LIDL și REWE Romania (PENNY Market) – ora 14.00, la Colegiul Tehnic Mircea cel Bătrân, Sala festiva a Colegiului

– Cultură

* Cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu” are loc în perioada 2 – 24 septembrie, eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Producător: Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale. Co-producători: TVR şi Radio România. Organizatori: Artexim, Primăria Capitalei şi ARCUB. Din program:

• Alte evenimente – Duo Claudia Codreanu şi Diana Vodă – Recital de lieduri – ora 15:00, în Aula Palatului Cantacuzino
• Recitaluri și concerte camerale – Les Siècles şi Corul Regal. Dirijor: François-Xavier Roth. Solistă: Simone Lamsma – vioară – ora 17:00, la Ateneul Român
• Mari orchestre ale lumii – Orchestre National de France. Dirijor: Christoph Eschenbach. Solist: Truls Mørk – violoncel – ora 20:00, la Sala Mare a Palatului
• Transmisiune în direct de la Sala Mare a Palatului – Orchestre National de France. Dirijor: Christoph Eschenbach. Solist: Truls Mørk – violoncel – ora 20:00, Piaţa George Enescu

* În cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturii germane din România, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și Primăria  Municipiului București  prezintă filmele„Sighișoara grațioasa cetate” și „Brașovul medieval” – ora 18:00.Evenimentul este organizat cu sprijinul Primăriei Municipiului București

* Slatina: Recital susţinut de violonistul Gabriel Croitoru şi pianistul Horia Mihail, în cadrul Turneului „Vioara lui George Enescu”,  organizat de Radio România, prin Centrul Cultural Media – ora 19:00, Centrul cultural “Eugen Ionescu”. Printre partenerii media: Antena Satelor, Radio România Muzical, Radio România Actualități

* Chişinău: Conferinţa de presă privind organizarea în perioada 20 septembrie – 1 octombrie, a „Reuniunii Teatrelor Naţionale”, ediţia a III-a, de către Teatrul Național „Mihai Eminescu” cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Ministerului Culturii și Identității Naționale al României și Institutului Cultural Român – ora 11:00, în incinta Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău

– S-a întâmplat într-o zi de 19 septembrie

* Se împlinesc 340 de ani (1677) de la apariţia, la Iaşi, a „Cronicii Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român. Este prima carte despre politica şi geografia ţărilor româneşti scrisă de un român şi destinată străinilor

* Acum 113 ani (1904), a apărut, la Bucureşti, până în anul 1930, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, condus de George Ranetti şi N. D. Ţăranu. Pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui. Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi

* În urmă cu 98 de ani (1919), lua fiinţă Opera Română din Cluj. Spectacolul inaugural a avut loc la 25.V.1920, cu opera „Aida” de Giuseppe Verdi, în regia artistică a primului director al instituţiei, Constantin Pavel, interpretul rolului Radames

* Acum 26 de ani (1991) avea loc semnarea Tratatului de prietenie, bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Turcia

* Se împlinesc 20 ani (1997) de la inaugurarea, în Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, a monumentului „Crucea Secolului”, realizat de sculptorul Paul Neagu. Monumentul constă dintr-un disc lenticular de bronz de nouă tone, înalt de șase metri, în care sunt decupate o serie de perforații romboidale formând o cruce de lumină și a fost gândit ca monument comemorativ al revoltei anticomuniste de la sfârșitul anului 1989

* Acum 14 ani (2003), Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul Navtex pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene”, marchează prima victorie antiaeriană care a avut loc la 19.IX.1916: pe timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata 3, s-a realizat doborârea primului avion inamic de către bateria de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene calibru 75 mm Deport (nu tunuri terestre adaptate). Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul “Coroana României” în gradul de cavaler. NOTĂ: Până în 2006 ziua a fost marcată la 15 august, dată la care, în 1916 a fost înfiinţată prima subunitate de artilerie antiaeriană, la Bucureşti

– 1825: S-a născut istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească şi heraldist; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1908)

– 1886: S-a născut Vasile Militaru, poet şi scriitor creştin, moralist şi naţionalist, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; lucrarea cea mai importantă, după “Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă a fost “Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată); complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” (m. 1959, în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001 dă naşterea la 21.IX.1886

– 1886: S-a născut inginerul Nicolae Profiri, membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1967)

– 1887, 19.IX/2.X: S-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din   1948 (m. 1975) – 130 de ani

– 1903: S-a născut Marcel Breslaşu (pseudonimul lui Marcel Bresliska), poet şi traducător (din literatura universală) (m. 1966)

– 1909: A murit omul politic Nicolae Hurmuzaki, membru de onoare al Academiei Române din 1883 (n. 1826)

– 1911: S-a născut geograful pedolog Vasile Butnaru; specializat în studiul solurilor, mai ales cele din Moldova, din jurul Iaşiului, a fost profesor şi cercetător, între 1943-1968, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” şi la Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii ieşene; de numele său sunt legate o seamă de cercetări consacrate solurilor din zona Belceşti-Şipote, ca şi solurilor de la Aroneanu de lângă Iaşi (m. 1968)

– 1913: S-a născut cântăreţul de operă (bariton) Mihail Arnăutu (m. 1995)

– 1914: S-a născut pictorul Alexandru Ţipoia; în afară de pictură şi grafică de şevalet, a realizat lucrări de sculptură, de artă monumentală şi decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), a restaurat pictura murală de la bisericile olteneşti de la Prisaca (1958), Perieţi (1959), ca şi frescele din chiliile Mănăstirii Cozia (1962); este ultimul „clasic-modern” care face legătura între generaţia reprezentată de Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi cea căreia îi aparţin Paul Gherasim, Ştefan Sevastre, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Alin Gheorghiu, Florin Niculiu, Marin Gherasim, Horia Bernea sau Ion Sălişteanu (m. 1993, la Geneva)

– 1918: A murit medicul şi ziaristul A. Steuerman-Rodion; atras de beletristică şi politică, a condus ziarul „Răsăritul” şi a fost timp îndelungat redactor la „Opinia” din Iaşi; a publicat volume de versuri, proză, eseuri, amintiri (n. 1872)

– 1927: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei (m. 2013) – 90 de ani

– 1931: A murit inginerul şi matematicianul Ermil A. Pangrati; personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală; a realizat, urmărind zi de zi construcţia Universităţii din Bucureşti (n. 1864)

– 1932: S-a născut jurnalistul George Antofi; a lucrat la Radiodifuziunea Română 30 de ani, unde a iniţiat, din anul 1966, emisiunea „Pe un picior de plai” (în cuprinsul căreia s-a difuzat „Antologia de poezie populară”), introducând la radio dimensiunea cercetării etnografice aplicate prin înregistrări de teren, într-o viziune sistematică; a realizat de asemenea emisiunea de etnografie şi folclor „Mioriţa” (din 1967), veritabilă tribună a culturii populare – 85 de ani

– 1937: S-a născut tenorul George Lambrache, stabilit în Germania – 80 de ani

– 1945: S-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main (m. 2008)

– 1957: S-a născut Carmen Maria Cârneci, compozitoare şi dirijoare stabilită în Germania – 60 de ani

– 1961, 19/20: A murit Lucia Sturdza Bulandra, actriţă, profesoară şi directoare de teatru (n. 1873)

– 1984: A murit actorul Toma Dimitriu (n. 1908)

– 1988: A murit pictorul Călin (Calinic) Alupi (n. 1906)

– 1992: A murit Cella Serghi, scriitoare, publicistă şi traducătoare (n. 1907) – 25 de ani

– 1996: A murit actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila (n. 1925)

– 2002: A murit Victor Ernest Maşek, estetician, critic de teatru, publicist şi traducător; autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia din 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena (n. 1937) – 15 ani

– 2004: A murit medicul Ion R. Baciu; cercetări în fiziologia sistemului sangvin şi în fiziologia muncii; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1921)

– 2005: A murit Emil Manu, critic literar şi poet (n. 1922)

– 2010: A murit actorul Horia Şerbănescu (n. 1924)

– 2011: A murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Tallinn, Estonia :Reuniune neoficială a miniştrilor europeni ai energiei

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Federaţiei Sfântul Cristofor şi Nevis (grup de patru insule – Saint Kitts, Nevis, Anguilla, Sombrero – situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor); aniversarea proclamării independenţei – 1983

– 1442: A murit Nguyễn Trãi poet, cărturar şi demnitar vietnamez, întemeietorul literaturii clasice vietnameze; din opera sa, descoperită parţial în secolul al XIX-lea, s-au păstrat 254 poezii; este autorul scrierii “Descriere a ţinuturilor împărăţiei” (1435), cea dintâi lucrare geografică despre Vietnam (n. 1380) – 575 de ani

– 1730: S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei; lucrările sale de sculptură monumentală fac trecerea de la stilul rococo la neoclasicism (m. 1809)

– 1749: S-a născut Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician şi astromon francez (m. 1822)

– 1802: S-a născut Kossuth Lajos, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după declararea independenţei (14.IV-13.VIII.1849); după înfrângerea revoluţiei, a emigrat în Turcia, de aici în Marea Britanie, stabilindu-se apoi în Italia, la Torino, unde a şi murit (m. 1894) – 215 ani

– 1843: A murit Gaspard-Gustave Coriolis (sau Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis (efectul rotaţiei Pământului asupra atmosferei şi a tuturor obiectelor de pe suprafaţa Pământului) (n. 1792)

– 1911: S-a născut Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1983 (m. 1993)

– 1912: S-a născut dirijorul german Kurt Sanderling (m. 2011) – 105 ani

– 1922: S-a născut celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (m. 2000) – 95 de ani

– 1926: S-a născut Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2002, împreună cu Raymond Davis, Jr. pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici

– 1926: S-a născut Carlo Fruttero, scriitor, jurnalist, traducător şi editor italian (m. 2012)

– 1928: S-a născut actorul american Adam West (m. 2017)

– 1931: S-a născut Márta Mészáros, regizoare de film, scenaristă şi producătoare maghiară

– 1935: A murit inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (n. 1857)

– 1941: S-a născut actriţa italiană de teatru şi film Mariangela Melato (m. 2013)

– 1948: S-a născut actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons

– 1949: A murit Nikos Skalkottas, renumit compozitor al muzicii greceşti contemporane (n. 1904)

– 1954: A murit Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană (n. 1879)

– 1972: A murit pianistul și interpretul de muzică de cameră francez Robert Casadesus (n. 1899) – 45 de ani

– 1978: A murit filosoful şi istoricul francez Étienne Gilson (n. 1884)

– 1996: A murit Nourredine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (n. 1921)

– 2000: A murit actriţa americană de film Ann Doran (n. 1911)

– 2005: A murit cântăreţul şi compozitorul Willie Hutch (Willie McKinley Hutchinson), care a contribuit la unele piese ale celor de la Jackson 5 (n. 1944)

– 2006: A murit actriţa americană Elizabeth Allen (n. 1929)

– 2011: A murit cântăreaţa americană Dolores Hope (n. 1909)

– 2015: A murit scriitoarea britanică Jackie Collins, celebră pentru romanele sale erotice inspirate din lumea de la Hollywood (n. 1937)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 septembrie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Parlament

* ora 14:30 – şedința comună a Senatului şi  Camerei Deputaților, la care participă premierul Dacian Cioloş

– Senat

• ora 9:00 – activităţi în Comisiile parlamentare
• ora 12:30 – şedinţa pregătitoare a Biroului Permanent
• ora 13:00 – şedinţa Biroului Permanent
• ora 14:00 – lucrări în grupurile parlamentare
• Lucrări în plen

– Camera Deputaţilor

* ora 14:00 – şedinţa Biroului Permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 14:00 –  activităţi în cadrul grupurilor parlamentare

* ora 16:30 – şedinţa în plen

* Ministrul finanţelor, Anca Dragu, este invitată de liberali la „Ora Guvernului” pentru a prezenta situaţia exactă în domeniul fiscalităţii

– Guvern

* New York: Vizita delegaţiei României conduse de premierul Dacian Cioloș, cu prilejul celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (19 – 22 sep.). Din programul zilei:

• ora 8:30 – participarea ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu, la deschiderea Reuniunii la nivel înalt privind fluxurile masive de refugiați și migranţi, co-prezidată de preşedinţii celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale a ONU și a celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU
• ora 15:00 – participarea ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu, la masa rotundă 4 (RT4) la nivel înalt, cu tema „Compactul global pentru partajarea responsabilităţii privind refugiaţii; respectarea dreptului internaţional” – Susţinerea alocuţiunii naţionale
• ora 18:00 – participarea ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu, la reuniunea de coordonare a UE a miniștrilor afacerilor externe
• ora 22:45 – Sosirea premierului Dacian Cioloș pe aeroportul John F. Kennedy

► Alte activități ale membrilor delegației oficiale

• ora 9:30 – participarea membrilor delegației oficiale la Reuniunea plenară privind fluxurile masive de refugiați și migranţi și participare la mesele rotunde

– Ministere

* Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului din Judeţul Covasna lansează, printr-un eveniment cu presa şi autorităţi, website-ul de promovare turistică ViziteazaCovasna.ro şi două pachete turistice dedicate celor care vor să exploreze mai mult această regiune – ora 19:00, la Institutul Balassi din Bucureşti, Str. Gina Patrichi nr. 8 – zona Calea Victoriei, Muzeul George Enescu. Participă Claudiu Vrînceanu, secretar de Stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Édler András, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Judeţului Covasna şi Contele Tibor Kalnoky

– Culte, Biserică

* Parohia „Sf. Cuv. Antonie cel Mare” din cartierul bucureştean Titan organizează întâlnirea spiritual – duhovnicească cu tema  „Despre tinereţe fără bătrâneţe… „  susţinută de dr. Costion Nicolescu – Teolog, eseist, publicist şi cercetător la Muzeul Ţăranului Român (MŢR) din Bucureşti – ora 19:00, Str. Jean Steriadi nr. 19/A, sector 3

– Administraţie

* Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a convocat Comandamentul pentru analizarea problemelor urgente de mediu ale Capitalei – ora 11:00, la sediul Primăriei Municipiului, în Sala de Consiliu de la etajul 3. La şedinţă au fost invitaţi ministrul mediului, prefectul Bucureştiului, reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Ilfov, ai Gărzii Naţionale de Mediu, ai Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, ai Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi ai Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti

– Medicină, Sănătate

* Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) lansează în acest an ediţia I a Galei COPAC – ora 18:30, la Teatrul Naţional. Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România îşi propune, astfel, să încurajeze organizaţiile din zona neguvernamentală, cu accent pe asociaţiile de pacienţi

– Învăţământ

* Cea de-a III-a ediție a Conferințelor BookLand Evolution, sesiunea toamnă-iarnă, își redeschide porțile pentru tinerii din București – la ASE, Facultatea de Marketing (sala Aula Magna). De luni până vineri (19-23 septembrie), în intervalul orar 14:30 – 16:30, vor urca pe scenă câte 3 profesioniști, care îi vor încuraja și motiva prin exemplu personal să facă alegerile potrivite, povestindu-le despre provocarile care-i așteaptă dar care nu trebuie să-i oprească din a-și continua drumul sau a-și asculta vocația

– Cultură

* Concert de gală în cadrul Turneului „Vioara lui George Enescu” susţinut de violonistul Gabriel Croitoru şi pianistul Horia Mihail, şi organizat de Radio România, prin Centrul Cultural Media în perioada 9 septembrie – 1 octombrie – ora 19:00, la Sala Radio. Printre partenerii media: Antena Satelor, Radio România Muzical, Radio România Actualităţi, Radio România Regional, Radio România Cluj, Radio România Constanţa

* Prima ediţie a Festivalului de operă independentă „Opera Fringe Festival”, proiect iniţiat de Asociația Beneva, în colaborare cu Teatrul Mignon și finanțat de ARCUB în cadrul Programului Cultural „București – Orașul in-vizibil 2016” (19 – 25 sep.)

* Cea de-a V-a ediție a festivalului Bucharest Jazz Festival, organizat de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, se va desfășura în perioada 19 – 25 septembrie, în Piața George Enescu și la Hanul Gabroveni. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio Bucureşti FM şi Radio România Internaţional

* Oradea: Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea, împreună cu Asociaţia „Cei 40 de Mucenici” demarează campania „Nu arunca trecutul, adu-l la Muzeu!”, prin care cetăţenii oraşului sunt invitaţi să doneze obiecte din perioada comunistă pentru realizarea unei secţii speciale numită ”Viaţa cotidiană în comunism”

* Berlin: ICR Berlin organizează, în spaţiile proprii, în parteneriat cu Deutsches Kulturforum Ostliches Europa (Forumul Cultural German Europa de Est) din Potsdam, prezentarea a două volume pe teme ţinând de istoria Transilvaniei. Volumele, editate în limba germană, sunt: „Transilvania între Monarhie Habsburgică şi Imperiul Otoman – Situaţia şi practica sub aspectul Dreptului Internaţional a unui Principat Est-Central-European 1541-1699”, – autor Gerald Volkmer, respectiv „Ghid arhivistic al istoriei germanilor în Braşov şi în ţara Bârsei – Îndrumar prin fondurile Arhivelor Statului Braşov şi ale arhivelor Comunităţii Honterus, cu accent pe manuscrise”, – autori Bernhard Heigl, Petra Rezac şi Thomas Şindrilariu

– S-a întâmplat într-o zi de 19 septembrie

* Cu 339 de ani în urmă (1677) a apărut, la Iaşi, „Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român. Este prima carte despre politica şi geografia ţărilor româneşti scrisă de un român şi destinată străinilor

* Acum 112 ani (1904), a apărut, la Bucureşti, până în anul 1930, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, condus de George Ranetti şi N. D. Ţăranu. Pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui. Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi

* În urmă cu 97 de ani (1919), lua fiinţă Opera Română din Cluj. Spectacolul inaugural a avut loc la 25.V.1920, cu opera „Aida” de Giuseppe Verdi, în regia artistică a primului director al instituţiei, Constantin Pavel, interpretul rolului Radames

* Se împlinesc 25 de ani (1991) de la semnarea Tratatului de prietenie, bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Turcia

* Cu 19 ani în urmă (1997) a avut loc inaugurarea, în Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, a monumentului „Crucea Secolului”, realizat de sculptorul Paul Neagu. Monumentul constă dintr-un disc lenticular de bronz de nouă tone, înalt de șase metri, în care sunt decupate o serie de perforații romboidale formând o cruce de lumină și a fost gândit ca monument comemorativ al revoltei anticomuniste de la sfârșitul anului 1989

* Acum 13 ani (2003), Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul Navtex pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene”, marchează prima victorie antiaeriană care a avut loc la 19.IX.1916: pe timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata 3, s-a realizat doborârea primului avion inamic de către bateria de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene calibru 75 mm Deport (nu tunuri terestre adaptate). Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul “Coroana României” în gradul de cavaler – 100 de ani. NOTĂ: Până în 2006 ziua a fost marcată la 15 august, dată la care, în 1916 a fost înfiinţată prima subunitate de artilerie antiaeriană, la Bucureşti

– 1825: S-a născut istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească şi heraldist; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1908)

– 1886: S-a născut Vasile Militaru, poet şi scriitor creştin, moralist şi naţionalist, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; lucrarea cea mai importantă, după “Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă a fost “Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată); complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” (m. 1959, în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea) – 130 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001 dă naşterea la 21.IX.1886

– 1886: S-a născut inginerul Nicolae Profiri, membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1967) – 130 de ani

– 1887, 19.IX/2.X: S-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1975)

– 1903: S-a născut Marcel Breslaşu (pseudonimul lui Marcel Bresliska), poet şi traducător (din literatura universală) (m. 1966)

– 1909: A murit omul politic Nicolae Hurmuzaki, membru de onoare al Academiei Române din 1883 (n. 1826)

– 1911: S-a născut geograful pedolog Vasile Butnaru; specializat în studiul solurilor, mai ales cele din Moldova, din jurul Iaşiului, a fost profesor şi cercetător, între 1943-1968, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” şi la Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii ieşene; de numele său sunt legate o seamă de cercetări consacrate solurilor din zona Belceşti-Şipote, ca şi solurilor de la Aroneanu de lângă Iaşi (m. 1968) – 105 ani

– 1913: S-a născut cântăreţul de operă (bariton) Mihail Arnăutu (m. 1995)

– 1914: S-a născut pictorul Alexandru Ţipoia; în afară de pictură şi grafică de şevalet, a realizat lucrări de sculptură, de artă monumentală şi decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), a restaurat pictura murală de la bisericile olteneşti de la Prisaca (1958), Perieţi (1959), ca şi frescele din chiliile Mănăstirii Cozia (1962); este ultimul „clasic-modern” care face legătura între generaţia reprezentată de Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi cea căreia îi aparţin Paul Gherasim, Ştefan Sevastre, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Alin Gheorghiu, Florin Niculiu, Marin Gherasim, Horia Bernea sau Ion Sălişteanu (m. 1993, la Geneva)

– 1918: A murit medicul şi ziaristul A. Steuerman-Rodion; atras de beletristică şi politică, a condus ziarul „Răsăritul” şi a fost timp îndelungat redactor la „Opinia” din Iaşi; a publicat volume de versuri, proză, eseuri, amintiri (n. 1872)

– 1927: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară şi interpretă a unor roluri secundare în câteva filme de succes (m. 2013)

– 1931: A murit inginerul şi matematicianul Ermil A. Pangrati; personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală; a realizat, urmărind zi de zi construcţia Universităţii din Bucureşti (n. 1864) – 85 de ani

– 1937: S-a născut tenorul George Lambrache, stabilit în Germania

– 1945: S-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main (m. 2008)

– 1957: S-a născut Carmen Maria Cârneci, compozitoare şi dirijoare stabilită în Germania

– 1961, 19/20: A murit Lucia Sturdza Bulandra, actriţă, profesoară şi directoare de teatru (n. 1873) – 55 de ani

– 1984: A murit actorul Toma Dimitriu (n. 1908)

– 1988: A murit pictorul Călin (Calinic) Alupi (n. 1906)

– 1992: A murit scriitoarea Cella Serghi (n. 1907)

– 1996: A murit actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila (n. 1925) – 20 de ani

– 2002: A murit esteticianul Victor Ernest Maşek, autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia din 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena (n. 1937). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 20 septembrie 2002

– 2004: A murit medicul Ion R. Baciu; cercetări în fiziologia sistemului sangvin şi în fiziologia muncii; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1921)

– 2005: A murit Emil Manu, critic literar şi poet (n. 1922)

– 2010: A murit actorul Horia Şerbănescu (n. 1924)

– 2011: A murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (n. 1931) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Omagiu național adus victimelor terorismului, eveniment organizat de Asociația Franceză a victimelor terorismului – la  Hotel National des Invalides

– Haga: Deschiderea dezbaterilor în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, în cadrul unei proceduri contencioase între Kenya şi Somalia privind delimitarea maritimă a Oceanului Indian. Audierile publice vor avea loc timp de o săptămână

– Geneva: Comisia de anchetă a ONU pe tema situaţiei drepturilor omului în Siria îşi prezintă ultimul raport – deja publicat – în faţa Consiliului ONU pentru Drepturile Omului

– Dubai: Forum anual al profesioniştilor din industria solară, Intersolar Middle East, cu participarea vice-preşedintelui grupului american Tesla Energy, Ben Hill (19 – 21 sep.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Federaţiei Sfântul Cristofor şi Nevis (grup de patru insule – Saint Kitts, Nevis, Anguilla, Sombrero – situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor); aniversarea proclamării independenţei – 1983

– 1442: A murit Nguyễn Trãi poet, cărturar şi demnitar vietnamez, întemeietorul literaturii clasice vietnameze; din opera sa, descoperită parţial în secolul al XIX-lea, s-au păstrat 254 poezii; este autorul scrierii “Descriere a ţinuturilor împărăţiei” (1435), cea dintâi lucrare geografică despre Vietnam (n. 1380)

– 1730: S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei; lucrările sale de sculptură monumentală fac trecerea de la stilul rococo la neoclasicism (m. 1809)

– 1749: S-a născut Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician şi astromon francez (m. 1822)

– 1802: S-a născut Kossuth Lajos, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după declararea independenţei (14.IV – 13.VIII.1849); după înfrângerea revoluţiei, a emigrat în Turcia, de aici în Marea Britanie, stabilindu-se apoi în Italia, la Torino, unde a şi murit (m. 1894)

– 1843: A murit Gaspard-Gustave Coriolis (sau Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis (efectul rotaţiei Pământului asupra atmosferei şi a tuturor obiectelor de pe suprafaţa Pământului) (n. 1792)

– 1911: S-a născut Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1983 (m. 1993) – 105 ani

– 1912: S-a născut dirijorul german Kurt Sanderling (m. 2011)

– 1922: S-a născut celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară şi deținător de record mondial (m. 2000)

– 1926: S-a născut Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2002, împreună cu Raymond Davis, Jr. pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici – 90 de ani

– 1926: S-a născut Carlo Fruttero, scriitor, jurnalist, traducător şi editor italian (m. 2012) – 90 de ani

– 1931: S-a născut Marta Meszaros, regizoare de film, scenaristă şi producătoare maghiară – 85 de ani

– 1935: A murit inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (n. 1857)

– 1941: S-a născut actriţa italiană de teatru şi film Mariangela Melato (m. 2013) – 75 de ani

– 1948: S-a născut actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons

– 1949: A murit Nikos Skalkottas, renumit compozitor al muzicii greceşti contemporane (n. 1904)

– 1954: A murit Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană (n. 1879)

– 1972: A murit pianistul și interpretul de muzică de cameră francez Robert Casadesus (n. 1899)

– 1978: A murit filosoful şi istoricul francez Étienne Gilson (n. 1884)

– 1996: A murit Nourredine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (n. 1921) – 20 de ani

– 2000: A murit actriţa americană de film Ann Doran (n. 1911)

– 2005: A murit cântăreţul şi compozitorul Willie Hutch (Willie McKinley Hutchinson), care a contribuit la unele piese ale celor de la Jackson 5 (n. 1944)

– 2006: A murit actriţa americană Elizabeth Allen (n. 1929) – 10 ani

– 2011: A murit cântăreaţa americană Dolores Hope (n. 1909) – 5 ani

– 2015: A murit scriitoarea britanică Jackie Collins, celebră pentru romanele sale erotice inspirate din lumea de la Hollywood (n. 1937) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 septembrie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Social
* Rotaract București Triumph organizează evenimentul caritabil “Cursa de Rățuște”, în cadrul căruia 5000 de rățuște din plastic se vor întrece pe apele Dâmboviței pentru a reuși, cu ajutorul celor înscriși în concurs, să schimbe viața unor copii cu afecțiuni ale aparatului auditiv – ora 13:00. “Cursele de rățuște” în scop caritabil se organizează în întreaga lume încă de la începutul anilor ’90. Evenimentul are loc anual în peste 18 țări, printre care SUA, Marea Britanie, Australia, Germania, Luxemburg, Ungaria, Singapore, Taiwan şi Emiratele Arabe Unite

– Economic
* Peste 300 de companii din România şi din străinătate îşi dau întâlnire, între 19 şi 23 septembrie, la Romexpo, pentru o nouă ediţie a BIFE-SIM – Târg internaţional de mobilă, echipamente şi accesorii, organizat de ROMEXPO şi co-organizat de Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România – APMR, Camerele de Comerţ şi Industrie din România, EUROEXPO şi Asociaţia Clubul Român de Mobilă – ACRM – ora 10:00
* Pe Platforma 5 a Romexpo, în perioada 19 – 23 septembrie, se va desfăşura Târgul de obiecte de artă şi antichităţi – ANTIQUE MARKET

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene”, marchează prima victorie antiaeriană care a avut loc la 19.IX.1916: pe timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata 3, s-a realizat doborârea primului avion inamic de către bateria de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene calibru 75 mm Deport (nu tunuri terestre adaptate). Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul “Coroana României” în gradul de cavaler. NOTĂ: Până în 2006 ziua a fost marcată la 15 august, dată la care, în 1916 a fost înfiinţată prima subunitate de artilerie antiaeriană, la Bucureşti

– Se marchează, în România, „Zilele Europene ale Patrimoniului”. Organizată din 1991 sub auspiciile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene, manifestarea are loc, de obicei, în a treia sâmbătă din septembrie, fiecare ţară având însă latitudinea să fixeze data şi tema; în ţara noastră, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional asigură, împreună cu forurile judeţene, organizarea şi coordonează evenimentele ce au loc cu acest prilej. Tema de anul acesta este: „De la meşteşug la industrie – Patrimoniul tehnic şi industrial”

– 1825: S-a născut istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească şi heraldist; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1908) – 190 de ani

– 1885: S-a născut poetul Vasile Militaru; răsfăţat de public în timpul vieţii, dar aspru judecat de critica literară, a intrat ulterior în conul de umbră al interesului literar, devenind un „scriitor uitat” (m. 1959) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 21 septembrie 1886

– 1886: S-a născut inginerul Nicolae Profiri, membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1967)

– 1887, 19.IX / 2.X: S-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1975)

– 1903: S-a născut Marcel Breslaşu (pseudonimul lui Marcel Bresliska), poet şi traducător (din literatura universală) (m. 1966)

– 1904: A apărut, la Bucureşti, până în anul 1930, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, condusă de George Ranetti şi N. D. Ţăranu; pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv regele; pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi

– 1909: A murit omul politic Nicolae Hurmuzaki, membru de onoare al Academiei Române din 1883 (n. 1826)

– 1911: S-a născut geograful pedolog Vasile Butnaru; specializat în studiul solurilor, mai ales cele din Moldova, din jurul Iaşiului, a fost profesor şi cercetător, între 1943-1968, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” şi la Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii ieşene; de numele său sunt legate o seamă de cercetări consacrate solurilor din zona Belceşti-Şipote, ca şi solurilor de la Aroneanu de lângă Iaşi (m. 1968)

– 1913: S-a născut cântăreţul de operă (bariton) Mihail Arnăutu (m. 1995)

– 1914: S-a născut pictorul Alexandru Ţipoia; în afară de pictură şi grafică de şevalet, a realizat lucrări de sculptură, de artă monumentală şi decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), a restaurat pictura murală de la bisericile olteneşti de la Prisaca (1958), Perieţi (1959), ca şi frescele din chiliile Mănăstirii Cozia (1962); este ultimul „clasic-modern” care face legătura între generaţia reprezentată de Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi cea căreia îi aparţin Paul Gherasim, Ştefan Sevastre, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Alin Gheorghiu, Florin Niculiu, Marin Gherasim, Horia Bernea sau Ion Sălişteanu (m. 1993, la Geneva)

– 1918: A murit medicul şi ziaristul A. Steuerman-Rodion; atras de beletristică şi politică, a condus ziarul „Răsăritul” şi a fost timp îndelungat redactor la „Opinia” din Iaşi; a publicat volume de versuri, proză, eseuri, amintiri (n. 1872)

– 1919: A luat fiinţă Opera Română din Cluj; spectacolul inaugural a avut loc la 25.V.1920, cu opera „Aida” de Giuseppe Verdi, în regia artistică a primului director al instituţiei, Constantin Pavel, interpretul rolului Radames

– 1927: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară şi interpretă a unor roluri secundare în câteva filme de succes (m. 2013)

– 1931: A murit inginerul şi matematicianul Ermil A. Pangrati; personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală; a realizat, urmărind zi de zi construcţia Universităţii din Bucureşti (n. 1864)

– 1937: S-a născut tenorul George Lambrache, stabilit în Germania

– 1945: S-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main (m. 2008) – 70 de ani

– 1957: S-a născut Carmen Maria Cârneci, compozitoare şi dirijoare stabilită în Germania

– 1961: A murit Lucia Sturdza-Bulandra, actriţă, profesoară şi directoare de teatru (n. 1873)

– 1984: A murit actorul Toma Dimitriu (n. 1908)

– 1988: A murit pictorul Călin (Calinic) Alupi (n. 1906)

– 1992: A murit scriitoarea Cella Serghi (n. 1907)

– 1996: A murit actorul de teatru şi film Ştefan Mihăilescu-Brăila (n. 1925)

– 1997: Inaugurarea, în Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, a monumentului „Crucea Secolului”, realizat de sculptorul Paul Neagu; monumentul constă dintr-un disc lenticular de bronz de nouă tone, înalt de șase metri, în care sunt decupate o serie de perforații romboidale formând o cruce de lumină și a fost gândit ca monument comemorativ al revoltei anticomuniste de la sfârșitul anului 1989

– 2002: A murit esteticianul Victor Ernest Maşek, autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia din 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena (n. 1937). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 20 septembrie 2002

– 2003: Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat, la sediul Constanţa Radio, sistemul Navtex pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime

– 2004: A murit medicul Ion R. Baciu; cercetări în fiziologia sistemului sangvin şi în fiziologia muncii; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1921)

– 2005: A murit Emil Manu, critic literar şi poet (n. 1922) – 10 ani

– 2010: A murit actorul Horia Şerbănescu (n. 1924) – 5 ani

– 2011: A murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cuba: Vizita Sanctităţii Sale Papa Francisc; acesta va începe vizita la Havana şi se va deplasa apoi în oraşele Holguin şi Santiago de Cuba. Din Cuba, Suveranul Pontif va merge în Statele Unite (19 – 22 sep.)

– München: Cea de-a 182-a ediţie a Oktoberfest (19 sep. – 4 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Ecologizării Plajelor” este cel mai mare eveniment de voluntariat, în numele mediului marin, ce are loc în fiecare an în a treia sâmbătă din septembrie, care inspiră oamenii să ajute la curăţarea gunoaielor şi resturilor de pe plaje şi zonele subacvatice adiacente, să identifice sursele de poluare şi să schimbe atitudinea celor neatenţi cu mediul marin

– Ziua Naţională a Federaţiei Sfântul Cristofor şi Nevis (grup de patru insule – Saint Kitts, Nevis, Anguilla, Sombrero – situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor); aniversarea proclamării independenţei – 1983

– 1442: A murit Nguyễn Trãi poet, cărturar şi demnitar vietnamez, întemeietorul literaturii clasice vietnameze; din opera sa, descoperită parţial în secolul al XIX-lea, s-au păstrat 254 poezii; este autorul scrierii “Descriere a ţinuturilor împărăţiei” (1435), cea dintâi lucrare geografică despre Vietnam (n. 1380)

– 1730: S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei; lucrările sale de sculptură monumentală fac trecerea de la stilul rococo la neoclasicism (m. 1809) – 285 de ani

– 1749: S-a născut Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician şi astromon francez (m. 1822)

– 1802: S-a născut Kossuth Lajos, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după declararea independenţei (14.IV – 13.VIII.1849); după înfrângerea revoluţiei, a emigrat în Turcia, de aici în Marea Britanie, stabilindu-se apoi în Italia, la Torino, unde a şi murit (m. 1894)

– 1843: A murit Gaspard-Gustave Coriolis sau Gaspard Gustave de Coriolis, matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis (efectul rotaţiei Pământului asupra atmosferei şi a tuturor obiectelor de pe suprafaţa Pământului) (n. 1792)

– 1911: S-a născut Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1983 (m. 1993)

– 1912: S-a născut dirijorul german Kurt Sanderling (m. 2011)

– 1922: S-a născut celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară şi deținător de record mondial (m. 2000)

– 1926: S-a născut Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2002, împreună cu Raymond Davis, Jr. pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici

– 1926: S-a născut scriitorul italian Carlo Fruttero, coautor al romanului „La Donna della domenica” (m. 2012)

– 1931: S-a născut scenarista şi regizoarea ungară de film Márta Mészáros

– 1935: A murit inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (n. 1857) – 80 de ani

– 1941: S-a născut actriţa italiană de teatru şi cinema Mariangela Melato (m. 2013)

– 1948: S-a născut actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons

– 1949: A murit Nikos Skalkottas, renumit compozitor al muzicii greceşti contemporane (n. 1904)

– 1954: A murit Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană (n. 1879)

– 1972: A murit pianistul și interpretul de muzică de cameră francez Robert Casadesus (n. 1899)

– 1978: A murit filosoful şi istoricul francez Étienne Gilson (n. 1884)

– 1996: A murit Noureddine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (n. 1922)

– 2000: A murit actriţa americană de film Ann Doran (n. 1911) – 15 ani

– 2005: A murit cântăreţul şi compozitorul Willie Hutch (Willie McKinley Hutchinson), care a contribuit la unele piese ale celor de la Jackson 5 (n. 1944) – 10 ani

– 2006: A murit actriţa americană Elizabeth Allen (n. 1929)

– 2011: A murit cântăreaţa americană Dolores Hope (n. 1909)

Sursa: RADOR